Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
30Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
JURISPRUDENTA CEDO

JURISPRUDENTA CEDO

Ratings: (0)|Views: 669 |Likes:
Published by andruca2010

More info:

Published by: andruca2010 on Jun 23, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as ODT, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/17/2013

pdf

text

original

 
1. Curtea Europeană a Drepturilor Omului: un instrument multifuncţional dr. Bart Punt (Olanda)Originile Convenţiei şi impactul acesteia în Europa de Est 
Această Convenţie a fost semnată la Roma în data de 4 noiembrie 1950 şi a intrat învigoare în anul 1953. Preambulul acestei Convenţii se referă la Declaraţia Drepturilor Omului din 1948 a Organizaţiei Naţiunilor Unite, care – aşa cum îi sugerează şi numele – nu este decât o declaraţie, în sensul că nu are nici un efect juridic pentru că nu existăobligativitatea respectării ei.Pe de altă parte, Convenţia Europeană prevede obligativitatea respectării prevederilor sale. De fapt, această Convenţie a reprezentat unul dintre răspunsurile pe care Europa deVest l-a avut în urma celui de al Doilea Război Mondial, în special la adresa ororilor regimului naţional-socialist, atât în teritoriile ocupate, cât şi în alte zone. Obiectivulacestei Convenţii a fost acela de a îngreuna apariţia regimurilor totalitariste prininstituirea – prin altele – a unei serii de drepturi fundamentale de care să beneficiezecetăţenii. De obicei, regimurile totalitare desconsideră aceste drepturi.Şi într-adevăr, în cazul în care lăsăm la o parte procesele imparţiale, descoperim că multe procese în care Curtea Europeană a constatat încălcarea unuia dintre drepturilefundamentale implicau în mod neîndoios „abuzuri de putere” din partea autorităţilor. Şinu este o coincidenţă faptul că multe situaţii de acest gen şi-au avut originea în zoneturbulente cum ar fi Irlanda de Nord sau Turcia, unde respectarea drepturilor omului poate fi foarte uşor supusă unor presiuni.Pe de altă parte, Convenţia şi jurisprudenţa Curţii Europene oferă anumite criterii pentruobţinerea unui echilibru adecvat între interesele individuale ale cetăţenilor şi intereselecolectivităţii (statul sau un alt organism public). Şi un instrument important în acest senseste aşa-numitul „test al proporţionalităţii”.Mai mult decât atât, eficienţa acestei Convenţii a crescut în mod semnificativ princrearea unui mecanism de supervizare internaţională. Forţa motrice a acestui mecanism oconstituie sesizările şi plângerile formulate de cetăţeni. Aceste sesizări şi plângeri oferăCurţii Europene posibilitatea de a-şi juca rolul de „supervizor internaţional”. SarcinaCurţii Europene este aceea de a asigura respectarea angajamentelor asumate de cătrestatele semnatare ale Convenţiei (Articol 19).În Europa de Vest, Convenţia a intrat în vigoare la opt ani după încetarea celui de alDoilea Război Mondial. Însă drepturile umane nu au constitui o problemă în vremuriletulburi care au urmat celui de al Doilea Război Mondial doar în Europa de Vest, iar înEuropa Centrală şi de Est după 1990. Aceeaşi situaţie s-a produs şi în vremuri la fel detulburi şi după revoluţiile din Franţa şi de pe continentul american, în urmă cu mai binede 200 de ani.Aceste conexiuni istorice în sine oferă o ilustrare a faptului că ne aflăm în faţa unor  probleme de importanţă esenţială pentru societate. De asemenea, personal consider căexistă o paralelă destul de semnificativă între poziţia Curţii Europene de la Strasbourg şicea a Curţii Supreme a Statelor Unite.3
 
Curtea Supremă a Statelor Unite joacă şi ea un rol de supervizare a respectării drepturilor constituţionale ale cetăţenilor din toate statele Americii, la nivel federal. Pe baza unuinumăr limitat de drepturi fundamentale, această instanţă a transpus în realitate o cantitatesemnificativă de jurisprudenţă dedicată drepturilor fundamentale. Hotărârile acestei CurţiSupreme se referă la aspecte sociale vitale, cum ar fi pedeapsa cu moartea, avortul, etc.Însă nu toate aspectele juridice diferite care îşi au originea în SUA merită urmate. Cutoate acestea, eu consider că jurisprudenţa dezvoltată până în prezent în baza ConvenţieiEuropene exercită deja o influenţă aproape similară în mare parte a statelor europene şicred că – prin comparaţie – acest fapt constituie o evoluţie pozitivă. Principala critică ce poate fi adusă împotriva Convenţiei rezidă în chiar succesul ei: atât de mulţi cetăţeni aureuşit să-şi susţină cauza în faţa Curţii Europene de la Strasbourg, încât această instanţăeste copleşită de volumul de lucru pe care îl are.Cu toate acestea, acest fapt ilustrează că – în zilele noastre – în cadrul statelor membreale Consiliului Europei, Convenţia respectă dezideratele pentru care a fost creată, prinsprijinirea unui dialog public mai deschis şi a unei utilizări mai obiective a prerogativelor  publice. Pe lângă toate acestea, fără doar şi poate Convenţia are un efect armonizator înceea ce priveşte legislaţia şi practicile publice din cadrul respectivelor state membre. Şiacesta este unul dintre obiectivele Convenţiei, aşa cum se arată şi în preambul. După cumse poate observa, preambulul consideră că „menţinerea şi protejarea pe mai departe adrepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale” constituie un instrument de îndeplinirea unui obiectiv politic, adică a unei „mai bune unităţi în rândul membrilor ConsiliuluiEuropei”.În Europa de Vest, succesul Convenţiei nu a fost imediat. Parţial datorită şi PlanuluiMarshall al SUA, noi, cei din ţările vestice, am depăşit destul de repede problemeleeconomice cauzate de război, iar după 1945 instituţiile noastre democratice şi-au reluatactivităţile de la nivelul la care rămăseseră în anii 1939/40.De fapt, în anii 50 şi 60 Convenţia Europeană nu prea avea valoare punctuală în Olanda.În perioada 1960-1996, Curtea Europeană a emis numai 10 hotărâri. Pe când eram avocatstagiar, în anii ‘70, invocarea prevederilor Convenţiei era considerată – chiar şi de cătreunii avocaţi – ca fiind un subterfugiu al unui avocăţel fără scrupule! Dar această situaţies-a schimbat în momentul în care şi Olandei i s-a transmis de către Curtea Europeană căunele dintre prevederile obligatorii sau practici judiciare din această ţanucorespundeau Convenţiei.După o perioadă de mai bine de 20 de ani de influenţă a Convenţiei, şi influenţa CurţiiEuropene a început să se facă simţită din ce în ce mai mult. La ora actuală, CurteaEuropeană ocupă un rol predominant. În Europa de Vest, am avut posibilitatea să neobişnuim puţin câte puţin cu verdictele nefavorabile ale Curţii Europene. Aceasta areprezentat o modalitate negativă de exprimare a faptului că respectiva Convenţie şiCurtea Europeană are o influenţă considerabilă de natură pozitivă asupra vieţii publicedin Europa de Vest.
Câteva reflecţii asupra Convenţiei care ar putea fi utile judecătorilor din Europa deEst
4
 
