Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
2Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Cap 5

Cap 5

Ratings: (0)|Views: 24|Likes:
Published by yonikdim

More info:

Published by: yonikdim on Jul 03, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/21/2011

pdf

text

original

 
 
5
COMPETI
Ţ
IE
Ş
I COOPERARE
Teoriile la care ne-am referit pe scurt – etica virtu
ţ
ilor, utilitarismul
ş
i etica datoriei – intereseaz
ă
, ca atare, numai pe speciali
ş
tii în
business ethics
. Oamenii de afacerisunt, în marea lor majoritate, prea ocupa
ţ
i pentru a reflecta filosofic asupraactivit
ăţ
ii lor, ceea ce nu înseamn
ă
c
ă
nu îi preocup
ă
câtu
ş
i de pu
ţ
in moralitatea înafaceri. De regul
ă
, îns
ă
, convingerile lor nu au un fundament filosofic solid; unii seraporteaz
ă
la morala cre
ş
tin
ă
sau la opiniile bunului sim
ţ
, dar cei mai mul
ţ
i cultiv
ă
 ceea ce tot filosofii numesc drept
enlightened self-interest 
– „egoismul luminat”.Una dintre tr 
ă
s
ă
turile cele mai vizibile ale afacerilor este competitivitatea. Neîndoielnic, afacerile înseamn
ă
concuren
ţă
 
ş
i aproape oricine î
ş
i poate da seamade avantajele competi
ţ
iei în economia de pia
ţă
: produse
ş
i servicii mai bune
ş
i maivariate, la pre
ţ
uri mai mici, inova
ţ
ie, diversitate, dezvoltare etc. Mul
ţ
i oameni deafaceri nu în
ţ
eleg îns
ă
prea clar natura competi
ţ
iei economice
ş
i conexiunea einecesar 
ă
cu cooperarea; preocupa
ţ
i exclusiv de maximizarea profitului lor înlimitele legii, ei ignor 
ă
orice responsabilit
ăţ
i morale fa
ţă
de ceilal
ţ
i, întrucât leconsider 
ă
ni
ş
te fantezii idealiste
ş
i umanitare, ce stânjenesc afacerile, mic
ş
orând profitul. Aceast
ă
percep
ţ
ie simplist
ă
implic
ă
ideea c
ă
, din cauza concuren
ţ
ei, un bunmanager nu are, în economia de pia
ţă
, nici o alt
ă
op
ţ
iune în afar 
ă
de a cump
ă
ra câtmai ieftin
ş
i de a vinde cât mai scump. Se accept
ă
,
ă
ă
entuziasm, existen
ţ
a unuicadru legal care trebuie respectat, dar atât: în limitele legii totul e permis pentru ase atinge scopul unic al oric
ă
rei afaceri serioase: maximizarea profitului.
 
E
TICA ÎN AFACERI
 
Egoismul îngust
Perspectiva maximelor avantaje nu este specific
ă
numai lumii afacerilor, ci apareca o posibil
ă
viziune general
ă
despre lume, prea adesea sus
ţ
inut
ă
de sim
ţ
ul comun.Aceast
ă
viziune se nume
ş
te
egoism
iar ideea sa de baz
ă
este aceea c
ă
fiecareindivid trebuie
ş
i îi este îng
ă
duit s
ă
urm
ă
reasc
ă
, în tot ceea ce face, în primul rând propria fericire, adic
ă
împlinirea dorin
ţ
elor 
ş
i satisfacerea intereselor sale personale.Dac
ă
egoismul este sau nu corect din punct de vedere moral reprezint
ă
o problem
ă
extrem de dificil
ă
 
