proprietarilor de bunuri, sa le valorifice si in alte moduri decat cele cunoscute pana la acelmoment. Asa se explica tendinla fennierilor de a-si inchiria terenurile, atunci cand sursele proprii nu permiteau valorificarea lor la maxim. Aceste operatiuni au fost treptat extinse si inalte domenii, ajungandu-se la leasing-ul echipamentelor sau la situatii in care bancile erauautorizate sa desfasoare operatiuni de leasing in statele americane
.Japonia, un alt pilon important al comertului international, a preluat aceste operaiiunide leasing si, folosindu-se si de alte politici concurentiale, a ajuns la un moment dat, in jurulanilor 1980, sa surclaseze S.U.A.Din scurta expunere a contextului economic mondial, ce a constituit o premisaevidenta a aparitiei leasing-ului in comertul international, se poate desprinde concluzia ca si incazul tehnicilor moderne de contractare ca: factoring, leasing, know-how etc., factorii externi, presiunea economica si internationala, au determinat crearea, aparitia unor operatiunicomplexe, mai rentabile si care presupun in unele cazuri, imbinarea unor elementecaracteristice unui numar mai mare de contracte traditionale si permit utilizarea sivalorificarea la maxim a factorilor economici si implicit a bunurilor economice.Structurile de baza ale dreptului contractual s-au dovedit a fi stabile, mentinandu-siintacta functionalitatea. Au evoluat insa formele in care se stabilesc raporturi juridice,indeosebi in domeniul economic international, cel mai mobil, cel mai influentat de practica.Pe langa proliferarea tipurilor inedite de operatiuni comerciale (cum am aratat mai sus),seconstata in lumea contemporana schimbari semniflcative, importante in conceptia juridicagenerala
4
, care tind sa dea la o parte solutiile rigide, traditionale, pentru a se putea asigura omaleabilitate si implicit adaptabilitate a contractelor la realitatile mereu schimbatoare ale pietelor externe. Fara aceasta renuntare la traditionalismul rigid al solutiilor date, nu s-ar putearaspunde la problemele pe care le ridica in principal diferentele dintre legislative existente. Omarfa ce s-ar deplasa de la un capat la altul al continentului ar putea fi supusa la tot atatearegimuri juridice cate tari ar strabate. Desi, sistemele de drept din diferite tari nu suntintotdeauna fundamental diferite, pentru ca in cadrul aceleiasi oranduiri sociale ele seintemeiaza in general pe aceleasi principii, totusi conflictele sunt prezente. Aici intervine rolulcomertului international de a solutiona si de a reglementa aceste situatii de asa natura incatviata economica internationala sa capete un flux continuu si benefic pentru intreaga economiea lumii.Un alt aspect, pe care il vom aminti in aceasta introducere a contextului economicmondial in care leasing-ul si-a facut aparitia , este cel al politicilor comerciale din perioada postbelica, politici care au fost influentate de o multitudine de factori, unii cu actiune
indelungata, altii conjuncturali, de o durata mai scurta.Factorul hotarator care a marcat profund evolutia politicii comerciale a constat inurmarile economice si politice ale celui de-al doilea razboi mondial (impartirea sferelor deinfluenta intre tarile invingatoare, aparitia blocului statelor socialiste, distrugerile materialeuriase). Daca ne referim doar la tarile capitaliste dezvoltate, razboiul a schimbat radicalraportul de forte dintre ele in favoarea S.U.A., singurul stat care a iesit din acest razboi intariteconomic, politic si militar. S.U.A. detinea la sfarsitul razboiului un fel de monopol al puterii,fapt care i-a permis sa influenteze in propriul sau interes, atat direct cat si indirect, evolutia politicii comerciale din perioada imediat postbelica. Direct, prin intermediul diverselor planuri, programe si doctrine de ajutorare financiara, economica etc. (plan Clayton, DoctrinaTruman etc.)
.Indirect, S.U.A. a putut sa influenteze prin intermediul diverselor acorduri si
3
Dorin Clocotici,Gh. Gheorghiu -,,Operatiuni de leasing", Lumina Lex 1998, pag.21
4
O. Capatina,- "Aspecte noi in cercetarea contractelor internationale ", Revista de drept comercial nr. 3/1991,pag. 65
3