- 1 -
COLEC
Ţ
IA:CULTUR
Ă
GENERAL
Ă
ISTORIA LUMII ÎN IMAGINI
MARILE RELIGII ALE LUMII LA ANUL 1000
Cre
ş
tinism
Islam (Islamism)
Iudaism
Buddhism
Hinduism
Daoism (Taoism)
Confucianism
Shintoism
Cre
ş
tinism
= este una din cele trei religii monoteiste contemporane, al
ă
turi de iudaism
ş
iislamism. Considerând împreun
ă
catolicii, protestan
ţ
ii
ş
i ortodoc
ş
ii sub eticheta global
ă
de"cre
ş
tini", religia acestora este actualmente la nivel mondial cea mai important
ă
din punct devedere numeric. Islamul, cealalt
ă
religie monoteist
ă
derivat
ă
din tradi
ţ
ia religioas
ă
iudaic
ă
, este adoua ca pondere numeric
ă
a adep
ţ
ilor în lume. Cre
ş
tinismul îmbin
ă
tradi
ţ
ii din iudaism, pe care le îmbog
ăţ
e
ş
te cu m
ă
rturia Noului Testament. Ca mo
ş
tenitor al
ă
turi de islamismul
ş
i iudaismulcontemporan al tradi
ţ
iei religioase orientale, cre
ş
tinismul perpetueaz
ă
pân
ă
în ziua de ast
ă
zicredin
ţ
e
ş
i mituri n
ă
scute pe malurile Eufratului acum mai bine de 5.000 de ani. Cuvântul "cre
ş
tin"vine din limba latin
ă
popular
ă
, de la
christianus
, derivat de la Cristos, deoarece Isus din Nazaretheste considerat în religia cre
ş
tin
ă
ca fiind Mesia
ş
i fiul lui Dumnezeu. Cuvântul "Hristos", în limbagreac
ă
Χριστός
Christós
, "cel uns", este traducerea din limba ebraic
ă
a cuvântului
חישמ
Ma
ş
iah
(arab
ă
ﺢﻴﺴَ ﻣ
Mas
ī
h
). Institu
ţ
ia specific
ă
cre
ş
tinismului este Biserica. Autoritatea doctrinal
ă
esteSfânta Scriptur
ă
sau Biblia, la care se adaug
ă
, în ortodoxie
ş
i catolicism, tradi
ţ
ia Bisericii, iar pentru catolicism
ş
i Magisteriul bisericesc, autoritatea Papei.
Islamism =
(Islam +
ism
provine din limba arab
ă
ﺔﻴﻣﻼﺳﻻا
al-'isl
ā
miyya
) sau
مﻼﺳإ
ﻲﺳﺎﻴﺳ
al-Isl
ā
m al-Siy
ā
siyy
, lit., "Islamul Politic ") reprezint
ă
o serie de ideologii care sus
ţ
in faptul c
ă
islamul nu estenumai o religie ci
ş
i un sistem politic. Musulmanii moderni trebuie s
ă
revin
ă
la originile religiei lor într-o unitate politic
ă
. Islamismul reprezint
ă
un termen inventat de Voltaire, care, în defini
ţ
ia sa
- 2 -
modern
ă
, se refer
ă
la versiunea extremist
ă
a islamului politic. De foarte multe ori în mass-mediaislamul este confundat cu islamismul. Musulmanii consider
ă
c
ă
Dumnezeu (în arab
ă
Allah
ا ﷲ
) arevelat în mod direct cuvântul S
ă
u c
ă
tre omenire prin
Muhammad
(circa 570-632)
ş
i al
ţ
i profe
ţ
i,printre care Adam, Moise
ş
i Isus. Baza credin
ţ
ei islamice se g
ă
se
ş
te în
shah
ā
dat
ā
n
("dou
ă
m
ă
rturii"):
l
ā
il
ā
h
ā
ill
ā
-ll
ā
hu; muhammadur-ras
ū
lu-ll
ā
hi
— "Nu exist
ă
(dumne)zeu în afar
ă
deDumnezeu; iar Muhammad este trimisul lui Dumnezeu".