ş
i unora li se pare chiar insolubil
ă
cu argumente strictra
ţ
ionale. Se spune c
ă
gândirea nu poate dovedi c
ă
unuia ar trebui s
ă
îi pesenecondi
ţ
ionat de al
ţ
ii; unii oameni cred c
ă
da, mâna
ţ
i fiind nu numai de argumenteintelectuale, ci mai ales de imboldurile inimii, în vreme ce al
ţ
ii cred c
ă
nu. Îns
ă
 egoismul simplist sau îngust nu poate fi acceptat ca teorie etic
ă
valabil
ă
nici m
ă
car din perspectiva interesului propriu. Cu alte cuvinte, în m
ă
sura în care judec
ă
mai profund, cineva care nu urm
ă
re
ş
te altceva decât maximum de avantaje personaletrebuie s
ă
accepte faptul c
ă
a fi întotdeauna de un egoism feroce, c
ă
ruia nu-
ţ
i pas
ă
 niciodat
ă
câtu
ş
i de pu
ţ
in de ceilal
ţ
i, este o strategie perdant
ă
care, în final, sesoldeaz
ă
cu mult mai pu
ţ
ine beneficii decât o strategie în care sunt avute în vedere,mai mult sau mai pu
ţ
in,
ş
i interesele sau dorin
ţ
ele celorlal
ţ
i. Nu este greu s
ă
ne imagin
ă
m ce s-ar întâmpla într-o lume în care to
ţ
ioamenii nu
ţ
i-ar urm
ă
ri decât interesele personale. O astfel de lume ar sem
ă
nadestul de mult cu s
ă
lb
ă
ticia „st
ă
rii naturale” descrise de c
ă
tre Thomas Hobbes(1588 – 1679) în faimoasa lui carte
 Leviathan
. Având o viziune pesimist
ă
asupranaturii umane, Hobbes consider 
ă
c
ă
, prin zestrea sa nativ
ă
, omul este o fiin
ţă
 guvernat
ă
de instincte agresive, înclinat oricând s
ă
î
ş
i atace cu extrem
ă
cruzimesemenii spre a-
ş
i satisface neîntârziat toate poftele. Prin firea lui, omul „natural”este un lup fa
ţă
de to
ţ
i ceilal
ţ
i – 
homo homini lupus est 
. Neîngr 
ă
di
ţ
i de nici oautoritate, într-o ipotetic
ă
„stare natural
ă
”, care ar precede apari
ţ
ia institu
ţ
iilor sociale, oamenii s-ar afla permanent într-un r 
ă
zboi generalizat, al fiec
ă
ruiaîmpotriva tuturora:
de bellum omnia contra omnes
. Unora li s-ar putea p
ă
rea
ş
iast
ă
zi c
ă
ar tr 
ă
i mult mai bine dac
ă
 
ş
i-ar putea urm
ă
ri doar propriile interese, f 
ă
ă
afi incomoda
ţ
i de complica
ţ
ii birocratice, de legi privind protec
ţ
ia mediului, de taxe
ş
i impozite, de restric
ţ
ii vamale
ş
i alte limit
ă
ri ale actelor noastre. Hobbes le arat
ă
 acestora de ce se în
ş
eal
ă
. Într-o stare de r 
ă
zboi generalizat, nici via
ţ
a, nici proprietatea nim
ă
nui nu ar fi în siguran
ţă
; regulile societ
ăţ
ii civile ar fi înlocuite dedreptul celui mai tare, iar cuvinte precum
dreptate
 
ş
i
nedreptate
nu ar avea nici unsens. Hobbes descrie cu mult
ă
vigoare consecin
ţ
ele nenorocite ale acestei ostilit
ăţ
iomniprezente: „Într-o atare condi
ţ
ie, nu poate exista industrie; pentru c
ă
fructele eiar fi nesigure: drept urmare, n-ar exista cultura p
ă
mântului; nici naviga
ţ
ie
ş
i niciutilizarea produselor importate de peste m
ă
ri; [nu ar exista] nici un fel
 
C
OMPETI
Ţ
IE
Ş
I COOPERARE
 
de construc
ţ
ii confortabile; nici instrumente de ridicat
ş
i de mutat dintr-un locîntr-altul obiecte grele; nici urm
ă
de cunoa
ş
tere a suprafe
ţ
ei p
ă
mântului; dem
ă
surare a timpului; de art
ă
 
ş
i literatur 
ă
; de societate;
ş
i, mai r 
ă
u decât toate, [ar exista din bel
ş
ug] o neîntrerupt
ă
fric
ă
 
ş
i pericolul unei mor 
ţ
i violente; iar via
ţ
aomului [ar fi] singuratic
ă
, s
ă
rman
ă
, brutal
ă
 
ş
i scurt
ă
” (Hobbes 1985, p. 186).Orice persoan
ă
ra
ţ
ional
ă
, crede Hobbes, ar dori s
ă
g
ă
seasc
ă
o cale desc
ă
 pare din aceast
ă
ostilitate generalizat
ă
a st
ă
rii naturale. A evita riscurileinacceptabile ale acestui r 
ă
zboi sângeros generalizat este o chestiune de bun sim
ţ
 
