M.

Firu

Dan L Seracu

,...

INDRUMAR SUGESTIV

pentru Autocontrol Pas cu Pas

~ Editura Satya Sal

~tiu Japtele tale;

iatd, am lasat inaintea ta 0 u~d deschisii, pe care nimeni IIU poate sa 0 inchida,

jiindcii, de# ai putere micd, tu Qj piizit cUllfimul Meu

~; nu ai tagdduit numele Meu. (Apoc., III, 8)

Ufa spre Divinitate

Mullumim tuturor celor care au contribuit, sub 0 forma sau alta, la aparfla aceste lucrari:

ing. Valeriu Popa, Prof. Unrv Dr. Ing. Alexandru Marula, ing Dan Braneanu Acad. Prof Unfv. Dr. Berdj A~gian, lng. Doina Brad.

Merilor injmo~i: Firu\a Crstian-Dan, Firuta Johanna-Daniela, Con-Smona Ion ~i Manus Zaraiu,

vesnc tanarului tata spiritual, Tata Nelu!

Multumim deasemenea 9i celor care au cautat cu toate fo~ele sa ne impiedice de la aceasta apari\ie; noi I-am iertat; sa-l ierte §I Dvmnezeu.

Ing. M. Firu Cont. Dr. Ch. Dan-loan Seracu

"

Indrumar Sugestiv

pentru Autocontrol Pas cu Pas

Editie ingrijita §i stilizata de Mircea Firuta inginer, bioenergoterapeut

Editura Satya Sai Bucurest, 2005

Dedicatie

,

Dedic acsasta carte Marelul OM, fostului meu profesor de la Universitatea Ecologiea, Facultatea de $tiinte Cognitive ~i Parapsihologie, cursu rile post-universitare, prieten in viata de toate zilele ~i colaborator in ale serisulUl,

DAN I. SERACU

Fie ca aminflrea lui sa diinuie peste veacuril

Ing. M. Firu

,. '

Fig. 1- Oan Seracu - Omul

5

Motto:

in cele ce va scriu, iati, inaintea lui Oumnezeu, nu mint.

(Galatenl, 1,20)

Tocmai de aceea va scriu aceste lucruri, cand nu sunt de fata, pentru ca, atunei cand voi fi de fc¥, sa nu ma port eu as prime, potrivit cu puterea pe care mi-a dat-o Domnul

pentru zidire,

tsr nu pentru diramare,

(Corinteni, 13, 10)

Harul Domnului lisus Hristos sa jie cu voi, cu toti! Amin,

,

(Apocalipsa, 22, 21)

6

Preambul

Pomind de la matelialul de baza "Autocontrol Pas cu Pas' - autor Dan Seracu, edi~a 1998 (eclitie inglijita ~i stilizata de redactorul ing. Mircea Fi ruja , bioenergoterapeut) autorul M. Firu l-a propus autorului Dan Seracu un Indrumar Sugestiv; 0 varianta a operei de baza muH mai usor interpretabila datorita unei no! orqanizari ~i explicitarilor vlzuale ilustralive prcpuse.

Placandu-i ideea lui M. Fifu, Dan Seracu i-a dat acceptul de a folosi materialul din Autocontrol Pas cu Pas ca baza de lucru penlru Indrumar; la rAndul sau, M. Firu j-a propus acestuia din urrna sa-i devina coautor, Dan Seracu a acceptat, simtindu-se onorat, dar sub rezerva de a aparea al doilea ca nume de autor. A~a s-a semoat contractu I de edit are la 03,04. 1998.

Regandila dupa aceasts idee a lui M. Firu, iala cft noul Aulocontrol apare sub lillul Jndrumar Sugestiv pentru Autocontrol Pas cu Pas" - autori M. Firu ~i Dan Seracu, flind sub ingrijirea ~i stilizarea aceluia9i redactor.

Oe§i asezata intr-o forma cu totul noua, cu mult mai complexa, adaugita cu experrnentarl de ultima ora, imbunalav1a in partea spirituala a conceptdor. extinzand astfel aria de dsstasurare a Autocontrolului ~ intregila cu explicitari vizuale de interpretare a pozitiilor de aplicare a tehnicilor §i melodelor de Autocontrol carte a este adaotata la un slil de lnte!egere mal lejer, devenind asUel mult mal user de abordat de catre cursemi ~i de cat re c itil 0 Ii.

Caracterizata pnotr-o organizare "inginereasca~, prezenta carte Jndrumar Sugestiv pentru Autocontrol Pas cu Pas' - autori M. Firu §i Dan Seracu reprezinta un adevarat suport de curs practic pentru cine va dori §i va avea harul de a·i urma lui Dan Seracu la caledrs.

0' x I '. ~ ;.; ., '1 I ana a unc, li"'<Vota\1 §l slIIgufL

7

= Cuvinte de ramas bun =

Sambata 10 lulie 1999, la inceput de punere in opera a materialului pregalit pentru Jndrumar Sugestiv pentru Autocontrol Pas cu Pas", M. Firu, a uto rul acestei idei, se sante inspirat ~i astems pe hartie rimdurile care unneaza, ca un rasouns dicta! din partea prie!enului Dan Seracu, plecat acum dlntre noi, la gandurile transmise lui.

$i de va fi sa plec

$1 de va fi sa plec, Sa nu rna regretati; Pe cei ce m-au iubit lubita-i-arn ca fra\i,

lar eel ce nu rn-au vrut A lor grel?eal-a fost, Cae; viata pe pamam

De nu iube~ti, e far' de rost.

$i do-o veni in pripa Vremelnica plecare,

Sa nu plangeti cu lacrimi De dOT, ea ~i de jale.

Caci daea plec acuma, Eu mi-am facut tot jocul. Oar rna voi reiotosrce Cand 011-0 veni sorocul.

Voi, invatati intr-una $i punef deoparte Dramul de-ntelepciere Ce·1 veti gasi in carte.

Sa VB ganditi /a mine $tiind ca va iubesc, Ca din I mensitate

Va vad si va zarnocsc.

lar dupa mine

tar dupa mine voi veti plange Ca nu rna mai ave,i de drag; $; daca am umblat prin lume Ca sa va-oval, v-am fost toiag,

Citi-ma-veU din scoarta-n scoa~a, $i tot ca mine veti don

ca sa-ncercaf mai multe drumuri; Oare pe care veti pomi?

Nu este trst ca-n asia lume Nu ~tii ce cale ss-\i alegi

$i cauti - amagiri de-c viata$i-apoi nu ~til ce sa culegi?

Dar lata, eu, Ir9Cand pnn toate $1 culegand tot ce-am putut, Va dau acuma voua firul Care de demult t-am inceput.

$1 daca lirul vieti; mele

S-a Intrerupt aiei si-acim, Voua v-am dat a vietii cale Deja, ca s-o porni!i la drum.

Aveti incredere in voi,

Nu va lasa,], deci, pe tanjata; CiW, munci1i, descoperili

$1 credeti fara de-ndoials.

lar dupa mine de va fi potop, Corabie de vreti a face,

Cail! tot ce v-arn serfs; zalog De bine-n cartea asta zace.

. 9

T receli prh ce-am trecut iii eu $1 invatati ceva mal muH; Greati iii voi pe mai departe o lume care vine din tumuR.

jar dupa mine de va fj potop, Sa va rugati la Dumnezeu Ca sa va ierte coati utat

Sa mal rostiti nCuvantut- EU.

lar dupa mine de va fi potop, o mana eu va voi intinde;

La Poarta Mare-am sa v-aiitepi Pe toti a va cuprinde.

-~-

--~- .

Fig. 2~ 0 mana ir.tins8 de dincoio 10

Cuvantul Editorului

La prirnele clipe ale noii zile care se na~ea, luni 15 martie 1999, Dan Seracu a plecat in Lumea de dtncoio de stele, insottt de dragostea tuturor a celor care l-au cunoscut, 1nteles, apreciat ~i iubit; a noastra - contrati §i prietenii saL

Regretand plecarea din trup a celui care pentru noi a fest pneten mentor ~i prolesor universitar, DAN SERACU, sa-j pastram 0 vie amintire personalit8\ii sale ~i sa ne bucurarn pentru spiritul sau care si-a Indeplinit mentrea pe acest pam an! ~i care 8 losl bine inlampinat dincolo de noi, in viata spirituala 0 buna prietena care este plecata mai tot tlmpul in Astra!. ne-a comunicat la vremea respectiv8 cil: Dan a ajuns eu bine scolo sus ~i a fast intampinat cu multi dragoste.

Credem ca deja s-a pus pe treaba pentru binele nostru.

Erudit, avand un spirit critic $i 0 teribila euriozitate maladiva, dupa eum ne marturisea ehiar el, Dan Seracu studiaza, scorrnoneste. gase~te, experlmentsaza $i asa atia 0 cale de a face bine oamenllor.

Fiind Doctor in Chimie, Csrcetator $tiintific Principal Gradul I, Comerentiar Universitar, Prodecan ~i in final Deean Executiv al Facultalii de $tiin~e Cognitive ~i Parapsihologie din cadrul UniversiUj~i Ecologice Bueuresfi, membru aetiv in Societatea de Chimie Analitica din Romania, membru fondator ~i vicepreseolnte al ANA TECOR (Agentia Nat!onala pentru Terapil Complementare din Romania) !iii membru de onoare in CSCTNA - .Valeriu Popa" (Centru! de Studii si Cercatari pentru Terapii Neconventonae Aplieate - ~Valcriu Popa"), devine membru in numeroase societa~i inlernaflonale ca: Planetary Society (condusa de Carl Sagan 9i avand ca scop gasirea unei cal de comunicars cu civilizatiile extraterestre), Group of World Servers (parte componenta a Meditation Group of The New Age, din California), Academia de $tiinte din New York §I Societatea Americana de Chimie. Perrtru prestatiile sale in domeniu este trecut In ultimele trel edi~i al celebruet dictionar ~Who's Who in the World" §i in "International Dictionary of Biography".

ii sunt publicate in tara sl strainatate peste 90 de scrisri cuprinzand artieole de specialitate $\ carti pentru studenti sal ~i pentru marele public.

Nascut la 31 mai 19461n Arad, se preocupa de carte ~i de studii, cal!tand mereu sa In1eleaga. $i as!fe! !§i gase~te Ca!ea.

I 1

lncepand cu studiul acupuncturii, a inteles misterele lui Yin ~i Yang - misterele energiilor viului; aprofundeaza diferite tehnici care se adreseaza rela~ei dintre spirit, energie ~i corpul fizic, intnlnd astfel pe domeniul parapsihologiei.

Adunand apoi toate fragmentele mid ale ;;tiintei, fiindca el considera ca exista 0 singura 9tiinta: cea care comuleaza toate ~tiintele eunoscute ~i eele inca nedescoperite de noi, capa'la credinta ca se va dovedi ca forta fundamentaltt in Univers este torta mentala

Experimenteaztt astfel cu succes transmilerea mentala a luminii cos mice vindecatoare ~i a induc~ei telepatice si dernonstreaza ca, daca §tiinla academica nu are mijloacele necesare de a explica muRe dintre fenomenele constatate experimental, in schimb parapsihologia Ie poate explica prin aetiunea fo~ei mentale.

S-a preocupat ~i de cunoasterea ~i utilizarea fortelor naturii care nu au tnca 0 explicaVe ~tiintifica.

Mergand din aproape in aproape, parcurge fazele de examinare a influxwNor bo/nave ale pacientWui care se at/a prezenl seu /a distantb: examinarea proximala prin palparea pacientului prezent, apoi examinarea distaia prin sesizare cu palma dispusa la c~Wva centimetri iata de pacient sau fata de 0 fotografie a aeestuia, apoi prin vizwalizare rnentala de aproape, de pe 0 fotografie ~i de la distanta.

T erapia distal a este de doua feluri: rnentala ~I spirituala.

- T erapia rnentala are aeces de la eorpul fizic, trecand pnn eorpul eteric ~ astral, pana la corpul mental.

- Terapia spirituala - Spiriloterapia - ajunge mai sus de corpul mental: Ia spirit - spiritul inferior, la care se peats ajunge pnn practici spirrtuale purificatoare (spiritcl superior fiind .scanteia Divina", care exista in fiecara om, dar la care pot ajunge numai .cei alesr),

Prin experimente ~i mai apoi prin practca indelungata cristallzeaza 0 metoda unica, componenta a unor notiuni de bioterapie, cristaloterapie, aromoterapie, cromoterapie, meloterapie, fitoterapie, lucrand numai mental si de la distania, baza metociei fiind transmiterea la distanta a informavei, actu! terapeutie propriu-zis durand astfei nurna cateva fraetiuni de secunda, atat cat dureaza transmiterea informa~ej,

Elsboreaza astfel 0 sene de lehnici de autocontro! mai apropiate .je structura psiho-fiziologica a europenilor, decat de praetcile orientale cunoscute de mii de ani.

12

Ajunge, in limp, pe rnasura incercarilor de vindecare a celor boInavi, la acesasi concluzie la care a ajuns 9i Valeriu Popa:

Nu exista boli incurabile, el nurna! bolnavl care nu vor (con§tient sau incon§tient) sa se vindece.

Rezultatele bune, spectaculoase putem spune, se datoreaza faptului ea actunea terapeutica se adreseaza mental eauzei bolii aparule 9i existente in corpul eteric 9i nu efectului - organul bolnav - existent 1n corpul fizic.

Creeaza, de asemenea, 0 metoda de autoeontrol pentru cei care dorese sa se autovindece singuri, tara indrumator:

"Este vorba despre 0 tehnica fn care am pus cap la cap, kxmsnd un tot unitar, notiun; din relaxarile de tip Schultz (antrenamentul Butogen), din qi gong. mind control, yoga. Am luat numa; atat cat subiectul care lucreaza singur, tara un indrumator competent, sa nu sufere nici un fel de accident §i sa ob/ina relaxarea. ~

Referindu·se la necesitatea unor ani de sludiu §i de experimentari personals, Dan ne spune:

Spatele profesional este eel care te face specialist!

Ne amintim cu piacere de seara in care, trecano pe la noi Dan, aratand destins ~i bucuros, ne-a rnartursit eli a rna; avansat un pas in spiritualltate: Am primit dezlegare sa am un uceniC!; asa incat ed~ia ,.Autocontrol Pas cu Pas" din 1998 0 dedica ~i acestuia

~j totusl, gre§ie9te cu cava: impins de nevoile materia Ie, Impreuna cu un fast student de-al S8U infiin1eaz8 un cabinet de terapie mentala Parerea noastra sircera este ca din momentu1 aparitiei tarifului de consutaae, ceva incepe sa nu-l priasca sanalaiii sale. Ceva ca 0 contraplata a gre§ielii facute de a lua bani, fiindea: nu JlOti lua plata pentru un har primit in dar. Este ca ~i cum ai spune: .Doamne, tu vindeca boala aeestui om ~i nu te ingriji, ca iau eu banii."

Uisandu·ne eu un gol in suflet prin plecarea sa prematura, ni-l umple acum prin bucuria de a edita 9i lipan pentru ciiiloni nostn fideli 0 carte pe care 0 incepuse cu un prieten §ii coleborator a! sau, M, Firu, dupa o idee a acestuia, sa 0 rstranspuna pentru anii ce vor urma din Mileniul3: este verba despre Jndrumar Sugesliv pentru Autocontrol Pas cu Pas".

Cu multa bucurie am primit vestea terminarii manuscrisului acestei car\i, care ne va ajuta sa intelegem mai bine vremurile care vor urma, ca 91 comportamentui nostru In acele zile de cumpana

De ce a p!ecat asa, prmtr-un cancer operat de doua ort lJi cu 0 noua programare de operaue? Poate pentru ca mai avea ,~eva" de p!atit dintr-o veche Karma ~I ca sa terrnne 91 cu sceasta, a plalrt-o acum: poale pentru a j se alrage atentla ca: inca mal este om!"

Multi dmtre cei aproplau lui Dan Seracu s-au gandit Is acest aspect, lar dintre ace9ila eunoscuta Aurora Inoan, sustnatoare perseverenta a fenomenulUl paranormal $1 a aSlrologiei eonlemporane, un om de o eultura remarcabHa 91 un gazetar profeslonlst de exceone, eea care aduce la cunostnta rnarehn public aproape tot din ceea ce este necesar a fi $1iut, publica un ,necrolog tarziu" dupa placarea lui Dan Seraeu (Revista Fenomene Paranormale 91 de Astrologie Nr. 8 / 1999), in care sustine aceasta idee.

"lidia Barsan iml oaoea exemplu pe unh sfln\i care $I-au ofent bratul sau piciorul sa fie mancale de 0 baala sau schilodite, pentru a plati ceva din Karma. P_oate ca $1 Dan a plall! ceva din karma, prin!r-o suferinta aparte."

In continuare ne atrage aten~a: La asia trebuie sa ne gandim ca ezoten9li, iar in calltate de beneficiar] al unor terapii complementare este bine sa incercam sa inva\am sa ne ajutam snqun $i nu Sa-l juoecam pe unii terapeuti care ::il e! se supun unui destin, nu-l asa?"

Jar mal aoo, cu dragoste fata de un confrate ezoterist dlsparut: .Am credhta cll el nu este departe de nOi, ca poate veni ori de cate ori 11 vom chema, ea va fi ghidul $i invatator~! unora dintre noi $i din dimensiunea unde se afla, asa cum Ghid $i lnvatator a fost mu~ora 9i in vlata hn parnanteana"

Doina Brad, pnetena de familie, scrttor $i ednor, I-a vlzltat la Sprralul de U rgenta inlr -0 ZI de vinen, 12 marne 1999. I-a in mana! 0 nota din partea hn M. Fru, cu care Dan incepuse colaoorerea la doua car~, dragi lui, dintre care una este chiar eea de fata I\i mu~umesc pentru incuraJari, oOIOI\a, dar nu va faceti griji pentru mine; am sa ctesc asia mal tarziu, acum rna due sa rna pregatese. Adica filii vorba mea .• Sa-mi Incare bateriile." Sambala sun! programat pentru opera\iel

Din dIVerse motive operata a fost arnanata pentru msnea care u rma, ar Dan, parca vranc sa traga un ultim chiul aeestei vlell pamantene, a plecat la prima chpa a zilei de luni, 15 martie 1999. Sau poate ea, indupleeandu-91 propria sa karma, a fast iertat de 0 noua incercare!

Mergi cu bins, Dane,

ganaurile Dune ~i dragostea noastra te inso~c!

i4

Sa pastram un moment de reculegere in amintirea ceiUl care a fost in trup fizic

DAN SERACU

Fig. 3- Dan Seracu - in amintire

Am sollcitat aprecierea ~i cuvantul de deschidere pentru aceasta carte la doi corifei dintre cei multi care l-au cunoscut :?I apreciat pe Dan Seracu:

1- D·lui Acad. Prof. Univ. Dr. Berdj A99!an. Rector al Umversitatii Populare din T g. Mure~, pentru 0 ~Prefa,au la cartea care reprezenta un curs atat de indraglt allui Dan Seracu, curs pe care Dan l-a darUl! cu multa dragoste celor care simteau nevoia apriga a inigerii in domeniu ~ care era apreciat de catre cadreJe umversitare: curs intre91t acum pnn indrumarul de fala.

;s

2- D·lui Prof. Univ. Dr, Ing. Alexandru Maruta, penlru un "Cuvant lnamte", ca liind slngurul care ~tle toate ~dedesubtunle" infllntam ~i functlonarii "Faculta~i de $tiinle Cognitive ~i Parapsihologie~, infiinlata de mmunatul .Nenea Omu", 01. Ing. Papa Valeriu, unde Dan Seracu al nostru functiona ca profesor de catedra ~i unde ultenor fusese promovat ca Prodecan ~i mai apo. ca Decan Execuuv.

Ne mandrim cu astfel de oarnern care i~! arata dragostea pentru un pneten §i dupa ce acesta ~a plecat."

Le multumim atat lor, ca ~i celor care ar fi avul un cuvant de spus, dar nu au beneficat de aceasta poslbilitate. $tim deja cu totll ca un g3nd bun inseamna vibra~li inalte, subtile, care if aJuta pe cella care Ie gande§ti. lar mai spo: §i pe Ime.

Prefata

•

de Acad. Prof. Univ. Dr. Berdj ~gian

Rectorui Uni"er$ita~ii Populare din Tg. Mure,

Mi s·a parut deosebit de onoranta invjta~a de a serie 0 prefata la aceasta carte lucrata de doi cautatori ai cailor mentalului uman: chimistul Dan Seracu §i mginerul M. Firu, Sazata pe editla din anul 1998 a ca~ii A utocontrol Pas cu Pas a Jui Dan Seracu (edi~!e ingnjita ~i stihzata de Mircea Firuta, inglner bioenergoterapeut), eel do: 0 rsqandesc dupa 0 idee a lUI M. Fmr ~i iata ca apare inlr·o forma cu totul noua, mull mai complexa, adaptata, adaugita, intregita ~j altfel asezata, incluzand ~i explicitan vlzuale de mterpretare a pozi~ilor de aplicare a tehnicilor ~i metodelor de Autocontro! Pas cu Pas, sub titlul Indrumar Sugestiv pentru Autoconlrol Pas cu Pas - autori M, Firu ~i Dan Seracu, flind sub ingrijirea ~I stllizarea aceluiast redactor, care are mandalul din partea celui plecat dlnlre noi de a continua opera tnceputa,

Pe Dan Seracu l-am cunoscut pnn Intermediul bunei sale pnetene - doamna Florina Ispas - care mi I-a prezentat in anul 1997 la Universltatea Populara din T g. Mure~, unde el dorea sa tina un curs de imtiere ~i apoi de pertecuonare in AutocontroL

Ca Rector a\ Umversrta~l, ca medc specalizat in boli neuro - pSlhlCe, dar mal ales ca om inl~at in probleme ezotence, am imbra~§8t cu 16

muM caldtrri!l 1Jf'~ facott: CUrsurlle'FeS(leclfv9 SlaD- Msfa~urat realmente in sallie Universitiji Populare din T9. Mure~, unde s-au soldal cu un mare succes

Fig. 4- Dan Seracu in pregitire pentru curs

. ,

Trebure sa monaonez laptul ca ~Iam mal de muU tlmp despre existeota ~I acnvnetea lUI Dan Seracu, inca din penoada cane i~1 deslasura munca $1 cercetanle la Instltutul de Agrlcultura de la Fundulea, unltate a Academia I Homane fnfuntata ~I concuss cu atata competenta de Acad Prof. Dr. Traian Savulescu.

$tlam despre el ca este doctor in chlmle, cercetator :;;tllntiflc principal al Academlel Romane, membru a numeroase socetan de prohl din tara :;;1 dm stramatate, precum ~I al Iannoasei Planetary Society din SUA condusa de celebrul astronom Carl Sagan, Inswutle care cauta poslblhtatlle unor cal de comumcare cu clVlhzat"le extraterestre

A:;;adar, m-am bucurat in mod deoseb!t atunci c€md am aflat CEI Dan Seracu a lost numit Conferentlar Urnversitar :;;1 mal aoo Prodecan :;;1 Decan EXecutlV al Facu!la~1 de $tlln1e CognitIVe :;;1 Parapsiboloqe a UnIVersltatll Ecologlee din Bucuresn; m-am bucurat, asa cum rna bucur intotdeauna cand in anuml1e funct" rmportants sunt promovate pe ment persoane corespunzatoars ca pregatire 91 ca valoare profeslonala 91 rnorala

Fig, 6- Dan Seracu inconjurat de cursent'

113

Mal apol, In luna mal a anulul 1998, am awl deosebrta cmste ~1 placers de a fl Invltat sa suspn prezentarea ~I lansarea pnrnei edl~1 a

volumulul Pas cu Pas~.

Fig. 7- de prezentare

lansarea de carte Autocontrol Pas cu Pas - Tg. Mure§, 1998

Tot aiunci l-am cunoscut ~I pe Inglnerul M Fmr, venn ~I ella aceasts lansare de carte, ca snhzator al cartll proaspat tlpante ~I ca al lUi Dan.

Fig. 8- 0 amlntire placuta CtJ Dan Seracu - ScrUtorul 19

Despre editorul de carte, ce sa mai vorbirn; numai dragoste de a face bine . meserie in meserie.

Fig. 9- FelicHiri pentru editorul de carte

Acurn, la 9 luni de la plecarea dintre noi a lui Dan Seracu, mi s-a facut cmstea ge a scrie prefata la prima editie a acestei noi carti purtand litlul sugestiv: Indrumar Sugestiv pentru Autocontrol P8S cu Pas. Am asttel privilegiul de a-mi putea expnma in scris gandulile ezoteriee ~i opinale ~tiin\lfjce relativ la valoarea, necesilatea §i utilitatea acestui proaspat volum.

