Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
7Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
EDUCAŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE

EDUCAŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE

Ratings: (0)|Views: 849|Likes:
Published by andreyka_21

More info:

Published by: andreyka_21 on Jun 28, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/26/2013

pdf

text

original

 
Universitatea „Valahia” TargovisteReferat
Student(a) : Joian Andreea ElenaFinante – banci, Anul I, Gr.III2007 - 2008
 
EDUCAŢIE ŞI CONTEMPORANEITATEÎn decursul istoriei moderne, toate tarile lumii au pus accentul pe dezvoltareaeconomică. Lumea contemporană se reîntoarce la adevaratul scop al economicului,OMUL, asigurarea bunăstării şi securităţii lui, atât la nivel individual cât şi social.Apare astfel, în planul ideilor, o noua paradigma conceptuală, aceea a dezvoltării umanecare o însoţeşte şi o motivează pe cea economică. Evident, aceasta nouă paradigmă nu s-amanifestat instantaneu, ci s-a conturat ca un proces lent, dificil şi deliberat.Prin urmare, în prezent, se impune un nou mod de dezvoltare sau alternativa la aceasta,care integreaza dimensiunea umana dintr-o altă perspectivă – aceea a complexitătii şidiversităţii. Abordarea nouă, impusă de contextul economic, social şi politic alînceputului de secol XXI, nu poate ignora educaţia, acest bun câstigat pentru individ şicolectivitate şi nu poate eluda viitorul şi impactul acestuia sub aspect economic,tehnologic, social, politic, cultural asupra fiinţei umane.După cum afirma A. Töffler, “trăim un moment când se dezintegrează întreaga structurăa puterii care a menţinut lumea asamblată. Ia forma o structură de putere radical diferită,care afectează toate nivelurile societăţii omeneşti: aceasta este cunoaşterea (informaţia)”.Însuşi Winston Churcill a anticipat fericit noul mers al societăţii, considerând că“imperiile viitorului vor fi imperii ale minţii”.Procesul trecerii spre economia cunoaşterii a fost declansat în S.U.A. la jumătatea celuide-al şaselea deceniu al secolului XX şi a continuat, în mod fericit, în majoritatea ţărilor dezvoltate (Japonia, Canada, Germania, Marea Britanie, Franta).Asfel se conturează o serie de cerinţe chei ale educaţiei :- educaţia în cadrul unei societăţi a învăţării va avea un scop social. Şcoala este instituţiainvestită de comunitate cu misiunea de a transmite un anumit sistem de valori sociale,ierarhizate în numele unei autonomii şi responsabilităţi acţionale specifice;- noul sistem de învăţământ trebuie să fie unul deschis, conceput pentru a asigura şanseegale de instruire tuturor membrilor societăţii date.- afirmarea educaţiei permanente. Într-o societate a învaţării apare necesitatea ca persoanele cu studii să revină sistematic la şcoală.- educaţia nu poate fi lăsată numai pe seama instituţiilor de învăţământ.- educaţia va avea şi răspundere socială .Realizarea acestor exigenţe ale societăţii bazate pe cunoaştere şi învăţare, are drept scopcrearea noului mod de viaţa specific unei societăţi deschise.A prevede cum va arăta societatea viitorului este destul de hazardant. Lucrul de care putem fi siguri este că lumea care va rezulta din prezenta rearanjare a valorilor,mentalităţilor, structurilor economice şi sociale, a sistemelor politice, a concepţiilor asupra lumii, va fi diferita de ceea ce ne putem imagina astăzi.
 
Este, o certitudine faptul ca resursa primară a lumii de mâine vor fi cunoştinţele, iar oamenii viitorului vor fi după cum afirmă P. Druker …” lucratori ai cunoaşterii şi prestatori de servicii, instruiţi şi educaţi în consonanţa cu criteriile de performanţă asocietăţii, capabili să încorporeze în atitudinile şi conduita lor valorile, cerinţele,angajamentele societăţii şi să se manifeste ca o “persoană educată” aptă să influenţeze, prin cunoştinţele şi competenţele sale.Într-o astfel de societate a viitorului, şcoala devine atât instituţia tinerilor cât şi aadulţilor, fiind responsabilă pentru performanţe şi rezultate. Încorporarea în sistemuleducaţional a noilor tehnologii ale învăţării şi predării constituie o cerinţă prealabila asuccesului naţional şi cultural şi, în mod egal, a creşterii şi competitivităţii economice.Constatăm, practic, că acţiunea educaţională tinde să se instaleze în micro şimacrocosmos, în noi tehnologii care folosesc forţe pâna nu de mult aproape necunoscuteomului. Aceste noi tehnologii (internet, sisteme multimedia, manuale virtuale etc) aurolul de a transforma educaţia prin regândirea finalităţii şi a funcţiilor învăţământului însocietate. Constatările care se impun sunt multiple.Prognozele pe termen mediu evidenţiază o serie de priorităţi în materie de instruire şieducatie, ca şi efect al implementării noilor tehnologii, sporind considerabil roluleducaţiei în rezolvarea marilor probleme ale umanităţii.În esenţă, aceste noi priorităţi/provocări educaţionale sunt:1. Şcoala de care avem nevoie în viitor va trebui să furnizeze o alfabetizare universală decel mai înalt grad. Alfabetizarea universală presupune: înţelegerea ştiinţelor de bază şi adinamicii cunoaşţerii; familiarizarea cu limbile străine; învăţarea prin intermediul unui program pe computer educatorul având rolul de a îndruma, motiva, încuraja, conduceactul învăţării, iar educatul devenind propriul său instructor.2. Şcoala trebuie să ofere educaţilor de la toate nivelurile motivaţia de a învăţa şi de a seacomoda cu disciplina învăţării continue.Educatul, indiferent de vârsta sa, trebuie învăţat cum să studieze, cum să persevereze,cum să-si întreţină dorinţă de a avansa în cunoaştere până când se ajunge la rezultatulscontat şi la realizări notabile. Motivăţia învăţării se bazeaza îndeosebi pe capacităţileindividuale ale educatului, pe trebuinţele de cunoaştere ale acestuia. Un comportamentmotivat nu poate fi judecat în afara relaţiei dintre posibilitate şi realitate, dintreaptitudinile şcolarului şi rezultatele din activitatea de învăţare.3. O altă prioritate generată de noile tehnologii solicită şcolii să furnizeze informaţiile şicunoştinţele atât ca substanţă cât şi ca proces necesar pentru a obţine rezultate concrete.Până de curând, singurele instituţii de învăţământ preocupate de roadele cunoştinţelor erau şcolile vocaţionale (şcoli de arte, de medicină, de drept, de management, deinginerie). Acestea se concentrează mai mult asupra aplicaţiilor, al practicii şi abia apoisau concomitent asupra teoriei, procedând la o predare – învăţare în “sensul invers acelor de ceasornic”.4. În fine, se remarcă în ultimul deceniu al secolului XX, ca învăţământul (educaţia) numai poate constitui un monopol exclusiv al şcolii. Într-o societate dezvoltată, educaţia

Activity (7)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
Chitoiu George liked this
Adrian Gobej liked this
Ady Adriana liked this
laurra liked this
ganeaalexandra liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->