Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
4Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Prof. Dr. Ştefan Trăuşan-Matu: "Răspunsurile Părintelui Ghelasie"

Prof. Dr. Ştefan Trăuşan-Matu: "Răspunsurile Părintelui Ghelasie"

Ratings: (0)|Views: 60 |Likes:
Published by Florin Caragiu
Publicat în volumul "Avva Ghelasie, Cuvântătorul de Dumnezeu", ed. Platytera, Bucureşti, 2005, pp. 202-208
Publicat în volumul "Avva Ghelasie, Cuvântătorul de Dumnezeu", ed. Platytera, Bucureşti, 2005, pp. 202-208

More info:

Published by: Florin Caragiu on Jul 03, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/04/2011

pdf

text

original

 
tefan Truan-Matu: "Rspunsurile Printelui Ghelasie" 
Din nefericire, nu am mai avut posibilitatea s-l întâlnesc personal pe Printele Ghelasie. Am aflat de el de la Florin Caragiu, pe care l-am cunoscut de abia la scurt timp dup plecaea Printelui dintrenoi« Din crile primite cu mare generozitate de la Florin, amdescoperit un gânditor de mare profunzime i originalitate, i în plus, care rspunde destul de clar i rspicat (dei uneori înexprimri un pic ermetice) la nite întrebri care m frmânt deceva timp«De muli ani am simit atracia de a studia i proiecta automate înversiunea lor extrem, de programe de calculator, cu un numr imens de stri posibile. Am fost fascinat de complexitatea i posibilitile remarcabile ale programelor, care depesc cu multcapacitile umane de calcul. De aici a fost doar un pas ctre curiozitatea de a vedea cât dedeparte se poate merge pe drumul construirii unei maini, a unui robot care s se comporte ca unom, o aa numit inteligen artificial (IA)...Ceva îmi spunea îns c omul are ceva în plus, acel chip i acea asemnare... Cred c voiam sîneleg ce înseamn acestea, ce lipsete unui robot ... Îmi doream s cunosc un teolog cu care s pot discuta aceste lucruri. Am cutat i cri sau scriitori cretini ortodoci care s-au preocupat deacelai întrebri.Iat c deodat, la scurt timp, am descoperit doi gânditori care au mai multe în comun: sunt dinaria ortodoxiei, au avut o via chinuit de suferine i, cel mai important, au câteva idei similare,care, în plus, mi-au adus un început de rspuns la întrebrile mele. Este vorba, de Mihail Bahtini de Printele Ghelasie. Primul este un filosof, filolog i critic literar rus, care a trit în cea maimare parte în prima jumtate a secolului trecut, a avut o boal cumplit (mielit), a fost persecutat în perioada comunist, neavând drept de a scrie pentru o perioad (scriind sub altenume) i care este acum foarte apreciat, poate c chiar mai mult în Statele Unite (unde a fostdescoperit de circa 30-40 de ani) decât în Europa. De el am aflat întâmpltor, acum câiva ani, dela o profesoar de la Universitatea din Simferopol (Crimeea), care mi l-a recomandat în legturcu studiile mele despre metafore. Atunci n-am dat mult importan, crezând c nu a fost tradusîn român, îns, în contextul unui proiect de cercetare la care am participat la Philadelphia, amvzut c este citat la loc de cinste..., ceea ce m-a fcut s m interesez de ceea ce a scris...Cel de-al doilea gânditor este cu mult mai puin cunoscut în strintate, a murit de curând, asuferit i el cumplit..., este vorba, bineîneles, de Printele Ghelasie. i cu el lucrurile s-auîntâmplat oarecum similar: Imediat dup revoluie am cumprat o carte a lui, care mi s-a prut care multe de spus. Este vorba de ÄIsihasm, Dialog în absolut´. Poate c atunci nu eram pregtit pentru a trece de limbajul lui, greu de urmrit, din aceast carte..., aa c am rsfoit-o i am pus-oalturi de multele cri pe care mi-am propus s le citesc cândva. Mi-am adus aminte de ea atuncicînd Florin Caragiu mi-a zis de el i mi-a dat câteva cri despre el...
 