Placerea parcurgerii continutulUl acestui volum s-a datorat faptului ca autorti M. Firu ~i Dan Seracu nu au caula! sa capteze interesul citltorului prin relatarea unor informati! palpitante sau senzationae, ei au ales calea invatarii din aproape in aproape, pas cu pas, a procedurilor de educare §il dezvoltare a subconstientolul. aceasta carte constitumd de lapt un lung poem dedicat autoeducarii; ea reprezinla a adevarata pledaarie in susnnerea unui adevar cunoscut de altfel de 2500 de am, de la Socrate, care varbea inca de pe atunci despre importanta capitala a cunoastsrf de sine (celebru! dicton socratic):

"Cunoa,te-te pe tine insuti ~i vel c!.lnoa~te intreg Universu! eu t08tt fci\eie sale asccnse."

:0

in plus, prezentarea Sugestiva prin ilustratii a dlleritelor actiuni, ghideaza gi suscita cititorul inspre a sti cum sa abordeze cunoasterea, inspre a-~i imagina imaginativul, lactor loarte important in dezvoltarea intuitivu!ui.

Din acest punct de vedere consider ca volumul indrumar Sugestlv pentru Aulocontrol Pas cu Pas ar putea f asemuit 9i omologat cu laimoasele "in vi31aturi ale lui Neagoe 8asarab catre fiul sau Teodosie", deoarece, intocmai ca ~i acel luminal domnitor renascentist al }ani Romane~ti, M. Flru gi Dan Seracu Ii inslruiesc pe eel dontori, incepaton sau avensat, .ce" sa faea §i mal ales .curn" sa taca, penlru a putea inainta in cuooastere, aralandu-Ie deseori vlzual, prin ilustra,ii intuitive, acest lucru

Volumul nindrumar Sugestiv pentru Autoconlrol Pas cu Pas" cuprinde 5 capitole, gradate in importanla lor ~i in posibilitatea discipolului de a le ataca, la randullor hind divizate fieeare in numeroase subcapitole cu diviziunile alerente explicit §i judcice ordonate §i numerotate, mergand pas cu pas, de la usor si comod la dilicil si sublil; am putea spune: Inlr-o tehnologle inginereasca. Soar Ij putut oare ablel?

AriMand intrarea omenirii in Mileniul al s-lea, indrumarul 1e tncruma calre Csrarea destinului.

Se dezvolta apoi problematica meditatiei, a tipurilor acesteia. precum ~i a tehnicllor lolosite pentru medita~e ~,i relaxare psihica, tehnici care duc la cunoasteree ~i transformarea naturii mterioare a mentalului prin Autocontrol pas cu pas, precum ~i la dezvoltarea personalitatii.

Se Inslsta in mod deosebit asupra obtinerii de catre neofiti a nivelului Alfa, stadiu de baza pentru exprimarea medila~el pasive, de la care este posibila emanciparea catre sfereie superioare ale meditatiel active §i ale celei dinamice.

in legaturs cu cele de mal sus, trebuie sa men~onez faptul unanim admis de catre oamenii de 9tiinta ca din cele aproximativ 17 miliarde de neuroni (adica de calule nervoase) care tormeaza sistemul nervos central al omului (SNel, doar despre 15% dintre ele se glle precis ee anume funqii indeplinesc in economia generala §i speciala a organismului.

Ce func~i indephnesc oare celelalle 85%. adica majoritatea reuroruor care alcatufesc creierul omului? Nu cumva tocmai dalorita 21

acestui numar unas de ceane acestor structuri nervoase, cu funclH inca necunoscute. pot f dezvottate prin Autocontrol, proqresv :;;i pas cu pas, toate acele capachsti prin care 58 ajunge \a realizarile - aparent miraculoase -Ia care 58 refera Autorii?

in calilate de neurolog :;;i de neurofiziolog consider ca este firesc sa-ml pun aceste intrebari, deoarece ciaca numai acest procent minim de 15% dintre neuronH cerebrali, din arsenalul neuronal a I creierului, poate asigura destasurarea pertormanta a numeroaselor functH liziologice cunoscute ale omului, atunci ne putem imagina oare cat de mutte §i de neasteptete alte lunc!ii pot f Infaptuite de celelalte 85% dintre celulale cerebrals?

Aceste forte trebule descoperre §i stimulate. Ornul trebuie sa profite cal mal ntens §l cat mal larg de exstenta acestor capacitati latente, sa Ie actveze sl sa Ie utilizeze inspre elevarea sa spirnuala, inspre dezvoltarea sa calrtaliva :;;i inspre lolosul sau,

o importan\a deoseblta esle acordala existentei Gllizi\m Spirituali, despre care se dau relatij asupra modalita!ilor concrete de

contactare :;;i de comuncare cu ei.

llrmeaza indicaiiile date inv3iacelJor asupra a ce sa laca $i, mai ales, cum sa procedeze pentru a realiza starea de relaxare rruscuare 9i mentala, de vizualizare :;;i de extindere a eeranului mental, de aflare :;;i de impunere a unui anumit eveniment, de programare §i preprogramare diurna :;;i I sau nocnrna, precum sl pentru programari speciale cum ar fl: alegerea partenerului de via\a, educarea fatului, orentarea prenatala inspre profesiunea optimala 9i, de asemenea, de influeniare a vremii!

in legatura cu aceasta din urma influen,are, Dan Seracu precizeaz3 ca modilicarea meteorologica poate Ii doar terrporala, constituindu-se ca 0 "bre!}a" in limp, un intermezzo efeetuat de Spirilele Superioare doar pentru eei care il evoca, dar la modul senos si nemalefic. Dan Seracu se intreba:

Este magie? Poate, dar 0 magie a Naturii ~i a Universului!

Legat de aceasta capacrtate, dorese sa retatez 0 intamplare care a avut lee cu ocazia unei calatorii efectuate cu Dan Seracu:

«Venind cu masha de la Sigllj:;;oara la 1 g.Mure§, pe drum, discutand chiar despre posibilitatca rnodnicarii prin metal 8. vremii §i vazandu-rna nelncrezator Dan Seracu m-a intrebat

Vreli sa va convingeii? Dupa care I-am vazut concentrandu-se in tacere. 22

Era 0 ZI frumoasa, senna !ji lnsonta de primavara! Dupa aproxlmativ 12-15 minute, la ie~irea din localitatea Chendu, a inceput sa. ploua! M-am intrebal ~i eu atunei: .Este 0 cOinddenta? Poate!" Oar anmci am crezut si acea convingere perssta ~i acum!»

Urmeaza 0 analiza a subconsnemuul. a convnutulUl 9i a tortelor creatoare - uneori benefice, alleori malefice - ale acestuia, atat in manitestanle diurne, cal 9i in eele noctume ale indlvidului.

Autorii se refera apoi la fortele gandulUl !ji ale gandirii exprimate in cuvinte, precum ~i in puterea imaginatiei, in legatura eu procesul de autovindecare.

Urmeaza Initierea dlscipolilor in ceea ee privests existenta celor 7 cOlpuri subtile care compun aura omulUl, a celor 7 chakre (puncte de metabolizare a energiilor subtile exislente in corpul fiecarui om): Ii se vorbsste despre conlrolul mental al unei persoane bine antrenate asupra acestor centri energetlCi ai orgamsmului ~i sunt introdusi in lumea mirifica a cristalelor, eviden~indu-se existenta radiavilor psionice ale aeeslora - acele puteri invalu~e inca in mister, dar ale carer forte proteetoare §i efecte vindeefrtoare sunt deja notorii, in legatura cu procesul de autovindeeare.

In acest sens, Autoni preclaeaza ca este indicata ~i posibila evaluarea deschderilor eonice ~i biconice. precum 91 a rotatlilor conurilor de emergenta a acestor chakre, prin intermediul pendulului cu cnstal'

Se insista asupra meditatiei efectuate la culcare, inainte de adormire, eu expunerea mentala a unor probleme care i~i revendica rezolvarea ~I- adesea - cu trezirea a doua zi svand in mmte soluhonarea problemelor respective, denotaooc-se astfel desf~urarea unor activita~ mentaie creatoare chiar si in timpul sornnuhn

De aiei ineolo cartea se adreseaza persoanelor care au depa~it taza de Initiere ;;1 se afla de acum in cea de pertectionare in Autocontrol. Se descriu foarte plastic modalitatile de autovindecare prin foiosirea subcon~tientuiui, de inlaturare a durerilor, de constatare a existentei ~i de dezvoltare a eelui de aI s-lea sim\, de proiectare imaginativa in atara eorpului fizle, precum §i de vindecare a unor cazuri patologice, a unor oameni bolnavi,

Se explica faptul ca Tn mvelul Alfa ~i in mental nu exista limite ale tlulU1 ~i ale TimpulUl §i ca in aceste nesfar~ituri nu sunt opreli~ti in ,__: ce prive~te stabaterea (spaliului) 91 decursul {timpului}. Atunci clnd 23

initiatul se afla in Alfa i?i in mental, atunci cane persoana este conslderata ca mod Gand - Energie, el poate traversa Spatiul liii Timpul dupa cum ooreste.

in incheierea volumului lndrumar Sugestiv pentru Autocontrol Pas cu Pas, M, Firu :;;i Dan Seracu dau indica!ii concrete liii precise referitor la modul de organizare al unui Grup de Autocornrol.

Sunt prezentate cateva Ganduri gandite - Reflectii, elaborate de catre Valeriu Popa, Silvia Cinca, Dan Seracu $1 M, Firu.

Sunt incluse :;;i un numar de 40 de lucrari selective din scrierile lui Dan Seracu, spre a se araa marelui public gama variata ape lata de Dan Seracu, iar in Hnal se prezinta :;;i 0 bibliografie de 35 de titluri consacrate profilului tematic Iii) referitoare strict la problematica volumului, purtanc semnruurile unor personalitaii din tara liii din strainatate.

Aceasts carte rspreznta pledoaria catre oameni, de a se avanta cu temeinicie pe cararea vietii lor; reprezinta, deasemenea, pledoaria catre innospecue. caire n)editaiie, cafre reflee!ie $i catre gandire.

Referitor la acest aspect, vechi proverbe armene$ti ne spun: tEste mai bine sa carl pietre cu un inlelept, decat sa minlinei pilaf eu un neghiob.

• Aurul straluee§te ,i in noroi.

t Talentul nu se vinde in bazar . .. Oala gaurita nu pastreaza apa •

., Este esential ca omul Biezat pe pimant sa fie con~ient de faptul ci deesupra-i se afla cerul.

• Mu~umirea eea mare este aceea de a lua pieptij: muntele stancos, nu de a alerga pe campul neted .

.. Fara vis, fara reverie §i fantezie, omul este 0 creatura mirunta, banata ,i anosta, el fiind mare doar atunci cand este capabil de meditape.

De aeeea, intr-o lume in care maine devine tal mai repede jeri, omul zilelor noastre trebuie sa-ljii dramuiasca timpul §i sa dedice - de mai multe or! in fleeare zi - cateva minute practcilor pe care Autorii Ie indica, cu simplitatea $1 claritatea care ii caraclenzeaza in scrers. \n aeest veritabil manual de insusne :;;i fundamentare a capaeitati10r de autocontrol §i autooepasire,

Mesajui cMil orienteaza discipolii autocomronsu: cum 311ume trebUl€ activate torte!e latente ale mcrocosmosuui fiecaruia, torte 24

ascunse, latente ~i nemanifeste, dar care pot fi dinamizate oricand pon metodele de autocontrol indicate de Autori.

!n ceea ce prive~te forma ~i modalitatea de exprimare, este remarcabila limpezimea ~i simplilatea textului, care este lolalmente lipsi! de formulan enigmalice, sibilinice §i ambigui, creand astfel siquranta ca ideile raspandite cu atata generazilate ~i competenta de catre Autori iii vor gasi cu u§urinla Calea caire sufletul §i mintea cilitorilor, sluden~!or ~i discipolilor lor!

Cum insa toate aceste evolutii nu pot fi realizate dintr·octala §i mai ales de azi pe maine, ele se dobandesc pas cu pas prin rnunca mentala facuta cu tenacitate, psrseverenta §i seriozitate, treptat ele ducano spre treap!a cea mai inalta a cunoasterii,

in fncheiere a~ vrea sa mai spun ceva in legatura cu Dan Seracu: anume faptul ca dupa plecarea sa dintre noi, in afara de prezenla carte la care a lucrat impreuna cu M. Firu pana in ultimele elipe §i pe care a lasat-o rnostenire urmasilor sai spintuall, chiar ii pe caile astra!e, care ii erau atat de bins conoscute in timpul vietii sale pamantene, el ne-a jacm dovada ca nu ne-a uitaL lntrucat i-a transmis coechipienrloi sau, M. Firu, iniliatorul ~i coautorul acestui volum, 0 .comuncare" din partea sa, acum, cand se afla, incepand cu ziua de 15 Martie 1999, in Lumea de dincolo de stele; acum, cane si-a confirmat deja raspuosul la esentala ~j cruciala intrebare pe care si-au pus-o toti mani gfmditori ai tuturor timpurilor:

De unde venim §i unde ne ducem?

Spun ca si-a confirmat acest raspuns, deoarece el a lost ferm convins inca din timpu! vieti! sale pamantene ca acesta este Marele Adevar, astfel Incat in aceasta comunicare din Astral el s·a exprimat textual, cu dragoste, ca;

Din Imensitate va vad ~i va zambesc! si:

La Poarta Mare-am sa V"8Jtept,

Pe toli a va cuprinde.

de asemenea, Dan Seracu indeamna pe to~ care care l-au cunoscut, precum ~f pe tof cei care vor urma drumul sau filosofic de chibzuinta §i echilibru, sa·§i insuseasca in profunzime ii sa integreze in conceptia lor despre fume ~j viata.

Dramul de·nle1epciune Ce-I veli gasi in carte, 25

asa cum denumeste el acum, cu modestia-] carecteristca, Imensul ,Univers de cunostlnte leoretice ~i mai ales practice, cuprins in acest volum.

In lumea eterica-astrala din care face acuma parte, Dan Seracu conscera ca el, in decursul viet]i sale pamamene, a reul1it sa-~I indeplineasca misiunea, deoarece se exprima textual:

Caei daea plec eeuma, Eu mi-am faeut tot jocul,

desi, personal, sunt convins ca plecarea sa a fast premalura pentru noi, deoarece el, cu manle sale capacita1l ~i cu darur\le exceptonale cu care era lnzesirat, ar fj putut sa realizeze inca mulle panorrnante §i sa inslruiasca in acesle sensuri, rnuite generaUi de invatacei si de discipoli.

unul singur dintre indemnurile sale nu-l vom putea urma, !ji anume, acela in care ne transmite ca:

$i de va fi sa plec, Sa nu rna regretali!

- Acest lucru nu esle gi nu va fi posibil, draga Dan Seracu, penlru ca in

tirnpul vietii tale: .

prea mult ne-ai patruns in suflel,

prea tare te-am simtit gi te-am admirat,

prea adanca a fast pretuirea pe care fl-am purtat-o,

prea trainice sunt amintirile orelor si zileler cand ne-al fast alaturt, prea dense ne-au fost legaturi!e,

prea consistente inlelegerlle sincretice,

prea vii ne sun! intiparite in memorie trasaturile ~i vorbele tale, prea soHda este stima pe care fi-am purtat-o,

prea a fost robusta §i viguroasa empatia care ne-a unit in ganduri ~i simtiri, pentru ca acuma sa nu regretam plecarea ta dintre noi $i !ipsa harurilor tale care frizau magicul, legendarul §i miraculosul!

Tg. Mure~, la 15 Decembrie 1999

Acad Prof. Dr. Berdj A§gian

26

Cuvant inainte

de Prof. Univ. Dr.lng. Alexandru Maru1a,

Decan 81 Facultatii de ~tiin1e Cognitive §i Parapsihologie

Am in fata ochilor proaspatul manuscris al volumului "indrumar Sugestiv pentru Autocontrol Pas cu Pas", sub sermaiura omului de ~tiinta, crealorului de scoala, dascalului, anlemergatorului catre Mileniul3, a celui plecat dintre noi, omului Dan Seracu si a colaboratorului seu eel din a carui idee s-a nascut aceasia forma de Indrumar cu acest titlu, cel care, postum, i-a ordonat ~i l-a adaugit ideile, discipolul ~i prietenul sau, dl ing. M. Firu, cel care mi-a oleril misiunea onoranta, dar in acelas limp ~I dificila, de a creiona un "Cuvant inainte" la aceasta carte mlnunata scriss pentru to~ cei care sirnt ca au un creier pe care iI pot struni.

Spun dificila, in special pentru ca alatural textului cartii mi-au lost puse la dispozitie:

- excelenta §i exhaustiva Prelata ad-lui Acad. Prof. Univ. Dr. 8erdj A§gian, Aeclorul Universitatii Populare din Tg. Mure§, scrtsa de pe pozitia garanta a rnedicukn specialist in domaniul de mare finete al neuroleiologiei §i neuropsihk:ului ~i care, alaturi de fundamentarea prin recurs la istorie a rolului cartii ~i de succinla prezentare a con~nutului sau, i§i deapana amintiri personale §i face aprecieri superlative despre §i in legalura cu ilustrul disparul;

- emo~onantul Cuvan! al Editorului, d-na Doina Brad, plin de c~lIdura, cuvan! in care, ataturi de succinte date cu caracter biogralic despre Dan Seracu referitoare la pozitia sa ~tiintifica §i de pareurgere sintetica a contlnutului acllvitafii sale pamantene. introduce comentarii presarate cu citate din reflexiile lui Dan Seracu privitoare la trecerea lui pe acest pamant, la opera sa, la dezleganle primite, la cuvintele pe care i le-a adresat la spital, la ultima intalnire pe care au avut-o cu catova zile inainte

de tragieul dezncdamant. .

OJficultatea a constat toemai in aceea ca, trebuind sa adue elemente noi, sa evil repetari ale celor consemnate in documentele menncnaie, mi e-au resirans implicit posibili18tile de a-mi expune idei!e. Asigur rnsa pe distinsul cintor ca rna raliez intru totul opinillor exprimate atat in Prefata, cal si in Cuvantul Editorului.

Ma voi rezuma. asadar. asupra unor aspecte pe care, prin fo~a lucrurilor, Ie cunosc rnai bine ca oridne §i anume, asupra celor legate de 27

activitatea comma, timp de sase ani, in cadrul Facult~i de $tii~ Cognitive ~i Parapsihologie a Universita!ii Ecologice din Bucure§ti.

Pu~ini sunt aeeia care cunosc istoria acestei lacuMti. Putin] stiu col mentorul ei. eel care a venit cu ideea infiinlarii unui asemenea for de eu~ura universitari3 a test !aernai, oe-acum trecut In posteritate ea un renumit biaenergolerapeut, dl Ing. Valeriu Popa §l ca, recepliv la idee, ractoru: Universita\ii, dl Prol. Univ. Dr. Ing. Dolphi Drimer, a decis sa 0 infiinteze.

Personal nu am avut niei 0 conlributie la infiintarea facu~atii; ~vina~ mea a fast aeeea de a f acceptat propunerea rectorukri, de a 0 conduce.

A~adar, am alcatuit un Plan de invalamant de ina Ita tinula ~iin,nica in care, alaluri de discipHnele clasce din domeniul psihologiei (adica iundamentele psihologiei, psihologia pre§Colara §l scolara, pshoJogia sociaJa, psihologia rrunci, psihologia varstelor, psihologia cogniliva, psihoJogia clinica, pshopatoloqa, defectologia, psihoterapiile etc), absolut necesare pregatirii universitare a celu! care doreste sa se instruiasca §i in domeniul de dincolo (inca neconventional, printre care si asa-zsels fenomene para) al psihologlei cJasice §l astlelln limp sa contribuie la extinderea §I modernizarea ei, am introdus ~i ~tlinle exacte, dar cu 0 programa analition\i[1and aspecte de granila, plecand de la ideea ca, in esenta, rela\iile intra vie\uitoare, ca §i rela\iiJe dintre ele Ji:i mediu sunt reJa~i intre campuri energetice, reprezentanc esenta mi§Carii ecologice.

Mulli s-au mirat: .Ce cauta Intr-o lacu~ate de psihologie ~i inca din primul an, discipl ine ca: antropologie §i amropoqeneza, biologie, biofizd ~i biogeofizica, chimie §i biochimie, astronomie Iii cosmologie?"

Ele constfuiau insa baza de piecare a trunchiului necorventional, ascuns in programa analitica a unor discipline cu denumiri pasnce, cum ar fi: psihosinergelica, lehnici psihosomatice, doctrine spirituale, elemente de educatie naturista, energetica formelor etc. §l care, impreunB., constituiau sarea In pregatirea universrtara a unui psiholog de excep\ie,

in primul an de inva\amanl al fac:u~atii (anul universitar 1993- 1994), din cei 194 de candidati in scrisi , au lost admi§i un numaf de 150. M! se pare un scor frumosl

Dintre acesna, eel care aveau deja studii superioare erau rntr -un nurnar apreciaoil, altH erau angaja\i In dlferite alte aclivitati §i numai inlr-un numar foarte mie erau cei care veneau direct din liceu, toti rosa anasi de 28

mirajul unei asemenea facult81i care promitea, pm disciplinele de strictA noutate pe care Planul de invatamant Ie contnea.

inceputul activitatii acestei faeultati a necesilat desigur ~i consntuirea primei pleiade de dascal' in domeniu:

- acado prof. univ. dr, Constantin Balaceanu - Stolniei, aead. dr, Victor Sahleanu, prof. univ, dr. Nicolae S. Dumitru, conf. univ. dr. biolog. Marioara Godeanu, dr. mal. Irina Predeanu, dr. ehim. Dan Seraeu, dr. ing. Alexandru Pap, ing. Leontina Studineanu, ing. Gheorghe Cristescu.

Pe rnasura trecerii studenjlor in anii urrnaion, grupul de dascali s-a extins, desigur, cu nume noi.

Am facut aceasta introducere, poate cam prea lunga, pentru a descrie cadrul in care si-a deslasurat activitatea didactica eminentul profesor Dan Seracu. EI a destasurat activitati didactice la discipline Ie inscrise mal sus eu caractere italice: chimie ~i biochimie ~i doctrine spiritua/e. in fond, ce cauta un curs de ehimie si biochimie ta 0 facuHate umanista?

Formal, era necesara introduce rea unei discipline cu asemenea tilulatura, nu neaoarat pentru a-i justifiea prezeota ln facultate, cal mai ales pentru a putea scoate la concurs un post de conterentiar la aceasta disciplina, singura care corespundea pregatirii sale universltare ~i pentru a-j da asHe1 posibilitatea sa particlpe la concurs (pe care de altfell-a ca~i~at cu brio ~i pe care Comisia Superioara de Diploma a Ministerului lnva,amantului l-a validat fara nici 0 rezervs),

dar, ceea ce tacea Dan Seracu la aeeasta disciplina esle cu totul alta poveste! Abia 20% din prcqrarna era destinat ehimiei propriu-zise, prezentats la nivel de sinleza; restul era destinat aspectelor filozolic8 ale domeniului, demersurilor alchimice, aecentelor pe cristalografie, tinzand pas ell pas catre capacitatea de lntorrnate a cristalelor ~i catro clistaloterapii.

Cel de al doilea domeniu, doctrine spirituals, se -intindea pe patru semestre, In trunchiul optional ~i cuprindea doctrine de faclura szoterica, pe care Ie organizam in special in funetie de interesul studentilor si rnai ape! in Iuncfie de cadrele didactice specializate.

Aiei si-a desfa~ural profesorul Dan Seraeu 0 mare parte a activitaiii sale didactice, atat ca asistent al academicianului Balaceanu - Stolnici la excelenlul ~i inegalabilul curs intrtulat .Kabbaa ludaica ~i Cre$1ini~t, cat ~i ea titular la discipline ca Autocontrol ~i Arta divinaVei.

29

in acest cadru, prolesorul Seracu parcurgea ~i alte dornenii pe care Ie stepanea cu vioiciune ~i care erau solicitate, in alara orarului olidal, de catre studentL

Cursu rile Ie expuoea cu placere, cu daruire, iar rnulturnirea mea era aceea ca avea atraclie la studen~ ~i ca avea mereu audienta maxima.

