Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
3Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Borangic C. - Incursiune in Arsenalul Armelor Curbe Tracice. Falx Dacica. Sebus, I, 2009

Borangic C. - Incursiune in Arsenalul Armelor Curbe Tracice. Falx Dacica. Sebus, I, 2009

Ratings: (0)|Views: 4,362|Likes:
Published by dmamusa
Incursiune in Arsenalul Armelor Curbe Tracice. Falx Dacica
Incursiune in Arsenalul Armelor Curbe Tracice. Falx Dacica

More info:

Categories:Types, Research, History
Published by: dmamusa on Jul 04, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/05/2012

pdf

text

original

 
 Incursiune în arsenalul armelor curbe tracice.
 Falx dacica
 
C
ǎ
t
ǎ
lin BORANGIC
ǎ
zboaiele daco-romane din anii 101-102
ş
i 105-106 au scos în eviden
ţǎ
nu numaiînsu
ş
irile r 
ǎ
zboinice ale ramurii de nord a tracilor, dacii, ci
ş
i o adaptare local
ǎ
a unei s
ǎ
 biicurbe cunoscut
ǎ
în antichitate sub numele de
 falx.
Spre deosebire de pumnalul
 sica
, crea
ţ
ie indiscutabil
ǎ
a tracilor, sabia încovoiat
ǎ
, a
ş
anumita
 sabie-secer 
ǎ 
, nu a fost specific
ǎ
doar spa
ţ
iului trac, ea fiind cunoscut
ǎ
 
ş
i de tracii sud-dun
ǎ
reni, de greci
ş
i de macedoneni, de lycieni sau de unele triburi celtice
1
astatului dac.Probabil la origine o simpl
ǎ
secer 
ǎ
,
 falx dacica
a suferit modific
ǎ
ri succesive, cum putem deduce din existen
ţ
a unor forme de
 falx
în orizonturi cronologice mai vechi
2
, ajungândla dimensiuni impresionante
ş
i forme elaborate spre sfâr 
ş
itul regalit
ǎţ
ii dacice. Transformareasecerii de bronz într-o sabie curbat
ǎ
a coincis cu trecerea de la Epoca Bronzului la EpocaFierului, epoc
ǎ
dominat
ǎ
de un metal mult mai potrivit pentru o astfel de arm
ǎ
-unealt
ǎ
 
ş
i poatefi pus
ǎ
pe seama nevoii de adaptare a unor lupt
ǎ
tori simpli, pu
ş
i în fa
ţ
a unor situa
ţ
ii tacticenoi. Evolu
ţ
ia armei poate fi urm
ǎ
rit
ǎ
în dou
ǎ
direc
ţ
ii, una din care a derivat
 falcata
, cunoscut
ǎ
 
ş
i utilizat
ǎ
în întregul bazin mediteranean
3
 
ş
i o a doua linie directoare de evolu
ţ
ie care a dusspre o sabie de mai mari dimensiuni, cu lama alungit
ǎ
, curbat
ǎ
mai accentuat
ş
i cu t
ǎ
i
ş
ul pe partea concav
ǎ
, utilizat
ǎ
cu prec
ǎ
dere la nord de Dun
ǎ
re.
 
 Nu se cunoa
ş
te numele pe care dacii l-au dat acestei însp
ǎ
imânt
ǎ
toare arme, astfel c
ǎ
 istoriografia l-a înregistrat doar în varianta latin
ǎ
. Termenul
 falx, -cis
, pl.
 falces
(
 secer 
ă 
,
cosor 
,
coas
ă 
,
cange
), probabil latinizarea grecescului
 falcata
,
 
a definit în special unealta, cunumeroasele sale atribute diferen
ţ
iatoare, dar 
ş
i arma, cu utilitate în practicile cultice, lavân
ă
toare sau cu aplica
ţ
ii militare. La modul general,
 falx
desemna toate obiectele de forme
ş
im
ă
rimi diferite care aveau în comun t
ă
i
ş
ul pe partea interioar 
ă
a unei lamemai mult sau mai pu
ţ
in curbate, aceast
ă
caracteristic
ă
diferen
ţ
iindu-le de diversele tipuri de cu
ţ
ite
4
.În ceea ce prive
ş
te panoplia dearme curbe utilizate cu prec
ǎ
dere la nord de Dun
ǎ
re puteminclude în sintagma
 Dacorum falcibus
5
secerile, coasele, cosoarele
ş
i cu
ţ
itele de lupt
ă
, pumnalulcurb (
 sica
)
ş
i cele dou
ă
tipuri principale de sabie curb
ă
:
rhomphaea
tracic
ǎ
 
