SEMIOLOGIA FICATULUI SI CAILOR BILIARE

Ficatul este cea mai mare glanda din organism (1000 – 1500g) si are numeroase
functii, fiind implicat in:
• Metabolismul glucidic
• Metabolismul proteic
• Metabolismul lipidic
• Metabolismul apei
• Functia biliara
Metabolismul glucidic
• glicogenogeneza: de la zaharurile simple absorbite (glucoza, fructoza, galactoza,
manoza, xiloza, arabinoza) se sintetizeaza glicogen; neoglicogneza permite sinteza
glicogenului pornind de la grasimi sau aminoacizi (explica hiperglicemia persoanelor ce
nu consuma glucide).
• glicogenoliza determina transformarea glicogenului in glucoza prin hidroliza

- glicoreglarea este controlata de sistemul nervos vegetativ bulbar si de echilibrul dintre

hormonii hipo si hiperglicemianti.
- insulina favorizeaza glicogenogeneza la nivel hepatic si se opune procesului de
glicogenoliza, fiind singurul hormon hipoglicemiant.
- Hormoni hiperglicemianti:
 hormonii hipofizei anterioare antagonizeaza efectele insulinei;
 catecolaminele;
 cortizonul creste glicemia prin stimularea neoglicogenezei
Metabolismul proteic
Ficatul intervine în:
 Anabolismul proteic
 sintetizează cea mai mare parte a proteinelor plasmatice (albumină, fibrinogen,
protrombină, o parte din globulină)
 pentru sinteza albuminei se pleacă de la diferiţi aminoacizi luaţi din alimente
 sinteza protrombinei se face numai în prezenţa vitaminei K ce provine din
alimentaţie şi din sinteza realizată de flora microbiană intestinală;
 aminoacizii necesari pentru sinteza globulinelor se obţin prin transaminarea
aminoacizilor exogeni;
Catabolismul proteic şi ureogeneză (NH3 provine din dezaminarea aminoacizilor la
nivel hepatocitar la care se adaugă amoniacul sangvin adus la ficat de vena portă – de
origine intestinală şi din circulaţia generală);
 Stocare de scurtă durată a proteinelor
Metabolismul lipidic
Ficatul primeşte şi metabolizează:
• lipide intestinale absorbite ca trigliceride şi acizi graşi prin vena portă
• lipide din circulaţia generală la polul sangvin
• acizii grasi sunt oxidati la dioxid de carbon şi apă
• colsterolul este metabolizat sub influenţa enzimelor: colsterolesteraza, colinesteraza,
lipaza.

Metabolismul apei
Ficatul intervin în determinismul presiunii oncotice prin sinteza albuminei şi unii
hormoni cu rol în metabolismul apei (ADH, aldosteron, cortisol) sunt inactivaţi la nivel
hepatic.
Funcţia biliară
a. Compoziţia lichidului biliar
• apă
• compuşi anorganici: ioni de clor, sodiu, potasiu, anion bicarbonic, în concentraţie
asemănătoare cu cea plasmatică
• compuşi organici: săruri biliare, fosfolipide, colsterol, bilirubină conjugată, mici
cantităţi de proteine, enzime (fosfataza alcalină, gamma glutamil transpeptidaza, leucin
amino peptidaza, 5-nucleotidaza).
 Cantitatea normală de bilă: 750 – 1000 ml/24 ore.
 Bila rezultă prin secreţia activă a acizilor biliari în canaliculele biliare.
 În vzicula biliară are loc absorbţia a 90% din apă.
 În canalele hepatice şi coledoc are loc secreţia de bicarbonat controlată de secretină.
b. Metabolismul acizilor biliari
Acizii biliari primari, caracteristici omului, se formează plecând de la colesterol, după
două transformări principale în hepatocit:
• hidroxilarea nucleului ciclopentanofenantrenic la nivelul reticulului endoplasmic
• ruperea catenei laterale în mitocondrii
 Rezultă acizii colic şi chenodeoxicolic. Acizii biliari primari sunt conjugaţi în RE
hepatocitar cu aminoacizii glicocol şi taurină, rezultând acizii glicocolic şi taurocolic care
sunt excretaţi în bilă pe cale diferită de cea a bilirubinei şi coloranţilor.
 90% din acizii biliari primari, excretaţi în bilă, sunt reabsorbiţi prin difuziune pasivă, de-
a lungul întregului intestin subţire, mai ales la nivelul ileonului terminal.
 10% din cantitatea totală de acizi excretaţi nu se reabsorb şi ajung în colon, unde sunt
deconjugaţi şi dehidroxilaţi sub acţiunea enzimelor florei colonice, rezultând acizii biliari
secundari: acidul dezoxicolic din acidul colic şi acidul litocolic din acidul
chenodezoxicolic.
 Acizii biliari reabsorbiţi sunt conjugaţi în hpatocit şi reexcretaţi prin bilă, ce conţine un
amestec de acizi biliari primari şi secundari.
 Eliminarea prin fecale nu depăşeşte în mod normal 2%.
 Ficatul sintetizează aproximativ 600 mg acizi biliari în 24 ore.
c. Rolurile acizilor biliari
• în bilă menţin în soluţie colesterolul insolubil în apă şi îl împiedică să se cristalizeze
• în intestinul subţire excercită rol de “detergenţi”, favorizând emulsionarea lipidelor, dar
rolul lor fundamental este în absorbţia lipidelor şi a vitaminelor liposolubile.