ş
ide ra
ţ
iune elementar 
ă
. Cu to
ţ
ii vom fi mai avantaja
ţ
i dac
ă
accept
ă
m anumiteconstrângeri ale actelor noastre fa
ţă
de ceilal
ţ
i, cu condi
ţ
ia ca
ş
i ace
ş
tia s
ă
accepteacelea
ş
i constrângeri. Cu toate aceste constrângeri, vom fi mai liberi, deoarece vomfi feri
ţ
i de agresivitatea celorlal
ţ
i. For 
ţ
ele industriei
ş
i ale comer 
ţ
ului nu potfunc
ţ
iona bine decât într-o societate civil
ă
bine organizat
ă
. Pesimist pân
ă
la cap
ă
t,Hobbes se îndoie
ş
te de faptul c
ă
cei mai mul
ţ
i dintre oameni sunt ni
ş
te persoanesuficient de ra
ţ
ionale pentru a se supune de bun
ă
-voie legilor, întrucât în
ţ
eleg beneficiile st
ă
rii de legalitate, drept pentru care sus
ţ
ine ideea unui „suveran”extrem de puternic, apt s
ă
impun
ă
prin for 
ţă
respectarea legilor, mai ales de c
ă
treaceia care nu le în
ţ
eleg rostul.Teoria lui Hobbes are multe puncte slabe, dar merit
ă
aten
ţ
ia noastr 
ă
,deoarece ofer 
ă
prima demonstra
ţ
ie a faptului c
ă
egoismul feroce estecontraproductiv, chiar din perspectiva interesului personal. Aceast
ă
demonstra
ţ
ieeste important
ă
deoarece mul
ţ
i oameni de afaceri sunt anima
ţ
i de dorin
ţ
amaximiz
ă
rii profitului. Dar, a nu urm
ă
ri nimic altceva este o gre
ş
eal
ă
. Dac
ă
fiecareagent economic încearc
ă
s
ă
ob
ţ
in
ă
pentru sine avantaje maxime în dauna tuturor celorlal
ţ
i, în final fiecare va ob
ţ
ine efectul contrar, adic
ă
ni
ş
te beneficii diminuate.La prima vedere, maximizarea profitului
meu
,
ă
ă
s
ă
-mi pese de ceea ce seîntâmpl
ă
cu ceilal
ţ
i, poate p
ă
rea o idee cât se poate de bun
ă
. Dar dac
ă
este o idee bun
ă
pentru mine, e la fel de bun
ă
 
ş
i pentru ceilal
ţ
i. Concurându-ne unii pe ceilal
ţ
i
ă
ă
mil
ă
, cu to
ţ
ii vom avea pân
ă
la urm
ă
mai pu
ţ
in de câ
ş
tigat decât dac
ă
am fi
ţ
inut cu to
ţ
ii seama
 ş
i
de interesele celorlal
ţ
i. Tocmai în vederea maximiz
ă
rii profitului, calculul ra
ţ
ional ne oblig
ă
a
ş
adar s
ă
l
ă
rgim perspectiva. Cu to
ţ
ii accept
ă
mc
ă
ar fi o prostie din partea noastr 
ă
s
ă
urm
ă
rim numai câ
ş
tigurile imediate, f 
ă
ă
s
ă
 ne preocupe
ş
i cele viitoare. Ceea ce se aplic
ă
în timp, este valabil
ş
i în ceea ce prive
ş
te cadrul social, astfel încât trebuie s
ă
ne identific
ă
m cu anumite grupuri,gândindu-ne nu doar la interesul individual, ci
ş
i la cel colectiv.Competi
ţ
ia nu este un scop în sine, ci un sistem de rela
ţ
ii
ş
i interac
ţ
iuniîntre indivizi sau grupuri, în cadrul c
ă
ruia to
ţ
i agen
ţ
ii economici urm
ă
resc cele mai bune rezultate pentru fiecare. Contrar aparen
ţ
elor, cele mai bune rezultate pot fiob
ţ
inute nu printr-o atitudine constant agresiv
ă
,
ţ
intind distrugerea celorlal
ţ
icompetitori, ci printr-o îmbinare inteligent
ă
de agresivitate concuren
ţ
ial
ă
 
ş
i spirit decooperare. A
ş
adar, egoismul îngust trebuie respins nu numai pentru faptul c
ă
esteimoral; unii oameni vor r 
ă
mâne la convingerea c
ă
afacerile nu au nimic de-a face

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->