Professional Documents
Culture Documents
SE DĂ URMĂTORUL TEXT:
1
OMUL ŞI MEDIUL (SEC. XI-XV)
1. SE DĂ URMĂTORUL TEXT:
,,Unul dintre factorii care au dus la creşterea producţiei agricole a fost extinderea
suprafeţei cultivate, o datǎ cu perfecţionarea uneltelor agricole. Fertilizarea pǎmântului cu
îngrǎşǎminte naturale s-a folosit împreunǎ cu tehnica asolamentului Ţǎranii au observat
cǎ recolta obţinutǎ pe un lot scǎdea de la un an la an. Treptat, au început sǎ lase
pǎmântul ,, sǎ se odihneascǎ” o perioadǎ de timp între douǎ culturi de acelaşi fel.
Asolamentul putea fi bienal sau trienal.”
2
SATUL ŞI ORAŞUL MEDIEVAL (SEC. XI-XV)
1. SE DĂ URMĂTORUL TEXT:
,,În oraş vede… tarabele negustorilor pline de monede de aur, de argint şi
de mǎrunţiş. În pieţe şi pe strǎzi vede lucrǎtori harnici care se ocupau de tot felul de
meserii: într-un loc se fǎceau coifuri şi cǎmǎşi de zale, dincolo şei şi scuturi, în altǎ
parte harnaşamente de piele şi pinteni. Unii lustruiau sǎbii , alţii ţeseau, bǎteau
postavuri, alţii topeau aur şi argint. Altundeva se fǎceau vase frumoase şi scumpe…
S-ar fi zis, pe bunǎ dreptate cǎ în oraş era târg tot timpul, cǎci era plin de bogǎţie:
cearǎ, piper, seminţe, blǎnuri de nurcǎ şi jder şi toate mǎrfurile ce se pot închipui….
3
EVALUARE SECVENŢIALĂ
4
SOCIETATE MEDIEVALĂ
5
BISERICA ÎN EVUL MEDIU
6
CRUCIADELE
Motive religioase
Motive politice
Motive economice
Motive psihologice
7
3. Care a fost scopul urmǎrit de cruciade?
4. Ce rezultate a obţinut?
EVALUARE SECVENŢIALĂ
BISERICA ÎN EVUL MEDIU
2. SE DĂ URMĂTORUL TEXT:
,,Privitor la acest lucru vǎ rog nu eu ci D-zeu pe voi, heralzi ai lui Hristos
sǎ convingeţi pe toţi, de orice ran, cavaleri şi pedeştri, bogaţi şi sǎraci, sǎ se
strǎduiascǎ cǎ alunge acel neam blestemat din ţinuturile noastre creştine…”
8
- state ce au aderat la ortodoxie
- reşedinţa papei între sec. XIV-XV
- state ale Inchiziţiei
CULTURA MEDIEVALĂ
,,Ziua era luminoasǎ, frumoasǎ era dimineaţa. Clopotele erau ca şi cum Dumnezeu ar fi
coborât pa pǎmânt. Casele erau împodobite cu mǎtase brocatǎ şi purpurǎ; drumurile erau
presǎrate cu flori , la rǎscruci fumegau cǎdelniţe… În frunte cǎlǎreau (mirele şi mireasa)
Guillaume şi Guiburuc, a cǎrei centurǎ, incrustatǎ cu pietre scumpe, strǎlucea. Ea poartǎ în
jurul capului un mic voal prins într-un cerc de aur; pe spate şi-a aruncat o hainǎ a cǎrei agrafǎ
era un topaz. Guillaume şi-a fixat haina pe umǎr cu o piatrǎ preţioasǎ roşie; el şi-a pus, ca şi ea
un cerc de aur în jurul tânplelor… în pragul bisericii stǎ episcopul, îmbrǎcat şi împodobit. Este
foarte bǎtrân, are barbǎ albǎ. El binecuvânteazǎ inelul şi-l dǎ lui Guillaume, zicându-i: ,,Sǎ
trǎiţi împreunǎ, întru domnul” …. ,,Sorǎ, (zice Guillaume, prin acest inel mǎ cǎsǎtoresc cu
tine”….,,Sire, (zice ea) îţi sunt sortitǎ ţie, la bine şi la rǎu”.