d. Metabolismul bilirubinei
Hemoglobina este formată din hem şi globină. Administrarea de precursori marcaţi ai
hemului (glicină marcată radioactiv) a permis precizarea faptului că pigmenţii biliari
prezintă două vârfuri de activitate.
• bilirubina precoce (10-20%) – rezultă din catabolismul hemului proteinelor
nonhemoglobinice (mioglobina, catalaza, citocromii hepatici) şi a hemului din măduva
hematopoietică, sursa majoră fiind eritropoieza ineficientă.
• bilirubina tardivă – provine din catabolismul hemului eritrocitelor îmbătrânite, captate
şi distruse în celulele reticulohistiocitare.
- Bilirubina sintetizată în celulele sistemului reticulohistiocitar este descărcată în plasmă
şi aproape instantaneu complexată cu albuminele. La nivelul ficatului este recaptată în
sângele sinusoidal de către hepatocite şi este conjugată în RE neted.
- Bilirubina conjugată este eliminată activ în lumenul canaliculilor biliari, la fel ca şi
coloranţii BSP, roz bengal, verde de indocianină (nu însă pe aceeaşi cale cu a acizilor
biliari).
În intestin, după deconjugare de către glucuronidază, este redusă sub acţiunea
enzimelor şi bacteriilor anaerobe din flora intestinală, rezultând un grup de 3 compuşi
tetrapirolici incolori denumiţi urobilinogeni (d-urobilinogen, mezobilinogen,
stercobilinogen).
Urobilinogenii:
- o parte eliminaţi prin scaun (125 – 200 mg zilnic) şi se dezoxidează în stercobilină,
dând aspectul de scaune pleiocrome
- altă parte sunt reabsorbiţi şi cu sângele port ajung în ficat, care îi elimină aproape în
totalitate (95-97%) prin bilă, realizând un circuit enterohepatic.

La om, principalul pigment biliar este bilirubina, care în condiţiile unei hemolize
fiziologice, se sintetizează în cantităţi de 250 – 300 mg/24 ore. Catabolismul a 1 gram
de hemoglobină generează 36,2 mg de bilirubină. Eliminara fecală a urobilinogenului
este de 125 – 200 mg/24ore (limita superioară a normalului 280mg/24 ore).
Urobilinogenul se elimină în urină în cantităţi reduse (<4mg/24ore).
Bilirubina indirectă Bilirubina directă
- r. Hajmans van der Bergh indirectă - r. Hajmans van der Bergh directă
- Liposolubilă - hidrosolubilă
- nu se elimină prin filtrul renal - nu e toxică
- se fixează pe lipidele SNC -> fenomete - trece filtrul renal
toxice grave (encefalopatia bilirubinic
(la sugar şi copilul mic)

e. Metabolismul coloranţilor
Brom-sulfon-ftaleina (BSP), colorant sintetic, după injectare intravenoasă este vehiculat
de albuminele plasmatice, captat de hepatocit, conjugat cu aminoacizi sulfuraţi (mai ales
glutation) şi este eliminat activ în canaliculele biliare.
-BSP constituie o probă importantă în explorarea funcţiei hepatice dependentă de:
 existenţa unui debit sangvin hepatic normal
 captare normală la polul sangvin normal al hepatocitului
 excreţie normală la nivelul polului biliar.
 DATE DE ORDIN GENERAL

 Varsta
N.n si sugar
- icter al n.n si sugarului: imaturitatea UDP-GT, blocarea prin lapte matern, sdr. Crigler-
Najjar tip I, atrezie de cai biliare
- glicogenoze