În statele din Europa Centrală şi de Est, Convenţia a devenit relevantă la câţiva ani dupăcăderea regimurilor dictatoriale sau comuniste, în jurul anului 1990. În aceste state,inclusiv în România, adoptarea Convenţiei nu s-a produs în mod gradat.Din contră, în 1994, Convenţia a fost adoptată în toate ţările simultan. Drept rezultat,România a trebuit brusc să adere la o jurisprudenţă vastă, dar şi la numeroase Protocoale.Personal, mă aştept ca – pentru un judecător din Europa de Est – problema nu o săconstea exclusiv în cantitatea de jurisprudenţă europeană care trebuie asimilată, deşi o bună parte din aceasta este disponibilă pe Internet.Pentru judecătorii şi avocaţii din România, o a doua consecinţă a aderării la aceastăConvenţie este aceea că va influenţa modul de gândire juridică din ţara dvs., în orice cazîn situaţiile care impliînsăşi punerea în aplicare a principiilor Convenţiei. Înmajoritatea situaţiilor, doar o interpretare literală şi gramaticală a Convenţiei nu va danaştere unui răspuns corect.Mai mult decât atât, o asemenea interpretare este greu de imaginat, pentru că decurge dinchiar natura drepturilor omului, care pot fi formulate exclusiv într-un mod foarte general.Prin urmare, aplicarea acestei Convenţii se pretează doar la persoane care îşi dorescfoarte mult să cerceteze situaţiile în care se pot aplica prevederile acesteia. Cu altecuvinte, este foarte importancrearea unei idei clare privind amploarea acestor drepturile ale omului, care pot fi mult mai extinde decât s-ar aştepta cineva la primavedere. Vă voi oferi un exemplu din propria mea experienţă practică.Recent, am emis o hotărâre într-un dosar civil referitor la un patron de magazin care arefuzat să se înscrie în asociaţia patronilor de magazine, deşi se angajase printr-undocument de natură contractuală să devină membru al asociaţiei respective. Asociaţiarespectivă utiliza cotizaţiile pentru decontarea costurilor de întreţinere a unui spaţiu de parcare unde se oferea spaţiu de parcare gratuit, în special patronilor de magazine.Asociaţia ajunsese la această înţelegere cu autorităţile municipale în momentul în carecentrul comercial respectiv abia se afla în faza de construcţie. Spaţiul de parcare se aflachiar în centrul oraşului, fiind clar că patronii din centru profitau cel mai mult derespectivul spaţiu de parcare gratuit.Toţi membrii asociaţiei funcţionau în cadrul spaţiilor comerciale din centrul comercialrespectiv şi în contractul de închiriere se stipula că erau obligaţi cu toţii să devinămembri ai asociaţiei respective. Patronul de care vorbeam închiriase anterior un spaţiucomercial în centru şi fusese membru al asociaţiei respective, însă îşi mutase sediul lateva sute de metri depărtare, rămânând totuşi în incinta centrului comercial. Elcumpărase de la autoriţile municipale terenul pe care construise noul său spaţiucomercial.Una dintre clauzele contractului de vânzare-cumpărare stipula că, în calitate de proprietar al terenului respectiv, patronul respectiv trebuia să devină membrul al asociaţiei şi să-şi păstreze calitatea de membru, sub sancţiunea unei penalităţi civile. În momentul în careînchiriase fostul său sediu, patronul respectiv era membru al asociaţiei respectiv, însădupă ce se mutase la noua locaţia, el a considerat că nu va mai putea profita de spaţiu de parcare. Respectivul patron a considerat că avea suficient spaţiu de parcare chiar înapropierea noului său spaţiu comercial şi din acest motiv a refuzat să mai fie membru al5

Activity (30)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
Danciuc Ghenadie liked this
Vera Covaliu liked this
Dorina Apetrei liked this
emailreferat liked this
Remus Capaclî liked this
Clepsa Victor liked this
LaurentiuPop liked this
Valentin Herciu liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->