La prise d´Orange
9
ARHITECTURA MEDIEVALĂ
10
LITERATURA MEDIEVALĂ
CÂNTECUL LUI ROLAND
Pentru a alunga victorioasele armate france din Spania, Califul Saragosei, Marsil,
prefǎcându-se cǎ acceptǎ supunerea, trimite sol la Carol cel Mare. Acesta ţine sfat cu vasalii
sǎi:
XII ,,Seniori baroni- zise-mpǎratul- mie,
Marsil, sǎ ştiţi cǎ mi-a trimis solie.
Din bunul sǎu ne face mare parte,
Lei, urşi, precum şi câini de vânǎtoare
Şoimi la o mie şi cǎmile multe,
Catâri cu aur arab vreo patru sute,
Peste cinzeci de care sǎ-ncǎrcǎm.
Dar ne-a cerut în Franţa sǎ plecǎm.
Marsil la mine acasǎ va veni
Şi legea noastrǎ sfântǎ va primi.
Iar creştinat, vasalul meu va fi.
Dar ştiu eu, oare-n suflet ce-o gândi?”
Spuserǎ francii: ,,Bine-i sǎ ne temem”.
Unii, inclusiv Roland, nepot al lui Carol, susţin continuarea rǎzboiului, în timp ce alţii,
între care Ganelon, tatǎl vitreg al acestuia şi cumnatul regelui, vor înţelegerea cu arabii. Se
impune ideea pǎcii, la propunerea lui Roland, singura acceptatǎ de Carol. Ganelon duce solie
de pace.
Misiunea era foarte periculoasǎ, cǎci alţi soli franci fuseserǎ ucişi de arabi. La plecare,
Ganelon jurǎ sǎ se rǎzbune pe Roland. Apoi se adreseazǎ lui Carol şi ulterior vasalilor sǎi, care
doreau sǎ-l însoţeascǎ în misiune:
XXII ,, Mǎ duc la Saragosa, dar ştiu bine
Cǎ cine pleacǎ acolo nu mai vine
Mi-e soaţǎ sora ta, o ştii anume,
Şi am un fiu cum nu e altu-n lume.
Este Baudouin, ce un viteaz va fi
Moşia mea el o va moşteni
11
Sǎ-l ocroteşti, eu nu-l voi mai vedea.”
………………………………………
XXVII ,, În dulcea Franţǎ, seniori plecaţi
Pe Baudouin, care mi-e fiu, cum ştiţi,
Vǎ e senior şi sǎ îl ocrotiţi”
Deşi curajos şi fidel cât timp prezentase mesajul regal arabilor, Ganelon unelteşte
pedepsirea lui Roland
Speculându-i sentimentele, Marsil îl întreabǎ:
XLIV ,,Cinstite conte ai putea sǎ-mi spui
Cum pe Roland va fi sǎ îl rǎpui?”
Ganelon îşi prrezintǎ planul: în timp ce Carol pǎrǎsea Spania, încrezǎtor în promisiunile
de supunere ale lui Marsil, arabii ar trebui sǎ atace ariergerda francǎ aflatǎ sub conducerea lui
Roland.
Asigurat de Ganelon cǎ victoriile francilor i se datoreazǎ lui Roland şi prieteniloe sǎi,
Marsil acceptǎ.
Astfel, Ganelon îi adduce lui Carol cheile oraşului Saragosa, bunuri şi ostatici, ca semn al
bunelor intenţii ale lui Marsil. Totodatǎ, îl propune pe Roland sǎ preia conducerea ariergǎrzii.
Înainte de plecarea spre Franţa,
LXIII ,, Carol pe nepotul sǎu îl chemǎ:
,,Nepoate dragǎ, Sire, sǎ iei seamǎ,
Jumǎtate oaste eu îţi las
Sǎ te ajute ea la greu impas”
Roland rǎspunse: ,,Nici numǎ gândesc
Se fac aşa eu neamu-mi umilesc!
Din cei viteji vreau douǎzeci de mii
Du-te spre porţi şi liniştit sǎ fi
Cât eu trǎiesc nu ai de ce te teme.”
LXIV Roland acum pe cal s-a şi suit
Olivier e cu el nedespǎrţit
Arhiepiscopul Turpin: ,,Nu voi lipsi!”
Iar Gautier de l´Hum: ,,Alǎturea voi fi
Sunt omul lui şi plec bineînţeles”!