Copil si adolescent: sdr. Crigler-Najjar tip II, sdr. Gilbert, sdr. Dubin-Johnson, Rotor,
hepatite virale (A, B, C, B+D, E, G), hepatite cronice, ciroza hepatica
Adult:
• hepatite virale, ciroza hepatica, cancer hepatic, hepatopatie etanolica (steatoza,
steatohepatita, steatociroza)
• steatoza hepatica nonalcoolica - amiloidoza, hemocromatoza, b. Wilson
• deficit in α1- AT (ciroza hepatica + emfizem pulmonar)
• ciroza biliara primitiva, hepatite cronice autoimune, colangita sclerozanta primitiva
• b. Caroli, ciroza biliara secundara - sarcoidoza hepatica
• abces hepatic, colangite, angiocolite, angiocolecistite
• chistul hidatic hepatic - litiaza biliara

Varstnici
• ciroze hepatice de diferite etiologii
• cancer hepatic, colangiocarcinom, carcinom vaterian
• MTS hepatice, interesare in hemopatii maligne
 Sexul: B - hemocromatoza; F - CBP, HCA, sdr. HELLP (Hemolysis, Elevated Liver
anzymes, Low platelet count)
 Profesia:
• personal medical, centre de hemodializa: risc de contaminare cu vir. hep. B, B+D, C
• ind. bauturilor alcoolice: steatoza, steatofibroza
• alimentatia carentiala in principii alimentare: ciroza copiilor rosii (carenta in
proteine)
• anestezisti (hepatita prin inhalare de halotan)
• ind chimica: hepatopatii toxice
• veterinari, ciobaniu, macelari: chist hidatic hepatic
• alimente poluate cu aflatoxine: risc de neoplazii hepatice
Motivele internarii
- astenie, inapetenta - ↓ G , prurit
- icter, hepatalgie de efort si postprandiala - subfebrilitate/febra
- ascita, edeme membre inferioare
- epistaxis, gingivoragii, hematoame, melena

Istoricul bolii
- debut: acut/ progresiv/ insidios
- manifestari la nivelul altor organe (stomac, intestin, splina)
 Antecedente patologice
- hepatita virala acuta A: nu cronicizeaza;
sdr. dispeptic bilioduodenal
- hepatita virala acuta B→ hepatite cronice
(Persist, Active), ciroza, carcinom hepatic
- hepatita virala acuta B+D → HCA - CH -
cancer hepatic
- hepatita virala acuta C → HCP - HCA -
CH - cancer hepatic
- mononucleoza infectioasa (v. Epstein-
Barr)
- citomegalovirus, herpes virus, v.
Coxsackie B
- virusul amaryl - febra galbena
- tratamente parenterale
- medicatie hepatotoxica: antibiotice,
tuberculostatice, AINS, citostatice,
imunosupresive, CO, anestezice (halotan)
- boli ale VB si cailor biliare
- boli ale pancreasului (pancreatite acute si
cronice)
- boli ale tubului digestiv (UG, UD, cancer
gastric, RCUH, b. Crohn, sdr. de
malabsorbtie)
- parazitoze: lamblia, amoebiaza, chist
hidatic
- boli metabolice: DZ, HLP,
hemocromatoza
- boli infectioase acute: dizenterie,
leptospiroza, septicemii, lues, tbc
- afectiuni cardiace drepte si globale
 Antecedente eredocolaterale: colemia familiala Gilbert, sdr. Dubin-Johnson, sdr,
Rotor, hemocromatoza, glicogenoze, boala polichistica (boli cu caracter familial),
chistul hidatic
 SIMPTOMATOLOGIA FUNCTIONALA
 sdr. astenonevrotic
- astenie fizica, psihica, intelectuala, sexuala - cefalee, insomnie/somnolenta
- dispnee, palpitatii, fenomene vasomotorii

 sdr. algodispeptic
- hepatalgie de efort, postprandiala/spontana
- dispepsie: apetit capricios, intoleranta alimentara (grasimi, condimente), gust amar,
greata, varsaturi alimentare si bilioase

 sdr. de hiperinflatie gazoasa (dispepsia flatulenta): balonari postprandiale, flatulenta,

eructatii

 tulburari de tranzit: constipatie, diaree

 sdr. hemoragipar:
- mucoase: epistaxis, gingivoragii, petesii
- cutanate: purpura, echimoze
- hematemeza, melena, rectoragii, metroragii

 sdr. icteric: scleral/sclerotegumentar

 sdr. edemato-ascitic: edeme, ascita

 sdr. endocrin: modificari ale libidoului, ↓ potentei (♂ ), hipomenoree, amenoree (♀),