A~ remarca aici lelicitarile pe cafe Ie-am primit lara niei un merit direct, din parte a rectorului care, spre uimirea lui, facand un tur de rutina la diferitele sedii ale universita\ii in dupa amiaza unei ierni premature ~i cu rnulta zapada, a gasit la facultatea noasira sala plina de studenti.

Era un curs sus~inut de catre profesorul Dan Seracu!

Dintre cadrele didactica, din toate punctele de vedere, Dan Seracu se profilase ca fiind cel mai indicat sa rna urmeze la conduce rea faculta~i in calitate de Oecan, dupa apropiata retragere a mea din func~e, eu ajunqand la limita de varsta.

t-am pregatit pentru 0 asemenea funetie, crsandu-i un post neofidal de Prodecan, arajandu-i un birou propriu si dandu-i unele sarcini, asttel incat sa fie cunoscut de cane studeny!}i sub latura administrativa.

Mai mull chiar, in ultimul Raport de Autoevaluare trim is in . toamna anu!ui 1997 la ConsiHu! Na~ona\ de Evaluare ~i Acr_editare Academics pentru a obtine:

Avizul de FunC\:ionare Provizorie a Facultatii,

aviz pe care nu-I prmisern la prima cerere, facuta in mai 1994, datorita - indilcarii lega!jta~j de cane forul respecliv !}i care a fost anulat apoi prin hotarare judecatoreasca, Dan Seracu figura deja in lista de samnaturi la pozi~ja Decan Executiv.

Dar nu a fost sa fie asa Obtuzitatea rnajoritaiii celor care decid astazi destinele invil!i:imantu!ui superior din Romania - rna refer la taptul ea in lorul eitat hotararile se iau prin vot secret - au facut sa fie din nou, in primavara anului 1998, respinsa cererea de funcflonare provizorie a tacultatii. Avizul a lost primit abia In toamna anului 1998, nurnai dupa ce, la indicatia "distinsului" for, au fost scoase din planul de Invatamanl toate disciplinele de spedalltats pe care le-arn enumerat mal sus.

Astlel, Facultatea de ~tiinte Cognitive §i Parapsihologie a fost "transformata" (ca sa nu spun "aranjata") In Facultatea de Pslhologie §,i ~tiinte Cognitive, ramanand de fapt ca 0 sirnpla facultate de psihologie, in inielesul clasie actual. A~a stand lucrurile, nici macar nu se mai justifica trunchlul de $tiinte Cognitive rnennonat in tltlu.

30

Dispare asacer din nomenclatorul universitar roman esc 0 facultate chiar a Mileniului 31 in expunerea de motive din Raportul de Autoevaluare subliniam faptul ca:

"A neglija asi3zi formarea de cadre cu statut universitar in' domeniul ,tiintelor cognitive,

a resplnge ideea pe crtterii neclare,

a a,tepta ea asemenea acflvifafi sa d'evina acute (datorita diUcul· tatllor mari in pregatirea unor asemenea cadre),

ar putea echivaJa pentru societate cu un balast pe care-t va duce eel pulin 0 generalie ~i care poate fi de natura sa submineze drastic viitorul naliunii."

Nu lntamplator am dat acest dial; el angajeaz8 implicit 9i sernnaiura lui Dan Seracu, in calitate de Decan Executiv, asa cum am meofionat. dar aceasta facullate, profilul ei initial, dispare 0 data cu dtspari1ia poten~ala a posibililatii lui Dan Seracu de a mai line prelegeri.

in toamna anului 1998, cano anul universitar al facullatii incepea cu aeel Plan de invatamant vitregit de esenta ~i cano Dan serecu se afla dupa.prima sa interven~e chirurgicala, forte, intr-adevar ocuhe, r8spandite printre cei cu~i, au tacut ca praetie, deocamdata, sa nu mal fie nevoie de un am de ~tiinta ca el in fnvaiBmantul superior romsnesc,

in Preambul se spune ca:

.Prezenta carte reprezinta un adevarat suport de curs practie pentru cine va dori ~i va avea harul de a-i urma lui Dan Seraeu 1a catedra Pana atunei, invatati ~i singuri!"

Stimata doamna editor, intr-un fel a~ avut dreptate: pam~ la trezirea celor care de~n puterea de dsclzie in domeniu, solutia este . ..invatati 91 singuri! Oar asta scoate 0 data in plus valoarea actuala a aeestei carti.

, $i inca 0 observatie derivata din continutul aliniatului in cauza !ncepe~ aliniatul cu ideea ca aceasta carte este caracterizata "plintrpo organizare Inglnereasca a propriei experienle". Ei bine, cred ca ea - ideea - sa refera la aportul autorului. dJ M. Firu (de profesie inginer, trecut ~i el prin malnile rnentale pline de meserie ~i de har a profesorilor Facultaiii de Parapsihologie :?i $tiinie Cognitive, secna posl-universitara. din cadnn Universitatii Ecologiee Bueuresti, cromona anului 1997). aport care far~ Indoiala ca, prin sistematizarea pe care 0 aduce, face lecuirarea

31

lesncioasa §i continutul user de asimilat, lucru esenua', tocrnai aeum caoo cei care doresc invatatura, trebuie sa invete singuri.

Nu poate decal sa rna bueure faptul ca un fast elev de-al meu, are astfel de realizari; §i rna refer in special la cursul de Biodetec\ie, pentru care de altfel M. Firu a $i venilla cursuri, de$i pe parcursul examenelor a raspuns cu brio $i la specialilatea Biosinergelic3 $i \a cea de masaj, penlru care a $1 oblinui cu nota maxima atestalele de rigoare, fiind cel care in prima zi la cursul de biodelectie, toemai cano vorbeam clespre simetria pendulului, rotea in prima banca, unde statea, un pendul sculptal char de el insu§i elintr-o raca de bazaf, avanc fizionornia reginei egiptene Nefertiti,

ceea ce m-a determinat sa abordez subiectul simemel de corp §i nu a celei de forma, ceva in sensul ~ce esie sus este $1 jos'; in cazul de tala fUnd yorba daspre "ce este intr-o parte este l?i in ceala~a parte" a $nurului de agatare a ccrpului de pencul.

T umura data cursului a fast amuzanta §i chiar provocatoare pennu cel care au copia! cursul nostru in car1ile sense de el, negandind unele aspecte »inginere§ti". Colegul nostru, lnsa, a lndragit acest curs $1 la randullui si-a creat proprli!e Rigle Brorretrice, pe care, cu darnicie, nile §i arata.

Ma bucura acest lucru, in primu] rand Hinclca este 0 recunoastere merrtorie a cursului predat, iar in al ooies rand fiindca. Este merrtul $efului daca are subalterni (elevi) de$lep\1 - un proverb rorranesc de mginer proiectant. De alUel, dupa cum se poate observa $i din lista pnmelor cadre dldact!ce cu care tacunatsa (pe ... stH vechi) sl-a inceput acnvtalea, elementul ingineresc esle omnerezent, partial din motivele aratate mai sus) partial daioriia Implicarn $t\in\810r exacte lntr-un domeniu care, pentru inlaturarea suspcuruo de tot felul, Irebuie fundamentat.

32

$i uile asa, ingrnen, doclon, lehnicieni, operalori, economsn, muncitori, In esenta oameni cu deschidere catre .ces de a patra dlmensiune", deocamdata inviziM§ §I calalogata ca fiind "para", invata, aSlmlleaza, dezvolta, creeaza ~i poarta mal departe ~tafeta Huminarii inceputa de dascali prcepun ~i cu har.

Ultima data cand am avut ocaza sa stau de vorba cu Dan Seracu a lost cu ocazia vizitel pe care l-am tacut-o la spital inainte de extemare dupa cea de a doua interventie chirurgicala, fmpreuna cu dl ec. Remus Tanase, presedrnele Asociat,e, Na~onale de T erapii Cornplementare ANATECOR, asoclste la care Dan Seracu a 10Sl nu numai membru londatar, dar §i vicepresednte (lnsarcinat eu problemele de educatie ~i Invatamant).

Oespre vestea trecerii in nefiinta am anat a doua zi de la una din inimoasele studente ale faculta1ii, d-na Felicia voculescu, eu a]utorul careia am reu~it sa ma intaJnesc eu indurerata s01ie, sa allu date despre ultimele dipe ale existentei sale, sa depanarn aminnri, sa-i ofer a modesta contribune baneasca la cheltUielile care 0 asteptau incepand de a doua zi, cand urma sa·] transporte la Agnita.

L-am in~tiintat asupra tnstunn svemment pe dl presedinte Tanass, in ideea ea va putea acorda vreun spriJin sau va pulea tnmite de la Arad pe cineva la Tnmonnantare. Dar ...

Un mic grup dintre studen~i sai au partlcpat la ceremonia funerara, au depus 0 jerba de flori §i i-au adus un ultim omagiu din partea Universilatii Ecologiee.

Alteeva, ce a~ mai putea spune, decal:

Draga prietene ,i coleg, ramas bun ~i La Revedere!

Prof. Unlv. Dr.lng. Alexandru Mln4ii Laureat al Premiilor Academiei Homane,

Membru al Academiei Oamem!or de ~tiinta din Homama,

Decan de onoare al Universitatii Ecologiee din Bucure~ti.

33

Fig. 10-la revedere, prletene!

34

,

Capitolull

Initiere

,

in Autocontrol Pas cu Pas

Motto:

lar lis us l-a lis:

De pot! crede, toate sunt cu puti~a cetul ce crede.

(Marcu, 9, 23)

35

U~a spre Divinitate

$tiu faptele tale;

iata, am lasat inaintea ta 0 u§a oeschsa, pe care nimeni nu poate sa 0 inchida,

fJindca, de§i al putere mica, tv al paZI! cuvantu! Meu

9; nu at tagaduit nume!e Meu, (Apoc., Ul, 8)

Fig. 11- U~a spre Divinita1e

36

1.1- Recomandiri de inceput

Toate apticatiite prezentate in aceasta carte lac parte dintr-o lisla lunga de posibilita~ de aplicare a con~ienlizarii subcon~ienlului, posibilila~ care, dupa aplicarea lor repelata cu rezultale bune, au devenillehnici :}i metode pe care, aici si acurn, vi Ie explicitam ~i vizual ~i pe care Ie veV putea invata studiind acest indrumar sugestiv pentru Autocontro/ Pas cu Pas.

Ne Yeti intreba in cal limp veti pulea Ii in stare sa invatati aceasta tehnica. Nu va laceti griji, timput va Ii mult mai seurt decal cel necesar pentru invatarea tehnicilor clasce (cum ar f Yoga). $i asia lilndcE: tehnica aceasta sla de mu" limp in vol, numai ca nu ~iti sa v-a reaminti~. Acesta este rolul nostru: sa va reamintim cum se face.

Pe masura parcurgerii metodelor de aplicare a tehnicii Autocontrolului Pas cu Pas veti observa ca; parca :}!iati de undeva !reaba asia. T otl Ie ~im pe toate, fiindca Dumnezeu ne-a creat pe toti cu dragoste ~i ne-a inzes!rat cu toate calitall!e; numai ca nu loti Ie dam unponanta cuvenils. AUtta tot. Este sirnplu de fnteles acest m~~er. Oaca vrern sa-l intelegem.

Totul 59 va desla:}ura sub forma unor pasi mentali simpJi. La inceput va vom prezenta modul de intrare in zona Alfa de activare a frecvemetor cerebrale, zona in care capacita~le cerebrate sunt activate in mod deosebit, creand posibilitati paranormale de activ~ate cerebrala.

Perioada de abordare va fi de cca 35-50 de zile :}! asta fara graM, fiindca a te grabi ~i a nu slapani coreet tehnica, inseamna a reprimare a mersului firesc al informavilor de la constent la suoconsnent, ceea ce poate duce la tensiuni perturbatoare ale mintii voastre, care se vor repercuta in corpul fizic.

in continuare ve~ inva1a dezvoltarea activita~i eonsnente In zona Alfa, adica veti alia cum sa stapanitl tot mal bine :}i mal atent, sub a caordonare con~lienta, manifestanle considerate in mod clasic ca apartinand subcon:;;t!entului, cum ar fi functiile vitale.

Veti inv8\8 tehnici :;;i metoda de imbunata\lre a memoriei, de acordare a primuhn ajutar in cazuri urgente, de ajutorare a propriei nersoane cal :;;1 a aitora in caz de boala. de eiimmare a unor obiceiun proaste etc.

37

Va recomandam ca atune! csno cff~! aeeasta carte pentru prima oara, sa 0 parcurgeli in tofaIrtate, lara a experimenta ceva anurne: apoi, dupa a vreme (0 saptamana, poate daua) , felua!! eMul, de deta asia ca studiu. Veil vedea ele caile prima data in fuga s-au cristalizat, iar acum ele yi se vor psrea ca de la sine intelese. Ad~lnc;!i-va cu gandul in in!elesul celor citite. Urma1i ziinic Gi periodic cele rrentonaie. laf in continuare, luati rand pe rand 91 pas cu pas 91 celelalte tennci prezentate.

Va rna! recomardsm sa nu trecep la un capitol urmator pana cand nu vi I-a\l insusit perfect pe cel anterior: cu atte cuvinte, pana cand acesta nu merge bine. Continua!i 8Ga, treplat, de la un cepaoua altul,

Daca. )a un moment dar v-ali poticnil Gi vi se pare ca nu mal merge, opr~i-va. Probabil ca, pentru etapa de pregatire psihk;a GI fizica in care va gasill, doar atata pule\i reatza. Nu intrati in panica, nu disperati; Gi mai ales, nu renun!a!il Dupa a perioada de limp (1n care nu veti abandona cele inva~ate pana atunci), reluati de unde v-ati poticnu. Daca noul rezultat va fj tot un esec, renunt.aii oe moment 91 lolosiV dear ce a,i invatat pana acolo. Va veni 91 vremea acelei raaUzar1, atunci cand veli 11 mal bine pregati\i spiritual.

1.2- Mai este un pas pini 18 Mileniul3

Suntem la sfa.r§itul mileniului 2. Milemul3 se apropie! A venit! No; cum il intampinam? din pacate iota: nepregatili. Daca am fl ascutat de sfafurile bunilor no~ri. .. Dar noi suntem alia generatie, mai proaspala, mai desteaota, maL.., mat ..

No! vrem sa ne facem singuri viitorul! Dar cum, inca nu stirn $i niei nu vom $ti daea nu plecam urechea la cele care nl se spun de catre cei care vao totul- eel de aiel, de langa nol, care au percep\ii deosebITe, ca $] cel de dincolo de barierele limpului psrnamean, care vad totui din cu 10M alt unghi $i din cu tolul aHa perspectiva: ceea ce se intampla in prezent, ceea ce se va intampla maine, programat mnd chiar de caire ac\lunile noaslre prezente, ceea ce s-ar putea reslabili daca ne-am schimba atITudinea fa~a de spirit.

Timpul treee ireversibil; mai sunt cateva elipe Gi va incepe haosul, daca nu vom $11 cum s3.-1 oprm SigUT c~ nu loti vor inlelege aceste unime elipe de sansa, nu toli S8 vor intoarce catre Mama Natura, nu toti s-au allat oe ei in el \I1GI$1 $i nu tot! vor reu!?i sa inteleaga aeeste lucruri $1 mai ales sa-9i aHe ceiea dar asta nu inseamna sa ne lasam dUGI

38

de vatut neatla1ilor. lar daca vrem sa ne aMm, noi pe noi tnsioe, va trebui sa citim, sa ascultam, sa 1nvafam sa credem, sa ne rugam §i sa ne transtormam; sa ne purilicam trupeste §i spiritual, sa devenim, asa cum spune Da El Walker - parintele cristalelor:

Un canal energetic curat ,i perfect.

lar consecin~ele faptului ca am fast slabi pe pozi\iile noastre spirituale se concretizeaza acum prin actele acestui final de secol (care a dus la desacralizarea lumii prin ruperea legaturii dintre spiritul uman ~ leg~e Supreme, care olera sens realita\ii inco11juratoare) §i prio faram~area Adevarulu\ AbsoIut in adevaruri partiale, dogmatice ~I provizorii ale lumii ~tiin~ei.

Singura speranla a noastra este reintoarcerea spre promslunea de salvare pe care 0 presupune con~tiin\a credin\ei. Vedet;, nu ne referim la 0 con~tiin,a religioasa, de~j asta 0 presupune, fiindca anmci am singulariza credinta: am face-o fie ortodoxa, fie ealolica, fie musulmana, lie budista, fie........ nul Este vorba despre CREDINT A, iar credinta se poate exprima in once Jimba, in once canon, in once forma reJigioasa, in once loe ne-am afla, DAR: lntr-un singur cugel- eel a\ spiritului, iar spiritul oricarui om are aceeasi provenien~a: cea Divina. Am fost intrebati, nu numar odata, carei calegarii de oameni credincio§i ne adresam:

Tuturor celor care cred ca mintea paate comanda trupul!

1.3- Cararea

inaintea mea

Cararea, kiJomelru cu kUometru, secole dupa secole,

se intinde alba .. jar drumu\, in pantfl imperceplibila, urca mereu nshnamurti Carares)

1.3.1- Cararea Oestinului

inaintea flecaruia Divinitatea a pus 0 carare, difenta de fa om fa om, carare ta sf~r§ltul careia ne a$teapta Examenul eel Mare de dinaintea saltului spre Lumile Superioare. Parcurqand aceasta carare din viata, avem doua teluri: de a Acumula Cunoastere ~i de a Face Bine.

$i cum oare ne-am putea exprima mal bme decat cum ne spune Valeriu Popa, marinimosul Nenea Omu:

"Tine minte, omule, ca nu ramai din viala decat cu doua man acumulari: cuno§tin~ele ,tiintiflce §i faptele de iubire morala. Oaca nu estl moral, vai de tine! "

Primul deziderat, acela de a acumula cuno~tinte ~tiintiflce, nu poate Ii indeplinit lntr-o viata; tocmai de aceea avem posibilitatea de a ne reintoarce intr-o alta viata, ca tntr-o alta ctasa de ~oata dintr·un an mai mare, de dala asta flind 0 seoala a vieW.

Modul in care absolvim aceste clase depinde numai $i numai de nOI, de cum fnvatam ~i de cum acumularn, iar de aceasta depinde numarul de intoarceri in alte viet! ulterioare. Dupa fiecare revenire de pe pamanl in Lumea Spirituala, cantitatea de cunoastere acurnulata n; sa depune undeva, intr·o banca de date, spre folosul nostru ~i al intregulUl Umvers.

Cand am acumulat suficienta cunoastsre. putem face pasu! urmator cane 0 lume superioara para lela cu a noastra dar cu 0 dimensiune in plus. Mergand astfel, din aproape in aproape, pasim incet in Lumea N·dimensionala, ajungem cu hecare pas lot mai aproape de Divinitate.

Despre facerHe de bine aflam din cartea proorocu!ui !saia (1,17) urmatoarea invatatura: "invatati sa faceti binele, cautati dreptatea, ocr"tiji pe eel asuprit, faceti dreptate orfanului, apara!i pe viduva."

lar Valeriu Popa ne invatill:

"in cadrul laptelor iubirif este §i binele. Cand binele este apropiat de apogeu? Cand ii satisfaci cuiva un interes, cand il ajuti §i pentru a;utorul dat, el plange. $i odata cu el plangi ,i tu. De cate ori, oameni buni, ati plans pentru binele facut? lar daca ati plans cu sinceritate, vi s-a inregistrat acest bine §i veti profita de el maine, cand veli revenl la 0 noua viata. Pentru ca binele de azi este binele de maine."

Acum ~j aici este Important sa !acem precizarea ca tlmpul S8 contracta din ce In ce mai mult, aducand din ce in ce mai repede caire no! 40

linia terminus a clasei din viata in care suntem acum, lasandu-ne din ce in ee mai putina vreme de indolala ~I de terglversare in a erede in ceea ce nu putem demonstra (de§i s!mtim sau vedem ca este asa) $i in a amana face rile de bine,

Deci acest PUVn limp pe care il mai avem pana ne va a/unge uraganul dezlantuit deja inca de la s1ar~itul Mileniului 2, sa~1 folosim invatand §i acumutand cal mal mulle cuno$tlnte §liintifice $1 facand cat mal multe fapla de bine.

Vom fi fnsa in stare?

1.3.2- Cum ajungem sa ne cunoestem Calea

Prin meditatiel Dupa cum am aratat, fiecare dintre noi avem bine definita calea din fata noastra; problema esle de a afla care este aceasta cale pe care EI ne-a pus-a in la\8. Modalitatea de a usura gasirea acestei cal 0 avem prin tehniclle de medi!a~e practcate in cadrul unor metode specifiee de aeest gen.

Vom amint; doar catsva dintre ete: Yoga, Mind Control, Meditation Group tor the New Age, rugaciunea cre~tineasca, tehnlcile extrem-onenlale ca buddhismui, Zen etc., folosirea Crist?iului de Cuart ~i altele.

Noi tnsa va vorn indrepta spre 0 alta ,metoda, pe care a ve~i gaS! user de fndeplinit daca ve~ urrna pas cu pas Indrumarul sugestiv, In care se foloseste tetmica de rnedita~e in starea Affa (ln zona Alta de activare a frecvemelor cerebrale). Prin ea Yeti putea apela spmtele superioare ca sa va ajute sa intelege~ §i sa va arate Calea; pot fi chiar ingerii vo~tri pazilorl .. Dar trebuie sa va rug ali eu dOrinta ~I eu credinia; atunei cineva va va aluta. Venind din alte [umi, aoo~ti cineva pot avea diferite tnlati~ar;,

chiar acelea ale ilor

Fig. 13- Cineva va va arata calea 41

1.4- Oespre medita~e

1.4.1- Ce este medltatia §i ce caracteristici are

Meditatia reprezinla 0 stare benefic;] de repaus mental §i lizic. in care Inlreg organismul se relaxeaza iar sufletul se contopsste CU Universul, incarcandu-se cu energia cosmica, stare in care spiritul se alatura Marelui Spint Universal din care lace parte. Reprezmta de asemeni indepMarea atasamentulci fata de lot ce esle parnantesc §i vulgar.

Poslura este pozitia statca stabila §i placula, care nu genereaza mi§cari aieatorii de redresare.

Pacea Suffeteasea lntericara.

in timpul meditavei ve~ intra pe un teritoriu minunat, foarte greu de redat in cuvinte, iar frumusetsa InIalnita aiei va avea un eteet calmant.

Pe masura ce yeti avansa in meditatie, veti ajunge pe nivele tot mai profunde ale Sinelui propriu §i veti simp tot mai puternic:

Fig. 14- Poz~ie de meditatie stabila §i p1acuta

in timpul unei medHatii se alinge 0 stare de con§tlinta deosebit de fnalta, ceea ce tnseamna 0 energlzara insemnata a anumitor planuri ale flintel. MeOilatia §i rugaclunea conduc fiacme la ampliflcarea staril de calm. Meditatia este uti! a sa face ziknc la aceasi or~ §i chiar in acelasi loc.

42

Oeoarece veti invata singuri, fara assteota unui ghid experimenat care sa va eoordoneze incercarile ~i sa va redreseze esecurile, va vom prezenta 0 metoda mai lenta ~i rnodficata pe intelesul fjecaruia. astfel incat sa nu va fie greu sa devemti propriul vostru ghid.

Folosnd aceasta metoda, chiar 91 eei care vor fi invatat numai maditata, intrerupandu-se din urrnstoni pas! vor fI in stare sa rezolve anumite probleme, astfel inca! sa aiba satisfaetii suflete~ti.

De toate aeestea va profita in mod benefie §i eorpul vostru,

Pentru inceput, veti observa ca in timpul meditaliei dispare once sentiment de anqoasa de suparare, de ura sau de razbunare. Una dintre Marile Frumusen ale Medita~ei in Alta este ca acolo nu pof sa duci eu tine, sub nici 0 forma, sentimentu! angoasei, al supararii, al regretului, al urii sau al razbunarii.

Cand va fi sa intra] in stares Alfa, ve~ conslata eEl aceste sentimente vor ramane la usa intrarii, lar cand veti reveni, veti constata ea ele nu va mai a!jleapta ~i veli rasufla usurat ca au fost luate de cineva §i ca atl scapsl de ale.

Dar daca toiusi, in timpul medita~ei acests senti mente va vor apare (pracnc este imposibil), sa §ti\i ca in acet moment Yeti fi pur ~i simplu debarcat; ali revenit in Beta, fiindca Tn Affa nu este posibil asa ceva, prin insa~j natura lucruriior, adict! frecventa vibratillor sentimentelor negative nu corespunde trecventei vibratllor senlimentelor benefice.