Ostaşii mii douǎzeci ei au ales
LLVX Roland chemǎ pe Gautier de l´Hum:
O mie franci din Franţa noastrǎ, vezi,
În trecǎtori, pe culmi sǎ îi aşezi,
Sǎ n-aibǎ regale vre-o stricǎciune,
Şi Gautier: Va fi cum spui anume!”
Pregǎtirile lor erau înaintate.
Marsil în fruntea unei oştiri uriaşe este gata de atac în defileul de la Roncevaux. Olivier
îl sfǎtuieşte pe Roland:
LXXXIV ,,Roland prietene, sunǎ-n corn odatǎ
Aude Carol, marea lui armatǎ
Şi toţi baronii se întorc îndatǎ!
Roland rǎspunde: ,,Doamne, ar fi pǎcat
Din vina mea sǎ-mi necinstesc pǎrinţii,
12
Franţei sǎ-i dau ruşinea umilinţii…
LXXXVIII ,, Pentru senior i-e omului menit
Sǎ-ndure rele, cald ori frig cumplit
Sǎ-şi piardǎ sângele şi trupul chiar
Tu dǎ cu lancea, eu cu Durendal,
Ce-mi dete Carol, spada mea cea bunǎ
De mor, oricine va putea sǎ spunǎ
Cǎ afost spada unui bun vasal”
Roland e brav, Olivier înţelept.
Arhiepiscopul dǎ binecuvântarea armatei, iar Roland o îmbǎrbǎteazǎ, fiind convins de
obţinerea unei mari victorii:
CXI ,,Cu sete mare francii au lovit
Mulţime de pǎgâni au prǎpǎdit.
Doi n-au rǎmas din suta cea de mii.
Turpin: ,,O cât de bravi ai noştri sunt,
Nu-I rege s-aibǎ alţii pe pǎmânt,
Si este scris în Gesta Francilor
Cǎ împǎratul nostru-i un viteaz.”
CXIII ,,Marsil prǎpǎdul alor sǎi îl vede
Ceru sǎ sune corni, trompete,
Apoi Marsil cu oastea sa porneşte.
În frunte e Absime pe calul sǎu;
Din toţi pǎgânii, este cel mai rǎu,
Plin de pǎcate, mare ticǎlos,
Nu crede în Maria şi-n Christos…
Şi lui Turpin deloc nu-I este drag.
De cum îl vede, sǎ-l loveascǎ-I vine
Şi-şi spune-ncet, aşa ca pentru sine:
,,E un eretic, un necredincios.
De îl ucid, va fi mai de folos”.
Lupta se reia, Turpin îl ucide pe Absime, dar încrârcenarea sporeşte. Când constatǎ
decimarea francilor, Roland zice:
CXXX ,,E bǎtǎlia noastrǎ foarte crudǎ
Eu sun din corn şi Carol o s-audǎ”.
Olivier: ,,Nu-I faptǎ de baron!
Când te-am rugat n-ai vrut sǎ suni din corn.
De regel venea eram scǎpaţi.
Cei care sunt aici, nu-s vinovaţi.”
CXXXII ,,Turpin (aşa rosti)
De suni din corn nu n e va folosi
Însǎ de suni, oricum mai bine o fi.
Carol ne-o rǎzbuna cu oştirea toatǎ
Sǎ nu se bucure pǎgâna gloatǎ…
LXLI Sǎ fie-un cavaler, drept se cuvine,
Când are calul bun şi e-narmat,
Sǎ se arate mândru, neînfricat,
13
Altfel, nu preţuieşte o para;”
Rǎmas ultimul printre ai sǎi, rǎpus de nenumǎrate lovituri, Roland gândea astfel despre
spada sa Durendal:
CLXXIII ,,Sfântǎ, frumoasǎ eşti, rosti fierbinte,
Mânerul tǎu e plin de moaşte sfinte…
Carol cel Mare se afla-n Moriana
Când printr-un înger Domnul îl vesti
Cǎ-a unui conte de ai sǎi vei fi:
Cu tine Împǎratul m-a încins
Şi-Anjou-ul şi Bretania- am învins
Am cucerit Poitou-l, Maina am luat;
Normandia de-a-ntregul s-a predat,
Provenţa, Aquitania cǎzând
Lombardia şi Romagnia, la rând,
Apoi Bavaria şi Flandra-n lupte grele,…
Constantinopolul I s-a smerit,
Saxonia ce-n plin a stǎpânit.