↓ pilozitatii, ginecomastie, stelute vasculare, eritroza
 EXAMENUL OBIECTIV
I.  Examenul general
       febra/subfebrilitate
-         inflamatia parenchimului/cailor biliare
-         necroza hepatica - abces, neoplasm hepatic
       foetor hepaticus: miros de ficat crud/ridiche
       atitudine fortata: colica hepatica (cancer cu invazia capsulei, abces hepatic)
       facies
-         icter sclerotegumentar - pigmentare brun-cenusie (hemocromatoza)
-         angiectazii in “desen de bancnota” - stelute vasculare
-         buze si mucoase carminate - xantelasme (CBP, colestaza cronica)
-         inel Kayser-Fleischer (b. Wilson) - rinofima (hepatopatia etanolica)
Icterul
•Inelul pericornean Kayser-Fleischer

Rinofima
   stare de nutritie: normoponderal/obez (steatoza), denutritie  casexie (ciroza atrofica)
   stare psihica: tulburari de memorie, OTS, apraxie ideatorie si constructiva (EH)
   tegumente, mucoase, fanere:
-    spider naevi (teritoriul VCS) - palme hepatice
-    unghii albe, hipocratism - icter sclerotegumentar
-    mucoase carminate - pilozitate pubiana 
-    ascita - hernia ombilicala
- rarirea pilozitatii faciale si presternale, ginecomastie, atrofie testiculara (B)
- atrofia sanilor si  pilozitatii (F)
-    circulatie venoasa colaterala - leziuni de grataj (colostaza), echimoze, purpura
 sistem osteoarticular: osteoartropatie (hemocromatoza), osteoporoza + osteomalacie
(CBP)
       sistem ggl. limfatic:adenopatii in HVA si HC(C)
       ap. respirator: transsudat pleural (ciroza)
       ap. cardiovascular: regim circulator hiperkinetic
       ap.digestiv: varice, ascita, meteorism abdominal
       ap.urogenital: oligurie, opsiurie, IR functionala
       sistem nervos: flapping tremor, sdr. cerebelos (dizartrie, dismetrie)
       sistem endocrin: hiper-/hipotiroidie, hipopituitarism, Addison/Cushing
II.  Examenul local al abdomenului
Inspectie: circulatie colaterala venoasa (periombilicala, portocav, cavocav), hernie
ombilicala
Palpare: palparea ficatului (procedee monomanuale – simplu, acrosare, police – Glenard,
lovire si bimanuale – simplu, balotare, Gilbert, Mathieu)  dificultate in obezitate,
meteorism, ascita
Scratch test – combina palparea cu ascultatia: se plaseaza stetoscopul in aria matitatrii
hepatice si cu varful indexului se traseaza paralele cu presupusa margine a ficatului, pornind
din fosa iliaca dreapta; sunetul creste brusc in intensitate cand se ajunge la marginea inf a
ficatului
        Volum Crescut
-  HVA, HC, CH hipertrofica - steatoza, amiloidoza, hemocromatoza
-  B. Wilson, sarcoidoza - abces, maladie polichistica, chist hidatic
-  hemangioame gigante - staza venoasa: ICC, ICD, sdr.Budd-Chiari
-  staza biliara - tumori hepatice benigne
- tumori hepatice maligne primare/secundare
Scazut
-  atrofie acuta galbena - ciroza hepatica atrofica
   Mobilitate: normal este mobil cu miscarile respiratorii;  in perihepatita
 Sensibilitate: in perihepatita, ficat cardiac, colangita, abces hepatic, cancer hepatic cu
interesarea capsulei Glisson
 Consistenta: moale – steatoza, ficat de staza; dura – ciroza, amiloidoza, lues, cancer
hepatic
  Suprafata: neteda – normal, steatoza, amiloidoza, ficat de staza; neregulata – ciroza,
lues, cancer primitiv/secundar
  Marginea: neregulata, ascutita – ciroza hepatica, lues, amiloidoza; rotunjita –
steatoza, ficat de staza venoasa, biliara
Percutie:
• limita superioara: sp Vic dr (l. parasternala si medioclav.) – sp VIIic (l. axilara medie)
– sp. X (l. scapulara) – sp. XI paravertebral
• limita inferioara – in triunghiul lui Labbe (intre coasta VII stg si coasta IX dr)
• lobul drept – 11cm (l. medio claviculara); lobul stang – 6 cm (xifoid – marg inf lob
stang)
matitatea hepatica  ascensionata – meteorism, ascita, tumori abdominale; coborata
– emfizem, hepatoptoza; marita – hepatomegalie (inflamatii, infectii, parazitoze, tumori,
staza venoasa/biliara, tezurismoze); micsorata – CH atrofica, atrofie galbena, emfizem ,
meteorism, sdr. Chilaiditi
Afectiuni ce evolueaza cu hepatomegalie:
  Staza: venoasa – suprafata neteda, elastica, margine rotunda, reflux hepatojugular
biliara - aceleasi caracteristici  s. Courvoisier-Terrier
  Ciroza hepatica hipertrofica: consistenta ferma, neregulata
  Hepatite acute (virale, toxice alcoolice si medicamentoase)
  Steatoza hepatica: suprafata neteda, margine rotunjita, nedureroasa
 Tezaurismoze (amiloidoza, hemocromatoza, sarcoidoza, deficit 1-AT): consistenta
ferma, nedureroasa
 Tumorala (cancer hepatic, MTS, infiltratie leucemica): neregulata, dura
 Parazitara (chist hidatic): neregulata
 Hepatomegalie cu dezvoltare intratoracica

