Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
55Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
TERAPIA COPIILOR CU CES CU AJUOTRUL OGLINZII

TERAPIA COPIILOR CU CES CU AJUOTRUL OGLINZII

Ratings: (0)|Views: 5,031|Likes:
Published by ofelia22

More info:

Published by: ofelia22 on Jun 27, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/15/2013

pdf

text

original

 
        P      a       g         e         1
Terapia copiilor cu C.E.S. cu ajutorul oglinzii,în cadrulactivităţiilor de Terapie complexă si integrată
1.Argument
Aţi văzut vreodată un câine stând in faţa unei oglinzi? Uneori, ei latră la ea sau sa stă
 
acolo cu o privire nedumerită. Abilitatea de a se recunoaşte în oglinda este destul de avansată,şi câini nu au capacitatea de a se recunoaste pe sine in oglindă.Unii psihologi susţin căaceasta abilitate este specific umană. Stadiul oglinzii corespunde constituirii narcisismului primar. Când ne-am dezvoltat un sentiment al conştiinţei de sine, am realizat o stare aconştiinţei de sine. Nu suntem conştienţi de noi înşine la nastere? De fapt, poate dura până la cinci sau şase
 
luni pentru un copil de a dezvolta ceva, chiar la distanţă, care seamănă cu conştiinţa de sine.În unele cazuri, momentul identificarii primare este parcurs cu dificultate. Contrastul dintreimaginea refletată în oglinda ca întreg si necoordonarea corpului poate sa fie resimţit de cătrecopil ca o rivalitate între propriul corp si imaginea lui. Tensiunea negativa determinăasumarea imaginii din oglindă, imagine întreagă a propriului corp, o imagine care îlreprezintă. Copilul işi vede imaginea ca intreg si sinteza imaginii sale produce un contrast culipsa de coordonare a corpului, care este perceput ca fiind fragmentat. Acest contrast esteresimţit de copil ca rivalitate cu propria sa imagine, deoarece imaginea ca intreg esteameninţătoare si astfel in stadiul oglinzii apare o tensiune agresivă între subiect si imagine.Pentru a rezolva tensiunea subiectul se identifica cu imaginea.Tehnica oglinda este unul dintre instrumentele pe care psihologii au folosit pentru a testasugari şi copiii mici niveluri "conştiinţei de sine. Cea mai simplă formă de acest test implică
 
 poziţionarea copilului în faţa unei oglinzi. Unii cercetatori au aratat ca 5 - 6 lunicopilul işi va
 
atinge imaginea în oglindă.Oglinda, oglinjoara… in basme, adeseori, exista personaje care se uită intr-o oglindăfermecată, care le spune fie
cum vor sa fie
, fie
cum sunt in realitate.
Mă privesc în oglindăŞi nu mă recunosc...,Dar n-am puterea să renunţLa chinul de a mă privi.Şi o fac zilnic...Alice a fugit în Ţara OglinziiŞi s-a descoperit pe sineAlice in tara minunilor (Lewis Caroll)
 
        P      a       g         e         1
2.Delimitări conceptuale
Terapie*
reprezinta totalitatea metodelor 
ș
i procedeelor folosite la tratamentul unei boli. Boala insistemul educţional este sinonicu handicap.Modelul limitării funcţionale- defineştehandicapul ca o deficienţă severă, cronică, proprie persoanei care îndeplineşte următoarelecondiţii: manifestă o deficienţă mentală sau fizică (sau o combinaţie de deficienţe mentale şifizice), se manifestă înaintea vârstei de 22 de ani, se continuă fără a preciza o limită, reflectănevoia persoanei de îngrijire, tratament sau alte forme de servicii pentru o perioaîndelungată sau pentru toata viaţa, concepute şi aplicate în mod individual.Se consideră că un copil poate fi diagnosticat cu „tulburare,handicap” dacărespectivul comportament se repetă des si este grav.
C.E.S.-
*Din categoria copiilor cu C.E.S (cerinţe educative speciale) fac parte atât copiii cudeficienţe propriu zise, cât şi copiii fără deficienţe, dar care prezintă manifestări stabile deinadaptare la exigenţele şcolii. Din această categorie fac parte:- copiii cu deficienţe senzoriale şi fizice (tulburări vizuale, tulburări de auz, dizabilităţimintale, paralizia cerebrală);- copiii cu deficienţe mintale, comportamentale (tulburări de conduită, hiperactivitate cudeficit de atenţie-ADHD, tulburări de opoziţie şi rezistenţă);- copiii cu tulburări afective, emoţionale (anxietatea, depresia, mutism selectiv, atacul de panică, tulburări de stres posttraumatic, tulburări de alimentaţie: anorexia nervoasă, bulimianervoasă, supra-alimentarea);- copiii cu handicap asociat;- copiii cu dificultăţi de cunoaştere şi învăţare (dificultăţi de învăţare, sindromul Down,dislexia, discalculia, dispraxia);- copiii cu deficienţe de comunicare şi interacţiune (tulburări din spectrul autistic, sindromulAsperger, întârzieri în dezvoltarea limbajului).
Oglinda-
imaginea despre sine*ceeace înfă
i
ălucioasăsau într -ooglindă.A te putea privi in oglinda pe care o reprezinta terapeutul inseamna a te vedea asa cum esti, a te intalni si sub aspecte pe care acumnu le cunosti. Reflectarea are atât o componentă cognitivă cât şi una afectivă.A te privi in oglinda va deveni o modalitate de a-ti regasi parţi din tine pe care le-ai pierdutcândva. Etapele reflectarii in oglindă sunt :
 analiza ,cercetarea,examinarea,măsurararea, observa ţia şi studiu de caz.
Reflectarea reprezintă mecanismul psihologic prin carecomunicarea se realizează în ambele sensuri, mecanismul de eficientizare a fenomenuluiempatic.Reflectarea gândurilor şi a sentimentelor subiectului educaţional de către terapeutîndeplineşte atât funcţii cognitive, de cunoaştere, înţelegere şi calibrare a problemei de cătreconsilier cât şi funcţii afective de catharsis, conştientizare şi mobilizare afectivă pentrurezolvarea problemei de către subiect.
 