Imaginati-va 0 pasarela - 0 scars care pleaca de pe parnam, din Beta (21-14 Hz) ~i pe care va urca~ pe puntea unui vapor Alfa (14-10-7 Hz), la capatul careia va a§leapta capitanul vasului. Ei bine, daea aeesla va vedea ca duce~ cu vol geamantanul cu ganduri negative, va va debarea de indatal :;;i asta fara mel un fer de posibilitate de targulahl; ~titl deja:

vibra~jle de nivel inferior flU se asociaza calor de nivel ,subtile.

Fig. 15- Nu puteli urea la bordul tul A/feci.! ganduri negative 43

Cu til1llut, pe masura ce exersau, avsnsano In practicarea acestei meditalii, asemenea senti mente negative (sa Ie numim malefice) se vor indepMa tot n1ai rrult de voi, iar intr-o buna zi veti constata cu uimre §i bueurie eEl ele au disparut cu desavar§ire din viata voasra Jar asia va lnsemna ca toate aceste ganduri care va imbolnavesc corpul ii spiritu], au fost neutralizate complel.

A~a va veti pregati pentru viata din Mileniul 3; asa va trebui sa pa~i!i in et cura~i trupeste ,i spiritual.

Numai a,a vell avea sanse de supravietuire.

Corpul oostru are Modelul Sau Perfect fiindca a fost creat dupa Chipul §i Asemanarea Lui, adica. a fost prolectat sa fie sanatos. Asader, are mecanismele sale propm de autovindecare incorporate in el inca din start, adica organismul acuoneaza singur lnspre autovindecare atunci cane este agresat.

Dar atunci cano mentalul nostru uita Autocontrolul,. acesle mecanisme se vor bloca $i vor permite, prin abandon de lupta, inslalarea slarii de boa\a.

Fig, 1&- Cand mentalul uita Autocontrolul

De cate ori omul, ne§tiind cum sa S8 vindece singur sau nefiind in stare de asta sau negasind alinare medicaJa, nu s-a lasal in voia sortii, ~dica s-a lasat in voa Mamei Naturi, care I-a vindecat prin fol1ele proprii? In acele clipe, de post alimentar ~i de rugaciune spirtluala, celulele cerpului, curatindu-se de texinele adunate in ele, au inceput sa-si aduca aminte de Autocomrolu' ini\ial injectat la crearea lor. $i ac\ionand ca atare, au izbandit!

44

Sa tacem 0 paraoteza: nu este corect sa iolosim expresia curenta de am vindeeat pe cineva; coreet este Sa spunem am ajutat, fiindca noi doar ajutam la deblocarea mecanismetor organismului, prin lumina prirnita de la EL Trebuie sa ne rugam sa ni se dea voie sa ajutam ~i sa ni se transrnita Lumina (Energia); apoi totul se vindeca. $tim doar ca un singur Om a vindecat oameni in ultimii 2000 de ani: lisus Hristos\ Noi doar ajutam, rugandu-I pe EI sa ne sprijine in aceasta munca pe care 0 faeem in numele lui.

Numai Dumnezeu poate vindeca.

rig. 17- Unicul Vindecator 45

z (

Oar sa revenim: in Autoconlrol, medilalia este primul pas in menial, cu ajulorul caruia puteti ajunge loarte departe in deblocarea tortelor curative ale organismului propriu sau al aHuia ljii prin care ii pute] reda energiile lmpraljitiale, anihiland tensiunile aparute din influen!ele exierloars sau pe cele create in interior.

Toti cei care lucreaza asupra persoanei umane: lie sublecti fie terapeu~, psiholerapeuti sau analh;;ti, ar trebui sa medrteze in mod frecvent, iiindca medrtajia permite ieljilrea din starea normaa de conljitiin\a pentru a ajunge la nivelele de intelegere ljii de claritate aflate Intr-un lei de extensie a timpului 91 a spa\lului pe care in mod normal, in viata curenta, OU Ie putem atinge, neavano acces la ele dalorita vibrajiilor noastre joase.

intr·un anume fel s-ar putea spune chiar ca aeeste nlvele sunt protelate de alingerea oricarui nepricepul care ar putea sa ia totu in deradere $i sa-sl bata joc de ele, implicit de proprlul sau destin.

Cu cat veli medita mai muH, cu atat va veti imbogaV mai muH fiinta $i spirilul. Veti irwata sa deveniti un canal energetic mal curat $1 mal pur, inlaturand blocajele Eu-Iui. Medita,ia se pelieC\ioneaza prin detasare lotala $i praeflca zilnica.

lata caieva invatatun yoghine:

'Catre ceea ce nu esle un mijloc de el1berare, nu trebuie Sa se indrepte nici un gand; acesta devine 0 cauza a inlantuirii. 'Dornta nu este poloma prin piacere nlci chiar la intelepti; doar cei care renunta la asteptari sun! fericitl. .. A9a cum soimul devine nefericit caca i se ia rnancarea $i lericit daca el insu~j renunta la ea, la fe! cel care renun~a de bunavoie la toate, este fericit. "Cel a carui minle devine conoentrata, ca a fauritorului de arcuri, nu este tulburat in meditatie. "Prin realizarea meditatiei, cel pur dobande~te toate puterile naturii. ~Mediteaza lji! nu vei rna; avea cauze de nelini$te.

in cele ce urrreaza va vom invata in caijva pa~i cum sa va atrageti zona Affa sub control, pentru a medlta. Oaca va veti stradul sa invala!! acesti pas $i sa-i lace,i alatur! de noi, ve] ajunge 1n situaija de a va elibera fortele imaginatiei pentru a va rezolva 0 serie de probleme pe care Ie avsf sl care va framanta.

1.4.2~ Starea de meditatie, ea stare neturala

Starea de med~atie, ca fundal al aclivitatii diurne, este desigur 0 stare naturala: Zllmc sunle!i acolo, in Alta, mal ales atunci cane va relaxati 46

sau cand visali cu ochii desch~i. Nu este nimk extraordinar in asta; 0 faceti aproape instinctiv, ca pe ceva firesc, din necesitatea organica de a va rupe de cotidianul stresant ~t de a va destinde.

Daca veti Ii constant de aceste stari in care va refugiati de aglomera~a stresurilor zilnice, daca Ie veti con~tientiza ~i Ie veti atrage sub control, aceasts zona a subcon~tientului va va primi cu dragoste ~i va va raspunde la toate tehniciJe Autocontrolului pe care Ie veti lolosi in scopul atingerii telurilor oorite.

Pare 0 copilarie ca pentru un asemenea lucru simplu sa avef nevoie de 35-50 de zile, dar trebuie sa ~ne~ cont ca in zona Alfa orica rezoltat bun, once succes, reprezints punetul de plecare pentru data urmatoare. T oemai de aceea trebuie ca precedentul rezultat bun sa fie intotdeauna acalasi in spafiu, in limp ~i in metoda, fiindca arice modifieare va duce doar la intarzieri.

in timpul exersarii apar ~i avantaje fiziologiee: toate sislemele, toate aparatele, toate organele, toate oasele, toti mU§chii, toti nervii, toate celulele corpului vostru, totul participa actlv la relaxare. Asadar, ave~ grija ~i proflta~i din plin de aeeste momente de re!axare, atunci cand ele apar de la sine §i cauta~ sa Ie avep atunei csnd stresul cofidian le'impiedlea sa apara singure.

In cazul in care tehnica folosita, cal ~i rezultatele obfinute v-au atras ~i nu va veti opri dupa prima serie de experiment de 35-50 de zi!e, eontinuarea intrarii in profunzimea aeesteia va constnui a experienta interesama prin ajungerea pe nivele mal profunde ale sufletului.

Cu limpul, aeeste plrnban vor fi lot mai naturale, Ie veti face din ee in ce mat usor, vor eonstitui 0 normalitale in viata voastra eotidiana, iar nuanta de aventura va dispare.

1.4.3- Cum sa meditam

Prima taza a meditafiei este RELAXAREA, iar ca sa 0 realizaf va tre~ui sa respecla~ anumile reguli de baz8: specifice atingerii acestej stari:

a)- Regula qenerala meditatia nu se practcs imediat inainte de servirea mesei sau imediat dupa rnasa; nu se va incepe meditatia daca va este Ioarte sete, foarte foame sau daca sunte,; sub iniluenta alcoolulU! (practic ruci nu ar trebui sa atingem subiectul .. eiccor, fiindca psntru eel care il folosesc nici nu poate Ii verba de mecltafie).

47

b)- Mediul ambient: incaperea in care se va practica medrtatia trebuie sa fie bine aerisita: cufundata in penumbra, lumina !rebuie sa fie difuz3, placuta, relaxants - 0 lumina prea puternica sau prea intuneca1a ne-ar deranja, nernakreanc aspectul relaxant; deci 0 umaoare, care raspande~te a lumina slaba Iii palpaietoare ~i care mai ~i alunga entitaWe nebnevotoare, ar f cea mal adecvata; se poate aromatiza incaperea arzand un be!i~or de santal sau volatilizand cateva picaturi de uJei volatH de conifere sau ~i mai elicient, arzand tamaie etc. Ambientul !rebuie sa sugereze 0 stare de Jini~te, calm, dragoste ~i pace interioara, iar atmosfera sa fie placut respirablla, invioratoare, inrnresrnata.

c)- Postura: va asezan intr-o pozfe cal mai cornoda ~i cat mal confortabila.Se va sla~i tot ce stanjene91e resplrana: cravata, gulerul cama§ii, cureaua etc. In principiu picioarele 9i mainile nu trebuie sa fie mcruclsate, pentru ca liniile de foria energetice, electrice ~i magnetice Sa nu se intersecteze. $i totu§i teoria polarrtatii zonelor de reflex permite acestlucru, deoarece se creeaza ane circuite polarizanle eliciente.

Mainile se vor tine asezate lejer langa corp, fie in pozitie de recepne - emisie (stanga cu palma in Sus, dreapta cu palma pe corp), fie in pozj~ie de duola recepne (armee palme cu cnakree antenoare sau posterioare corespondente, pe recepjs).

Persoanele stang ace vor proceda invers sau, daca Ie convine, pot proceda ca dreptacii. hotarand mental sensul de recepte §i de emisie.

Trebuie sa va simli\i in largul vostru, intr-o pozhie care sa va permita sa va relaxati total, tara vreo jena Hzica 9i atat de lejera, incat daca veti simli nsvoia sa va mi~ati, Sa 0 putef lace fara ca acest lucru sa afecteze experlenta.

dr Starea de a91eptare: starea meditativa nu trebuie a91eptata incordat; de la bun inceput trebuie sa lie inlaturat once gand turbulent, once acnone care ar tulbura starea relaxants: S8 va cauta din primu1 moment facilitarea instalarii lini§tii fizce $1 psnce. Oaca reate aces tea sun! indeplinite, aveti sansa realzarh unel stari de meditatie reuste.

e)- intrarea in stare a de relaxare: inchideli ochii 9i fixa\i un punct lnapoia fruntH, la un unghi de 20 de grade deasupra privirii orizontale, respectv in zona oChiului al treilea (ochiul spiritului); apoi lncepeti Sa respre] profund - prelung (abdominal) §i rilmic -lent. .

$\ tineti minte

Respirat-ia este cheia!

43

I}- Mantre: M~ vol relaxa adormind partea lizic~ a fiinte' mele, parte eu parte, organ cu organ si functie eu funqie, fiinclca atunei eand corpul fizie esle adormit, spiritul are acces 9; ls alte adevaruri, din alte realitati. Respirand a93, lini9m 9i rilmic, melodios, m~ voi abandon a cu lolul unui sentiment de lini9te 91 pace. Treptat. spiritul meu se va direqiona din lumea exterioara spre lumea interioara Dupa eea 5 minute va veii slm!i destins; atune! lasati respiratia sa revina la normal; va fi un normal relaxat 9i in tandem eu respiratia universala.

g)- Sublinierea stari; de relaxare: printr-o muziu un ritm cielic de 10 Hz - ritmului undelor cerebrale Alta, eele pe care Ie emite creierul ceind se ana in starea de medita~e profunda; va va ajuta sa intrati mai U90r intr° stare meditativa fara ° concentrare prea lunga.

h)- Revenirea: la terminarea meditatiei, fecare poate ramane in pozitia relaxata atata limp cat doreste, gandindu-se la nimic 9i lasand ca starea de relaxare sa fie la ea acasa.

Revenirea aici 9i acurn din medila~e sau din starea de relaxare sau din starea Alfa (respectiv revemrea in Beta) se face astlel: spunet mental 0 propozitie de genu!: Numar rar de la 1 la 5 9i revin in Beta; sunt treaz, relaxat 9i rna simt mai bine dedit inainte, apoi numar8.ti lent de ta 1 la 5; deschidef usor ochn undeva intre 3 9i 4, luand astfel contactul nzic vizual cu mediul ambient, iar la 5 ve~ Ii comple! trsaz ~i relaxal.

i)- Posibililati de a face meditatia: meditafia se poate face de unul singur sau In grup, simplu sau cu fundal sonar. cu sau lara indicatii de ghid.

in cazul in care medita~a se face in grup, sa va face a alternare in asezarea persoanelor masculine cu cele feminine, ca $i a celor mai deschise spiritual, cu cele mai puVn deschise, a tinerilor cu adultii, lasand intre ei 0 distants de eel putin jumatate de metru. De ee? Ca sa creem 0 echilibrare a energiei mediului uman §i 0 diminuare a influentelor aurice.

in cazul cand la meditaiie participa persoane cu putemice legatur; sulletesti §i/sau spirituale, aceslea pot sta unele langa celelaJte, se pot privi tn ochi, pot sa se tina de mana - cu condfia ea mana stanga de tnceput a cupluJui ~i mana dreapta de sfar~it a cuplului sa fie ,inute in pozi~lIe descrise mai sus (ca 9i cum cuplul arfi 0 singura persoanai.

Pentru meditatia cu fundal sonar, eel mai recomandat este ca pe ° parte a casete sa fie inregislrata muziea relaxants de fundal cu suprapunerea indicatii!or pentru medita1ie, iar pe cealalta parte a casetei, 49

doar muzica de fundal, lara textul insotitor §i asta pentru a oferi partepantului sau participantilor posibiUtatea efectuarii independente a meditatiei, dupa insusrea indlcatii!orde pe prima lata a casetel

Cu timpul, cane s-au instalat in subconsuent criteriile de a lace meditalie, se vor putea alege melodiile cele mai adecvate starii psihice individuale, nemaifiind nevoie de indicatiile de relaxare.

Fig. 18- Meditatie in grup

1.4.4- Relaxarea psihicii

Pentru a rsusi in improspalarea psihica $i in reaclivarea subconsflentuui (§i a con:;:lienlului) trebuie sa ajungeti, prin exerciliu, la 0 stare de calm care, cu cat va Ii mai profunda §i 0 ve,i putea menUne un limp mai indelungat, cu alai va Ii mai eficace.

Pentru aeeasta trebuie sa eliminati toate gimdurile, de orce fel: niei 0 influenta a lumii exterioare nu !rebuie sa 0 lasa!i sa va patrunda: nu mai aveil corp §i nu-i mai sirntiti greutatea; ajunge~ treptat intr-o stare apropiata somnului, dar cu pasfrarea con91ienlei.

Acurn va conceniran asupra punctului Dan Tian, care 58 alia la 4 . degete sub ombilic §i care esle centrul energetic principal al corpului uman. Este punetul in care energii!e S8 transforma reeproc: Yin-ul in Yang $\ Yang-ulln Yin: este punctol aflat la 1/3 de la baza piramidei pe care omul 0 rD81i:zeaza stand In sezut eu picioarclB incrucisate: este punetul Ham.

incepeti sa respirati calm ~i adanc, abdominal, rostind in minte: calm - pe inspiratie, imaginand ca inspirati calm din univers ~j ca acest calm se pi/mba prin tot corput ~i relax - pe expiratie, imaginand ca expira~ tot ce nu este calm tn mnta voastra, lasand in unna relaxarea.

Creand starea de calm, mu~hii se relaxeaza, trimit mai pu~ni stimuli la creier, iar aeesta se relaxeaza ~i el; pulsul ~i ritmul respiratiei scad, temperatura corpului coboara 9i ea, se diminueaza. oboseala, iar vitalitatea se jntare~te.

1.4.5- Tipuri de meditall1

Recomandam cinci tipuri de meditafii;

1- Meditatia antistres, care se poate practica ori de cate on este necesar, dar nu mal mult de 0 data pe zi. '. 2- Meditatia de echilibrare energetica ~i de optimizare a funC\ionarii centrilor energetici - chakre, care se poate practica ori de cate on simtiti ,,0 cadere" energetlca, un dezechilibru in funciionarea ehakrelor, dar nu mai murt de a data pe zt,

3- Medita~a de autopurificare !iii de autoprogramare, care se poate practica ori de cate on este nevoie, dar nu mai des decal 0 data pe saptamana.

4- Meditatia de extracorporalizare, care se poate practica numai in caz de nevoie urgenta.

5- Medita~a de regresie, care se poate oractca numai dupa ce a1i invi3tat bine sa stapanili tehnica ie§irii din corp §i a revenirii in corp ~i numai pentru a afla cauzele unor dereglari notabile, pentru a Ie anihila. Pentru inceput recornandarn regresia facuta sub controlul unui experimentator priceput

1.5- Tehnica de medltatie Alfa

,

1.5.1- Undele cerebrale (diagrama)

Exista patru mari tipuri de unde cerebrale, inreglstrabile la orice electroencefalograf:

1- Unde Beta: apar preponderent in starea de vegha, CU frecventele cuprlnse intre 14-21 Hz. Domenlul Beta corespunde lumil fizce: aiel flxista imagine. sunet. mires, gust, pipait, exista timp ~i spatiu;

51

2- Unde AJfa: apar preponderent in starea de semisomn (sormolents). cu frecventete cuprlnse intre 7-14 Hz. Oomeniul Atfa corespunde nivelului con§tllntei mterioare. lumd splrltuale: aiel nu mal exisla nofiunea de spatu §I limp, nu mal exista ura §l dscorde. aiei totu: este calm §I relaxant.

Nota: - frecventa de 10Hz corespunde 1recventei la care se interconecteaza cele doua ernisfere cerebrale: dreapta (inturtiva, fol0511a rar, ca de exemplu la ascullarea unei buca\i muzicale, la acmrarea unei pfCluri, anmci cane cadell in extaz djntr-un moliv sau altul etc.) §i stanqa (cu rol analtc 9i sintetic) Asta in cazul dreptacilor; la stangaci situatia, esle inversa.

- frecventa de 10 Hz este alribuita frontierei PSI; sub acest nivel apar teste fenomenele de parapsihologle: telepana, percepna exuasenzortala PSE!iii ESP, lelekinezia, premonala etc. Chiar §i pamantul prezinta 0 vibratie in acest domeniu; in JUT de 8,5 Hz.

3- Unde Teta: corespunzaoare starii de somn, cu trecventele cuprinse intre 4-7 Hz. Domemul Tela este aetival in limpul sormuhs, dar §i prin anestezie generala. Somnul este 0 scuta uaaro de sine Dar, decal sa sorbi uitare cu inghi\iturile mici ale sormuul, este mai bine sa ~i inabu§i sinele tiind treaz; reusmd asia, veti face ca Intelegerea sa se reverse asupra voasna Cti un adevar lnllacarat, prea !impede pel1trl1 a mal trebui

sa fie deslu§it. -

4- Unde Delta: corespunzatoars scrmuut protund 9\ incon~ientului, cu frecvemele sub 4 Hz.

o dlagrama de domem: ar arata cam asa:

enta undelor cerebrale (Hz)

Stare de veghe

24

Fig, i 9- Oiagrama l:ndetor cerebraie

52

1.5.2- Zona undelor cerebrale Alt8

Zona Alta (0 vom nurni pe scurt, "AlIa") corespunde domeniului din frecven1;ele cerebrale (7-14 Hz) in care acestea sunt dlminuate la aproximativ jumatate din cele corespunzstoare starn de veghe (zona Beta: 14-21 Hz) in care activam zilnic.

Cercetatorii care au utilizat biofeedback-ul sau EEG·ul (electroencefalografia), au observat ca 1a pacienfii cu zona Alta actlva se imbunaH~,e~te activitatea organelor dezechilibrate (supuse stresului), sa normalzeaza tensiunea arteriala, pulsul devine uniform, functiOnarea automata a corpului intra mai mult sub controlul nostru, creste capacitatea cerebrala dlncolo de dub lui normalului etc.

1.5.3- Prezentarea tehnlcii de medHatie ANa

Tehnica de medita~e in stare Alta (adica in zona undelor cerebrate Alta, care corespunde domeniului de trecvente de 7-14 Hz) s-a nascut din prelucrarea, de la liecare din metodele de lucru spec~ice,' a acelor procedee care ni s-au parut ca nu sunt nocive ~I care au putut fi puse iii pum;t prin dive(se exerci~j indelungate l?i continue, confirmate de

pracfica. -

Oaea in Yoga aste de-a dreptul periculos sa revii brusc din med~a1ia In care ai intrat, acest lucru fiind contraindicat tn special datorita posturilor de relaxare, in tehnics noastra de meditatie numita Alta (prescurtare de la "zona Altai, dupa denumirea undelor cerebrale activate in mod conslient, nu exista acest pericol.

Ve~ mcerca ~ veti reu~j intrsrea in meditaps Alta, iar rnai apoi veti aprecia aceasta stare benefica. Ve~ mal remarca i~irea automata din Alfa la orice giind nepotrivit.

1.5.4- Cunoq;terea ,i transformarea naturllinterioare a rnentalului

Autocontrolul reprezinta capacitatea de a ne putea controla smgun mmtsa, atat cea con~tienta, cat l?i cea subcon~ienta, fiind 0 modalitate eficienta de organizare volitiva a resurselor proprii in vederea atingerii unui seop. Mintea, la randul ei, este rnodelata de jnlonna~ile pe care le rsceptonam atat din interiorul nostru, cat ~i din exterior.

Deci cu atat mai mull este esen~al faptul de a ne putea controla nllTlt~a, de a nu 0 lasa sa ac~oneze dupc'i bunul plac aI influen1elor 53

in1ormatii\or cafe 0 asaneaza, astiel inca! efecte!€! acestora sa 1ie indreptate inspre bine.

Pentru a putea ob\ine cunoasterea mintii, a natarf mterioare a omului, a gandirii, trebule mal inial sa avem Puterea de a observa fenomenele care se petree acolo. in lumea lnterioara lar observarea intenoruhn nostru 0 vom putea face numai daca vom pune acest intenor fa treaM, adica sa !ucreze conecent. asa cum vrem noL Autocontrolul pas cu pas ne da un asHel de mijloc de a observa starile interiorulw, prin singurul instrument care poate prorunde acolo ~i care poate face ordine: mintea!

Puterea atentiei, ceilauzita l?i direqionata catre lumea interioara, va analiza 9i va lumina fenomenele; apoi, prin puterea mintii, a gandului concentrat, vom putea dirija aceste fenomene interioare in sensu I desfa9urarij do file de not

Dar a intoarce mintea spre interior, a-i concentra toate puterile ca s-o dirijezi asupra chiar a mintii insa9i pentru a-si putea cunoaste propria natura, pentru a se putea analiza, pentru a putea trage concluzii ~i hotari asupra modalitatilor de actiune, este a munca faarte grea. La ce oe va 1i de folos 0 asemenea cunoastere?

La a ne putea transforma corpul cu propria noastra minte, adica la a pune toate lucrurils in ordinea fireasca a lor: menta/ul este cel care cocrdoneaze trupul 9i nu invers!

Apoi, aceasta noua stare de cunoastere va indepMa taata neferlcirea noastra, care provine din dorin\e neindeplinite ~i din frica de neeunosstere. lar aceasta stare de cunoastere se atinge printr-o singura tehnica: cea a concentran. Cu cat mintea este mai concentrate, cu atat este mai mare puterea ei.

Scopul tehnicii de care ne ocupam este cet de a perfecta madalita!ile de autocontrol asupra mintii noastrs personale, pentru a 0 putea face sa-~i concentreze pule rile ~i Sa lucreze asa cum vrem no!

Reieritor la siguranta deprinderii: daca nYoga poate fi deprinsa in siguranta numai prin contact direct cu un invat~lIor", dupa cum ne spune Swami Vivekananda in ~Raia Yoga", in schimb Indrumarul Sugestiv pentru Autocontro!ul Pas cu Pas ne arata cum sa devenim propriul nostru inV8iator

Trebuie numai sa avem bunul simt al rabdarii repetarii exerc~iilor §i al urmarii intr -adevar indeaproape 9i pas cu pas a tetmieilor ~i metodeior din ce in ce mai avansate.