Ascultatie: suflu sistolic – cancer hepatic; suflu sistolic venos – Cruveilhier-Baumgarten;

suflu sistolodiastolic – fistule av; frecaturi peritoneale – perihepatite, CH, cancer hepatic;
freamat hepatic – chist hidatic; semnul MONASM – necroza acuta de sarcina
 EXPLORAREA FUNCTIONALA HEPATICA
SINDROMUL HEPATOPRIV
Albumina:
-      sinteza = 10-12g/zi Electroforeza proteinelor serice
- semiviata = 16-24 zile A=3,5-5,5g/dl 50-65%
-      VN = 3,5-5,5g% (50-65%) 1G=0,2-0,4g/dl 4,2-7,2%
-      Raportul A/G>1 (1,2-1,8) - ↓ in CH, HC 2G=0,5-0,9g/dl 6,8-12%
-      A<3g% - iminenta aparitiei ascitei G=0,6-1,1g/dl 9,3-15%
-      A<2,5g% - valoare critica G= 0,7-1,7g/dl 13-23%
- A<2g% - alterare severa si ireversibila
-     A : denutritie, cancere digestive, sdr. de malabsorbtie, enteropatie exsudativa,
epansamente seroase, hemoragii
Pseudocolinesteraza serica: are 11 izoenzime; VN=3000-8000UI/ml
-    se coreleaza cu albumina, protrombina
-  in IH, normala in icterele obstructive
Factorii coagularii
I – fibrinogen
II – protrombina
III – tromboplastina tisulara
IV – Ca2+
V - proaccelerina – factorul labil
VII – proconvertina
VIII – globulina antihemofilica
IX – factorul Christmas
X – factorul Stuart-Prower
XI – PTA (Activator tisular al plasminogenului)
XII – factorul Hagemann
XIII – FSF (Factor Stabilizator al Fibrinei)
-    in disfunctiile hepatocelulare  factorii II, V, VII
- timpul Quick exploreaza global complexul protrombinic (= protrombina (II),
proconvertina (VII), proaccelerina (V) si factorul Stuart (X))
-  timpul de coagulare a plasmei oxalate si deplachetate in prezenta trombinei tisulare
(tromboplastina tisulara) si a Ca2+  VN: 11,5”-12,5”–14”
-     I.P = 85-100% - IP<70%: disfunctie hepatica - IP<40%: IH grava, CH
-     timpul partial de tromboplastina (VN: 1’30”- 2’30”)
-  in ficat: sinteza factorilor II, V, VII, IX, X, XI, XII, XIII + sinteza de
activatori/inhibitori ai fibrinolizei
-    testul Koller: vit.K, 10mg/zi, 3 zile, apoi repeta TQ  ameliorare cu 15% (deficienta
absorbtiei vit.K)
-     fibrinogenul – betaglobulina sintetizata in SRE si ficat (VN: 200-300mg%)
  in hepatite acute, metastaze, tromboza v. splenice, leucemie, colagenoze,
cistinoza
  in afibrinogenemia congenitala, policitemie, carcinom de prostata
Colesterolul total si colesterolul esterificat, TG, lipidele totale
-  precursori: acetilCoA si -OH-CH3 glutarilCoA sintetizate in citoplasma si microsomii
hepatocitului
-   colesterol total (VN: 180-220mg%) - colesterolul esterificat: 70 – 80% din colest
total.
Acizii biliari:
- componenti esentiali ai bilei, rezultati din catabolismul colesterolului
-   VN: 2,26ng/ml sau 6 mmol/l- reprezinta 1/1000 din concentratia in bila; concentratia
creste in incterele obstructive
Ceruloplasmina: metaloglucoproteina ce contine Cu (VN: 16,9-34,2 mg%)
-   intervine in oxidarea Fe si metabolismul transferinei
-    in b. Wilson,  in procese maligne, b. Hodgkin
Feritina:  in hemocromatoza (>1000ng/ml) in asociere cu  capacit totala de legare a
Fe de catre siderofilina (>60%)
Alfa1 – antitripsina: componenta a sistemului proteazo inhibitorilor (Pi); se realizeaza
trei variante in functie de nivelul alfa 1 antitripsinei: PiM (mediu), PiS (lent), PiZZ (foarte
lent). Tipul PiZZ → valori mici ale alfa 1 antitripsinei (<50mg/dl) → boala hepatica si
emfizem pulmonar sever
Glicemia, TTGO, TTIVG