ş
i varianta maiscurt
ă
,
 falx dacica
, utilizat
ă
de tracii nord-dun
ǎ
reni.La un asemenea în
ţ
eles larg se va fi gândit, probabil,
ş
i Cornelius Fronto, integrând înansamblul de cuvinte
 Dacorum falcibus
toate tipurile de arme curbe utilizate de daci. Oclarificare necesar 
ǎ
aduce Publius Papinius Statius, pentru care
 falx
este arma-simbol a
1
Daremberg, Saglio 1926, s. v.
 falx
, p. 970.
2
Vulpe 1967, p. 61, pl. XVII, fig. 2 (105); 4 (140); 5 (134).
3
Quesada Sanz 1992, p. 192-195.
4
 
Daremberg, Saglio 1926, s. v.
 falx
, p. 968-971.
5
M. Cornelius Fronto,
 Principia Historiae
, II, p. 204, în Fontes I, p. 533.
1
 
getului
6
, ceea ce concentreaz
ǎ
aten
ţ
ia doar asupra unei anume arme curbe, suficient deindividualizat
ǎ
 
ş
i eficient
ǎ
încât s
ă
poat
ă
fi asociat
ă
cu etnia celor care o foloseau. Coroborândaceast
ă
informa
ţ
ie cu reprezent
ă
rile artistice din epoc
ă
, singurul candidat la acest statut r 
ă
mâne unanume
 falcatus ensis
devenit în literatura de specialitate recent
ă
 
 falx dacica
, arm
ă
ale c
ă
reicaracteristici nu au fost îns
ă
, pân
ă
acum, stabilite în detaliu.Sabia curb
ă
dacic
ă
este a
ş
adar nu doar una dintre armele curbe ale dacilor, ci
ş
i cea maieficient
ă
dintre ele, în orice caz una dintre cele mai celebre arme curbe folosite în Antichitate,în întregul areal mediteranean, inclusiv zona Balcanilor nordici
7
.Din multitudinea de arme curbe utilizate de c
ǎ
tre daci, ea se deta
ş
eaz
ǎ
nu prin num
ǎ
rulde exemplare descoperite, cât prin morfologia elaborat
ǎ
 
ş
i prin caracteristicile tehnice cuajutorul c
ǎ
rora ea s-a dovedit o arm
ǎ
de excep
ţ
ie.Morfologia, reconstituit
ǎ
par 
ţ
ial, a acestui tip de sabie, numit
ǎ
“Sarmizegetusa” dup
ǎ
 locul de provenien
ţǎ
a majorit
ǎţ
ii pieselor descoperite
8
, arat
ǎ
o arm
ǎ
de dimensiuni medii spremari, cu o lungime total
ǎ
situat
ǎ
între 0,70-1 m, cu un mâner terminat printr-o îngro
ş
aredestinat
ǎ
opririi mâinilor, pretabil
ǎ
la utilizarea cu una sau dou
ǎ
mâini. Lama este triunghiular 
ǎ
 în sec
ţ
iune, cu o lungime apreciabil
ǎ
, având o curbur 
ǎ
elegant
ǎ
terminat
ǎ
printr-un vârf ascu
ţ
it.Resturile pietrificate de piele, descoperite în cazul unui exemplar, înt
ǎ
resc ipoteza c
ǎ
acest tip decurbur 
ǎ
permitea purtarea sabiei într-o teac
ǎ
9
.Destul de explicit în stabilirea propor 
ţ
iilor este reversul unui sestert
(
fig.8/6
) emis laRoma în intervalul 104-111, mai probabil dup
ă
106 (RIC 584, Cohen 569)
.Ansambluliconografic se afl
ǎ
ilustrat
ş
i pe un as (
fig. 8/7
), variant
ǎ
a aceluia
ş
i tip monetar 
, iar armele,clar vizibile, sunt foarte asem
ǎ
n
ǎ
toare cu armele curbe reliefate pe scena LXVII a Columneitraiane.Un exemplu în acest sens îl constituie chiar Columna traian
ǎ
, din Forul lui Traian,monument în care abund
ǎ
prezen
ţ
a acestor arme în mâinile lupt
ǎ
torilor daci care se opunRomei. Dimensiunile acestor s
ǎ
 bii curbate, având ca reper statura o
ş
tenilor, le arat
ǎ
ca fiindmedii, comparabile cu lungimea
 gladius
-urilor romane, sau chiar mai mici, ceea ce poate oferi perspectiva unor arme grele, cu lamele late, relativ scurte de cca.50 cm, mânuite cu o singur 
ǎ
 mân
ǎ
. Acela
ş
i monument, în scenele în care prezint
ǎ
trofeele
, ofer 
ǎ
o alt
ǎ
perspectiv
ǎ
dincare rezult
ǎ
ni
ş
te s
ǎ
 bii mari, comparabile cu dimensiunile unui scut (
fig. 8/1-5
,
8
).Dimensiunile
ş
i forma acestor s
ǎ
 bii sunt apropiate de exemplarele descoperite cu prec
ǎ
dere în zona capitalei regatului dac
ş
i se poate spunec
ǎ
reprezint
ǎ
o imagine corect
ǎ
asabiei cu care era dotat
ǎ
elita militar 
ǎ
din preajma regelui
. Diferen
ţ
ele pot fi puse pe seamatalentului, a inspira
ţ
iei artistice sau a unei doze de subiectivism politic dac
ǎ
 