Islanda, Scoţia am luat la fel
Si Englitera unde avea castel…
De spada asta greu şi-amar mi-e mie,
N-o las pǎgânilor, sǎ mor mai bine,
Fereşte Doamne, Franţa de ruşine!”
În curând Roland moare. Revenit la Roncevaux, Carol urmǎreşte oastea arabǎ, care, în
ciuda întǎririlor primate este nimicitǎ.
Marsil piere în luptǎ, iar soţia sa Bramidona, ajunsǎ ostaticǎ, acceptǎ în timp sǎ se
creştineze.
CCLXVIII Din Spania, la Aix e Carol iarǎ,
În locul cel mai minunat din ţarǎ.
Se urcǎ în palat în sala mare…
CCLXXI Acolo, mulţi vasali el a chemat
Spre a judeca pe Ganelon, care a trǎdat
CCLXXIII Stǎ Ganelon de faţǎ în picioare
Este voinic şi chipul mândru are
Ca un baron, de nu ar fi trǎdat,
Spre juzi şi franci privirea şi-a-ndreptat
Treizeci de rude îi sunt ajutoare.
Prinse sǎ strige înspre adunare:
,,M-am rǎzbunat dar n-am trǎdat, ştiţi bine”.
Rǎspunserǎ baronii: ,,Sfat vom ţine”.
CCLXXV Şi zice unul: ,,Hai sǎ terminǎm
Orice proces. Pe Carol sǎ-l rugǎm,
Pe Ganelon sǎ-l ierte de astǎ datǎ
Şi credincios el fi-va-i viaţa toatǎ
Roland e mort, nimic nu-l mai învie.”
Aflând decizia baronilor,
CCLXXVII Rǎspunde Carol ,,Vǎd eu, m-aţi trǎdat”.
14
Vǎzând de toţi cǎ-i pǎrǎsit,
Înclinǎ capul înspre jos mâhnit.
,,Nefericit sunt”, zise pentru sine.
Dar iatǎ, cǎ spre el un nobil vine.
Este Thierry, care participase la sfat şi convins de trǎdarea lui Ganelon îi cere pedeapsa
capitalǎ.
CCLXXVIII ,,De altfel crede vreun neam al lui,
Eu spada mea drept chezǎşie pun
În judecatǎ faţǎ de oricine”
În apǎrarea lui Ganelon vine Pinabel, iar cele treizeci de rude, implicate deja ca martori în
proces se pun chezaşi la Carol pe durata desfǎşurǎrii duelului.
Dupǎ o slujbǎ religioasǎ şi danii depuse Bisericii de ambii combatanţi, duelul începe. În
schimbul susţinerii lui Ganelon la rege, Pinabel îşi oferǎ vasalitatea. Thierry rǎspunde:
CCLXXXIII ,,Vorbǎ nu poate fi!
De te ascult ruşine îmi va fi.
Dreptate facǎ Domnul între noi”
Când, dupǎ mult effort, Thierry îl ucide în luptǎ pe Pinabel,
CCLXXXVI Francezii spun: ,, E sfânta judecatǎ
Iar Ganelon sǎ fie spânzurat
Cu rudele, ce alǎturea i-au stat”.
Carol îl îmbrǎţişeazǎ pe Thierry şi-I şterge rǎnile cu mantia sa.
CCLXXXVIII La Carol conţi şi duci sunt adunaţi
,,Ce facem noi cu cei întemniţaţi
La judecatǎ pentru Ganelon veniţi?”
Chezaşi sunt pentru Pinabel cum ştiţi
Şi francii: ,,Toţi sǎ moarǎ imediat!”…
Treizeci erau, murirǎ spânzuraţi
Cel ce trǎdeazǎ şi pe-ai sǎi îi pierde.”
Ganelon este pedepsit pentru trǎdare: este legat de doi armǎsari, care în goanǎ îi
sfârtecǎ trupul. Fǎcîndu-se dreptate , Roland este rǎzbunat.
CCXCI ,,Şi când dreptatea Carol o fǎcuse,
Iar supǎrarea mare îi trecuse,
Când Bramidona era creştinatǎ
Ziua trecuse-n noapte-ntunecatǎ.
În camera boltitǎ adormise.