Testul galactozuriei provocate (Bauer)

- bolnavul à jeun (post de 12h) mictioneaza si ingera 40g galactoza in 200 ml apa 
prelevari de urina la 2h-4h-10h-24h si prelevari de sange la 30’-60’-90’-120’

VN galactozemie: urina <1g/4h si 6g/24h; sange<80mg%

Testul cu acid hipuric: apreciaza functia antitoxica a ficatului

-  se face incarcare cu benzoat de Na (6g p.o. sau 1,77g i.v.)  se urmareste eliminarea
urinara la 4 ore
-   VN: eliminare  3,5g/4h sau 1g/1h - eliminarea  in IH

Proba diurezei provocate (Bauer) – asemenatoare cu proba de dilutie si concentrare

Volhard
-   se administreaza 1000ml apa  bolnavul urineaza din 30-30’, timp de 3 ore
-   VN: in primele 90’ se elimina  500ml (50%)
-   In HCA, CH, HA  opsiurie
Testul la BSP
-    se injecteaza BSP 5mg/kgc (1ml 5%/kgc) - retentia la 45’ < 5%
-    clearance-ul fractionat al BSP = 13-18% - T ½ = 5-7’

Testul la verde de indocianina: se injecteaza i.v. 0,5mg/kgc

-    are toxicitate minima si se obtin rezultate identice cu ale BSP

Clearance-ul cu roz bengal I131

Clearance-ul cu Au 198 (mezenchimal sau kupfferian)

-    se inj. i.v. 50C Au198  scintigrama hepatosplenica si captarea extrahepatica
-    VN: 12-18%; in HC si CH, nu se modifica in steatoze, HA si ictere mecanice

Amoniemia VN: 10-80g/dl (5-50mol/L)

-     hiperamoniemie in IH, sdr. Reye, erori innascute de metabolism, nou-nascuti