        P      a       g         e         1
3.Istoria ,,Tehnicii oglinzii,,
Stadiul oglinzii a fost prima contribuţie oficială a lui Lacan la teoria psihanalitiă. El adescris stadiul oglinzii ca formator al funcţiei eului, el ilustreaza natura conflictuală a relaţieiduale. Eul se formează prin identificare, respectiv identificarea cu imaginea proprie.Lacan sustine ca eul se află in relaţie in sensul că eul şi ordinea imaginară însăşi sunt locuriale alienării radicale.În 1979, Michael Lewis şi Jeanne Brooks-Gunn a realizat o versiune mai sofisticată atehnicii cu ajutorul oglinzii. Ei au aplicat fard de obraz pe nasul a două seturi de copii ,cuvîrste cuprinse intre 15 - la 17 luni şi copiii de 18 - 24 de luni. În cazul în care copiii privescîn oglindă şi observă fardul de obraz pe nasul lor, vor să atingă oglinda sau să încerce să îlelimine în vreun fel de pe nas. Toate acestea , necesită un nivel de înţelegere aprofundat din
 
 partea copilului,să conştientizeze că persoana din oglindă este el însuşi. Doar câţiv copii din
 
lotul vîrstelor cuprinse între 15 - la 17 luni şi-au atins nasul lor, dar marea majoritate acopiilor cu vîrste cuprinse intre 18 - 24 de luni ani s-au recunoscut în oglindă.Între 6 luni si 18 luni, copilul începe sa fie interesat să se priveasca în oglindă. Nurecunoaşte de la început ca imaginea reflectată de oglindă este el, ci o alta fiinţă. Adesea,copilul mic, privindu-se în oglindă, numeşte persoana reflectată de oglindă cu propriul luinume, ceea ce înseamna ca este un alt „bebe” în oglinda. În jurul vârstei de 1 an, copilul va fiinteresat mai mult sa se priveasca în oglinda si va încerca o prima analiză a imaginii. Laînceput, îsi va privi faţa cu mult interes. Dacă este murdar pe faţă, oglinda va indica pata.Acesta este un moment important în evoluţia psihologică a copilului, moment ce indică o prima schiţă a Eului. Compară imaginea memorată a propriului chip cu imaginea modificatăde pata de culoare de pe faţă şi constată ca imaginea reflectată în oglinda este schimbată faţăde cea pe care el o ştia. Copilul se va studia în oglinda pentru a-şi largi aria de percepţie a propriului corp. Imaginea corporală este fragmentată si va avea nevoie de experienţa oglinzii pentru a se putea percepe si reprezenta ca un întreg. Este momentul identificarii primare, cândcopilul se identifică cu imaginea. Odaasumată propria imagine, copilul se va puteareprezenta pe sine ca un întreg (reprezentarea de sine este imaginea corporala pe care o arecopilul despre el, în afara relaţiei cu oglindaLinehan foloseşte jocul de rol şi exersarea comportamentului care trebuie achiziţionat înTerapia Comportamentală Dialectică pentru persoanele cu tulburare de personalitate de tip borderline ( Linehan, 1993);În Romania, în cadrul unui proiect de terapie socială prin teatru, s-au experimentat tehniciteatrale şi cognitive-comportamentale în reabilitarea persoanelor aflate in detenţie. (Terapiesocială prin teatru – Mihaela Sărman, UNITER).

Activity (55)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
Valeria Merca liked this
Valeria Merca liked this
Valeria Merca liked this
Valeria Merca liked this
Valeria Merca liked this
Claudia Buda liked this
eugenia_tudor_4 liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->