Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
5Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Sanda Cordos - Lumea

Sanda Cordos - Lumea

Ratings: (0)|Views: 23 |Likes:
Published by NakedNoise

More info:

Published by: NakedNoise on Jul 08, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/25/2012

pdf

text

original

 
O femeie, abia venită de la cîmp, naşte aproape îşi leapădă copilul, dar nu mai are putere sănască şi casa – placenta pruncului. Adoarme obosită – şitrebuie o trezească, lepede şi restul altfel,infecţia care se declaearapid o poate omorî.Femeia pierde mereu sînge – doctoriţa stagiară nu ştiece să-i mai facă – îi dă şi palme femeii, dar aceastacontinuă să doarmă, atît este de extenuată de muncă,de muncile toate. Şi atunci, vîră mîna în pîntecul femeiişi scotocte, şi o zuie, scînd bucacu bucaplacenta copilului…Această facere chinuită mi se pare că seamănăcu naşterea de acum a ţării: aduce în viaţă pruncul, darnu mai are putere să lepede resturile – prea trudită,inertă, fiindu-i indiferent, parcă, ce i se mai întîmplă.
Revoluţia
de-acum este copilul născut de oasemenea mamă prea obosită, inertă care poate muriinfectată, danu se trece la remediul rapid, chiarbrutal, pentru a o trezi, a o salva. Dar cine poate să osalveze? Şi cînd va lua sfîrşit acest proces al extirpăriiii infectate, al purifirii interioare organismulmamei este prea obosit sau bolnav, pare neînstare să-şiducă naşterea pînă la capăt”.(Florenţa Albu,
 Zidul martor 
)„Poate că n-am fost toţi sclavi.Ori dacă am dat impresia asta, poate că n-amavut toţi şi suflete de sclavi. Chiar dacă aceşti patruzecide ani au reprezentat pentru România o lungă robie.Îi va trebui oare tot pe atît poporului român ca săiasă din deşert? Noroc că timpul trece repede…”
4
 
(Dumitru Ţepeneag,
Reîntoarcerea fiului la sînul mameirătăcite
)
5
 
Mică istorie de figurant
În decembrie 1989, mie nu mi se încheiase, încă,tinereţea, cum avea să scrie, într-o frumoasă pagină,Cristian Popescu teva luni mai rziu, dar trăisem îndeajuns (aveam 23 de ani) ca să gîndesc, asemenealui, că „am fost şi eu, ca şi o ţară întreagă (aproape),una cu manechinele de lemn din vitrine”, ca să mi separă insuportabil şi ca să cred, ca atîţia alţii în acelevremuri, că va fi veşnic.Eram destul de tînără ca să nu resimt dramatic (şinu o înregistrez în rîndul marilor frustrări) lipsaalimentelor, deşi, desigur, trăiam şi eu, la fel ca (mai)toţi ceilai cu (sau uneori în absenţa) cartelei dealimente şi mă supuneam (mai degraamuzată)capriciilor unui vînzător morocănos care ba îmi dădea,ba îmi retrăgea jumătatea de franzelă şi borcanul deiaurt. Tocana de legume, conserva de peşte, biscuiţiicazoni, cafeaua cu (sau doar de) înlocuitori şi sucul dinbomboane (foste bomboane topite în apă şi păstrate înacele acvarii colorate ce susurau în cofetării) erau, peatunci, aproape îndestulătoare. În schimb, da, amreţinut cu putere (aceea pe care o hrănescnemuumirea îndelung exersată şi, asociată ei,umilinţa), ca neajunsuri rele, teribile, restriiile delumină şi de căldură (întunericul şi frigulatotcuprinzătoare), îndoctrinarea ideologică făcupedin ce în ce mai multe căi. Fără să pun la socotealăprogramele radioului şi ale televiziunii ori presa scrisă,multe erau mijloacele prin care eram ţinuţi cu faţa întoarsă spre partid şi spre conducători: prin disciplinelede învăţămînt incluse în programa universitară
6

Activity (5)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
MorganRisin liked this
Dan liked this
Dan liked this
sicran liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->