Sistemul kalicreina-bradikinina: hepatocitul sintetizeaza kalikreinogen

-      VN: 9724 mol/ml -  inaintea alterarii IQ
 SINDROMUL DE HEPATOCITOLIZA
Afectare a permeabilitatii de membrana  enzime (ASAT, ALAT, LDH, SDH, OCT),
metale (Fe, Cu), vitamine (B12)
  ASAT (TGO/GOT) – in mitocondriile din cord, ficat, rinichi, muschi scheletici
-  VN: 8-20U/l;
-  in HA, IMA, traume musculare, pancreatite, intoxicatii cu eritromicina, opiacee
- ↓ in boala beri beri, unele boli hepatice
 ALAT (TGP/GPT) – enzima citosolica din ficat, miocard, muschi (ficat >miocard);
- VN: 8-20U/l
-   in boli hepatice, MTS hepatice, obstructie biliara, pancreatita, ficat de staza
- HVA: ALAT: 10-20xN (poate atinge nivele de peste 1000U/l)
- HC: 2-3xN (in formele persistente) si >10xN (HC active)
- ASAT (GOT)/ALAT(GPT) – de Ritis; N>1 (1,33); devina <1 in fazele evolutive ale
hepatitelor
- ALAT>ASAT – HC activa; ASAT>ALAT – HC alcoolica
-ALAT, ASAT – 100 – 500xN in hepatitele toxice induse de paracetamol
- in HA de origine virala  ALAT || ASAT (15xN)
Aldolaza:  in HA, HC si CH; VN: 0- 2,5 U/l  poate creste pana la 10 U/l
Ornitincarbamil transferaza (OCT): VN: 0,6 moli/ml; 100xN - HA
Lactic dehidrogenaza (LDH): VN: < 200U/l
-     Izoenzima LDH5 > LDH4 in bolile hepatice
Glutamat dehidrogenaza (GLDH) – VN<4U (barbati), <3U/l (femei)
- ↑ in necroze hepatice, coma hepatica, obstructii inflamatorii si neoplazice ale cailor biliare,
etilism cronic
-↑ GLDH concomitenta cu bilirubina si transaminazele – icter parenchimatos
-↑ GLDH si bilirubinei cu valori normale ale transaminazelor – icter obstructiv
Xantin oxidaza si guanaza (enzime ale metab purinic) – cresc la debutul hepatitei virale
(act max in prima sapt de boala).
Sideremia - ↑ consecutiv hepatocitolizei
-    VN: B= 65-175 g/dl (11,64-31,33 mol/l) * conversia g/dl X 0,1791=mol/l
F= 50-170g/dl (8,95-30,43mol/l)
Cupremia: 100g/dl (16mol/l); eliminare urinara 30g/24h; ↑ in icterele obstructive; ↓ in
boala Wilson (↓ si ceruloplasmina)
Vitaminemia B12 (100-700pg/ml; 74-516 pmol/l); ↑ in hepatocitoliza
 SINDROMUL BILIOEXCRETOR
  Bilirubina totala: VN=0,3-1,0mg/dl (3,4-17,1mol/l)
-  in hepatite acute, HC, CH, obstructie, hemoliza, foame
 Bilirubina directa: VN < 0,2mg/dl (< 3,4mol/l)
* conversia mg/dl X 17,10 = mol/l
 in colestaza (litiaza biliara, coledociana, tumori, stricturi, colestaza medicamentoasa),
sdr.Dubin-Johnson, Rotor
- determina culoarea maron inchis a urinei
  Bilirubina indirecta: VN < 0,8 mg/dl (< 13mol/l))
 in icter hemolitic, b. Gilbert, icterul fiziologic al n.n, sdr. Crigler-Najjar
-Saruri biliare in urina (colaluria) – apare in icterul colostatic, icterul hepatocelular,
colestaza intra si extrahepatica benigna si maligna
  Acizii biliari: N <10mg/l; ac.colic=0-3,4 mg/l, ac.chenodeoxicolic=0-1,9 mg/l
-  in HA, HCC si CH
 Fosfataza alcalina: fractia termostabila are provenienta hepatica (<20%), fractia
termolabila are provenienta osoasa
-  VN = 20-50 UI/l; 1-4 u Bodanski; 5-11 u King-Armstrong
-  in colestaza intra-/extrahepatica, cancerul hepatic primitiv, MTS hepatice, steatoza
hepatica, carcinomul VB
!!! In obstructia neoplazica cu baraj complet (cancer de cap de pancreas) realizeaza
cresterile cele mai importante.
  Gama-glutamil transpeptidaza: VN: B= 9-50U/l, F= 8-40U/l
-   in HA, SHA, CH, icter obstructiv
  5- nucleotidaza: VN=2-15 U/l
 in colestaza intra-/extrahepatica, MTS, Ciroza biliara Prim/Sec., colangita sclerozanta
primitiva
Leucinaminopeptidaza (LAP) – VN:50-220 UI; specificitate pentru colestaza
(neinfluentata de bolile osoase)
   Colesterolul esterificat, lipoproteinaX, haptoglobina -  in colestaza
Test BSP concomitent cu tubajul duodenal – detectarea eliminarii duodenale a
colorantului si gradul de permeabilitate a cailor biliare
Bila A – coledociana
Bila B – veziculara
Cercetarea leucocitelor in bila indica originea inflamatiei cailor biliare:
• bila C – angiocolita
• bila B – colecistita
• bila B si C – angiocolecistita
• bila A – duodenala
• Cel atipice → neoplazie (ampulom vaterian, colangiocarcinom)
 SINDROMUL INFLAMATOR MEZENCHIMAL
    teste de labilitate serica – orientative
-     reactia timol: VN=0-4 UML (in HV, HCP, HCA, CH )-  si -globulinele
-     testul Takata-Ara: VN- 80-100mg%;  <70mg% in HC si CH
-     testul Gross: VN=1,5-2,2cc ( in HC si CH)
-     testul cu sulfat de cadmiu, banda de coagulare Weltmann si ZnSO4
    electroforeza si imunodifuziunea
-   si -globulinele in HVA, HC, CirH - - globulinele in HC si CirH
- 2 si -globulinele in CCH - 1 si 2 in procesele inflamatorii
- IgA: VN=76-390mg/dl  1+2 in procesele inflamatorii; in HAA, SHA, HCAA,
HVA
- IgM: VN=40-345mg/dl   -globulinele in CH, HCC
- IgG: VN=650-1500mg/dl  -globulinele in HC, CH, CaH
- IgE: VN=0-380mg/dl   in HC alergica, PAN
- IgD: VN=0-8mg/dl
 Fibrinogenul: VN=200-300mg/dl -  in HVA, angiocolite, abces hepatic
 EXPLORAREA ETIOLOGICĂ ŞI IMUNOLOGICĂ
Cercetarea markerilor hepatitei virale