Iudaism =
(din grecescul
Ioudaïsmos
, derivat din limba ebraic
ă
הדוהי
,
Yehudah
, „Iuda”; înebraic
ă
:
ַיתוּדֲה
,
Yahadut
, caracterele distinctive a iudeicului
eáqnov
), cunoscut
ş
i sub numele dereligie mozaic
ă
(dup
ă
principalul profet evreu, Moise) este religia poporului evreu. Precepteleiudaismului au stat la baza religiilor monoteiste cre
ş
tinism
ş
i islam. Termenul iudaism î
ş
i areoriginea în numele regatului Iuda,
ţ
ara tribului Iuda – descenden
ţ
ii celui de-al patrulea fiu alpatriarhului Iacob (secolul XVIII – finele secolul XVII î.e.n.) – cu capitala la Ierusalim, l
ă
ca
ş
ulMarelui Templu. Iudaismul este o religie monoteist
ă
, bazat
ă
pe principii
ş
i etic
ă
, incluse în Bibliaebraic
ă
(
Tanah
), precum au fost în continuare explorate
ş
i explicate în
Talmud
ş
i în alte texte. Înconformitate cu tradi
ţ
ie evreiasc
ă
, iudaismul începe cu Leg
ă
mântul dintre Dumnezeu
ş
i Abraham.
Buddhism =
este o religie
ş
i o filozofie care înglobeaz
ă
o seam
ă
de tradi
ţ
ii, credin
ţ
e
ş
i practicicare se bazeaz
ă
în general pe înv
ăţă
turile atribuite lui
Siddhartha Gautama
, cunoscut subnumele de
Buddha
(
P
ā
li
în sanscrit
ă
, adic
ă
"cel care este treaz continuu"). Se pare c
ă
Buddha atr
ă
it
ş
i a
ţ
inut discursuri în partea de nord a sub-continentului indian probabil în secolul VI sau IV î.e.n. Este recunoscut de adep
ţ
ii s
ă
i ca un profesor cu idei avansate care
ş
i-a împ
ă
rt
ăş
it viziunilepentru a ajuta sufletele neajutorate (
dukkha
) s
ă
ating
ă
nirvana
ş
i s
ă
treac
ă
de ceea ce senume
ş
te "ciclul suferin
ţ
ei
ş
i rena
ş
terii". Sunt recunoscute dou
ă
ramuri ale buddhismului:
Theravada,
"
ş
coala b
ă
trânilor"
ş
i
Mahayana,
"Marele vehicul".
Hinduism =
este tradi
ţ
ia religioas
ă
indigen
ă
predominant
ă
în Asia de Sud. Hinduismul facereferire adesea la
San
ā
tana Dharma
(o fraz
ă
în sanscrit
ă
care înseamn
ă
"legea etern
ă
"). Maiinclude tradi
ţ
iile
yogic
ş
i o serie de "morale zilnice", bazate pe no
ţ
iunea de
karma
ş
i pe normesociale cum ar fi obiceiurile privind c
ă
s
ă
toriile hindi. Hinduismul este format din diferite tradi
ţ
ii
ş
inu are un singur fondator. Se trage din religia istoric
ă
vedic
ă
din India înc
ă
din perioada EpociiFierului, religie care adesea se nume
ş
te "cea mai veche religie existent
ă
" sau ""cea mai vechetradi
ţ
ie existent
ă
".
Daoism =
(sau
taoismul
) se refer
ă
la o serie de filosofii
ş
i de tradi
ţ
ii religioase care au influen
ţ
atEstul Asiei mai mult de dou
ă
milenii
ş
i care au avut o influen
ţă
notabil
ă
ş
i în occident, mai ales cu începutul secolului XIX. Cuvântul
道
,
Tao
(sau
Dao
) se traduce prin "calea vie
ţ
ii", cu toate c
ă
înreligia
ş
i filosofia chinez
ă
acest cuvânt are un sens mai mult abstract. Etica taoist
ă
invoc
ă
cele
Trei giuvaieruri ale lui Tao: compasiunea, modera
ţ
ia
ş
i umilin
ţ
a
, în timp ce gândirea taoist
ă
sebazeaz
ă
în general pe
natur
ă
, pe rela
ţ
ia dintre
umanitate
ş
i cosmos
(
天人相应
),
s
ă
n
ă
tate
ş
i longevitate
ş
i pe
wu wei
(ac
ţ
iune prin lipsa de ac
ţ
iune), care se presupune c
ă
provoac
ă
armonia în Univers. Pomenirea spiritelor celor mor
ţ
i este la fel de popular
ă
în daoism. De-a lungul istoriei,alchimia (inclusiv
Neidan
), astrologia
ş
i buc
ă
t
ă
ria chinez
ă
, precum
ş
i
Zen Buddhism
, artelemar
ţ
iale chineze, medicina tradi
ţ
ional
ă
chinez
ă
,
feng shui
, imortalitatea
ş
i alte practici derespira
ţ
ie
qigong
s-au suprapus peste daoism.