Când, Sfântul Gabriel veni şi-I zise:
Carol, ridicǎ-ţi oştile şi-ndatǎ
Pǎtrunde-n Bira cu puterea-ţi toatǎ
Sǎ-l scapi pe Vivien ce-i strâmtorat
Şi de pǎgâni la Imfa-mpresurat
Te cer creştinii, mergi cu oastea ta”.
Ascultǎ Carol, dar parcǎ n-ar vrea:
,,Doamne, îşi zise, grea mai mi-este viaţa!
Îşi smulge barba, plânsu-I umple faţa
Aici sfârşeşte gesta lui Turold
15
,,Poeme epice ale Evului Mediu,Cântecul lui Roland, Cântecul
Cidului, Parcifal”
1. PORNIND DE LA PREZENTAREA POEMULUI, RĂSPUNDEŢI URMĂTOARELOR
CERINŢE: NUMIŢI PERSONAJELE CE APAR ÎN POEM, TITLURILE NOBILIARE
ALE ACESTORA, PRECUM ŞI REGIUNILE CUCERITE DE FRANCI CE APAR ÎN
POEM
EVALUARE SECVENŢIALĂ
CULTURA MEDIEVALĂ
16
STATELE MEDIEVALE DIN OCCIDENTUL EUROPEI
IMPERIUL ROMANDE NEAM GERMANIC
b) ,,În decurs de trei luni de la ziua indicatǎ în aceleaşi scrisori, toţi principii
electori şi fiecare în parte trebuie sǎ fie de faţǎ la Frankfurt pe Main… pentru alegerea regelui
romanilor, care va urma sǎ fie înǎlţat la demnitatea de împǎrat… Cel ce va fi ales… trebuie sǎ
întǎreascǎ principilor electori privilegiile, documentele, drepturile, libertǎţile şi daniile, vechile
obiceiuri şi demnitǎţile lor.”
Bula de aur a împǎratului Carol al IV-lea, 1356
17
CENTRALIZAREA STATULUI MEDIEVAL FRANCEZ
2. IOANA D’ARC
18
CENTRALIZAREA STATULUI MEDIEVAL ENGLEZ
19
FORMAREA STATELOR MEDIEVALE ROMÂNEŞTI
FORMAREA MOLDOVEI
3. URMAŞII LUI DRAGOŞ
20
,,Pre urma lui Dragoş au stǎtut la domnie fiul sǎu Sas Vodǎ şi au ţinut domnia patru ani
şi au murit. Dupǎ moartea lui Sas Vodǎ, au ţinut domnia fiul sǎu Laţco Vodǎ opt ani. Pre urma
lui Laţco Vodǎ au domnit Bogdan vodǎ şase ani.”
Grigore Ureche, Letopiseţul Ţǎrii Moldovei
RĂSPUNDEŢI URMĂTOARELOR ÎNTREBĂRI:
1. Transcrieţi numele urmaşilor lui Dragoş.
2. Cum erau numiţi locuitorii vechii Moldove şi cum erau ei organizaţi?
3. Cine a cucerit independenţa Moldovei şi de unde provenea el?
4. De unde provine, dupǎ legendǎ numele Moldova?
1. OSMAN (OTHMAN)
,,El a fost cel dintâi din neamul acesta care a cucerit şi alte oraşe din Asia dar mai ales
Brusa, un oraş din Misia, înfloritor şi atuncea, pe care, împresurându-l, l-a silit cu foamea şi
cucerindu-l, şi-a aşezat în el reşedinţa; şi pornind de acolo, a fâcut isprǎvi mari şi strǎlucite; şi
s-a sǎvârşit la Brusa, lǎsând în urma sa feciori şi o ţarǎ nu micǎ.”