54

De asemenea, s-a caulat diminuarea la maximum a condiVik>r restrictive, astfelincat subiectul sa nu fie incorsetat mentallntr-o dogma oarecare !?i pentru ca Autocontrolul sa nu insemne exersarea unor reprimari continue, ca de exemplu 0 anum ita alimentalie dificil de ,inut sau o anurnita pozite difidla - ca asanele din Yoga - sau a te situa in capatul celor doua extreme ale comportamentului material - luxul ~i austeritatea, ceea ce ar putea duce la tulburari psiho-somatice.

Va trebui totu~i sa folosim acea hrana care nu ne afecteaza mintea, sa ne alegem poziVi comode ~i sa ne comportam modest.

Referitor ta hrana; Pnncipiile nutritive sunt jnglobale in fonna: stricand forma in care alimenteie au fost create, eliberam principiile nutritive. De aeeea esle necesar a pastra alimentele cu principii nutritive organics (legume, truete, cereale) in starea naturala de creatie, iar momentul prepararii Irebuie sa coincida cu momentul folosmi, Altfel, principiile nutritive se pierd, iar hrana ingerata devine doar un balast de prisos, ingreunand funcVile fiziologice ale organismului.

9i toats acestea ~i nu numai ele, pot fi obfinute in mod consnent daca ve~ activa volitlv Alfa, adica daca va veti diminua in mod voluntar frecventele cereorale.

Tocmai ceea ce dorim sa va illvatam in eele ce urmsaza!

Prin cele aratate mal sus se conlera 0 adaptabilitate mai mare la spiritul naturii §i 0 comoditate maxima, saletara credem, in epoca aceasta superstressnta in care traim,

T oemai de aceea nu veti gasi poziiii complicate, ba ehiar aveti un : grad de libertate pe care nicl ru-l puteii banui.

Va recomandam, asadar, sa va alegi pozitia care va tihnesta eel mal bine; sa va a eza i cat mal cornod ~i mal relaxant jntf-un fotoliu:

55

Sau intlns in pat r

Fig. 21- Pozi~e comoda de meditalie in pal

Fig, 2?- POI~ii de mPditatie stand in cap 10

1.5.5- Aplicabilitatea foJoslrii subcon~ientului prin tehnica intr8rii in ANa

De nenumarats on in vlata v-ati programat creierul ca sa electueze in mod automat 0 sene de operaln zilruce, necesare tralulUi condian trezuea de dlmmeata, ndicerea dm pat, Imbracarea. legarea §Iretunlor de la panton, conducerea masma: sr toate astea Uira macer sa va gandlt' un moment la ele Le-an programat mental, in cursul vletl! cotldlene, lara sa ~1tJ vreo tehnica, tar acum s-au inradacmat ~I!e face~ automat

Prm parcurgerea celor care urmeaza ve\! putea invata cum sa va foloS~1 subcon§tlentul in programarea $1 dlnJarea constenta, de data asta, a ac~unllOl vletll voastre Dar, esle total gre§1t sa credep totul omeste, fllndca, nerespectand vreun smgur pas din eel atnbUitl invatam, soar putea sa ramane~ dezamagl~; trebUie sa va exersap propna voastra anahza, raeune §I pulere de ac~une, trebue sa pracncau §i sa vedeb daca aceste lucrun se mandesta sau nu, cum anume $1 ce VI se potnveste cel mal bins AlGi putem da un exemplu magmflc Un mare Imtlal, dupa ce a terminal scolanzerea dlSclpolilor sal, le spune:

"Sa nu credeti tot ceea ce v-am invatatj experimentati singlJri!"

La fel, lara insa a ne considera man 10I11a11, va sfatUlm acelasi lucru "Sa nu credetl tot ce atl CHit, pana cand nu atl realizat singuri acellucrul"

Dar asia nu lnseamna sa il dezaproban aprionc, ad!ca tnante de a-l tncsrcal Asadar, vet! putea invata sa va 1010511;1 creierul pentru:

- adorrmraa la 0 ora. convenabna incarcarll oroenerqeuce pnn somnul de noapte,

/ - trezsea la 0 ora necesara actlvltatll in derulare,

- uozuea la ora proqramata pentru pre-programare;

- ramanerea in starea de somnolenta, respectv in starea Alta, pentfQ

rei axare ,

- rezolvarea unor probleme sparute ad-hoc,

- re~nerea mal u§Oara a unor hste intregl de probleme mportaote a fI de

rezolvat;

- smderea §I inva1area mal ef!Cace;

.. cuplarea simultana mstamanee a ambelor emtstere cerebrale pentru rszolvsrea unor sarcim dtftcile;

- cresterea receptlvlta11l ~I a creallvltatll,

.. corectarea oncarei sclumban negative apanne in corpul vostru, - inlalurarea une: duren ocaaonale (de cap, de exemplu);

- ajutorarea altora In caz de boa!a etc.

57

1.5.6- Cea mai importanti invi1ituri mentala

Pentru rezolvarea problemelor vle,l1 avem mereu nevoie de informalii despre cunoastere. pe care Ie putem capata printr-o dOCUl11€ntare asidua §i continua.

Cea rna! importanta invatatura pe care trebule sa ne-o insusim este aceea a capacMtij cu care putem sa obnne instantaneu informatia, cunoasterea §i rezolofia, pe care Ie vom putea folosi la rezolvarea reala a problemei.

Aceasta a vom putea obtine pril1 aplicarea Autocontrolului Pas cu Pas, care, prin tehnlcile §i metode!e sale specfce, dezvohs activitatea ambelor ernstere cerebrale, ceea ce ne permite sa putem relua orcano 0 lntormate necesara, stocata in subconsnem. tara de care nu am putea rezolva problema in cauza

1.5.7- Dezvoltarea personalitilii prin Autocontroi

o tehnca de 0 asemenea putere mental a de transformare \n~'Cl\ttaTa ca p..li\1)C{)n~lO\\')\ Pas tu 'jlas fie 'ace sa 81Bham s\;~\\e ~ personalilate pe care Ie creeaza

Chino lsta de mai jos !iecare se va puiea ragasi intr-una sau in mai multe dintre caracteristiciJe diminuate $i va putea vedea la ce perfor< rnante poate sa ajunga exersand in mod repetat rstaxarea in zona Alfa:

Calitati diminuate

, Timiditate Emotivitate Sensibilitate inchidere in sine insingurare Crispare Retinere Pssmsrn Agtta\ie Nervozitate Autoacuzare Egoism Aivalitate

o ujmanI€

CamElti accentuate lndrazneala Curaj

Maturitate SociabHitate Ata§ament Relaxare Amabilitate Optimism

Calm

Buna dispoziiie Sigurania de sine Generozitate

f ntrajutorare Compaslune

58

1.6-lnfluente extrasenzoriale - Ghizil Splrituali (EI ,i Ea)

1.6.1- Influente sesizablle

Pe masura cs Yeti invi3ta exerei~iile de autocontrol, Yeti sesiza eva se schimba in eomportamentul vostru, in senzatlile voastre, in stUul vostru de via1a; mai apoi ve~ fntelege ineva din afara planului real va ajut~, iar mai tArziu veti afta ~i anumite taine, din aile planuri de vibra1ie.

in viata sim1im de multe ori ca uneon cineva este parca langa noi ~i ne indruma lnlr-un fel sau altul: ne da peste mana anncl cand suntem pe cale de a face un anumit lucru rau sau ~ne imbranceste" ina poi pe drumul caii noastre, atunei cand ne departam de ea. T otul esle sesizabil ~ simplu de inteles; numai sa vrem sa Ie intelegem.

1.6.2- Existents Ghizilor Spirituali - EI ~i Ea

Niciodata sa nu va constderati singur1 intotdeauna exista in preajma voastra cel PU9n inca doua fiinte ganditoare; numai eEl nu Ie putetl vedea, ele flind inlr·un a1t plan vibrato-riu. Aeeste fiinte subtile sunt Ghizii Spirituali. Oricare alte denumiri ar avea (Mae~tri SpirituaJi, Sfelnici, jnger] pazllori etc.), vor fi. inloldeauna aceeasi Entita~ Superioare. De la Ei provin acele ganduri care ne avertizsaza asupra unei primejdii; ei sunt aceia care .ne dau peste mana" de ori cate ori suntem pe eale de a face 0 gre~eala ~i tot Ef sunt aceia care ne indruma in viata, din nevazut.

Ei ne soptesc raspunsun la intrebarile serioase pe care ni Ie pune viata: ei ne ghideaza atunei cand in viata apare 0 bifurcatie g1 nu §tim pe care cale sa 0 apucsrn; ei .ne dau branci" alunei cend facem vreun pas alaturi de calea noastra ~i tot ei ne fac sa intram intr-o anume librarie §i sa luam de pe un anume raft 0 anume carte, pe care sa 0 desehidem la intamplare ~i sa gasim tocmal raspunsul de care aveam mare nevoie. Aceste Spirite Superioare par a fi identice cu ingerii Pazitori despre care ne povestea buniea de atatea ori eand eram eopii mici. Sarcina lor osto sa ne ajute in viata, sa ne indrume pa~ii pentru a ne putea indeplini menirea pentru care am venit pe pamant.

1.6.3- Rugamintea expresa de a fi ajulat

De on cate on aveti nevoie in mod urgent de Ghizii Spirituali, chema~-i; dar numai pentru lueruri serioase. Ei va vor da intotdeauna ajutorul, dar nurnai 18 solicitarea voastra

39

Ei dau sugestU, nu ordine; sfaturi, nu directive; indrumari, nu legi.

Ramane intoldeauna la latitudinea voastra conform Legii Uberului Arbitru, daca veti aplica sau nu cele invatate de la El, Oar, orlcum, multumitl-Ie penlru ajutorul pe care vi I-au acorca.

lar daca veti tine cant de sugestfile Lor, puteti fi sigur dinainte ca rezolvarea problemei care va framanta va fi optima. Desigur ca totul va merge foarte bine daea veli prwi lucrurile eu 0 totala incradere si nu cu susocune: totul este insa venficabil.

Convingeti-va singurH

1.6.4- Modalititi de contactare - cornu nicari

,

Contactarea cu Ei 0 faeem in mod Involuntar, atenc: cane ne gandim la anumite probleme. Ei stau mereu in preajma noastra ~i caula sa ne ajute, dar pentru asia trebule sa putem comunlca Uneori eomunicarea 0 faeem ineon~tient, atunei cand ne yin anumite raspunsun la problemele noastre sau constlent, atunci cand apeiam volt la Ei.

Raspunsurile Lor vor 1i intotdeauna cele mal optime, fiindca Ei vad din alte planuri, mai subtile, problemeie noasue ~i cu cat apelam mai des la Ei, cu atal vern avea rezuHate mal bune in viata. -

Tehnica de contactare:

- a§ezati-va intr-un fotohu, intr-o pozite lejera, cu picioarele goale pe podea si cu mainile in peals cu palmele In sus, mana stanga fiind deasupra; capul, ceata ~i coloana vertebrala sa fie drepte;

- relax all-va eorpu! fi:i inlrati in Alta, nurnarsnd de la 5 la 1;

- rugall-1 sa se materiaiizeze in lata voastra De obicei se materializeaz8

intr-un barba! ~i a femeie; baroatul va sta in tets voastra in partea dreapta, iar femeia in stanga $i lot de obiee] EI este cel care participa la discutii ~i lot EI raspunde la intrebarile pe care Ie puneti. Ea, in schimb, este cea care va pune in fata incercarile penlru a va invala sa Ie doborati.

- sal~ta\i-i cu tot respectul cuvent, fiindca ei sunt Ghizii vostr: Spir~uaH, acei In\elepli care va coorocneaza, acele Splrrte Superioare care sun! intotdeauna in prearna voasua, de~i nu ii vede\i;

- pnviti-i concentrat, Gufundatl-va in privirea lor ~i va veti simii purifical;

- ascultati-i, pentru ca au mulle sa va spuna: mesajullor va va indruma in

via~. Nu sunleti obllgat sa Ie urrna; siaturile, dar va Ii 0 mare gre§eala sa Ie ignoratL

60

- intreba~-i tot ce simt~ nevoia, dar ridicap-va la nivelullor absolut de seriozitate; pentru inceput punef intrebari simple, la care se poate raspunds prin DA sau NU;

- cand atl terminat, mu!tumi11-le, luati-va ramas bun ?i reveni~ in Beta, numaraod de la 1 la 5.

De refinut faptul ei doi ghizl; EI §i Ea, batbatul (care este de natura energetica pozltiva) §i femeia (care este de natura energetica negativa), raman impreuna in apropierea voastra, penlru rnenfinerea echilibrului energetic - acel echilibru Yin-Yang exprimat de emblema Tai-Oi

M. Firu: - Am crezut de mic copil in existents lor; l-am consideral intotdeauna aproprafi sulletului meu ?i i-am creat in mintea mea dupa elapa din vlata in care ma allam.

Fig. 23~ Ghili spirituali - ingeri pazitorl 61

1.7- Tehnici de comunicare cu Spiritele Superioare

Prin Autocontrolul Pas cu Pas v-am pus la dispozi!ie un canal de comunicare pe care 11 pute!i folosi, apeland la tehniCile invatate, ca sa intrali in contact direct de conuncaul cu diferite forme de energii specifice: de la obiecte neinsulletite, pana la Spiritele Superioare; canal testat 9i verifieat de nsnumarate or' prin expenente repetate, efectuate in condit]] riguroase,

Dar capacitatea noasira de eomunicare (asttet dezvoltata) se intinde numai pana la InteUgenla Superioara. Pans la Oumnezeu nu avem eale desehisa $1 niei nu 0 putem deschide noi; numai EI poate da acest accept. Insa noi putem sa ne apropiem de calea eatre EI, prin inaltarea planului nostru spiritual.

1.7.1- Medita~ia ~i rugaciunea folosind Cristalul de cuart

Rolul medita\iei esle eel de a aduce in echilibru toloshea simiurilor materiale cu eele spirituale. Fiindea aceasta flinta vie, Cristalul d~ Cuart, cuprinde energii nebanufs care ne pot ajuta, Tnvala!i sa-I fol9Si!i pentru echilibrarea energiilor voasire

Fig. 24- Cristalul de Cuart

Asadar. incercan urmatoarea experienta luatl cristalul vostru personal in mana oreapta, cu varful indreptat inspre palma $i execute] intrarea in Affa; repetati intrarea \inand cristalul in mana stanga; veti observa ca, de data asta, comunicarea cu Spiritele Superioare este mai usoara. $i asia pentru ca el receptoneazs prin baza Lumina §i 0 trimite prin vart, care acum a fast indreplat spre ehakra de receptle din mana stanga.

in timpul slujbei de la biserica, tinetl cristaiui cu vaITul spre podul palmei stangi (receplie). Veti simti 0 cu totu! a~a traire mistica; va veti simti cu mutt mai aproape de El! Repetati experimenlu!in tlmpUI rugaclunii de

acasa, eu $1 lara cristal. Va va ajula. .

62

Folosili, deasemeni, eristalul de cuart pentru amplifiearea energiei pe care 0 primi~ de la Marele Univers, tinandu-I eu varful indreptat spre podul palmei stangi (recepne),

1,7.2- Comunicarea in doi

Experimentu! I: A este emitor, tinand crlstalu! in podul palmei drepte eu vMul indreptat spre B, iar B esle receptor, ~inand cristalul in podul palmei slangi eu vartul indreplat spre el insu§i. Cei doi sa reiaxeaza, intra in Alta ~i trimit unul spre celalal! gandul unei irnagini frumoase §i lini§tite (un eer senin, 0 poiana eu flori, un parau eu apa limpede §i cristalina etc.). Se lnverseaza apoi rolurile §i compara ce s-a transmis §i ce s-a recepjionat de fieeare data.

Veti ramane surpnnsi cat de bine corespund imaginile transmise, cu cele rsceptionate.

Experimenlul II: eei doi Vn cristalul in acelas fel, indreptat spre podul palmei stangi {receptie}. Se repeta transmisia, Se mare§te distanta intre subiec~ §i se rernarca nealterarea calitalij imaginilor; cnstalul se comports ca un ernplficator incorporal.

Experimentullll: linand cr!stalul cu vartul oriental spre podul palmei stangl, efecluaV un salt in timp. II veti reu§i, iar daca I-ati facut vreodata fara de cristal, acum ve~j sjm~j diferen~a.

1.7.3- Diadema Allantllor

Venind din umbra istoriei, acest dispozitiv ne indica a fi un mijloc uti! pentru comunicari in Spa~u ~i Timp,

Facand a relaxare in Alta cu diadema atlantlor pusa pe frunte, slati pe recepte: veV simii transrnisiile Universului, sub forma unor imagini nemavazute, lulburatoare, Spune~ mantre de protscte §j intraii in cornunicare cu formele de via\~ de dincolo de marginea noastra Puteii alia multe lucruri la care niei nu v-ail fi gandlt. Multumi1i pentru colaborare §i revenili in sfera voastra de viata.

Sub forma unei bentte de cupru (4-5 em laVme) care inconjoara capul ~i stransa cu sarmuli\e de cupru lixate de capelele acesteia, diadema atlantilor are la mijloc un disc de arglnt pe care este fixal, prin intermediul unei monluri in forma de degelar din tabla de cupru, un crista! de 2 cm diametru §1 4 em lungime, eu vartul mortiat inspre interior.

63

Se assaza pe cap, cu vartut cristalului pozbonat in dreptul celui de AI TreileaOchi, care S8 atla la mijlocul !runtiL

Alenlie: a nu se cordunda Cel de AI Treilea Ochi (ochiul elarviziunii, corp sub!i! care se alia la mijlocul fruntii, in apropierea corpului fizie, cu suprafa~a virtuala la cca un centimetru de piele $1 avand corespondent anatomic - glanda pineala (epifiza), cu proecte in invizibil Inlr-o forma circulara de telescop, avand, ca $i chakrele, 0 proecue posterioara $i in plus 0 proiectie verticala in varlul capului), cu chakra a VI-a - Ajna, care S8 alia tot la mijlocul fruntii, dar in dreptul sprancenelcr ~i 18 baza nasuut

Fig. 25-locul Celui de AI Treilea Ochi, locul Chakrei VI- Ajna tii Diadel)'l8 Atlantilor

1.7.4- Bagheta Magica a Cristalelor

Confeetionata dintr-o teava de cupru tunga de 30 em, cu diametrul interior cat sa cuprinda diametru I cristalelor (in general 14-18 mm), bagheta magica a cristalelor are prinse la cspete in ni$le crestaturi !acute cu acest seop, cate un crista! cu varfuriie bine formate ~i supratetee clar delimitate.

Crislalele se fixeaza la capetele tevii cu v3rfurile iodreptate in aceeasi direciie, adica unul cu varful in afara, iar celalalt cu varful spre primul. Dupa !ixarea rnecanoa ~i lipirea cristatelor cu un adeziv, se infa~oara teava cu 0 fa~ie de piele naturals, prin rularea ei in spirala, de la un capat al tevii insprs celaialt caoat

Se poate confection a §i un toe din piele sau 81t material natural (0 bucats de trestie). Aceasta bagheta constituie de asemenea, un amplilicator de energie.

<EUllIIlI1lllIl1

Fig. 26- Bagheta magicil a cristalelor

64

Modul de folosire este simplu: interpunem bagheta cu cnstal (care este un ampHficator de energie) intre noi (ca emitor de energie) ~i pacient (ca receptor al energiei transmise de nOi):

- activam, prin frecarea palrnelor inlre ele, cele cou a chakre secundare din podul palmelor;

- stanga 0 vom tine in poz~e de receptie (penlru a recepta Energia Universale), jar dreapta, in care \inem bagheta cu baza cristalelor in dreptul podului palmei drepte, 0 indreptam spre pacient.

Energia (Lumina) captata de palma stanga ~I emisEi de palma dreapta (a se inlelege chakrele din palme) va f amplificata enorm de rnult in lungul tubului de cupru datorita crislalului baza ~i transmisa catre baza cristalului din varful baghetei care amplifica §i el, la randul sau, energia captata, pe care 0 va transmite ca un fascicul dsosebit de puternlc ~I coerenl prin vMul sau.

Experimentul I: aveti de a face cu 0 rana (0 laielura cu cutitul la bucatane, 0 julitura, motanul s-a intors acasa rani! etc.); in acest caz luav cu mana stafrga {Xlzifia de {~tfe Energie (Lumina), iar eli bagheta i(1 mana dreapta in pozfla de emisie face9 mi9Cari circulate in sens orar (sensul acelor de ceasomic = sensui de incarcere energeliea), cu varful

aetiv al baghetei, in jurul zonei ranite. _.

Vizualiza~ in acelasi limp fasciclilul de energie care emerge din bagheta, precum §i efectul sau curativ asupra rani!: dezinieclare, hernostaza, inchiderea ranii 9i refacerea tesulului lezat. Refacerea zonei lezale se va face promt.

Veti avea placerea de a Sim9 raspunsul dat de vindecarea ranii: va fi un semna! trims de energia de vindecare, pe care-l veti rsceptiona lntr-o senzatie foarte placuta, sub forma unor fumicaturi in dreptul chakrei a III-a, cea a plexului solar - Manipura.

Observatie: Energia de vindecare 0 veti simti indiferent de dlstanta sau de instrumentul cu care lucrati,

Experimentulll: cazutuoe fracturi. Dupa ce aceasta a fast rea§ezala §i lmobilizala pemru refacerea osoasa, energizatj-Q periodic cu bagheta de cristal, Durenle se vor dirninua, iar sulura oaselor se va accelera. Experimentullll: pentru eliminarea energiilor perverse dintr-un organism, putem lucra in doua moduri:

a- impingimd atara energiile cenush (perverse) din corpul respectiv, cu Lumina, asemenator ca la inlaturarea durerilor;

65

b- Prjn scurgerea energmor perverse din corp, sore pamant. De data asia se lucreaza invers: se line bagheta in palma mainii stangl, cu variul spre chakra de receoue, iar dreapta spre pamant.

Aceste procese curative se pot apnca oricare! vietati, inclusiv plantelor de apartament; experimentele pot Ii nenumarate ~i eu cat veti practica mai rrut, cu atat veti obline rezultate mai spectaculoase, iar bagheta va funetiona mal efieace, Nu uita~ Insa un sfat nu va juea~, nu luali in gluma experimentele ~l nu incerca\i sa faceti rau cuiva, fiindca totul se va relmoarce impotriva voasna

ExoerimentullV: $tiind ca omul are un camp biomagnetic, legal intim de eel al Pamantului (Pamantul fiind 0 liinla vie) ~i mai ~tiind ca modificarile fenomenelor meteorologice depind nu numai de campurile magnetice din jurul psrnantulu, ci ~i de radia\iile care vin din afara lui, din Univers, putem incerca 0 interpunere intre Psmant ~i infuenlele exterioare, adaugandu-ne acestora %,1 incercand sa Ie inlluentam prin transmiterea gandurilor noaslre ampl~icate de bagheta magica a cristalelor.

AiSdar: cu mana slanga cerem Energie Universala, iar eu dreapta orientam bagheta in sus spre cer, exprlmand clar dorinta noastra (de a se opri ploaia etc.) pe care 0 sl vizua!lzam pe ecranul mental. Co un spir~ curat eu 0 motivatie suficient de putemca ~i cu 0 cerinla indreaptata inspre bunatate ~i credinta , !Olul va fi posibiL

1.8- Meditatia prin Rugiciune

1.8.1- Rugliciunea - cea mai elevata forma de meditatie

Daca in privlOla locului de practicare a rugaciunii nu exista 0 regula anum~a, fiindca oriunde mintea este concentrata, acoto trebuie facuta adoratia, in privinta posfurii se recomanca pozta de asezat in genunchi - pozitia de umiHnia, fiindea de la bun inceput aceasta creeaza premiza unui inceput favorabil, primul pas - eel al umilintei - fiind deja feieut. Oesigur ca nu vom renunta la a ne ruga, chiar daea nu avem posblltatsa posturii: ne vom lolos! de puterea de irnagina\ie, imaginandu-ne ca stam in genunchi $1 ne vom ruga ca atare

66

1.8.2- Apelari Is Dumnezeu prin intermediul rugaciunilor

- "Doamne, Tata Cerese, da-mi din intefepciunea Ta, pentru ca fn toate aeliunile spiritulu; meu sa rna pot baza pe Adevar §i pe Puterea Infinita (Suprema). a

- ,,/nvoe Puterea Divina din mine, penfru ce in numele Puterii Infinite (Supreme) sa prela contro/ul asupra tuturor act/unilor mele, sa dep8§8sca puterea Ego-ulvi mev §i pnn intuifie sa rna determine sa actionez eu ganduri/e, privirile, gesturile, vorbele §i faplele mele in sprijmul Adevaru/vi §i Bine/vi, astfel ca once act/une de a mea sa rna duca spre implinire spirituala. u

- ..inger a/ intelepciunii, ajuta-ma sa Imi trezesc §i sa fm; dezvo!t cOrJ§tHnta super/oara, ca sa infeleg §i sa respect Legile Divine; condv-rna pe cafea cea dreapta a g8sirii Adevarafului Dumnezev Gel Viu, ca sa ma pot astfel bucura de Puterea Divina."