ţ
inem seama defaptul c
ǎ
pe Column
ǎ
dacii apar figura
ţ
i ca ni
ş
te barbari simpli, f 
ǎ
ǎ
echipament complex, iar  pe scenele cu trofee apar c
ǎ
m
ǎş
i de zale, coifuri, l
ǎ
nci, tolbe cu s
ǎ
ge
ţ
i sau s
ǎ
 bii lungi.
6
Versurile 131-134 ale p
ă
ţ
ii a II-a a operei
 Achilleis
: P. Papinius Statius,
 Achilleis
, II, p. 51.
 
7
Pârvan 1982, p. 288-289.
8
Borangic 2006, p. 97-99.
9
P
ă
dureanu 2001, p. 156.
10
Moisil
 
1929, p. 30, pl. VIII, fig. 39.
11
www.coinarchives.com (01 feb. 2009).
12
www.ancients.info (01 feb. 2009).
13
Bobu Florescu 1969, p. 85, Taf. LIX, LXXXIII; CXV; CXXI.
14
Bobu Florescu 1969, Taf. B, D, E, LXVI, LXVII.
15
Borangic 2006, p. 98.
2
 
Diferen
ţ
a de mesaj este evident
ǎ
 
ş
i oblig
ǎ
la pruden
ţǎ
în identificarea
ş
i stabilirea unor criteriifixe, dar,
ţ
inând seama de contextul în care apar, imaginile nu pot fi eludate.Un element hot
ǎ
râtor, în stabilirea dozei de adev
ǎ
r istoric con
ţ
inut
ǎ
de reliefurileromane, îl reprezint
ǎ
descoperirea în contexte arheologice,
ş
i nu numai, a unor s
ǎ
 bii identicecu cele de pe trofee
ş
i nici m
ǎ
car a uneia, deocamdat
ǎ
, din cele utilizate de c
ǎ
tre r 
ǎ
zboiniciidaci reliefa
ţ
i pe Column
ǎ
. Concluzia este sprijinit
ǎ
de metopele Trofeului de la Adamclisi, alec
ǎ
ror autori, meseria
ş
i
ş
i solda
ţ
i din trupele cantonate aici dup
ǎ
cucerirea Daciei, au fost maiaproape de evenimente,
ş
i implicit mai califica
ţ
i în redarea armamentului barbar. S
ǎ
 biile
ǎ
zboinicilor barbari, daci sau alia
ţ
i ai acestora, sunt dedou
ǎ
tipuri: unul lung asimilabil
rhomphaea
-lor tracice dar cu evidente caracteristici locale
 
iunul cu dimensiuni apropiatede cele de pe trofeele Columnei sau din contextele arheologice
.Exemplificarea cu artefacte sufer 
ǎ
o serie de neajunsuri, datorate în parte rarit
ǎţ
iiacestor obiecte în contextele arheologice, iar pe de alt
ǎ
parte, din cauza relativei standardiz
ǎ
ri.De
ş
i arma este prezent
ǎ
pe numeroase monumente arhitecturale, emisiuni monetaresau piesevotive, ambiguit
ǎţ
ile artistice nu las
ǎ
s
ǎ
ǎ
zbat
ǎ
caracteristicile reale ale acestor s
ǎ
 bii
, autoriimul
ţ
umindu-se aproape întotdeauna s
ǎ
redea ideea de
 falx
 
ş
i nu imaginea obiectiv
ǎ
a acesteia.Din punct de vedere ar heologic, de
ş
i deloc numeroase, descoperirile se subsumeaz
ǎ
, cumici excep
ţ
ii
(
rep.
 