 S trecem îns la ceea ce zic eu c-i leag mai profund pe cei doi decât întâmplrile vieii... Laamândoi am gsit idei oarecum asemntoare referitoare la problema limbajului, care a fost iunul din subiectele predilecte ale filosofiei secolului al XX-lea. Eu am ajuns la aceast problem pe drumul pe care l-am parcurs de mai muli ani prin inteligena artificial. Alturi de contiin,intuiie i creaie, limbajul este o trstur definitorie a naturii umane, i, totodat, toate suntobstacole ctre obinerea unui surogat de natur uman prin tehnologie.Structuralismul, una din paradigmele predominante în secolul trecut, nu numai în lingvistic ci iîn multe alte domenii, a susinut posibilitatea descrierii limbajului prin structuri fixe. De aceea probabil, Saussure, iniiatorul structuralismului, refuza s considere limba vorbit, ca fiind în permanent schimbare, în favoarea limbii scrise, cu caracter stabil. Pe de alt parte, tot el afirmacaracterul pur arbitrar al cuvintelor, vzute ca semne, ca o form arbitrar. Concepiastructuralist se încadreaz în direcia (neo)pozitivist care încerca s reduc totul la descrieriindependente de subiectivitatea uman i, mai ales, de o influen religioas. Metafizica i religiasunt considerate de pozitiviti ca etape în istoria omenirii ctre idealul în care totul este bazat petiin, ca model având matematica i fizica.Un pasaj din Printele Ghelasie care m-a fcut s fac o asociere cu reacia mea de respingere aunor idei structuraliste este cel în care el spune: ÄDUMNEZEU nu Creeaz Structuri, ci directFORMELE- ÎNTREGURILE (care au de la sine prile-structurile)´. (Ghelasie Gh, ChipulOmului, Colecia Isihasm, 2003, p.7)Ideea unui întreg apare apare i la ali filosofi, adepi ai holismului. Un exemplu drag mie esteConstantin Noica, care, în ÄScrisori despre logica lui Hermes´, face o distincie între Älogica luiAres´, care disec, împarte, i Älogica lui Hermes´, care pstreaz permanent întregul... De fapt,structuralismul este astzi contrazis de muli gânditori, unii dintre ei grupai în curentele poststructuralist i postmodernist.Printele Ghelasie nu este îns doar un simplu holist sau un gestaltist. El analizeaz formelecreate i remarc faptul c ele nu sunt manifestri, umbre ale Divinului, ci Creaia esteÄVORBIREA Lui DUMNEZEU« Revelaia Biblic este TAINA DIALOGULUI´ (ibidem, p.9)Rolul central al limbajului, al dialogului, îl pune pe Printe alturi de Mihail Bahtin, creatoruldialogismului i totodat considerat un postmodernist înainte de Derrida. Pe de alt parte, suntmai multe voci care consider c ideile lui Bahtin exprim concepii teologice cretin-ortodoxedeosebit de profunde, fiind chiar scrise cri pe aceast tem. De exemplu, el spune: Äundeîncepe contiina, acolo începe i dialogul´ (Bahtin, M., Problemele poeticii lui Dostoievski, Ed.Univers, 1970, p. 41).Inteligena artificial poate fi vzut ca un apogeu al pozitivismului. Ea este un domeniu în carese încearc s se construiasc programe de calculator care s imite omul prin reprezentrisimbolice i raionamente formale efectuate asupra acestora. Unul din principalele ei scopuri afost dintotdeauna scrierea de programe de calculator care s îneleag limbajul vorbit de oameni.Limbajul este vzut ca un sistem de semne, descriptibil formal, în logica matematic. Semantica,înelesul cuvintelor i textelor, caut pentru fiecare cuvânt sau propoziie corespondente în lumea
 