- "inger a/ {nfe/epeiunti, te chern ceue mine in ajutor: [nvala-ma cum S8-mi lmplinesc spiritul a§a ea sa rezoneze eu Spiritul Suprem; gandurile, privirile, gesturile, vorbe/e, faptele, emoriife §I lrairile mele sa fie eonduse de Ivbirea penfru Dumnezeu §i pentru semenif mel, ier con§tiinta mea super/oara sa fie imp/inifa eu lublrea §i inte/epe/unea lui Iisus Hrisros §i eu ectivnstes Creatoare a DuhUtui Stant, 'iar prin acestea cu Dorinta §i Puterea lui Dumnezeu, asa Incat spiritul meu superior sa poata avea putere asupra natunt materiale interioare inf!uen!andu-j existenfa materia/8 in bine §i adueandu-; sana tate, armol1ie, in{elegere §i prosperitate."

1.8.3- Poezie de ruga

Invac Lumina Hristului din mine Sa rna invele ca sa simt

Lumina din Centrullubirii care se cheama Adevar. Sim~nd-a, n-o sa ma mai mint

Dar ca sa am lumina-n mine

$i 9a s-atin9 Sfintele Oaze,

0, Inger allnte1epciunii, Ajuta-ma sa tree pnn cafe 7 raze:

- Raza dintai este 0 Nastere de Adevar in propria mea con§tiinli3; va f cam greu de slrabatut, dar nu-i cu neputinta.

- A daua raza-i Proiectoare fala de eqo-ul nelast,

acel marunt vienne launtric ce-n sullet sta ca un balast.

67

- Cea de a treia raza-i Baza de intelegere a Legilor Spirituale;

- A patra raza·j Purfficarea naturii mele Emotionale;

- A cincea raza este tare, dar tare drficri<3 de trecut:

Ea este indepartarea de Ispitele Lumetjli

Ce calca LegUe DIVIne $i vine din tenebre pamante§ti.

- A sasea raza« char Schimbarea:

E ca 0 punte de trecu!; da-i greu

Sa treci de la iluziile matenale pamante§l:i

La rea!itatea adevarata spirituala a lui Dumnezeu.

- lar cea de-a saptea raza-i insa:;;i Rugaciunea De Aparare §j Dezvottare a propriului meu spirft Din Con§tilnta Superioara;

De-o trec, vol ca§1iga un mare merit.

~i ute-asa, enurrersnd,

Am in!eles ca pot treee pe rand

Aceste raze spirituale Nascute in plamade materiale. $1 tar te rag, 0, inger intelept,

Sa rna aJUti sa fac tot ce e drept;

Sa rna aiuti ca sa respect in tot ce fae

Doar Legile Divine lui ca sa-i fiu pe placf

~-----===~------~ -~

a~~"

~ , ,

'-/ '~, -

I -'> ~.\ - -C\

'- I I -, , [ ,\ '

r l'

I, ,)1 1 ~

." ~ ~ I \

r I I I

I I ! I '

I ~ I \

~ l I \

I

( , ,

~! I

~""::::;t,r

, I

, I

-r--_I , I I

\,

7l~'

'J \ '*,=-.."

I

'J ~ ,

I.--_~_~ ~_ :_i_

Hg. 2J- Trecerea prin eele ~apte Raze Spirituale

68

,

\

Capitolulll

Tehnici Ii Metode Iniliale

Motto:

",Folase,te Gandul.

Oriee gand constituie a cauu; orice situatie nou creati reprezinti un efeet.

Sugestioneaza·li subcon,tientul cu putere, din tot sufletul, constlent; crezi in reu!};iti §i el va raspunde intoemai gandurifor tale." ( M. Firu - RefleCiil )

69

Criterii de comunicare

Haideli sa stabilim de la bun inceput cateva ernefii de In\elegere a termenilor lolos~i in text 91 de conuncare intre nol:

1)- Pe parcursul studierii acestui Indrumar sugestiv pentru Autocontrol Pas cu Pas. va trebui sa tolosirn cateva denurnri adecvate scopului nostru terapelltic de vindecare, care, i{U3 vrerea noastra, se vor suprapune peste unele denumiri specilice 1010s11e curent in tehnlca medicala alopata.

Asadar, nOt vom aplica tehnicile §i metodele enuniate pe parcursul studierii acestei carti pentru a ne ajuta pe noi inslne, iar mai apoi, cand vern stapsni bine aceste lucrari, pentru a ajuta pe al\ii: respectiv pe membrii de familie, pe cei apropia], pe unii prieteni, pe toii cei care percep $i pricep aeeste lucruri de nelnteles, dar rea!lzabile in mod real.

Deci: pentru nOi denumirea de bonav nu insearma acel om suferind care sta de cateva are bune la U§3 unui cabinet pentru a Ii diagnosticat $i cat de cal tratat! Pacient_ar cam insemna acela$i lucru! Bun, $i atunci cum sa ne definim subiectul caruia Ii acorcarn ajutorul nostru $1 al LUI?

Vom stabili un alt termen, mai unanrn recunoscut pentru suferinteJe sale pe care Ie include in denumire §i pentru dornta sa de a f vindecat; mai neutru din punct de vedere medical, tocmai ca sa nu intram in conllict cu termholoqa medicala alopata (consacrata, $tiintilica etc.), mai apropiat sufletef,>1e, pentru ca, in lond, a practica Autocontrolu! insearma a face nunca de cercetare:

- il Yeti iacerca mai intai pe voi in:;:iva;

- apoi, crezand in rezuttate, il ve~i aplica asupra celor apropia~ (din

familie, prieleni), jar

- abia mai larziu Yeti face aplica!ii asupra celor care va vor solicita cu increderea ultimei sperante.

A$adar, acest termen va fi de 0 definitie urnana: .subiect aflat in sulerin\a" sau, pentru 0 prescurtare mai tehnica, .Subect",

2)- Se presupune ca veii lua in senos aplica!iile sugerate prin tehnicile ~i metode!e aratate aiel. deci. nu vom repeta de fiecare data eeea ce deja am invalat amerior.

. Adica, atune! cand spunem: .Intrati in Affa", se subinlelege ca veii face toate demersurile necesare inMrii in starea Alta de medna\ie, adea pozitie, ambient etc, Sau dad spunem: .Prolectatl subieetul pe ecranul mental", S6 subin\elege ca mal intai creatl mental acest ecran.

70

La fel cu toate celelalte enuntari dlrecte: veti intelege ca va !rebui sa Iaceti lot ceea ce cuprinde acea exprimare directa.

3)- Ne-am gandlt o vreme asupra unor tenneni aplicalivi celor care sa preocupa de imbunatatirea starii de sanatate a oamenilor. Ne-am oprit asupra unera:

- terapeut :: ernul care apliea o terapie oarecare sirnpla;

- biolerapeut;: omul care aplica 0 terapie legata de bios (viata);

- bioenergoterapeut = omul care aplica 0 terapie legala de energii subtile.

4}- Ne-am opnt asupra urrnetorilor termeni:

Tehnica« procedura sau modalitatea de a face .asa" sau naillel".

Metoda ;: procedura sau modalitatea de a rezolva ceva prin rna! mulle tehnici, adica de a lace ceva ,,~i asa ~i aillel".

5)- A se face distinctia bine delimitata intre:

- diagnosticul medical, bazat pe legile consultului medical ~i analizels medicale de speeialitate, ~i

- diagnosticul pSiho.-mental, folosit de noi, bazat pe legile percep~el psihice.

2.1- Medita~ia Pasiv8

2.1.1- Intrarea in Alfa

Intrarea in starea A/fa se face asezat lntr-o pozitie relaxata, cu gandurile lara de ganduri, concenlral numai asupra a ceea ce avem de facut.

inchide~ ochii ii privili pu\in in sus, pe sub pleoape, sub un unghi de circa 20 de grade, unghi echivalent cu cel sub care prive§ti, din pozitia sezand, un obiect allat la 3 m dopartare §i la 1 m ina~ime tala de orizontala ochilor).

Motivatia acestei posturi nu sste clarificata: cart este ca intrarea in Alta aste cu mult usurata in aceste cond!tii. in sceasta posnira veti spune mental 0 propozitie de felu!:

Numar rar de la 100 pans la 1 ,i intru in cele mai adanci zone din Alfa, unde rna relaxez perfect,

Propozi1ia poale f modifieats dupa cum simtiti ca va convine, dar odata crsata §i fo!osita aia, sa nu 0 mai schimbat!. Cadents cu care veti pronunta numerele ar trebui sa nu I!e mai mica de 0 secunda; pastrala 71

intotdeauna acee~i $i pronuntata clar. Aten~a trebule sa va fie indreptata numai la numaratoare: orice aft gand nu va mai exista.

Treptat, vetl sim~i cum va scufunda~ tot mai mult in starea de relaxare. Cand a~ ajuns la cifra 1, va gasiti deja in Alia, gata de a a folosi pentru oriee fel de problema. Dar inca nu actionati, nu va grabiti; mal savuraf cateva minute aceasta stare pikula, pasnca, de relaxare.

Cu toate eft simpla numarare de la 100 la 1 va ajuta sa ateriza~ in Alta, ave~ nevole de cele 35-50 de zila pentru a invata activarea con§tienta a zonei.

Oeci, in prima saptamana Incepeti cu numeratui de la 100 la 1, in cea de a II-a de la 50 la 1, in eea de a III-a de ta 25 la 1, In eea de a patra de la lOla 1, iar in cea de a V-a de la 5 la 1. Astfel ati inva\al activarea zonei Alta in circa 5secunde! Daca pierdeti ~irul, reluati de unde crsden ea v-ati april, Mra a va torta Daca a doua zi, la continuarea exercqiului, se intampla sa adormiti, introdueetl un factor usor stanjenitor, dar nu deranjant (scoatef perna de sub cap, reazemati de voi 0 carte etc.), De aici incolo mentineij numai aceasta numaratoare,

Etapa A -Intrarea in Alta in pozitia culeat

Dimineata, dupa ce v-ali trezit, iaceti-va toaleta de nevoie, dupa care reveniti in pat ~i puneli ceasul sa sune peste 15 minute, ca siguranta daca veti adormi la loc (se inlampla uneori la ineeput). Lasati radioul in surdina ~j 0 lumina mica; asia ca sa va obi§nuiti sa lucrati in asemenea condj~i.

Adoptaii 0 poz~ie de relaxare, eu mana stanga intinsa pe langa corp cu palma in sus, iar dreapta cu palma pusa pe corp oriunde (de preferat plexul solar) De ce asa? Pentru ca in centrul palmelor se aM cate 0 chakra secuncara (PEl langa cele 7 chakre pnncipale care se gas esc pe corp): In stanga - de recepfie. iar in dreapta - de emlss. Prin aceasta pozitie nu exista pericolul de a pierde necontrolat energia pe care o ve~ primi de Sus.

Reamintim hakra repreziota un centru energetic, adica un punet de schimb ~i de melabolizare a energillor subtile.

Nota: Stangacii vor proceda lnvers. Sau, daca vor sa iucreze tot ca dreptacii, i~i vor mentaliza sensurile aa la dreptaci.

72

Urmeaza asezarea privini sub unghiul de 20 de grade, apoi mantra de intrare in Alfa ~i numaratoarea Ati ajuns Tn starea donta' De aeurn nici un gand nu mal are voie sa va mai viziteze!

Etaga B-Intrarea in Alta Tn alte pozitii stabile

Dupa ce ali terminal cele 35-50 de zila de invatare si stabilizare a tehnieii de intrare - ie~jre din Alta, urrnaaza etapa invatarii inlrani in Alta ~i din ane pozitii.

Pentru aceasta: asezati-va comod intr-un foloHu sau sta~ pe jos torceste sau in cap sau oricum veti dori, dar sa fie 0 pozi~e lejera! Ve~ pune mainile comod in poala, CU palmele in sus, mana stanga deasupra eelei drepte (stangadi vor face invers). Nu lesa~ capul sa va atame, Relaxati-va corpul. indreplati-va atenpa spre cre~lelul capului, apoi coboraii mental incel pe fata, pe gal, pe brate, pe torace, pe abdomen, pe ~olduri, pe picioare. Ve~ constata cu surprindere inca de la prima incercare cal de contractat va esle corpul. Oestindeti-I!

Acurn uita~-va Intr-un punct aflal la circa 45 de grade deasupra orizontaiei ~i fixati-I pane cand va veti simti pleoapele irigreunate; lasati-Ie sa se inchid~1. Spunand mental mantra de intrare in starea Alfa, numarati lncet de Ia SOia 1. Exersaii limp de 0 saptamana. in cea de a II-a sap1amana veti nurnara de la 25 la f; in cea de a treia, de ta 10 la 1; iar in cea de a patra de ta 5 la 1.

Daca in prima saptamana, cano numaraii de la 50 la 1, ve\i intra usor chiar din prima zi in Alfa, incepand eu a doua zi putetl trece deja la numaratoarea de la 25 la 1. Acest exercitiu nemaifiind !egat de perioada de dimineaia, este bine daca il veti face de 2 - 3 or! pe zi la ore dilente; asa veti invata intrarea in Alfa in oriee moment al zilei.

Elapa C-Intrarea in Alta in orice loc ~i in ariee poziiie

Aceasta ultima parte a invatetii inlrani in Alfa va fi pentru oriunde, in once loc ~i in once pozlte. Adica: pe scaunul de la dentst, stand la 0 coada, a~teptand lntr-o anticamera, a~teptand la 0 intalnire, tn tramvai, in trolsibuz, in autobuz. in metrou. in tren, in avion, pe vapor. tmr-o nave cosmea etc. in oncare dintre aeeste stari, relua~ numaratul de la 50 la 1, apo! dela 25 la 1, de ta 10 Ia 1 ~i in linal de la 5 la 1, tot cate 0 saptamana; uhonor va va veni din ce in ce mai usoara intrarea in Alfa.

Cand veti slapani aceasta tehnica, veti putea sa va activaii starea Alia in ariee moment si in orice lee, utilizand-o dupe nevoie.

73

2.1.2- Adancirea stirii Alta prin retaxare muscular;

inca inainte de numaratoarea inversa pentru intra rea in zona Alta (In general de la 100 1a 1, iar in cazuri!e de reuGna a experimentelor, dupa caz, de la SOia 1 sau de la 25 la 1 sau de la 10 1a 1 sau de la 5 la 1), pentru ca relaxarea sa dsvina un proces progresiv, etectuati exercl~iul de baza prezentat mal los, consterfizand hecare pas facut, coborand CU vlzuahzatsa mentala $1 cu gandul, din cre$tetul capulUl, pas cu pas, pana la degetele pcioarelor Aceasta va aduce dupa sine 0 senzatie asemanatoare fumicaturii, datorita maririi iluxului sanguin din zona

Deci. relaxati-va nervli, mU$chii $1 pielea capului, con§l:ienlizati-Ie prezenta: cobors] pe frunle $1 relaxan-o, com;tienllza!i-i prezenta, slmtiti ochiut al trenea, la mijlocul !runtil, con~tlentlzati-l: cobora!i mai jos. intre sprancene se simte cea de a V\I-a chakra, Ajna· seslzati-o $1 energizaii-o cu 0 mana energelica; ajungeti epoi la ochli fizlcr: simtili pleoapele ca pe ni$te perdele umede, grele de ape curate; simtiti apOI maxilarele; relaxatl-va gatul, apoi umerii $1 brate!e; relaxa\i toraeele, pentm ca sa 58 simta hber il1 resprate, lara nici 0 apasare: abdomenul va Ii degajat de once raspundere de greutate: tot ce exista ir interior (11 zona !ombara-saerala, cuprns in perimetrul coxalelor rinichi (B+F), uretre (B+F), vezica urinara (B+f), prostata (8), uretera mica {Fl, ureters mare-pens (B); de aserneni. ovare (F), trompe (F), uter (F), vagin (F), qonade-testcule (8), vor Ii relaxate: rna! JOs, coborand inspre membrele mferioare pulpe, genunchi, gambe, glezne, labele il dege1ele picioareJor I S8 vor con:;;tientiza pe rand, relaxandu-Je :;;1 S8 vor incarca energetic. '

Nota: B=barbaU; F=femei

2.1.3- Vizualizarea in meditatia contemplativii - Ecranul Mental

Din prima zl de acsvare a zonel Alfa veti !ncepe 91 medita\ia contermatva. Conform Mednation Group for the New Age, exsta patru etape elementare in medital18 etapa reflectlva, conterrvlativa, receptiva Ij:i emil!va

in prima etape. stan :;;1 rellectatl asupra unor notum ca: lubire, a face ome etc. in a doua, conterrplau un obiect, un fruct, 0 floare etc, in cea de a Ireia receptionatl ce va transrm allli, fie parnaoteru, fie aHe fiinte ga:nclnoare. in cea de a patra stape cel care emile este char persoana voastra

74

ln cadrul tehmcii de care ne ocopam ne unereseaza cea de a doua etapa. cea a medita~el contemplative, pe care 0 vom exersa chiar din prima zi de antrenament. Adica vom exersa vlzuallzarea - reaiizarea rnentala a unei imagim.

Vizualizarea sste deosebit de importanta in Alta. de aeeea esle bine sa va sfradUl!1 pentru a ob~ne 0 ImagIne cat mal perleeta: cromanca (0 putetl obtine ehiar din prima zi). oltactva, gustatlva, taclila. Ult,mele caracferistici Ie veti pulea obtine mal incel, dar, in orice caz, chiar in timpul primslor zile. Cu cat ve~i vizualiza mal bne, cu atat eleclele pe care puteti conta in Aufocontro! vor Ii mai puternice.

Ecranul Mental - repreznta un instrument uW Iolosit in scapul vizualizarii. Este vorba despre 0 simple dellmitare in campu! vostru vizua! a unui spat'u dreptunghlular (ecran - similar celul de la cinema!ograf) pe care sa va pute\1 proiecta imagin/le donte sa Ie utlhza\, in metoda de vizualizare, Acest ecran S9 va Imagina nu imediat Tnapoia pleoapelor, C! fa circa 2 m !n fata, la un unghi de 20 de grade lata de onzontala ochilor. lndiferent care este tema medlta~et, obiectul sau fiints respectiv8 tolosila

ca subiect in vizualizare 0 VI? acest ecran .

. 28- Ecranul Mental

Om prima zi projecta,i pe acest scran menta! un truct (un mar sau o para) §i incercan sa-I vizualiza~ cat mai in detaliu. Nu schimbatl tema in cursul aceleiasi zile: mentineQ ldeea, pentru a se fixa. Vizua1izatl imaglnea tridlmens!onala. colorata. Incercati sa'l simtiti aroma; destacen-l in doua, studiati« interiorul, mu~atj din el §i sjm~19·i gustu!. Acum reun!il cele doua iumatap $i refaceti intregul. Fructu! refntregit nu mal are mci 0 urma, de$i a fost taial tn doua NU-I asa ca·l slmplu?

75

$i uite asa aii invaiat Legea de Baza din Alia: in Alta orcs esie posibiL

Se spune despre creerul nostru ca este ca a maimuta beata; face orice atceva. in afara de ceea ce ar Irebul sa taca. Esle un ablcel bme fixat in noi de 3 sari de la 0 idee 13 aaa.

Veti fi tare surprinji cat de putln putetl sa va cornancan creierul; dandu-i ordine, va vor apare tot felul de imagini parazfe, perturbatoare. $i niei un doctor neurolog nu vi-I poate controla. $i totu§i., ..... Dar incerca!i cele ce am sa va spun aeum §i spuneti-rri ce ati reu§it!

FoloSi!i deci Eeranul Mental despre care toemai am vomit. La inceput se poate ca ecranul sa fie acoperi! aproape camplet de parazi\i; in acest csz, fin, incel, lara a brusca, impinget; lin cadrul imaginii de pe ecranul mental de la dreapta spre stanga, eu mana (in Alta, natural, nu lolosim mana eorpului tlzio, ci mana corpului energetic).

Veli observa ea acest cadru gliseaza user, disparand din campul vostru vzua: odala eu imaginile stanjenitoare, lema de casa ramanand pe cadrul care apare alaturat, ca ~i cum ati Ii luat una din1re doua imaginl suprapuse. Daca mai reapar imaglnl parazite, relua\i rnscarea La un moment cat cineva se va plictisi §l sunt sigur ea nu voi vetl fi aeela, ci paraz\\h.

76

Fig. 30- Mi,carea pe Ecranul Mental a cadrelor cu imagini

A~a veti invata sa va tine!i sub control creierul, sa-I obliga1i sa lucreze pentru persoana voastra doar asupra temei pe care i"ati dat-e, sa nu hoinareasca pe unde vrea el (asta eel putin in Alta). $i fiti atent: creierul are 0 fo~a mult prea mare pentru a fi lasal sa lucreze fara control; cancva cineva vi"1 va putea controla ~i atunci veti deveni un robot al aceluia, daca nu va vell ocupa de el,

Asadar, invatati sa-l coordonaf activitatea ~i atunci veti fi capabil sa face~ lucruri surpnnzatoare in folosul vostru lar asta Veil vedea mai tarziu. Pana atunci lnsa, efectuati exerc4iile in mod stoic, sistematie, pas cu pas:

- exersan-va creierul sa ajunga user ~i repede, f~ra probleme, in Affa;

- concentreti-va asupra realizarii unor imagini cat mai reale din puncl de

vedere senzitiv ale tuturor organelor de sim\;

- invatati sa curati~ ecranul mental de eventualii parazi~ care s~e suprapun peste imaginHe vizualizate; fili tolerant cu ele, nu Ie brusca], ImpingetHe incet la 0 parte ~i reveniti la singura voastra sarcina din acest moment: vizualizarea. Daca va enervati, veti f debarcat imediat din Alfa.

in acest mod veti [nvata medilatia pracncata de foarte multi adept; din !ume. Chiar daca veV face numal atat ~! nimic mai mult, organismul vostru va avea totusi de ca§l:igat.

Masuratori facute in laboratoarele Spltalului din Boston, pendent de Universitatea Harvard (Thorndike Memorial laboratory), in cele ale Universitatii din Irving ~i tn muke altele, au aratat eel sa manffesta chiar ~i la incepalori 0 diminuare a ritmului respirator, 0 optlmizare a tensiunii arteriale, a nlve!ului acidului lactic din sanqe, ceea ce face trimitere la nivelul metabolismului anaerob, lar toate aceste schimban fiziologice se vor peirece lara sa Ie sesiza~, in timpui caoo veii medita cu ochii inchj~i.

77

2.1.4- Cateva idei pentru aprofundarea stirii de meditatie

Bazate pe experienlele proprH, pe ale altora, dar §i pe cercetarse intreprinse de mai mulli zeci de ani, s-au nascut cateva idel utile pentru a putea aprofunda starea de mednatie:

1- Intotdeauna sa privlti pulin in sus pe sub pleoape, CU circa 20 de grade deasupra orizonlalei (ceea ce corespunde unui punet allat la 0 distanla de 3m ~ la 0 inallime de 1 m lata de orizontala ochilor). oalorila unor cauze necunoseute inca, rldicarea ocruor user in sus duce la 0 marire canlitativa a "produqiei" de unde Alfa.

2- pentru un moment sa ne reimprospatam memoria cu senzata relaxarii: a- lnchideti pumnii; strange~i-i bine: mai tare! Dati-le drumul!

b- Acum contractan-va mU§Chii peloarelor: mai tare! Relaxati-il

c- Faceti la fel sl cu mu~hii maxilarelor,

Nu-i asa ea simlili 0 senzane plaeuta cand ii rela)(a~i? Acesta este momentul relaxarii, momentul in care puteti simli fizie relaxarea. 9i Giiti de ce?

"Restabilirea organica in repaosul de dupa efort, creandu-§i a inertie in revenirea catre starea initiala, intrece nivelul organic initial de relaxare de dinaintea efortului aplicat, realizand astfel 0 supracompensare momentana de relaxare."