Laonic Chacocondil, Expuneri istorice
2. ARMATA OTOMANĂ
,,Ienicerii proveneau din cei mai frumoşi şi mai sǎnǎtoşi copii ai popoarelor cucerite
(bulgari, greci, armeni, bosnieci, etc.), daţi ca tribut. Erau crescuţi în cazǎrmi, fǎrǎ familie, în
urǎ faţǎ de popoarele de la care proveneau şi în spirit de sacrificiu şi devotament faţǎ de sultan
şi religia mahomedanǎ”
21
ŢĂRILE ROMÂNE- POARTĂ A CREŞTINĂTĂŢII
22
NAŞTEREA LUMII MODERNE
SAT ŞI ORAŞ
2. O ASOCIERE PROFITABILĂ
În Evul Mediu au existat mai multe forme de asociere prin care negustorii reuşeau sǎ-
şi extindǎ afacerile. O asemenea formǎ de asociere era ,,societas maris”, cum se poate vedea în
textul de mai jos:
,, Ştabile şi Ansaldo Garraton au format o ,,societas” în care, dupǎ cum declarǎ
aceştia, Stabile aduce o contribuţie de 88 de lire, iar Ansaldo de 44 de lire. Ansaldo va duce
acest capital, pentru a-l fructifica, la Tunis sau oriunde urmeazǎ a se deplasa vasul pe care îl
va închiria. La întoarcere, el va remite beneficiile lui Staul, în vederea împǎrţirii. Deducând
capitalul, profiturile vor fi pe jumǎtate. Încheiat la Genova, la 29 septembrie 1163, în faţa a 5
martori”
23
MARILE DESCOPERIRI GEOGRAFICE
2. SE DĂ URMĂTORUL TEXT:
,,Navigând în jurul mǎrii cu ajutorul busolei, portughezii s-au instalat în G. Persic şi
în M. Roşie şi şi-au umplut corǎbiile cu bogǎţiile Arabiei şi Indiei, lipsindu-i pe genovezi şi
veneţieni de acestea. În acelaşi timp, castilienii punând mâna pe teritorii pline de aur şi argint
au umplut Spania şi le-au arǎtat corǎbierilor noştrii calea de a ocoli Africa cu un profit mai
mare”
1. Care sunt, dupǎ pǎrerea autorilor, zonele în care portughezii s-au înstǎpânit?
2. Ce puteri europene au avut de suferit de pe urma descoperirilor geografice?
3. Ce bogǎţii exploatau Spania şi Portugalia din noile teritorii?
24
ABSOLUTISMUL MONARHIC
CARACTERISTICI GENERALE
,,Nu vǎ lǎsaţi guvernaţi; fiţi stǎpânul; sǎ nu aveţi niciodatǎ favoriţi, nici prim ministru;
ascultaţi, consultaţi Cosiliul, dar decideţi: Dumnezeu, care v-a fǎcut rege, vǎ va lumina. Orice
putere, orice autoritate rezidǎ în mâna regelui şi nu pot exista altele în regat... Tot ceea ce se
gǎseşte pe întinderea statelor noastre, de orice naturǎ, ne aparţine... Cel care a dat regi
oamenilor a vrut sǎ fie respectaţi ca locotenenţii sǎi, rezervându-şi numai lui dreptul de a
analiza conduita lor. Voinţa sa este ca acela care s-a nǎscut supus sǎ asculte fǎrǎ discernamânt
şi aceastǎ lege, aşa de directǎ şi de universalǎ: ,,Oricât de rǎu va fi un prinţ, infinit mai
criminalǎ este revolta supuşilor sǎi”.
25
ABSOLUTISMUL MONARHIC DIN ANGLIA
1.,,Regele este singur şeful suprem pe pǎmânt în Anglia... În aceastǎ calitate are
întreaga putere de a examina, reprima, amenda orice erori, erezii, enormitǎţi, abuzuri, ofense şi
nereguli... pentru a pǎstra pacea, unitatea şi liniştea regatului, înlǎturând toate obiceiurile,
cutumele şi legile strǎine, orice autoritate strǎinǎ”.
REGINA ELISABETA I
2. ,,Salut ţie, cel mai mare dintre toate numele engleze, glorioasǎ Elisabeta. Tu ai fost
mama mǎririi maritime a Angliei; prima care, prin generalii tǎi, ai forţat ţǎrile cele mai
îndeptate din Est şi de la Vest nu numai a te saluta, dar şi de trǎi în respect şi cu teamǎ,
întinzând braţul tǎu lung cǎtre India, China, America, mǎrile Perului, coastele Californiei... Tu
ai eliberat Anglia de grelele împrumuturi ale lombarzilor şi ai devenit un ajutor pentru
prieteni... Tu ai fost o mamǎ pentru vecinii tǎi scoţieni, francezi, olandezi.”
