Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword or section
Like this
40Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
SEMIOLOGIA Aparatului Cardiovascular

SEMIOLOGIA Aparatului Cardiovascular

Ratings: (0)|Views: 1,869|Likes:
Published by synoida

More info:

Published by: synoida on Jul 05, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/14/2013

pdf

text

original

 
CURSURILE 5 & 6SEMIOLOGIA APARATULUI CARDIOVASCULAR 
 Anamneza în afecţiunile cardiace
Vârsta
Imediat după naştere precum şi în copilărie se pot diagnostica cardiopatiile congenitale.In perioada în care copiii sunt în colectivităţi apar bolile infectocontagioase, virale sau bacteriene şi mai ales RPA cu complicaţiile lui, cardita reumatismală şi valvulopatiile.La adulţi şi la rstnici apar: HTA, cardiopatia ischemică acută şi cronică,cardiomiopatiile, cordul pulmonar cronic, insuficienţa cardiacă.
Sexul
La sexul feminin apare o incidenţă crescută a cardiopatiilor congenitale, a carditeireumatismale cu cea mai frecventă valvulopatie, stenoza mitrală, prolapsul de valmitrală, cardiotireoza. Tot la femei există o incidenţă crescută a colagenozelor, mai ales alupusului eritematos sistemic, a poliartritei reumatoide şi cu determinări cardiace.La menopauză apare mai frecvent HTA şi cardiopatia ischemică.La sexul masculin, apar mai frecvent valvulopatiile aortice, de etiologie reumatismalăsau luetică. După 40 de ani apar cardiomiopatia etanolică, cardiopatia ischemică iar maitardiv, HTA.
Antecedentele heredo-colaterale
Există mai multe afecţiuni cardiovasculare care pot avea determinism genetic. Cele maicitate boli sunt: HTA, cardiopatia ischemică, cardita reumatismală,etc.
Antecedentele personale
A.
 Fiziologice
: în perioada activă, ciclurile menstruale pot decompensa unele cardiopatiiiar sarcina le poate agrava (stenoza mitrală, HTA). Tot în această perioadă, datorităhormonilor estrogeni (fibrinoliză crescută, efect vasodilatator,adezivitate plachetară joasă), femeile sunt protejate de instalarea cardiopatiei ischemice (danu suntdiabetice, nu folosesc anticoncepţionale, dacă fumează).
 B.Patologice:
-Bolile infecţioase ale copilăriei: scarlatina, angine, rujeola, viroze repetate, RPA , pot determina apariţia în timp a unor valvulopatii, endocardite, miocardite.-Virozele , gripele pot da miocardite.-Febra tifoidă, difteria pot da miocardite.-Luesul determină la adulţi apariţia aortitelor, a insuficienţei aortice, pericarditelor,simfize pericardice.-Hipertrofia ventriculară dreaptă apare secundar bolilor cronice pulmonare: BPCO,astm bronşic, TBC pulmonar, adică cordul pulmonar cronic.
 
-Hipertiroidismul determină tahicardie, aritmii, HTA, adică cardiotireoza.Hipotiroidismul favorizează apariţia cardiomiopatiei.
-
Diabetul zaharat determină apariţia micro şi macroangiopatiei diabetice, cu toatecomplicaţiile lor, ateroscleroza, cardiopatia ischemică dureroasă (incidenţă crescutăa infarctului miocardic).-Bolile renale cronice (GNA şi GNC, PNC) favorizează apariţia HTA şi ainsuficienţei cardiace stângi. Feocromocitomul este asociat cu HTA paroxistică.-Obezitatea favorizează ateroscleroza, cardiopatia ischemică, HTA, insuficienţarespiratorie cronică, cordul pulmonar cronic, sindromul Pickwick.-Anemiile severe trenante pot duce la insuficienţă cardiacă, aritmii iar poliglobuliiledau frecvent HTA, cardiopatie ischemică dureroasă, varice hidrostatice.-Pacienţii cu hemopatii maligne tratate cu citostatice pot face secundar tulburări deritm, angină pectorală iar cu radioterapie pot face pericardite constrictive.
Condiţiile de viaţă şi muncă
Stressul constituie una din cauzele frecvente actuale ale cardiopatiei ischemicedureroase şi HTA, mai ales dacă se asociază şi fumatul.Sedentarismul şi alimentaţia hipercalorică predispune la obezitate şi ulterior laateroscleroză, cu toate complicaţiile ei.Fumatul şi consumul de alcool sunt factori decisivi în accelerarea aterogenezei, adezvoltării cardiopatiei ischemice, cardiomiopatiilor dilatative, tulburărilor de ritm.
Simptomele din bolile cardiace
Simptomele din bolile cardiace pot fi specifice cordului sau pot fi nespecifice. Deaceea este foarte importantă anamneza care poate da informaţii despre natura lor exactă.
 Durerea precordială
Această durere, datorită localizării ei precordial, inclină pacientul doar spreetiologia ei cardiacă dar de fapt ea poate fi dată şi de alte cauze extracardiace.Descrierea durerii de către pacient poate ajuta medicul să facă diferenţa dar uneori suntnecesare explorări care să confirme sau să infirme originea ei cardiacă. De fapt durerea precordială poate fi dată de cord (origine cardiacă) sau de afecţiuni cardiovasculare:aortite, pericardite, miocardite. Extracardiace pot fi durerile date de afecţiuni parietale,mediastinale sau pulmonare. (pneumotorax, pleurită, embolii pulmonare, zona zoster,nevralgii intercostale, etc).
 Durerea precordială de origine coronariană
Ea se declanşează în momentul în care se produce un dezechilibru între necesar şiaportul insuficient de oxigen (hipoxia) determinând ischemia miocardului. Origineaischemiei este în peste 90% din cazuri ateroscleroza, care obstruealumenulcoronarian, dar ea poate fi determinată şi de spasm coronarian, coronarite reumatismalesau infecţioase, anemii severe, insuficienţa sau stenoza aortică, etc. Ca urmare a
 