(M. Firu - Masajul Bioenergetic General)

Fig, 31- Curba de restabilire organica dupa un mort

78

3- inainte de a inehide ochii pentru medita~e, obosi~-i putin privind fix intr-un punet situat la circa 45 de grade deasupra onzontslei \fnand capu[ drepl §i Mra sa clipitL Daca simtiti nevoia de a clipi (in mod firesc, dupa circa 0 jurnatata de minut), inchideti ochii $1 continua] meditatia dupa modul invatal; veti simV ochii cu mult mai relaxaf §i mai pregatitl pentru meditalia.

4- inainte de a termina medita~a prin numararea de [a 1 [a 5 (revenirea in Alfa), spuneti-va in gand: "De fiecare data cand rna refaxez astfef, ajung in zone tot mai profunda din Alfa. "

2.2- Tehnici de Relaxare

2.2.1- Relaxare in 2 minute pentru invingerea stresului

Relaxarea se poate face oriunde v~ fi singur §i lini$tit, nederanjat: in birou, in pareare, in parc etc.

Primul minut -

- asezafi-va comod pe scaun, in fololiu, pe banca sau pur ~i simplu pe jos $1 eli.berati-va de tot ce v-ar putea stanieni respira~a $i cireu/atia: guier, cravats, nasturi, curea, $ireturi;

- inspiraf $1 expirati lent de trei ori, pregatindu-va sa con$tientiza~ ceea ce vetl face:

- strangeti-va maxilarele. iar apoi r~laxay-le $i con$tlentiza~ ce anume simti\i in timpul acestei {elaxan. lncorda~-va mU$Chii pectorau, apoi relaxatH ~i slm~ti relaxarea. Strangeti-va pumnii; m}li tare; relaxan-i; realizaf ce anume sim~~ in timpul aeestei relaxiiri. Incordati-va acum muschii stomacului; rslaxafi-i ~i simtiti usurinta explratiei. incordati-va mU$Chii pulpelor: relaxati-j si sim!itl usurarea lor. Incordati-va gleznele; rslaxafl-le. Strange~-va degetele de la picioare: relaxati-Ie. Toate aceste mi~cari Iacet-le pe insplrafie, iar relaxarea pe expirate.

AI doilea minut:

- faceti 0 mica pauza de catsva respirafii, apol relaxati-va numarand de la 25!a 1;

- imaginati-va intr-un loe placut $i pasnic unde va simti~ bine; oricare loc lini$tit de care va putetl aminti: in fotoHul preferat, in pat, in gradina, intr-o poiana cu flori, pe malul unei ape, cu capul in poala iooitei etc. 9i sta~ cateva moments acoo, savurand li[1i~l.ea placedi;

79

- spune\i-vit

De fiecare data cand rna relaxez astfel, ajung pe un nrve! tot mai adanc a/ subcon§tienfului. Traiesc In limp, iar timpul esle prietenul meu §i lucreaza in iavoarea mea.

Acum numar de la 1 la 5; cand vol ajunge /a 5 ifni vol deschide ochii §i vol II perfect treaz, re/axal §i rna vol slm!! rna; blne §i mai Sigur pe mine:

- unu, doi, Ire!; cand vol ajunge (a 5 fmi vol deschide oehU §I vol fi perfect Ireaz, tetexe: §f rna vol simti mal bine §i mal sigur pe mine;

- patru, cine!; am deschis ochii §i sunt perfect treaz, relaxal §i rna simt mal blne §i mal sigur pe mine.

Grice agent stresant nu mal are nle! a putere asupra mea."

2,2.2- Opt minute care va schimba ziua

o relaxare de opt minute va va schimba zlua, aducandu-va lini!)le $i calm in toala laptura voastra Pentru aeeasta Yeti folosi lie 0 inregistrare pe caseta, fie 0 citire reala a cuva apropial.

lata textuL

a}- Intinde\i-va comod Tn pat. Tnchide\i ochii $i priviti sub pleoape punctul anal intre soranceoe. Numara\i mental, rar, de la 5 la 1, intra\i in A/fa $i relaxati-va; la 1 suntef perfect relaxat: 5 ... 4 ... 3 ... 2 .. 1,

Relaxarea 0 adanciti imaginand scene carne:

~ 0 poiana verde luminata de scare: norisori albi pe un cer albastru; auzi ciripnul pasarelelor; valuri care scalda plaja marii, clipocind veseie:

- sunte!i intr-un pare cu flori: luaii 0 floare in mana, mangaia\i-o, sim\itl-I parfumul; observaf picaturile de rcua pe petalel€' ei catifelate.

Repetati mental urmatoarele afirmalii, care vor avea efect benefic asupra voasna

De cate on exersez astfel, ajung tot mai recede $i mai profund in subcoosnent Pe acest nivel al con!i'tiiniei mete, ideile pozitive pasnate 1n lata ochilor mei suflete$ti sunt benefice. Devin tot mai bun in domeniu! clarviziunii. imi pastrez intotdeauna calmul ~ pozitia co recta. Ori de cate ori Imi unesc primele trei degete de la orcare din maini, con§tiin\a va tuncllona pe un nwel tot rna. profund.

Puteti ajunge la un nivel mai protund 81 constlenunn, nurnaranc

do i8 2b la 1: '

gO

b)- intindeti-va eomod in pat. fnchide~ ochii ~ priviti sub pleoape punetul atlat intre sprancene (chakra Ajna). Intrati in AlIa numarand mental, rar, de la 251a 1:

25 24 23 22 21 ...

15 ... 14 13 12 11 10 ... 9 ... 8 ... 7 ... 6 ..

20 ... 19 18 17 16 ...

5 ... 4 3 2 1 ...

Vizualizay numerele ea fiind sense eu litere mari pe un ecran; numaray ealm 9i detasat de oriee lucru pamantean; relaxati·va; simiiii cum ajungeti pe nivele tot mai profunde ~i cum va relaxaf tot mai bine. Cand ati ajuns la 1 sunten complet relaxat. in aceasta stare de relaxare vizualizali pe ecranul mental ziua de astazi: imaginaii·va cum tree orele in lini~te ~i arrnonie, fiindca totul merge bins; transpunen fiecare ora in imagini pe eeranul mental:

- este ora ... (dati ora raala), cano va lua~ micul dejun (cu familia, cu prietenii sau singur); sunteii treaz, optimist ~i plin de via\a; va bucuref de fiecare clipa pe eare a Ira iIi ~i asa crea~i vciosie tn jurul vostru;

- impingeli imaginea spre stanga, aducand in ecran 0 alta imagine: este ora , .. (eu 0 ora mai tarziu); sunteji deja la locul vostru de monca; atmosfera este placuta, toate sunt pregatite, nu exista nici un impediment, iar voi lucraf eficient; relatHle eu cei din jurul vostru sunt excelenle;

- mi~ati din nou imaginile: acum esle ora- ... (eu inea doua are mai larziu); toemai v-ati uitatla ceas ~i ~tiii CB: la aceasta ora trebuie sa faceli a anumita lucrare: aducep pe ecran situalia Tn care urma sa faceti aceasta lucrare la aceasta ora 9i pe care chiar 0 ~i facet;, in eele mai bune conditii; - derulati in continuare imaginile de lucru la intervale de 2-3 ore pana la terminarea programului de munca §i imaginaii-va toate situa\iile in pertecta stare;

- s-a incheiat ziua de munca, iar voi suntef multumit fiindca v-af indeplinit toate sarcinile zilei.

Radiati bucurie §i muttumire, iar cei din juru\ vostru simt asta, sirntndo-se ~i ei bine la randullor. Va pregatiii de plecare spre casa

c)- Pregatiti-va pentru lerminarea medilaiiei, gttndind ea aveti in lata 0 zi creatva, in care va yeti putea indeplini toate programele facute. voi fiind conducatori eapabili care ~tlu cum sa-sl coordoneze lucrarile astfel ea sa invinga toate greutaiile §i sa realizeze ceea ce §i-au propus.

Numarati lini$tit de la 1 la 5 ~i reveni~ in Affa: va ve~ sim1i perfect trezi, odihniti, relaxa~ 9i pe deplin mullumiii.

8i

2.3- Cateva exerci~i folositoare in starea Alia

2,3,1- Anularea durerii de cap

Sta in puterea voastra sa va anula~i 0 durere de cap, 0 migrena rebela care va necaje:;;te :;;i va strca ziua.

Renun\a\i dec! ta flola clasica de algocalmin sau la nu :;;Uu ce tablete sonstcate care i\i iau durerea cu mana, la care apetau in astlel de cazurl sl aduceli-va amiQte ca:

In Affa orice este posibil, peci:

._ intra!i in Alfa prhlr-o metoda deja cunoscuta;

- relaxati-va limp de 3-5 minute, limp in care gandi\i·va la nirnic:

- reveni\l in Alta §i veii fi §i uitat de durerea de cap avuta: relaxarea a

facut totul

Dupa ce 8\1 acumulat suficienta experienta, puteU activa Alta §i cu ochii deschi§i. Cei care .se pllmba" numai in Affa, ar aorecia aceste csteva minute de visare, ea pe 0 pierdere de limp; noi lnsB §tim prea bine eel dimpolriva, a activa Alta insearma eea mai ereativ8 folosire a timpului I!ber de care dispunem.

2.3.2- Invingerea obstac6lelor ascunse

in eele CB urrneaza va voi da posibilitatea de a smulge din rMadni stresul care va da peste cap sanatatea.

- Diminea\a, dupa terminarea exercitiului cottdian de relaxare din zona Alfa, puneti-va intrebarea: De ce am aceasta afec\iune a corpului? Lasati apoi gandurile sa va zboare libere; cumva, va va apare imaginea cuiva; un membru al familiei, un prieten, un proaspat cunoseut, un coleg de la un curs etc.

Practic, toate starile de sires provin de la relatiile inter-umane incorecte. Prin aceasta imagine aparuta ocazlonal, sau sa-i zicem intamplator, veti afla care este rela~a tensionata care va afecteaza; abia atune] va veIl afla cuplat pe cauza §i implicit, pe rezolvarea ei, adica abia atunei ve~\ gasi motivul real al aeestei tensionarii psihice.

- in elipa in care ati gasit personajul care creeaza cauza, proiectali-i pe ecranul mental, dati mana cu ei in semn de impacare $i imbra\i$a\i·1 Tn semn de iertare totala peniru necazul pe care vi I-a pricinuiL Toate astss va vor umple de bucuria unui sentiment pltkuL

32

- Simtiti cum vi se normaizeaza legatura sufleteasca cu aceasta persoana §i cum chiar in clipa asta trece prin amanda! un sentiment de iertare reeproca §i de iubire neconditonata

Va fi foarte interesan! sa constatan ca in realitatea fizica relatia voastra cu persoana respectivs va incepe sa se normalizeze. A§a a~ reusit sa provocat 0 schimbare: sa dizolvat' un obstacol in calea sanalatii voastre. Trebuie sa §titi ca prin iertare nu lacep ahceva decal sa fnvinge9 obstacolele ascunse din tata sanatatii voastre; deci solutionand prjn imagini mentale frecu§ul cauzal suflelesc, veti realiza solutionarea frecu~ului lizic.

Valeriu Popa ne recomanda sa-i iertam §i sa-i uitam pe cei care ne-au pricinuit necazuri, iar ca sa intelegem aceasta stare spirituala §i ca sa 0 aprofundam ne recomanda sa citim cu multa aten~e binecunoscuta lucrare a prolesorului Scarlal Oemetrescu: .Din Tainele Vietii §i ale Universului" .

- Urmeaza, ca incheiere, sa spunsfi mantra de protec~e:

Astazi rna simt mai bine decat ieri din taate punctele de vedere.

2.3.3- Apelaroo la Consilierii Dezinteresati

De foarte mulle ori suntem supusi unor lntrebari puse in plan subiectiv, la care nu gasim raspunsul adecvat.

T ehnicile Autocontrolului Pas cu Pas ne vor ajuta sa ne invingem programarea involuntara a neuronilor inspre separatismul mental caruia ii suntem victime In aceasta lume materiala §i ne vor invata sa apslam la Inteligentele Superioare din lumea nevazuta, care ne pot veni in ajutor, acestia sunt Consilierii Dezinteresati, Prin intermediul lor putem intra in legatura cu Inleligen1a Supenoara, unde sunt stocate toate cuno~tin\ele §i toate rezolvarile problemelor trecuts, prezenle §i viitoare; trebuie numai sa ii rugam sa oe ajute.

Pentru aceasta:

- Intrati in starea Alfa §i, invocati numele personajului pe care il dori\i sa devina consilierut vostru. Poate Ii oricine: un coleg (bun prieten §i sfaluitor); un savant cunoscut sau necunoscut (Coanda, Einstein); un personaj istoric renumi1 (Vlad jepes, Napoleon; un poet sau un scriitor care v-a placut (Toparcesnu, Eminescu, Creanga, Caragiale); un magician renumit (Frabato alias Franz Bardon); un maestru spiritual (Yogananda); un vizionar in parapsihoiogie (1-I8§deu, Patrick Drouotl; un

33

preot in care crezi (ParinteJe Galerlu); un personaj biblic (lisus - de ce nu?) etc,

- Faceti ca imaginea lui sa apara pe ecranul menial; saluta(H respectuos, mullumiti-l ca a venit si rugali-I sa va ajute in problema pe care 0 ave!i; pune!i-i intrebarea mental, golindu-va mintea penlru un moment, iar cand reveolli asupra problemel, Yeti gasl 91 raspunsot a ea. Multumiti-i pentru consilierea acoroats, lua\i-va ramas bun 91 le9i\i din Alfa.

Ulterior veIl avea senzatia ca singuri aii gasit raspunsut asa $1 este, fiindea totul este implanta! in subconstentul vosuu care este racerdat la Marea Con§tiinta Universal~t

lata niste intamplari:

Dan Seracu: <dn cadrul studiilor penru doctorantura cautam posibilitatea realizarii unui dispozttiv eare sa proiecteze imaginea cromatica in eulori a unui camp acooert eu 0 anumila cultura, alaturi de imaginea unui catalog cu e§8l1tioane de culori, pentru a putsa obtine 0 corroarsne a acestora din urma cu culoarea eampului. Ma chnulam eu tot felul de oglinzi, prisme ~i diafragme, in scheme optce care de care mal complicate. Aproape ca utasern de ,,8i", cand am exclamat:

- Dare cine ma mal poate ajuta? La un moment dat, parca din senin, "ei"

mi-au venit in ajutor, iansancc-m 0 intrebare simpla: -

- De ce nu modifici Dubosq-ul?

Co!orimetlul Dubosq este un comparator folosf inca de prin anii '50 in determinarj colorimetrice; astaz: aproape uila1. Cu!mea era ca iI aveam sub masa de !ucru, in euna lui, tinut pentru un eventual muzeu al aparatelor de labor alar . Schema optea a aparalului modificat am trasat-o in eel rrun 0 jumatate de ora, iar atelierul a lucrat la modificarea lui, sa zicem, inca pe atat. $i ute, aea am reu§it! Multumita LOR. »

M. Firu: «Lucram in pro iectare , vlsul meu inca de copil lueram la un proiect de ~vas sub presiune" destinat unei rafinarii dintr-o zona foarte friguroasa (un minus 60 de grade), care avea montat sub fundul vasulul 0 serpentina cu apa fierointe pentru incalzirea agentului lichid din interior, vasul fiind asezat pe 0 fusta dintr-o manta de tabla groasa, cu 0 u§a de vizitare. 0 mare problema 0 constituiau sudurile pe care !rebuia sa 58 facs pentru prinderea aeestei serpentine de lundul vasului; mal mun decal atat era marea problema a verificarii staril tehnice (curailre) a serpentinei la intarvale de timp bine delerminate.

Am proiectat, la fel cu toti colegii mel de breasla toate acestea conform standardelor in vigoare, terminand proiectul in termen ~i obiinand avizarea lui.

T oate erau bune ~i Irumoase, dar ceva nu-mi dactea pace:

- De ce asa? Oare mai sirnplu nu s-ar putea? Ceva de genul demontabilului? Dar eum? Ce solutie tehniea soar putea aplica, sa fie ~i usoara la manevrat, sa fie ~i viabila in timp, sa fie ~i agreata de comsta de avizare?

Dupa cateva zile ~i mai ales nopti de zbucium tehnic, exasperat am exclamat

- Cine esle mai luminal ca mine, i! rog sa-mi dea un rezultat!

Ei, bine, lnlr-una din dimineti cand tocmai ~facusem ochi", dar mal zaceam in pat (cinci minute mai stau ~i gata!) ca sa simt placerea relaxarii, pur ~i simpfu rm-a aparut In fa1a ochilor, ca pe un ecran panoramic, vasul (Ia care toemai lucram), la care 0 echipa de muncitori trebaluia de zor. Oare ce naiba fac a~tia? - rni-am spus lntrigat ~i m-am apropiat de ei.

1?~ll'r:

.. ~

" .J._

, r i , , , ,

,

,

,

)

,

,

Fig. 32- Ajutorul unei Inteligente Superioare acordat printr-un Consilier Dezinteresat

N·o sa va vina sa crsdeti dar acestia tocmai intrau prin • de vizttare de sub lusta vasului ~i demontau serpeotlna,

85

Demontau serpentina? Dar cum este prinsa? M-am sproplat $1 mai mull $1 am pipait brida de prindere, nevenindu-mi sa cred cil 0 intrebare atat de grea. pe care eu m-am pus-c. are 0 rezoivare practica atat de simpla.

Nu mai 9tiu cum, dar in 20 de minute eram !a instilut, iar in urmatoarele 10 minute ansamblu! de manta! et a gata I La scars'

in urmatoarea jumatate de ora, cano directorul institutului care era toarte exigent eu noi §i mai ales cu ealiiatea luerarilor, i§i facea vizita de lueru la fiecare plan§8ta, ajuns la a mea, s-a oprt, la ineeput nevenindu-i sa creada ca un inginer de-al kn i$i permte sa.se joace" pe plan$eta $i chiar laoga desenul de ansamblu al vasuui; 11 priveam emotonat dar detasat de ~yjna~ in cauza Vedeam cum Jneepe sa farM", cand oeodata s-a seuturat parca de un fior, a mai privit desenui ciudat facut de mine rnlT-un colt al formatului §i aproape ca a strigat:

- Firuie, ia-li ansamblul §i vino imediat in biroul meu!

Teats lumea amutse, fiindca 0 astfel de invitatia se tacaa numai in cazuri foarte grave, capitale chlar. Colegii rna priveau, !a fnceput compalimitori, apOi mlra\i ca eu pa$€am in urma direclorului cu un zarroet deschs pe buze, calm 9i increzator in steaua mea de proiectant - de rneseras, as pulea spune. Peste 0 alta iumatate de ora teste atelierele deproiectare din inslitut aveau ansamblul cu detalii In mana, lnsotne de directiva de a se schimba soluta de montare a manialei prin sudura, in cea de montare prin elemente demontabile.

Nu mai vorbesc despre a cafea Mula la masa directoriala., despre disculi\le privind alte trasni:li tehnce la care rna mai gandisem §t despre crearea unui minicoJectiv de lucru pentru punerea acestora in aplicare.

Mai tin minte ca am mul\umit ,,cuiva"; acelui cuiva care m-a ajulal, evident, dar nu ~tiam cui anume, in mod explicit; poate cuva din natura subtila a subcon§lientului meu sau poate cuiva dintr-un alt plan al existentel, care §tia deja despre aceasta rezovare»

85

2.4- Meditatia activ8

,

2.4.1- De la Meditatia Pasiv8 fa cea Activa

Daca va act'uceti aminle de prea rnulte lucruri in timpul medita~iei, va va Ii mai greu sa treceti de la Alfa la Alfa.

T ocmai de aceea trebuie sa perseverati, lar rezuhatele ob~nule la fiecare ~edinta va vor ajuta fn accelerarea ~i automafizarsa intrarii in Alfa. Fiecare repetare reprezinta cate un punct de referinta pentru ~edinta urmatoare. Cu cat ve9 avea mal mulle asemenea puncte de referinla, cu alat mal faeila si avantaioasa va Ij medita\ia, care va deveni, pas cu pas, un teritoriu din ce Tn ce mai cunoscut. Dupa cele 35·50 de zile de experiment, cand nu vi se va mai parsa curios sa sacrilicati cateva minute zUnic pentru a face nimic, veti Ii deja pregatil pentru a trece de la meditatia pssiva la cea activa,

Acum proiecta~·va in fata obiecte cunoscute, de preferin¥! cat mai colorate, de exemplu: 0 portocala 0 lama.ie, 0 salata, un Irandafir, 0 bancnota proaspat ie~ita de la tipar. Orcare ar Ii obiectul, proiectafi-l pe ecranul mental cateva secunde.

Fig. 33- Proiectia pe Ecranul Mental a unei imagini simple

Nu va consumati daca imaginea dispare! Este un obieei bine lixat in noi de a sari de la 0 idee la alta. Va mal aminti(i de maim uta beata? Nu va ie§iti din fire! Lasatl-va ideile sa apara pe ecran ca actorii pe scena Dar, deoarece voi suntep aceia care scnu piasa, dupa ce aetorii au spus ce au avut de SPllS, 1ace~·i sa dispara ~j reveniii la imaglr1ea iniliala,

87

Oaca deja merge bine, trace'l la imaglm mal comp\exe care, in alara culorilor, con,in 9i miscare! Astte\'

~ Pe un cer de un albastru senin plutesc nori albi.

• Picaturi de roua se scurg pe petalele unui trandafir scaldat in soare, re11ectand in curcubeu raze\€ acestuia.

• Pil:stravi jucau9i zburda in apa unui parau care curge vesel.

Vederea normals cu ochii deschi9i apar~ine ntvelului Alfa, iar vizua-

lizarea mentala in alara corpului a imaginilor reaie re nivelul Alfa.

Fig, 34- Proiec\ia pe Ecranul Mental a unor imagini complexe

2,4,2- Cum po\i mari capacitatea de vizualizare

De liecare data cand va lntinde\! comod in pat pentru 0 noua gedinta, inchideti ochli, uitati-va pu\in in sus pe sub pleoape la aproximativ 20 de grade, numarati rar de la 5 la 1 ca sa intra!i in Alta, apoi acordau csteva minute vlzuallz8rii 91 reveniii in Alfa numarand rar de la 11a 5.

Vizuslizarea $i fantezia sunt doua lucrurl eseru.ale care contribuie la crestsrea cap8c~atii de clarV3zator.

Unora Ii S8 va parea ca este 0 pierdere de timp sirrpla imaginare, ca 9i cum ar Visa, a unor obiecte, fantezia ccorstca a unui aranjament floral sau comicul unei situa\ii.

Nu uitati Insa ca acele catsva minute pe care Ie veti petreee dirnineata cu realizarea imaginilor mentale actveaza celulele nefolosite din creier, punandu-Ie la munca in vederea realizarii scopurilor voastre. Ele sunt neuronii emisferei drepte (Ia dreptaci). jar activarea lor este eseotiala in activitatea voastra viitoare.

T oemai de aceea va reg sa exersa, vizualiz3iea de mai mulle ori pe zi, ';n mod simlar ca dLipa trezire.

88

Adica: atunci c&nd citiV 0 carte, opri~-va la un cuvflf1t care vll aminteile de ceva aneme petrecut candva sau fata de care sunte~ legal printr-o activitate practica efectuata in trecut ~i crea~ in legatura cu el 0 imagine mentala

De exemplu:

- Cititi inlr-o carte ceva despre 0 casa; opriti-va din citit ~j reamintiti-va 0 casa pe care a~ vazut-o candva aevea. Vizualizati-o! Readuce~-va in imagine amintirile despre aceasta casa

- Facep acelasi lucru cand intr-o discutie se amirlte~te anume ceva de care sunte] legat din trecut. Dezvoltati imaginea, creand un fel de cinematograf menta!!

2.4.3- 0 imagine mentali importanta

Medltatia activa esle creatva, Ea va programeaza atat pe voi, cat ~i pe altii; putetl programa chiar ~i evenimente.

lasand mintea sa lucreze, ea va proiecta pe ecranul mental imagini care zac undeva In subcon§tient ~i care sun\ umbre ale unor lucruri din Irecut sau ale unor evenimente din viilor.

1ncercati sa realizati Imagini mentale cu ochii mintii; Ia inceput mai simple, apoi mai complexe.