26
UNGARIA ŞI TRANSILVANIA ÎN SEC. AL XVI-LEA
1. Sultanul Soliman se adreseazǎ dietei Transilvaniei pentru a anunţa numirea lui Sigismund,
fiul lui Ioan Zapolya, ca principe, la 25 mai 1541
,,Puternicia mea a aflat despre treburile provocate de Mailath şi Emerich Balassa. Dar
eu am dat ţara fiului regelui Ioan; ei însǎ nu vor sǎ asculte de porunca mea, ci înclinǎ spre
Ferdinand şi cer ajutor nemţesc. Au aruncat dǎri peste mǎsurǎ de grele asupra locuitorilor din
Transilvania, de la secui au cerut, de poartǎ, la început 5, iar acum pe urmǎ 25 de aspri. Am
cuprins ungaria cu sabia şi nu îngǎdui sǎ fie asupriţi robii mei. Din toatǎ puterea am dat ţara
fiului lui Ioan şi nu voi suferi sǎ se facǎ ceva împotriva voinţei mele.”
,,În Transilvania se gǎsesc şapte comitate sau judeţe, numele lor sunt: Cluj, Turda,
Dǎbâca, Solnocu interior, Târnava, Alba şi Hunedoara. În afara Transilvaniei se gǎsesc cinci
comitate: Bihorul, Solnocul de mijloc, Crasna, Maramureşul, Zarandul şi Banatul Severinului.
Deosebit de acestea, comitatul Fǎgǎraşului, care, deşi se aflǎ în Transilvania, nu este totuşi
încorporat cu totul principatului... În toate aceste comitate se aflǎ şi douǎ episcopii. Una,
numitǎ a Transilvaniei, îşi are scaunul la Alba Iulia, cealaltǎ la Oradea.
Trei feluri de popoare locuiau şi locuiesc în Transilvania: ungurii (care) de fapt se aflǎ
în afara Transilvaniei, deşi şi ei sunt amestecaţi cu românii...,românii, care nu au un centru al
lor în sens de capitalǎ, saşii, care stǎpânesc şapte oraşe.
Aşadar, toate aceste scaune şi oraşe, fiind oarecum confederate şi (totodatǎ) ca şi libere,
depind de principele Transilvaniei, dar în aşa fel cǎ ele totuşi se cârmuiesc singure, cu un
magistru al lor.”
27
IMPERIUL OTOMAN ŞI ŢĂRILE ROMÂNE ÎN SEC AL XVI-lea
1. Tratatul încheiat între Bogdan al III-lea cel Orb, domnul Moldovei, şi sultanul Selim I, în
anul 1513 prevedea între altele:
2. ,,Iar când fu într-o dimineaţǎ vǎzu Mihai Vodǎ oaste nemţeascǎ viind cǎtre cortul lui şi
socotind cǎ aceştia sunt ajutoare, de dânşii nu se temea. Iar ei nu au fost de ajutor ci vrǎjmaşi…
Iar ei se repezirǎ asupra lui ca nişte dihanii sǎlbatice, cu sǎbiile scoase. Ci unul dete cu suliţa
şi-l lovi drept în inimǎ, iar altul degrab îi tǎie capul… »
28
EVALUARE SECVENŢIALĂ
ABSOLUTISMUL MONARHIC
5. SE DĂ URMĂTORUL TEXT :
,,Iar când fu într-o dimineaţǎ vǎzu Mihai Vodǎ oaste nemţeascǎ viind cǎtre cortul lui şi
socotind cǎ aceştia sunt ajutoare, de dânşii nu se temea. Iar ei nu au fost de ajutor ci vrǎjmaşi…
Iar ei se repezirǎ asupra lui ca nişte dihanii sǎlbatice, cu sǎbiile scoase. Ci unul dete cu suliţa
şi-l lovi drept în inimǎ, iar altul degrab îi tǎie capul… »
29
RENAŞTEREA ŞI UMANISMUL
,,Spun deci, şi aşa doresc, sǎ-ţi însuşeşti fǎrǎ greşealǎ limba greacǎ mai întâi, apoi
latina şi ebraica sfintelor scripturi, chiar şi araba şi caldeeana. Sǎ nu rǎmânǎ nici istoria sǎ nu o
şti pe de rost. În ceea ce priveşte geometria, aritmetica şi muzica m-am strǎduit se fac sǎ le
preţuieşti de mic copil... Învaţǎ toate canoanele astronomiei... Si prin frecventarea anatomiştilor
sǎ dobândeşti o perfectǎ cunoaştere a celeilalte lumi care este omul.”