Virusul hepatitei A (HVA) Virusul hepatitei B

• virus ARN
•infecţia acută sau recentă
este diagnosticată în prezenţa
IgM, iar infecţia anterioară de
IgG anti HVA
• virus ADN, cu următorii markeri:
• antigenul HBs (Ag HBs) şi anticorpii anti HBs
(Ac anti HBs) indică starea de purtător cronic
• antigenul HBc (AgHBc) si anticorpii anti HBc
(Ac anti HBc)
• IgM anti HBc indică infecţia acută
• AgHBs şi IgG anti HBc indică infecţia cr.
• antigenul HBe (AgHBe) indică infecţia recentă, cu
contagiozitate importantă şi anticorpii anti HBe (Ac
anti HBe) sunt indicatori ai vindecării.
Virusul hepatitei C (VHC)
• virus ARN, cu antigenul VHC (AgVHC)
si anticorpi anti VHC (Ac anti VHC)
• Ac anti VHC → infecţia acută
• Ac anti VHC, ARN VHC negativ în ser
dar pozitiv în hepatocite → infecţia cronică
Virusul hepatitei E (VHE)
• virus ARN
• se pot pune în evidenţă anticorpii anti
VHE
Virusul hepatitei F (VHF)
• virus ADN
Virusul hepatitei D (VHD)
• virus ARN
• se cercetează următorii markeri:
• Ag HBs
• Ac anti HBs de tip IgG sau IgM
• Ag HDV, Ac anti HDV, ARN HDV
• coinfecţia HBV – HDV este diagnosticată
de concomitenţa IgM anti HBs şi IgM anti
HDV
• suprainfecţia HDV – HBV este susţinută
de prezenţa IgM anti HDV şi IgG anti HBc

Virusul hepatitei G (VHG)

• virus ARN
Principalele categorii de autoanticorpi detectate în bolile hepatice:
 ANA (antinuclear antibody): anticorpi antinucleari
ASMA (anti smooth muscle antibody): anticorpi anti muşchi neted
 LKM (liver kidney microsomal): anticorpi anti microzomi hepatici şi renali
 ALCA (anti liver cytosol antigen): anticorpi anti antigen citozolic hepatic
 AGPC (anti gastric parietal cell): anticorpi anti celule parietale gastrice
 AMA (antimitocondrial antibody): anticorpi antimitocondriali
 AENA (anti extractable nuclear antigen): anticorpi anti antigen nuclear extractibil
 ATGA (anti tyroglobulin antibody): anticorpi anti tireoglobulină
ATMA (anti-tyroid microsomal antibody): anticorpi anti microsomi tiroidieni
 ANCA (anti neutrophil cytoplasma): anticorpi anti antigen citoplasmatic al neutrofilelor
 Anticorpi antieritrocitari cu test Coombs pozitiv în anemii autoimune asociate
hepatopatiilor cronice
 APL – anticorpi antifosfolipidici
 CIC – complexe imune circulante
 Factori reumatoizi
 Markeri biologici serici utili în diagnosticul afecţiunilor hepatice

• α1 fetoproteina (valori normale sub 20 ng/ml)

• ↑ până la 550 ng/ml în trimestrul trei de sarcină
• ↑ până la 550 ng/ml în procesele de regenerare hepatică
• valori peste 700 ng/ml în adenocarcinomul hepatic
• α1 anti tripsina (150 – 250 mg%) - ↓ în deficitul de α1 anti tripsină
• ceruloplasmina (20 – 35 mg/dl) - ↓ în maladia Wilson
• feritina (18 – 300 ng/l) - ↑ împreună cu Fe seric în hemocromatoză
• antigenul carcinoembrionar (CEA) (0 – 2 ng/ml) - ↑ în carcinomul metastatic