Confucianism =
este un sistem etic
ş
i filosofic chinez, dezvoltat din înv
ăţă
turile filosofului chinez
Confucius
(K
ǒ
ng F
ū
z
ǐ
, or K'ung-fu-tzu, lit. "Master Kong", 551–478 BC). Reprezint
ă
un sistemcomplex de moral
ă
, înv
ăţă
turi sociale, politice, filosofice
ş
i cvasi-religioase care au avut oinfluen
ţă
fantastic de mare asupra culturii
ş
i istoriei din Estul Asiei. Poate fi considerat o
religie destat
pentru unele
ţă
ri din Estul Asiei, datorit
ă
promov
ă
rii la nivel de guvern a filosofiilor confucianiste.
Shintoism =
(
神道
Shint
ō
) sau
kami-no-michi
reprezint
ă
spiritualitatea indigen
ă
din Japonia. Esteun set de practici care stabilesc leg
ă
tura dintre Japonia de ast
ă
zi
ş
i trecutul ei. Practicile
shinto
- 3 -
au fost prima dat
ă
codificate în analele istorice ale
Kojiki
ş
i
Nihon Shoki
în secolele al VII-lea
ş
i alVIII-lea. Cu toate acestea, scrierile nu se refer
ă
la religia
shinto
unificat
ă
ci mai degrab
ă
la unfolclor, la o istorie
ş
i la o mitologie dezorganizate. Ast
ă
zi, termenul de
shinto
se refer
ă
lal
ă
ca
ş
urile sfinte publice cum ar fi monumente funerare închinate r
ă
zboinicilor, festivalurilor recoltei, monumentelor istorice sau diferitelor organiza
ţ
ii sectante. Adep
ţ
ii acestei religii adopt
ă
un stil similar privind ritualul ca
ş
i în perioadele
Nara
ş
i
Heian
. Cuvântul
shinto
("calea zeilor") afost adoptat de chinezi (
神道
) care combin
ă
dou
ă
kanji
: "shin" (
神
) care înseamn
ă
kami
ş
i "
t
ō
" sau"
do
" care înseamn
ă
"calea sau studiul filozofic" (provine din cuvântul chinez
tao
).
Kami
estedefinit ca "spirite", "zeit
ăţ
i", care sunt asociate cu multe alte forme;
kami
ş
i oamenii nu suntsepara
ţ
i. Ei exist
ă
în cadrul aceleia
ş
i lumi
ş
i împart complexitatea inter-rela
ţ
ional
ă
între ei.
R
Ă
SPÂNDIREA DOGMELOR CRE
Ş
TINE (SECOLELE I-VI)
gnosticism (sec. I-III)
montanism (sec. II-III)
maniheism (sec. III-IV)
arianism (sec. IV-V)
donatism (sec. IV-V)
pelagianism (sec. V-VI)
nestorianism (sec. V-VI)
Gnosticism =
(din greac
ă
γν
ῶ
σις
gn
ō
sis
, cunoa
ş
tere, sau din sanscrit
ă
gnana
) se refer
ă
ladiferite mi
ş
c
ă
ri religioase sincretice din antichitate, care se materializau prin diferitele sisteme decredin
ţă
care aveau la baz
ă
, în general, înv
ăţă
turi privitoare la oameni, ca suflete divine închise într-o lume material
ă
, creat
ă
de un Dumnezeu imperfect,
demiurgul
cu înveli
ş
de zeu suprem;acest creator era frecvent identificat cu
Dumnezeul lui Avraam
. Demiurgul poate fi descris ca o încorporare a r
ă
ului, sau în alte instan
ţ
e, la fel de imperfect
ş
i binevoitor atât cât insuficien
ţ
a luipermite. El exist
ă
al
ă
turi de alt
ă
fiin
ţă
suprem
ă
îndep
ă
rtat
ă
ş
i incognoscibil
ă
, ce încorporeaz
ă
binele. Pentru ca s
ă
elibereze de lumea inferioar
ă
material
ă
, este nevoie de cunoa
ş
tere ezoteric
ă
spiritual
ă
disponibil
ă
prin experien
ţă
direct
ă
sau prin cunoa
ş
terea acestui incognoscibilDumnezeu. A fost o religie dualist
ă
, influen
ţ
at
ă
, care la rândul ei a influen
ţ
at filosofia elen
ă
,iudaismul (
Notzrim
)
ş
i cre
ş
tinismul. Cuvântul
gn
ō
sis
se refer
ă
la mistic, revela
ţ
ie, cunoa
ş
tereezoteric
ă
, prin care elementelor spirituale ale umanit
ăţ
ii li se aminte
ş
te originea lor adev
ă
rat
ă
. În
Search History:
Result 00 of 00
00 results for result for
p.
Istoria Lumii in Imagini
ISTORIA LUMII ÎN IMAGINI
Ca sa vedeti hartile trebuie sa descarcati documentul !!!
Ca sa vedeti hartile trebuie sa descarcati documentul !!!
4.4K
Reads
131
Readcasts
97
Embed Views
Recommended
More From This User
Notes
Load more