fizic sau mental. Scopul oricrui program de înelegere a textelor este de a reduce orice propoziie la descrieri într-un limbaj ideal, de Äreprezentare a înelesului³. Putem spune climbajul în inteligena artificial este vzut ca o modalitate de descriere a înelesurilor, araionamentelor.Eecul parial al inteligenei artificiale în privina prelucrrii limbajului este justificat, dup prerea mea, de gânditori ca Bahtin sau Derrida, care afirm c nu este nimic în afara textului.Care, adaug eu, nu este altceva decât o materializare a limbajului, a unor FORME-ÎNTREGURI(cum spune Printele). În aceeai linie se poate considera, cred eu, i afirmaia: c Änoi eronatconsiderm 'Limbajul' ca 'vehicul' al Gândirii, cci, în fond, Gândirea este 'vehiculul' Limbajuluiîn Sine Fiinial´ (Ghelasie, Gh., Dialog în Absolut, Editura Axis Mundi, 1992, p. 134).Mai mult, la fel ca Bahtin, Printele Ghelasie pune dialogul la loc central; ÄMistica pur Cretineste 'Dialog' Dumnezeu i Creaie, nu 'monolog panteist' de 'absorbire' într-o Fiin singularAbsolut. « Limbajul este 'Esen Dialogal', pe când Gândirea este 'esen monologal'´ «..Limbaj înseamn 'Convorbire'. « Convorbirea nu este 'frîmiarea în pri de Sine', ce faceLimbajul net deosebit de Gândire ce este 'pri-niveluri de sine'´ (ibidem, p. 129).Tot în cltoria mea în lumea inteligenei artificiale, acum câiva ani mi-am pus întrebarea dacse poate vorbi de o psihologie a roboilor. Rspunsul care l-am gsit dup mai multe întrebrieste c, poate, principalul element care îl deosebete pe om de un robot este contiina. Deexemplu, dei exist încercri de a realiza roboi cu contiin, rezultatele sunt cu totulinexistente (una din aceste încercri este desfurat la laboratorul de robotic de la M.I.T. ± Massachussets Institute of Technology, unde exist un proiect care îi propune s creeze roboicu inteligen încorporat, ca precusoare a contiinei i, interesant, exist în acel colectiv i unteolog care îi pune întrebri referitoare la rolul preocuprilor de natur religioas în acestcontext).Printele Ghelasie mi-a rezervat i aici o surpriz, rspunzându-mi neateptat la întrebrile mele,mai mult, el legând contiina de limbaj: Äcontiina în Sine este Limbaj, nu Gândire´ (ibidem, p.127) sau Äesena Contiinei este Limbajul, nu Gândirea´ (ibidem, p.128) sau: ÄCât LIMBAJare Omul atâta are i CONTIIN i apoi o anumit capacitate de Raiune i Memorial.´(idem, Chipul Omului, p. 12)Mai mult, el se refer clar chiar la roboi: ÄSe face mare parad de Älimbajul Minii´, pân la'limbajul mecanic-robotic' (al mainriilor i aparatelor), dar trebuie deosebit net i clar Adevratul LIMBAJ al CHIPULUI de Om, de 'reflectrile' de LIMBAJ (Raiunile, senzorii,memoriile mecanice)´ (ibidem, p.13).Este foarte interesant în concepia Printelui Ghelasie c pune limbajul (ca Limbaj, cu litermare), înaintea Gândirii. Aceasta este o inversare a raportului din inteligena artificial, în carelimbajul era redus la gândire, se încerca trecerea de la limbaj, ca o secven de semne lingvistice,la o reprezentare a înelesului, a gândirii.Printele d chiar i o explicaie: Ädoar Limbajul are acces la Fiin, pe când Gândirea este doar în 'afara Fiinei' «Gândirea 'trebuie' s devin 'Limbaj', altfel simte c-i lipsete 'împlinirea'.

Activity (4)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
Ghenof Cristina liked this
maricelluscan liked this
madalina liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->