Vizualjza~·va, de exemplu, problemale care va framantB ~i despre care credef ca depindeti in viata: atiludinea in familie, pozi~a soeiala, aprecierea in firnla, termenele de rezolvare a afacerilor, partea de ca~ig, piedicile posibile de intampinat in viata, modul de a realiza 0 anum~a lucrare etc. V-ati gandit vreodata ce se intimpta in rea1itate cand va vizualizati problemele? Ei bine, ele se inlalnesc, se intretaie, se intrapatnnd, se aduna, se innaciesc, creandu-va 0 ~i mai mare durere de cap.

in metoda Autocontrolului pas cu pas nu vlzualiza~ problemele, ci rezolvarea lor! lar schlmbarea care urmeaza asle deosebita! Dar, deoarece ~i voi figurali in aceste imagini, este nevole ca in cadrul exercitiilor sa incepe~ sa va vizualiza~.

o femeie se uita foarte des in oglinda, de exemptu cano i~i aranieaza parul. in fond, ea nu da nici 0 importanta intregii imagini. La fel face ~ barbatul cand sa pnveste in oglinda in timpul baroleritulul sau pieptanatului, iar cele vazute Ie receptioneaza ca pe ceva natural.

Tocmai de aceea pute\i sa proiecta~ mult mai lI90r pe ecranul mental imaginea unei po rtocale , decat propria fala.

89

Dar pute\i sa imbunatati\i siluatia: uitati-va in oglinda, memorstva lata, incilideti oehii, numaraii de la 5 !a 1 ~i intra~i in Alfa, ridicati-va privirea sub pleoape U90r in sus $i proectan-va imaginea pe eeranul meniaL Deschideti user oehii $i corroaran imaginea ob\inula cu cea din oglinda. Inchideti-i la loc $i retacet-va imaginea pe ecran. Repeta!i exerci\iul pana cand intr-adevar va vei pulea vizuaUza propria imagine pe ecranul menIal, dupa care revenili in Alfa numarand de la 1 la 5.

2.4.4-lmagina~a Realista

Unii oameni reaUzeaza usor imagini mentale detaUate. Esle un inceput perfeci penlru un viilor clarvazstor, dar nu $1 eserulal. Pe masura ce ve!i exersa vizualizarea cofidana, aceasta va va merge lot mai bine. Esen!ial este sa aveii in cap ideea, concepts a ceea ce vreti sa va proiectali pe eeranul mental; atunei imaginea vine parca de la sine.

Inchide\i ochii §i prolectsu pe ecran 0 jumatate de pepene verde, cu inleriorul spre voi. Ce ati observat in alara cojii verzi? Probabil coaja interioara alba, pulpa ro~ie din interior $i semintele negre.

Fig. 35- Proiec1ia pe Ecranul Mental a unei idei simple

Eu nu v-arn rugat sa vizualiza\i toate aeeste deta!ii. t e-an vizualizal in mod automat, deoareee no~unea de .pepene verde" Ie include $i pe aeestea. Oacs nu aV Ii vazut vreodala acest fruct. ifTlaginea vizualizaUi nu ar Ii pu1U1 cupmoe teats de1aliile; daf deoarece ati vazut

d8jJ pepeni, deiaiiiie va apar lmeclat ln rrmte. -

9(l

Dar daca v-as spune sa vizuafiza] un eletant in bikini roz bonbon, dansand "Pas de deux" din .Lacul Lebedelor? V-ar pufni rasul! !iii totusi nu ar Ii niei un impediment care sa va impiedice creierul sa formeze imaginea, detalii1e tiindu-va cunoscute de dinainte, chiar daca nu ~i ansamblul.

Fig. 36- Proiectia pe Ecranul Mental a unei idei combinste

, Acum tacercan sa vizualiza] 0 Irangisc8. Nu mai apare imaginea! De ce? Penlru ca habar nu aveti ce este Irangisca, cum arata ~i eum se rnanitesta; ca atare nu va pute~ forma imaginea ei pe ecran. Deci vizualizarea imaginilor se bazeaza pe cunoasterea lor reala, detatiata, a~ezala undeva jnlr-un sertar al unui album mental de imagini vizuale.

2.4.5- fmaginatia Creatoare

Daca veti inca rea sa va imaginal' in timpul meditatiei sau in timpul unei cuvantari sau sa va vede~i pe ecranuJ mental in timp ce va pieptanati, ve~ constata ca ve1i avea pierderi de energie! Asa fncat incereati sa va vizualizati asa cum vreti intr-adevar sa fiti; Yeti remarca faptul ca energia pe care 0 csdaf in timpul vizualizarii in Alta are efect creator.

Aii vrea, de exemplu, sa va schlmbef dintr-un punct oarecare de vedere? Alegeti atunei 0 imagine creaioare, care sa contina aceasta schimbare deja reahzala.

91

Sa zcern ca nu avsn rabdare cu subatemu Iii I all 'Ire a sa va schsnoau pr0l8clati 0 Imagine in care zambltl) suntetl bnevonor ljil rabdator cu 81 Cel mult dupa a saptamana va apare ~I schlmbarea realal Cum?

In cele ce umeaza veu alia 91 mar multe despre energla creatoare, despre modul cum cucereste ea terenul, transforrnandu-va, despre rnocu' CUlIl 8Junge $1 la alte mentalun, Indlferent de spatlu $1 de limp, pentru a rezova 0 problema sau pentru a $1 atnqe scopul propus

Sa Iseem un. exercltlu

Daca momentan nu aven vreo problema deosebta de rezovat sau nu aV8\1 vreun seop brne dehmt pe care atl don sa I atlngetl, format! va atunci succesv cate 0 Imagine slmbollca despre sne, care sa VB sugereze succesul

in tlmpul meduatl81, cu trecare vlzuahzare sunteu iot mal aproape de tel $1 odata cu reaJrzarea teluJw propus, va vetl d€zvoffa capacrtatde latenle de clarvazstor

Alegetl l'T1agrnea cu dcernanant. sa fie donta 1;1 poslblla - Traltl intr-o loculrtta mal spanoasa

- Stat. la 0 rnasa testva araruata in onoarea vostra,

- Pur1atl 0 dlscutle cu persoane IInpor1anle,

-Lucr la un brou ceea ce inseamna un

92

2.4.6- Biodetectla Sublectiv8 ~i Ecranul Mental

Pentru cel care pracuca Autocontrolul, bodetecna poate capata a forma specmea, deoarece se aila mal aproape eu un pas de sursa mlormauonala

A~a cum tolossn in reahtale, in vata de toate zlleie, msmmentele radlestezlce - pendulul, ansa bagheta, tot asa le putem tolos: ~I m~ntal, pastrandu-Ie pmpnetable lor dE' mtermec\lar Intra $U11.3 ~\ am, ca 0 extense a slmtunlor omehn

Pentru aceasta, deasupra ecranulUl mental, contecnonan-va un puprtru de comanda ca in fllme, ~I dotall-I cu mstrumsntele donte, amplasate la un IDe allor bin€' poz1tronat care sa va sanstaca eXlgentele cautanlor

Astlel

- crean 0 ngla blometnca hneara gradata in umlatl conventronale (de la 0 la 1, de la 10 la 100 ~I de ta 100 la 1000), conform mal1m[ior pe care urmeaza sa Ie masuran

- amalasan deasupra 81 un pendul din cnstal de cuart, 0 ansa ~I 0 bagheta

elastica, ~t ~~!e_ ve~ folos2_~£az ~ __ ~ _

............. -pO ........

r: &.~)1"""!'''1'''1'. • ''I''''f'''1 , 1"1""1''''''''''')''1'' ''1''I'''''l::j

.fi t.. ...{~ .. j oI"~ '=' c rJ '") .;.. .... \~ ~

): L J'" ~"iml'" T'" "l;"~''''''~' "'~; ""L"';~_<®~

~"" ! ""o"!,, '''1'''''''"1' ""1""""" ""or""', ...-q-rrr;

.. I~ e.Qf! ~f'It:.b D ~,:.tlor'1I: • ~M'nilr..::!11'" JillkMt l,nJI.n.riIMI:!ll1 DIr ...

rIg. Ja- Rigls Biametrica liniara ~! vneltsis auxiilare' Pendul:JI dm Crista: de ClIsrt I Ansa I BSRheta EJElstica 93

Sa luam un exemplu:

Sa zicem ca atl vizualizat un ulcer duodenal 9i vreti sa aflati cat este de avansat in acest caz facet! 0 convente: atribuiti 0% vaJoare ulcerigena unul duoden perfect sanatos ~i 1000/0 unui doden cu ulcer cu perrtonita (perlorat); tolos~i unul dintre instrurnentele de biode1ectie existente ~i Yeti avea direct pe scala valoarea starii de boala in care se alia ouodenet

Aceasta valoare relerindu-se numai la starea liziea a organului in cercetare, foJositi din nou rigla biometrica, dar pentru a citi valoarea starii energetice a aceluia§i organ. De ce asta? Pentru ca de multe on Valeriu Popa a cilil bioenergetic, asa cum nurnai 81 stla sa 0 taca. aeeste valori, spunand omului aHat in sulerinta:

"Fizic ~ti mort; energetic mai ai zila."

Corcluzta: nu neaparat omul va muri sau nu neapsrat trebuie lac uta operata, atata vreme cat energeticul mai prezinla ceva sanse de vindecare.

o sa va mirati, dar atunei cano veli inv8.ta cate ceva despre corpurile subtile care inconjoara corpu! fizic §j cand 0 sa va lamuir~i ca orce boaia apare mal inlai in corpurile subtiie superioare corpuan flzc, va ve~i da seama ca ac(ionand ~i repsrsno corpul energetic (corpul eteric sau dublu eteric, cum i S8 mai spune), care este oglinda fidela, dar subtila, a corpu lui fizic. se VB repara ~i boala di n corpul fzlc.

Pentru acetas gen de masuraiori, dar §i peniru allele, creali 0 rigla blometrica unghiulara, sub forma unui raportor, gradata in unitatile de masura convente de a Ii intrebuiniale.

Fig. 39- Rigla Biometrics Unghiulara

Gandi,i apoi rigle biometrice specifice detennin~rilor de stari fizice ~j psihice. De exemplu:

1) Creati 0 rigla biomelrica de decizie, cu DA ~i NU pe ea, care va va raspunde la intrebari!e fundamentale:

- Mi se permlte (de catre Puterea Universali) sa 1ac testele pentru aeest bolnav?

- Am vole sa ajut aceasta persoana'?

GDl GrAfltlll de D.¢1Jk DA I ~u
fEU] INul
I
,_' fJ'
IDAI ~ ~
iil;;:
®~- IOAI ~
e
";1 J'
r"\.

. -
INul ~ Fig. 40- Rlgla Biometriea de Decizje Oa - Nu

Puteti afta rasounsun 9i la alte fntrebari, mal deosebite:

- Apropie."ea tala de acest om este benefica pentru mint? I Dar malefica?

- Aceasta persoana are influenfe malefice asupra sa? (ganduri negative, magie neagm ete) I Are entitati malefice peea? f Cate?;

- Pacientul pe care II testez este bolnav fizie? I Mental?

$i tot asa avansat cu intrebarile, strangand tot mai mult aria de

investigatie: '

- Ceaiul acesta (pe care iI tin in mana I sau la care rna gandesc I sau care se eheama ",,) este bun pentru boala X?

- Ce pracent de eficacitate are acest eea! pentru paeientui X?; dar pentru pacieiitu! Y?

9S

Apoi:

- Aura acestui pacient este curati?

- Care corp energetic subtil prezinta anomalii energetice?

Le lust! pe rand: 1- eteric: 2- astral; 3- mental; 4-. astral superior; 5- cauzal: 6- budic; 7- almie (vezi cap. 3.7.4.1: Ce este aura. Corpurile energetice subtile).

- Care chakra trebuie activat.ii?

Le luali pe rand: 1- Muladhara; 2- Swadisthana; 3- Manipura; 4- Anahata; 5- Vlshuddha; 6- Ajana; 7-- Sahasrara. (vezi cap. 3.7.5.1- Ce sun! chakrele) - Cate erlergizari trebuiesc efectuate?! La ee interval de zite?

2) Greali 0 nglci biometrica lineara pentru aflarea acidijatii sangelUi. De ce asta? Penlru ca Valeriu Peps. afirmand ca.

"Nu exista deem 0 singura boola - singe alterat.

Adica sange stricat in diverse stadii: 1, 2: ,i 3"

18 asta se referea, la aciditate. a veti grada in:

a)- op\iuJ'1\ corcreie. OA 1}\ NU, peraru in'Tebari concrele Oe genu\: A.ces\ pacient are sangele striea!?

b}- unitali convenlionale de masura a pH-ului optim din sange (adica a echilibrului acido-bazic): pH = 7,35 -7,40 -7,45.

Cijind valoarea aciditalii sangelui, veti avea 0 indicatle pretioasa asupra star~ sanatalii §.i a alimentaiiei. pe care va trebui sa 0 corectan inspre alcalinitate sau inspre aciditate.

c)- unnati de stadii de snerare a sangelui, respectiv: i - 2 - 3, ceea ce corespunde unor boh din ce in ce mai grave.

Sau, dupa ce all capalat experienla $1 ineredere in forlele vostre de a va cupa la fo~ele universului, pute\l simplifiea panoul astfel:

1- 0 rigla biome1ric~ de decii:ie cu DA $i NU, avano deus beculets (LEDuri): verde pentru DA $i rosu pentru NU;

2- a rigla biometrica IIneara cu 7 becuri, corespurzatoare ce'or 7 corpuri energetice subtile $1 celor 7 chak.re;

3- 0 rlgl8. biome1riomplexa, combina\ie intre linear $i raportor;

4- 0 harta eontinentala, sub care se afla una cu tara detectata pe continent, sub care se alia localrtatea detectata pe harta tarti respective, sub care se afla. cartierul, apoi strada, apoi locuin\s, apot camera in care se aHa ceea ce cautam, toate vennd automat pe ecranui mental dupa detectares preceden\§;

96

5- tot ce mai credeti ca este necesar.

La once inceput de activitate de biodetectare folosi9 mantra de ajutor pentru lucru:

.uwcc Lumina Hristului launtric pentru a rna ajuta sa fiu un canal energetic cural §i perfect. Bioenergia cerului trece pnn mine la fel cum eaplez bioenergia pamanlului. Am tot ce-mi trebuie ca sa fae tot ceea ce vreau §I am tot ce vreau ca sa fac tot ceea ce trebuie penlru a face un bine.U

2.4.7- Apropierea Ecranului Mental (contopirea)

Daca pfma acum am folosil ecranul mental la 0 distanta de 2 m fata de noi, acum este momentul sa n apropiem, pentru a fi cu mult mal patrunsi de realitalea imaginara a lui; cu aUe cuvnte, sa il purtam In noi. Deci; apropiem ecranul mental pana la a-l aduce imediat inapoia centrului frunpi. in locul pe care-l stim a fi ~cel de al treilea ochi". Privind din spate Ie ochilor inchi~i (cu ochii mintii) inspre acest ochi al clarviziunii, vorn avea exact ace! unghi necesar de influentare a percept1ei. Apeland asffel la capacitalile subtile ale clarviziunii purtate dintotdeauna in noi, in subcon~tlent, dar ne~tiute ~i urlate de consnent, rnanm posiblliti3tlle de ecramzare a imaginilor :?i in acelasi timp readucem incef ~i cu mig ala elemente ale clarviziunii, rede~eptand-o.

2.4.8- Extinderea Ecranului Mental

Oupa ce astfel am invalat sa purtam ecranul menIal cu nol, rna; mull chiar: sa n avem in noi, vom proceda ta extinderea lui pe un camp de vizibilitate lnfinit, Adica putem crea 0 imagine rnentala virtuala in locul celui de al treilea ochl, pe care 0 vom vedea (percepe) mai mull decal ca pe un ecran panoramic; 0 vom vedea exact ca 1n realitatea vizuala fizica: extinsa in spatiu, fara de Bmile, asa cum vedem cerul sau marea. Ne vom sim\i asttel cuprin~i chiar in imaginea creata de noi in~ine. Adica: imaginea face parte din noi, iar no; suntem cuprinsi in imagine; asia va insemna contopirea noastra cu universu! creal de noi. Facand aslfel parte inlegranta din acest univers, 11 vorn sim\i muft mal amplu ~i mai veridc sl 11 vom putea intruenta direct.

97

2.5- Meditatia Dinamici

,

2.5.1- Generaliti1i

Oe§:i pute!i ajunge $i pe aile cai la medilaiia pasiva prin dWerite a~e metode, cum ar 1i: concentrarea - In locul imaginii de pe eeranul mental- asupra unui sunet pronuntat cu voce tare (sau mental), cum ar 1i:

OM, AUM, AMIN; asupra rrtmului resplra\iei, 89a cum veti vedea la capito lui relentor la resprata Qigong; asupra urnn anumit punet din sau de pe corpul propriu; asupra muzieii auzhe in timpu! unei slujbe religioase, metode care $i ete va pot conduce intr-o stare suteteasca de medrta1ie calma, totU$:i va recomand metoda nurnarannn inapo! rar. de la 100, 50, 25, 10, 5 pima la 1, deoarece prin aceasta atenta se leaga de concantrare inca din primele laze ale invatarii AutocontroluluL

in continuare, odata atins nivelul Alfa, se tac niste legaturi in creier lntre starea aeeasta $i succesul sau imaginea vizuala plaeuta ob\inuta. in urma aeestui fapt procesul devine treptat automatism. Oupa cum v-arn mal spus, in Autocontrolul pas cu pas once rezutat inconunat de sueees devine un punet de referin~a, un nive) de plecare in etapa u nnato are.

Daca ali atins nivelul Alfa, nu esle suficient sa ramanet! acolo $1 sa a$1eptati sa se intample ceva; drep! este ea ~i aeeasta are un e1ect placut, calmant, de men!lnere a sanala\ii, dar, in connarate cu posibilitaiHe care vi S8 pot oleri, aceasta este doar un rezufat minor, incipient Oepa$iti aceasta faza a me diia\iei pasive, dirijati-va creieru\ spre 0 activitate dinamica, organizata, jar rezuHatul ob\inut va va cople~i. Va amintesc asta, deoarece acum ati depa{lit laza medita\jei pasve $1 char a eelei active despre care ag citit 91 deja va puteti insu§i metoda medita~e( dinamice, pe care 0 veti fa tos i in scopul rezoNarii problemelor pe care vi le~a\i pus in ta~. Vel! In\elege, asadar, de ce am acordat atata importania maleriaiizarb imaginare pe ecran a unui subiect oarecare.

Acum, inainte de a intra in Alfa, gandi\i-va la ceva placut, loarte placUl; poate Ii once lucru condlan care vi s-a intamplat azi, jeri, canova Reamintiti-va cat mal detaliat evenimenklJ, apoi intra!i in AHa dupa modul cunoscut $i proiecia\i acest eveniment pe eeran, in mod cat mal detalia!: ee ati V3lut atunei, ce ati si~tt, cum a mirosrt, ce gust a avut. Ve~i fi surprins cal de mare este oeosebrea dintre ceea ce simtiti in Alfa $i in Alta; sproape tot atat, cat inlre a inota etectiv ~i doar a pronuata GUV8ntl.l! inot.

98

Ce sens au loate aceslea? Reprezinta alAt un pas pe un drum care duce spre reaHzali mai mari, cal si ceva foarte util pentru sanatatea rnentaa ~i penlru cea fizies. Acum va vom arata eum se poate ajunge la rezultate ulile,

2.5.2- MeditSlia pentru gasirea unui eveniment produs

Ganditi-va la un eveniment care s-a produs ~i din care nu va mai amintili ceva anume, foarte important.

De exemplu: un obiect pe care nu mai ~Iiti unde l-a] pus ~i pe care ar trebui sa-I cautali mult timp pana sa-I pute,! gasi; sa zicem, cheile de la ma~ina. Sau: aveti de dat un examen ~i nu rna! tine~ minle exact data la care profesorul!-a fixat.

- lntraf in Affa, vizualizati pe eeranu! mental momentul pregalitor producerii evenimentului ~i deplasati-va treplat tn limp, din acel moment, spre prezent;

- La un moment dat veti ajunge la tirnpul in care s-a prod us evenimentul respectiv; revenind in Alfa, ve~ gas! rezolvarea acetui moment.

Simple proceduri pentru simple probleme cotidiene.

2.5.3- Meditatia pentru a produce un eveniment

Vom interconecta un eveniment real cu unu! imaginar (dar dorit sa se intarrple) ~i vom observe ce se inlampla. Pentru a transforma cele do rile in realilale, trebuie sa tlnem cant de catova cennte elementare:

• Prima cerinta: Doreste din tot sufletul ca evenimentul sa se produca in realitate! Nu va ganditi insa la lucruri minors: dori~·va lucruri serioase, care ati vrea intens sa se poata rezolva.

De exemplu, doriti ea: parintit vostri sa 0 p!aca pe fata pe care ati ales-o ca prietena; sa gasi\i intsrss intr-o lucrare pliclisitoare, dar obligatorie; materia la care aveti examen sa 0 puteti in1elege si stapani; ~eful sa fie mai in~e!egator ~i rnai prietenos.

* A doua cerinia-: Trebuie sa liti convins ca evenimentu! rea! (realizabil) dent sa va produce in rea~tatel Cand un cumparator este deja salurat de marta pe care i-o oferi~, nu veli putea crede series ca el 0 va mai cumpara, drept pentru care creierul vostru sau va ignora ideea de a reu~i vanzarea sau va lucra toemai in dire~ia cootrara.

* A trsia cerinta:Trebuie sa te a~tepti ca evenimentul doril sa se producal Poate aceasta esle cea mal de!icata din toate csrotele. Daca primele

99

doua cerinte (dorinta producerii evenimentului §j convingerea producerii lui) erau pasive, acsasta a treia eerin\a - asteptarea producerii evenimentului - este in Tn!regime actva Adica: putef sa va dori¥ ca un anume eveniment sa se produce 9i chiar pute\i crede (in Alfa) ca se va produce, dar daca nu va ai?tepta\i ea el sa aiba electiv toe, electul va fi pasiv. Aiel intervine activ Autoeontrolu! 9i Vizualizarea.

A patra eerinla: Nu pOii provoea raul! Nu esle verba doar ea nu ai voie, ei pur §i si!1lJlu ea nu poli. Aceasla este 0 lege de baza atotcuprnzatoare in sprtuattate.

tucrano in mod dinamie in AHa, Yeti intra 10 legatura eu inleligen\3 Superloara (Spirite Superioare, Ghizi Spirituali, Ingeri Pazitorl, Intelepii, Mae$tri eic.): iar din pune! de vedere al Spiritelor Superioare, un g8.nd rau este imaterializabil, chiar interzis. Am mai explicat acest fapt prin nsconcordaraa nivelului de vibra!ii intre ceie doua zone: Alta §i Alta.

Pule!! sa va sapa\i seful cat dori~, dar asia 0 Yeti face de unul singur, in Alfa. in Alfa, acest lucru (ca de altfel orlce gand malefic) este 0 imposibllitate: daea pe nivelul vostru de mednalie din Alta ali incerea sa va acorda; eu 0 inteligenta care sa va aiute intr-un qand malefic, ar Ii ceva similar ca $i cum ls aparatul de radio atl incerea sa prindef un post inexistent.

Cand voti citl aceste randuri, veti zambi neincrezator sau va veil incrunta, liindea 9tili cu totul altceva: "Cum, cano in lume, pe planeta noastra, se petree atatea rele - atatea actiuni rnalefiee, atatea razboae, putem oare sa afirmam ca in Affa este imposibil sa provoc eeva malefic? Va vom raspunde ca, lnu-adevar, asa estc §i ercetarile in domeniu au confirmat faptul ca teste relele se petrec numai in Alfa, nclodata in Alta!

Fiindca TIMPUL ne este acoroat de caire viata pentru a ne putea reatza destinul 9i a ne implini spiritual, nieiodata nu recornandam 0 pierdere inutila de nrm, dar daca totusi nu credeu eele spuse mai inainte, tacef urrrstorul experiment: intrali in Alfa §i incercati sa provoca; cuiva 0 banaia durere de cap.

Daea ai' avansat destul in tehnicile Autocontrolului §i suntetl capabil sa vizualizati evenimentul intr-o masura suficienta, veli remarea uim~ eEl suferin\a destinata celui\alt 0 veii obtine cnlar voi in§iva $i nu persoana vizata §vsau ca veil fi imediat debareal din Alfa, in Alta! De acum lrcolo rna yeti credel :;;1 oricum, IlJati aminte ca am irecut, la randui nosnu, prin toate incercarte §'i am facut mate testele posote, nu nUm81

100