1
,
fig. 1/2
), unui singur tip de sabie, numit de noi “Sarmizegetusa” dup
ă
 locul de provenien
ţă
a mai multor s
ă
 bii curbe despr ecare avem certitudinea c
ă
sunt autentice
ş
icare au p
ă
strate aproape integral toate caracteristicile
.Descrierea acestui tip de sabie curb
ǎ
ofer 
ǎ
o oarecare standardizare, în sensul c
ǎ
 diferen
ţ
ele sunt minore, toate piesele fiind circumscrise aceleia
ş
i tehnologii de fabricare
ş
iaceleia
ş
i idei func
ţ
ionale. Deosebirile
ţ
in de m
ǎ
iestria f 
ǎ
urarului sau de specifica
ţ
ii alecomenzii de lucru primite de acesta. Astfel acest tip de sabie are o lam
ǎ
lung
ǎ
, suficient de lat
ǎ
 ca s
ǎ
ofere o bun
ǎ
rezisten
ţǎ
la impact. Ceea ce le individualizeaz
ǎ
este sistemul de prindere amânerului, care poate fi cu tub de înm
ǎ
nu
ş
are (
rep. 2
,
fig. 2/1
), cu ajutorul unui/unor inele de prindere a cozii (
rep. 3
,
fig. 3/2 a-b
), cu tij
ǎ
(
rep. 4
,
fig. 4/1
;
5/1
), prin limb
ǎ
de mâner dedus
ǎ
din lam
ǎ
(
rep. 5, Pl. I/1
;
Pl. V/1
) sau cu orificiu pentru nit (
rep. 6
,
fig. 2/2
). Dac
ǎ
  pentru acestea din urm
ǎ
lungimea total
ǎ
a mânerului,
ş
i implicit a armei, poate fi dedus
ǎ
cu o probabilitate mare, pentru celelalte tipuri ar fi putut exista posibilitatea ata
şǎ
rii unui mâner lung ceea ce ar transforma sabia într-o coas
ǎ
de lupt
ǎ
. Aceast
ǎ
ipotez
ǎ
pare deloc improbabil
ǎ
 dac
ǎ
 
ţ
inem seama de faptul c
ǎ
piese cu aceast
ǎ
alur 
ǎ
sunt re pr ezentate pe numeroasemonede
, sau pe una din metopele monumentului de la Adamclisi
. Aceast tip de curbur 
ǎ
,de
ş
i are o geometrie variabil
ǎ
la toate exemplarele repertoriate, nu se prezint
ǎ
suficient devariat încât s
ǎ
se constituie în subtipuri. O caracteristic
ǎ
, insuficient de argumentat
ǎ
îns
ǎ
, o
16
Bobu Florescu 1960, p. 429, Fig. 197, metopa XVIII; p. 431, Fig. 199, metopa XX; p. 445, fig. 212, metopaXXXIII; p. 446, fig. 213, metopa XXXIV; p. 447, fig. 214, metopa XXXV.
17
Bobu Florescu 1960, p. 434, fig. 202; pag. 428, fig. 196; p. 451, fig. 216/b, metopa XXXVII (reconstituire deEusebiu Mironescu).
18
Borangic 2006, p. 47-101.
19
Laz
ă
r 1995, p. 105.
20
Alte descoperiri arheologice similare nu se cunosc, sabia curb
ǎ
descoperit
ǎ
la Sarmizegetusa Regia (
Pl. I/1
) fiindfragmentar 
ǎ
, reconstituirea unghiului de curbur 
ǎ
este o sarcin
ǎ
dificil
ǎ
 
ş
i, într-o oarecare m
ǎ
sur 
ǎ
discutabil
ǎ
dar arme cuacest unghi de curbur 
ǎ
apar pe numeroase monede romane dar 
ş
i pe un exemplar ilustrat pe Column
ǎ
(
Pl. VIII/9
).
21
Borangic 2006, p. 97.
22
Sabia se afl
ǎ
în expozi
ţ
ia Muzeului Militar Central din Bucure
ş
ti dar f 
ǎ
ǎ
alte detalii.
23
Borangic 2006, p. 55-61; p. 64; p. 70.
24
Bobu Florescu 1960, p. 433, fig. 201, metopa XXII.
3

Activity (3)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
kostas1977 liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->