obstruării coronarei apare un teritoriu miocardic neirigat ceea ce duce la necroza lui,adică la infarctul miocardic.Durerea de natură ischemică poartă numele de
angină pectorală.
Angina pectorală poate fi:
de efort 
(dată de coronare stenozate), spontană (dată destenozări mai accentuate cu aport insuficient de oxigen chiar şi în repaos),
variabilă,
 prin spasm coronarian, al cărui prototip este
angina nocturnă Prinzmetal 
şi
instabilă,
când stenozarea este peste 85%, la limita stenozei. Când obstrucţia este completă, printromb sau hemoragie subintimală, se realizează
infarctul miocardic
.Angina pectorală are următoarele caractere:
-
ca
localizare
: tipic are localizare retrosternală pe care pacientul o precizează cu toatămâna, de tip constrictiv. Uneori apar şi localizări atipice: în hemitoracele drept, înregiunea epigastriîn infarctul postero-inferior, în mâna stângă, în regiuneainterscapulovertebrală.
-
Ca
iradiere
: tipic, iradierea este în umărul şi membrul superior stâng pe margineacubitală până la ultimele două degete. Alteori, durerea iradiază în mandibulă şi lanivelul gâtului. Atipice sunt durerile în ambii umeri sau în regiunea posterioară atoracelui. Sunt descrise şi durerile amputate, în care lipseşte durerea precordială şiapar dureri la nivelul zonelor de iradiere, adică numai la nivelul degetelor de la mânastângă sau numai în mandibulă.
-
Caracterul
ei este de obicei de constricţie, ca şi o gheară precordială sau uneori seresimte ca o apăsare sau arsură.
-
Intensitatea
durerii depinde de gradul de percepţie al pacientului al durerii eavariind de la intensitate mare până la atroce.
-
Durata
durerii este de la câteva secunde până la 15 minute sau chiar, 30 minute înangina instabilă.
-
Frecvenţa
este destul de rară în angina stabilă şi frecventă în angina instabilă
-
Condiţii de apariţie
: la efort, în angina de efort; nocturnă sau în repaos, în anginaspontană; după mese copioase, stress intens, fumat excesiv, expunere la frig, etc.
-
Condiţii de dispariţie a durerii
: angina de efort se reduce sau dispare în repaos; înangina stabilă se reduce după administrarea de nitroglicerină sublingual; în anginainstabilă, nu dispare decât la doze mari de nitroglicerină sau chiar nu se reduce.
-
Semne de acompaniament
: transpirii, anxietate marcată (senzaţia moiiiminente), dispnee inspiratorie, etc.
 Durerea în infarctul miocardic:
Localizare frecvent precordial
Intensitate atroce, şocogenă
Durează peste o oră (ore sau zile)
Apare după stress, eforturi mari, nocturn
 Nu dispare la nitroglicerină ci doar la opiacee
Este însoţită de paloare, transpiraţii, agitaţie psihomotorie dată de senzaţiamorţii iminente, anxietate extremă, tulburări de ritm, greţuri şi vărsături (maiales în cel inferior), stare de colaps cardiogen

Activity (40)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 thousand reads
1 hundred reads
Andreea Luca liked this
Adina Dan liked this
Elena Lucyana liked this
bebitoasa76 liked this
Bigiu Ioana liked this
Carmen Soare liked this
Elena Scutaru liked this
Fertu Dana liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->