Completeazǎ tabelul de mai jos cu ceea ce trebuia sǎ înveţe Pantagruel şi vei afla
calitatea pe care urma sǎ o dobândeascǎ
A L E
G
I
M A
30
UMANISMUL ÎN ŢĂRILE ROMÂNE
RENAŞTEREA ARTISTICĂ
,,Leonardo a primit apoi sǎ facǎ portretul Monei Lisa, soţia lui Francesco del
Giocondo, la care a trudit patru ani, fǎrǎ sǎ-l termine... Cel care se uitǎ stǎruitor la gâtul ei
vedea pulsul zvâcnind şi se poate spune într-adevǎr cǎ tabloul acesta fusese astfel pictat încât
sǎ-l facǎ sǎ tremure şi sǎ tremure şi sǎ se teamǎ pe oricare artist cutezǎtor; şi fiindcǎ Mona Lisa
era foarte frumoasǎ, Leonardo ţinea tot timpul pe pe lângǎ ea cântǎreţi şi muzicanţi, precum şi
bufoni, care s-o înveseleascǎ, spre a alunga tristeţea pe care, deseori, pictura obişnuieşte s-o
dea portretelor: iar în acesta al lui Leonardo exista un zâmbet atât de plǎcut încât, vǎzându-l, ţi
se pǎrea a fi ceva mai de grabǎ dumnezeiesc decât omenesc.”
31
EVALUARE SECVENŢIALĂ
RENAŞTEREA ŞI UMANISMUL
32
REFORMA RELIGIOASĂ
IMPERIUL ROMANO-GERMAN
,,Au venit mai întâi 3000 de soldaţi germani, apoi garda episcopului de Mayenţa, garda
episcopului de Trier, seniorii spanioli, germani, flamanzi şi burgunzi… Iatǎ, în sfârşit, omul
armelor prin excelenţǎ, împǎratul, apoi clerul, precedând Crucea şi purtând pe o brancardǎ
relicvele capului lui Carol cel Mare. Contele de Palatin îi poartǎ trena… Arhiepiscopul de
Colonia trece la a-l întreba… »
1. Numiţi regiunile de unde erau prezenţi cei ce au asistat la încoronarea lui Carol Quintul.
33
REFORMA RELIGIOASĂ
3. SE DĂ URMĂTORUL TEXT :
,,Luther îi povesteşte fiului sǎu Johann cǎ el cunoaşte o grǎdinǎ în care copiii pot intra
dupǎ voie şi, de asemenea, pot, în anumite condiţii, sǎ mǎnânce merele şi perele cele mai
frumoase care se gǎsesc aici; ei pot, de asemenea, sǎ cǎlǎreascǎ ponei, sǎ cânte din flaute de
aur şi sǎ tragǎ cu arbalete din argint. Aceşti copii pot face toate acestea pentru cǎ le place sǎ se
roage, pentru cǎ le place sǎ înveţe şi pentru cǎ sunt cuminţi.”
Luther, Scrieri
34
RĂSPÂNDIREA REFORMEI ÎN EUROPA. CONTRAREFORMA
1. ORDONANŢA LUI JEAN CALVIN: ,,Sǎ ştie toatǎ lumea cǎ fiecare e dator sǎ vinǎ
duminica şi în celelalte zile în care-şi poate întrerupe activitatea, sǎ asculte cuvântul lui
Dumnezeu pentru a nu fi pedepsit. De asemenea cǎ nimeni nu poate sǎ înjure sau sǎ
batjocoreascǎ numele lui Dumnezeu sub pedeapsa unei mǎtǎnii, întâi, apoi o mǎtanie şi trei
arginţi pentru a doua greşealǎ, şi pentru a treia sǎ fie închis trei zile. De asemenea, cǎ nimeni
nu are voie sǎ joace jocuri de noroc sub pedeapsa de cinci arginţi pentru fiecare greşealǎ. De
asemenea, nimeni nu are voie sǎ danseze decât la nunţi, nici sǎ cântecântece lumeşti, nici sǎ se
deghizeze, sǎ-şi punǎ mǎşti şi sǎ se fandoseascǎ sub pedeapsa plǎţii a 60 de arginţi şi a
arestului pentru trei zile, cu pâine şi apǎ. »
Datǎ la Geneva, în 1539
35
EVALUARE SECVENŢIALĂ
REFORMA RELIGIOASĂ
36
EVALUARE SECVENŢIALĂ
EUROPA ÎN SEC. XVII- XVIII
37