UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIŞOARAFACULTATEA DE SOCIOLOGIE ŞI PSIHOLOGIESPECIALIZAREA PSIHOLOGIE

Diferenţe între bărbaţi şi femei privindimaginea pe care o au despre Dumnezeu

– Proiect pentru laboratorul de metodologie – Autor: Cristina PopAn IIGrupa 5Timişoara, iunie 2010

Diferenţe între bărbaţi şi femei privind imaginea pe care o au despre Dumnezeu

Introducere

Dacă în urmă cu un secol Freud scandaliza lumea occidentală abordând deschis tema sexualităţiiîn lucrări de factură ştiinţifică, în prezent discuţiile despre acest fost tabu nu mai reprezintă unact de curaj nici în spaţiul academic, nici în mare parte a celorlalte medii sociale aleOccidentului contemporan. Din experienţa mea, o mult mai mică deschidere se manifestă, însă,în privinţa unui alt subiect sensibil, pe care acelaşi Freud îl categoriza ca „o nevrozăobsesională”: religia. Fenomen extrem de intim pentru unii şi mijloc de socializare pentru alţii,acceptată fără rezerve sau respinsă vehement, intens emoţională sau puternic intelectualizată,relaţia cu o formă sau alta de transcedent este o temă deseori riscant de abordat, un adevăratteren minat ce poate duce la conflicte între persoanele care au viziuni diferite în această privinţă.Ca viitor psihoterapeut, consider important să pot vorbi cu diferiţi oameni despre acest aspect alvieţii lor, iar pentru aceasta îmi este util şi chiar necesar un cadru teoretic, pe cât se poate deobiectiv, care să îmi ofere măcar răspunsuri parţiale la întrebări ca: „Ce înseamnă

Dumnezeu

pentru diferiţi oameni?” şi „Ce factori influenţează modul în care oamenii şi-l reprezintă peDumnezeu?”. În acest context, lucrarea de faţă investighează diferenţele între femei şi bărbaţi privind imaginea pe care ei o au despre Dumnezeu.

Cadrul teoretic

Ana-Maria Rizzuto (1970) (

apud

Lawrence, 1997) face distincţia între

conceptul de Dumnezeu

şi

imaginea lui Dumnezeu

– primul termen reprezentând o definiţie intelectualizată, în mare parte „artefact” al educaţiei religioase şi al influenţelor culturale, iar cel de-al doilea desemnândun sens predominant intuitiv, „un set de asociaţii şi experienţe amintite şi interpretate” (Hall şiSorenson, 1999).Una dintre variantele de a descrie această imagine este cea propusă de Lawrence (1997), careatrage atenţia că, spre deosebire de imaginea mamei, de exemplu, care se formează prinexperienţa directă cu mama, reprezentarea lui Dumnezeu nu se bazează pe o relaţie directă cuacesta, ci se construieşte prin acordarea unor noi sensuri amintirilor legate de relaţiilenemijlocite cu alte persoane – îndeosebi figurile parentale. Imaginea divinităţii serveşte, aşadar,în primul rând medierii raportului dintre sine şi alţii. Lawrence conchide că reprezentarea luiDumnezeu se află într-o strânsă legătură cu imaginea de sine şi o caracterizează pe prima înfuncţie de trei teme de bază în reprezentarea sinelui:

•

sentimentul de control, privit în ambele direcţii în relaţia eu – divinitate, rezultând douădimensiuni:

•

Influenţa

– răspunsul la întrebarea „Cât de mult îl pot eu controla pe Dumnezeu?”

•

Providenţa

– răspuns la întrebarea „Cât de mult mă poate controla Dumnezeu pemine?”

•

sentimentul de apartenenţă, cu cele două faţete ale ataşamentului – securizarea şiîncurajarea autonomiei – desprinzând alte două dimensiuni:

•

Prezenţa

– răspunde la întrebarea „Este Dumnezeu acolo pentru mine?”

•

Provocarea

– răspunzând la întrebarea „Vrea Dumnezeu ca eu să cresc?”

•

sentimentul valorii, abordat din ambele perspective în relaţia eu – divinitate, rezultândultimele două dimensiuni:

•

Acceptarea

– răspunsul la întrebarea „Sunt eu destul de bun(ă) pentru ca Dumnezeu

- 1 -

Diferenţe între bărbaţi şi femei privind imaginea pe care o au despre Dumnezeu

să mă iubească?”

•

Bunăvoinţa

– răspunsul la întrebarea „Este Dumnezeu o fiinţă care să vrea să măiubească?”Printre factorii care influenţează imaginea pe care o persoană şi-o formează despre divinitate,cel mai des este menţionată reprezentarea figurilor parentale (Vannesee şi de Neuter, 1981);Lawrence (1997) face referire explicită la acest aspect în definirea modelului pe care îl propune.El menţionează şi câteva concepte care au fost dovedite a corela cu unele dintre dimensiunileacestui model: Prezenţa corelează cu religiozitatea intrinsecă măsurată prin testul lui Allport şiRoss pentru orientarea religioasă, iar Acceptarea cu stima de sine măsurată prin scalaRosenberg. Nu am găsit cercetări care să ateste diferenţe în funcţie de gen pe dimensiunile modelului luiLawrence. Există însă studii care identifică diferenţe între sexe privind imaginea lui Dumnezeuîn alte conceptualizări.Astfel, Nelsen, Cheek şi Au (1985) au descoperit, într-un studiu efectuat în SUA, că femeile auo mai pronunţată imagine a lui Dumnezeu ca vindecător, iar Dickie şi colaboratorii (2006), într-un studiu pe tineri adulţi americani (între 18 şi 22 de ani), că bărbaţii percep într-o mai maremăsură un Dumnezeu care judecă şi pedepseşte, iar femeile mai mult unul care îngrijeşte şisusţine creşterea.O altă posibilă diferenţă este sugerată de Vannesee şi de Neuter, 1981 (apud Nelsen, Cheek şiAu, 1985): americanii, atât femeile cât şi bărbaţii, îl văd pe Dumnezeu mai mult ca pe o figură paternă, în timp ce belgienii pun accentul pe caracteristicile parentale specifice propriului gen(eşantioanele nu sunt însă reprezentative).Pevey, Williams, Ellison (1996) examinează în ce fel sunt afectate femeile care practică o religiece promovează o imagine masculină a divinităţii, încurajând astfel, implicit, menţinerea uneisocietăţi de tip patriarhal. Ei identifică trei strategii prin care femeile îşi pot menţine stima desine şi totodată credinţa: imaginea unui Dumnezeu abstract, fără gen; imaginea lui Dumnezeu caun tată cu pronunţate caracteristici materne (înţelegere, iertare, sprijin necondiţionat); folosireaimaginii unui Dumnezeu puternic masculin, autoritar, ca o sursă de putere pentru ele însele.Implicaţiile diferenţelor de gen în reprezentarea divinităţii merg, aşadar, dincolo de simplaconstatare a unor deosebiri între bărbaţi şi femei, ele având potenţialul de a atinge registresemnificative ale vieţii, cum sunt stima de sine sau relaţia cu figurile parentale.

Obiectivele şi ipotezele cercetării

Obiectivul acestei cercetări este investigarea diferenţelor între sexe privind imaginea luiDumnezeu descrisă prin cele 6 dimensiuni ale modelului lui Lawrence (1997), pornind de laipoteza că există astfel de diferenţe pe cel puţin o dimensiune. Neavând o corespondenţă întreaceste dimensiuni şi alte concepte între care să fie dovedite diferenţe între bărbaţi şi femei, nuam formulat o ipoteză mai specifică.

- 2 -