Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
5Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
comert

comert

Ratings:

5.0

(1)
|Views: 219 |Likes:
Published by georgy_reb

More info:

Published by: georgy_reb on Jun 25, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/07/2014

pdf

text

original

 
CAP.2 COMERŢUL ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII
“Operaţiunle comerciale au atins un nivel precedent atât învaloare absolută cât şi raportat la producţia mondială”
1
. În prezent toateţările au activităţi de comerţ internaţional, acesta reprezentând o parteintegrantă a structurii producţiei naţionale în statele moderne. Prezenţacomerţului global nu presupunse faptul ca o ţară face schimb de bunuri şiservicii cu toate celelalte ţări ci mai curând presupune “ existenţa unuisistem comercial în care activităţişe de comerţ desfăşurate între două ţăripot afecta legăturil comerciale ale celorlalte state.”
2
În ultimii 20 de ani, economiile naţionale ale ţărilor au devenit din ce înce mai legate unele de altele datorită schimburilor comerciale, tendinţa certăce a fost denumită globalizare. Globalizarea se remarcă prin răspândirearapidă în toalumea a producţiei, consumului, investiţiilor, serviciilor,tehnologiei şi capitalului provocând creşterea numărului şi importanţeiacordurilor internaţionale, stabilind regulile jocului pentru un număr mare desubiecte, mergând de la protejarea mediului până la comerţ şi creareainstitiilor necesare pentru administrarea acestor reguli. Crtereanurului de actori pe piaţa globală a evidenţiat şi necesitatea unorreglemenri care garanteze un cadru propice pentru desfăşurarearelaţiilor dintre ţările participante. În această direcţie Acordul General pentru Tarife şi Comerţ(GATT), un forum multilateral pentru negocierea tarifelor, adevenit principala agenţi consacrată comerţului internaţional. În anul 1995aceasta a fost înlocuită de Organizaţia Mondială a Comerţului.Comerţul s-a dezvoltat semnificativ în perioada postbelică, atât îninteriorul regiunilor cât şi între acestea. Globalizarea comerţului a implicatexistea unor niveluri semnificative de comeinterregional a ruiamplificare a avut loc simultan cu regionalizarea comerţului ,care îi este
1
Held D., Mc Grew A., Goldblatt D., Perraton J.,
Transformări globale:politică, economie şicultură 
,Edit.Polirom, Bucureşti, 2004, p.179;
2
Ibidem, p.180;
 
complementară. Evoluţia bunurilor comercializate la nivel internaţional acunoscut un trend ascendent, acestea evoluând de la produse şi materiiprime, la bunuri a căror producţie implică un grad mai mare de tehnologizareşi o sumă relativ mai mare investită în cercetare şi dezvoltare. Astfel datoritănumărului de competitori în continuă creştere pe piaţa globală obţinereaunui produs superior calitativ, cu costuri cât mai mici a devenit factoruldecisiv în menţinera companiilor pe piaţa globală. Deschiderea către comerţa reprezentat totodată şi un factor determinant al veniturilor realizate dediferite sectoare ale economiei unei ţări, având într-un final impact şi asuprapoliticii interne. Astfel s-au redus tarifele protecţioniste şi se încearcă şielmininarea totală a barierelor de ordin netarifar.Liberalizarea comerţului mondial demonstrează tendinţa societăţiimoderne de reducere treptată, până la dispariţie a tuturor categoriilor deobstacole care impiedică dezvoltarea pielor externe, schimburile şirespectiv circulaţia mărfurilor la scară mondială. Importanţa pieţelor externeeste cu atât mai mare cu cât majoritatea întreprinderilor sunt angrenate într-un proces de dezvoltare care le obligă să găsească noi oportunităţi de afaceri în alte ţări, pe măsura ce pieţele interne se maturizează şi se îngustează.
 
2.1 Globalizarea şi efectele ei în comerţul intrenaţional
Exisnumeroase dovezi economia mondiaeste mult maiinterconectată astăzi decât era în anii ’60 sau ’70. La început de mileniu trei,lumea contemporaprezinschimbări esenţiale şi contraste careprevestesc ridicarea economiei umane pe noi trepte ale evoluţiei sale:
1945–1989 : perioada de expansiune puternică a internaţionalizării,marcată de câteva momente cheie:
poziţia de lider al SUA şi afirmarea întreprinderilor nord-americane pepieţele internaţionale pe calea investiţiilor directe;
fluxurile de investii ale SUA se orientea, pentru început, sprecontinentul american şi într-o măsură limitată spre Europa.
 
perioada 1945-1970 este cunoscută sub numele de cei „treizeci de aniglorioşi” pentru creşterea economica puternică.
anii ’70 se caracterizează printr-o difuzie a dezvoltării economice. Foartemulte ţări reuşesc să se integreze în procesul internaţionalizării.
1990 – prezent :
anul 1989 constituie un moment istoric pentru Europa şi nu numai,moment care a bulversat relaţiile economice internaţionale. Creareapieţei unice europene a impulsionat internaţionalizarea productivă. Unexemplu în acest sens este extinderea procesului de internaţionalizare asectoarelor de servicii.Deschiderea economiilor ţărilor tre exterior şi liberalizareacomeului au fost paşii incipienţi tre realizarea unei pii globale.Deasemenea un rol important în realizarea acestei deschideri l-au avutreducerea costurilor aferente transporturilor şi comunicaţiilor. După cum sepoate observa şi în tabelul 1 costurile de transport au scăzut vizibil înperioada postbelica rezultat al ieftinirii combustibililor, a folosiriicontainerelor şi a progresului tehnic. Această scădere a costurilor detransport le-a transformat în component secundare sau neglijabile alepreţurilor bunurilor destinate comercializării. Odată cu reducerea tarifelor şia costurilor de transport iau naştere şi pieţele globale deoarece vechilepiedici nu mai limitează în mod semnificativ concurenţa străină pe pieţelenaţionale, astfel fiind încurajată apariţia unei pieţe mondiale pentru unnumăr mai mare de bunuri şi pentru anumite servicii.Treptat comerţul adevenit tot mai strâns legat de activităţile economice interne.”Nu numai cănumărul bunurilor şi serviciilor tranzacţionabile a sporit foarte mult, dar s-aobservat o accentuare şi o densitate mai mare a interconexiunilor întresectoarele de producţie tranzacţionabile şi netranzacţionabile”
3
Tabel 1.
 
Scăderea costurilor de transporturi şi telecomunicaţii, 1920-1990
3
Ibidem, p.204;

Activity (5)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 thousand reads
1 hundred reads
Vika Timus liked this
Vika Timus liked this
dkmez1 liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->