Professional Documents
Culture Documents
Vera Stăvilă
Istoriografia sovietică a promovat teza falsă po- Acest fapt reiese din relatările lui Sergiu Remen-
trivit căreia în timpul administrării româneşti co, discipolul acestei instituţii. De asemenea,
în Basarabia nu au existat instituţii preşcolare. drept argument în acest sens ne poate servi şi o
Conform istoricilor sovietici, astfel de instituţii imagine fotografică din colecţia muzeului care da-
au apărut aici abia după 28 iunie 1940 (Кишинев tează cu anul 19293. În sfârşit, borderourile sala-
1984, 242). În realitate, instituţiile preşcolare au riaţilor acestui orfelinat care se păstrează până în
constituit o verigă importantă a sistemului de in- prezent la Arhiva Naţională a Republicii Moldova
struire şi educaţie din Basarabia interbelică. În încep cu anul 19294.
cele 9 judeţe basarabene, între anii 1918-1940,
au funcţionat între 300-425 grădiniţe de copii. În
oraşul Chişinău, doar între anii 1918-1924, au fost
înfiinţate şi au început să funcţioneze 26 de grădi-
niţe de copii – o cifră destul de mare pentru acele
timpuri. Numărul total al copiilor din aceste gră-
diniţe atingea cifra de 1180 (Chişinău 1997, 263).
Este interesant că spre sfârşitul perioadei inter-
belice în Chişinău funcţiona majoritatea absolută
a grădiniţelor de copii deschise iniţial.
Printre instituţiile menţionate mai sus în perioa-
da interbelică în Chişinău a activat şi grădiniţa
nr. 7 (orfelinatul „Casa copilului”), condusă de
directoarea Alexandra Remenco1. Cu referinţă la Edificiul orfelinatului „Casa copilului”
această instituţie, în patrimoniul Muzeului Naţi- (actualmente facultatea Medicină Veterinară
onal de Arheologie şi Istorie a Moldovei, se păs- a Universităţii Agrare, str. S. Lazo nr. 1).
trează o colecţie de documente şi fotografii deo-
sebit de valoroasă. Între altele, ea include 31 de Orfelinatul dispunea de un local foarte comod
imagini fotografice datate cu anii ´30 ai sec. XX2. pentru acest scop5. Pe parcursul anilor clădirea
Colecţia respectivă a fost donată muzeului de că- a suferit unele modificări doar schimbând desti-
tre discipolul acestui orfelinat, Sergiu Remenco, naţia încăperilor. Clădirea avea două niveluri şi
care este inginer-electronist, a activat la Institutul subsol, cu intrare din strada Kogălniceanu. La
de fizică al AŞM. subsol erau amplasate bucătăria dotată cu toate
cele necesare şi două încăperi auxiliare destinate
Ideea înfiinţării orfelinatului „Casa copilului” din
necesităţilor orfelinatului. La parter erau repar-
Chişinău îi aparţine Floricăi Niţa, pedagog şi pu-
tizate cele trei dormitoare separate, confortabile,
blicist care şi-a făcut studiile la Bucureşti şi Viena.
cantina şi o sală mare cu un pian la mijloc (sala
În 1917 întreţine la Bucureşti un liceu particular,
festivă). Încăperile de la etaj, spaţioase şi lumi-
iar mai târziu se stabileşte la Chişinău. A jucat un
noase, bine amenajate serveau ca săli de clasă.
rol important în viaţa locală, a fost directoare a
Şcolii Normale de fete, care până în anul 1940 i-a Din lipsă de spaţiu orfelinatul nu dispunea de
purtat numele (Femei din Moldova 2000, 206). ateliere separate pentru lecţiile copiilor, de aceea
o parte din săli înzestrate cu mobilier şi utilaje,
Din materialele de care dispunem deducem că
orfelinatul şi-a început activitatea în anul 1929. 3
MNAIM, FB – 22480-11.
4
ANRM, F. 1477, inv. 5, d. 138, f. 7.
1
ANRM, F. 1477, inv. 5, d. 138, f. 11 5
În prezent în acest local se află facultatea de Medicină Vete-
2
MNAIM, FB – 22480 rinară a Universităţii Agrare, str. S. Lazo, nr. 1.
erau destinate ca atelier de tâmplărie şi croitorie. De aici rezultă că în orfelinat îşi găseau refugiu
În partea de jos a clădirii la parter era izolatorul atât copii din or. Chişinău cât şi din alte localităţi,
orfelinatului, amenajat cu toate cele necesare pen- cu o situaţie familială şi materială diferită.
tru izolarea copiilor în caz de epidemie. La etaj era
Pentru întreţinerea copiilor din orfelinat se chel-
amplasată şcoala primară de fete nr. 1, în frunte
tuiau anual 1.116.600 lei., inclusiv: salariul per-
cu directoarea Antonina Softa, cu o vechime de 23
sonalului administrativ – 115.200 lei, salariul
de ani în învăţământ, având un salariu de 4823 lei
personalului de serviciu – 81.600 lei, întreţinerea
lunar, detaşată de la şcoala de fete nr. 56. Chiria localului şi a mobilierului – 40,000 lei, radio şi
acestui local alcătuia 30.000 lei anual7. De menţi- telefon – 35.000 lei, cheltuieli de cancelarie –
onat că această şcoală era independentă de orfeli- 3000 lei, energia electrică – 1000 lei, combusti-
nat, dar era frecventată şi de fetele de aici. bilul şi tăiatul lemnelor – 45.000 lei, medicamen-
De asemenea, orfelinatul dispunea de o curte cu te – 10.000 lei, pentru alimentarea copiilor se
un lot de pământ împărţit în mai multe parcele, cheltuiau – 591.300 lei (25 de copii primeau câte
unde se creşteau flori şi se cultivau legume pen- 16 lei pe zi (146.000) de la Ministerul Educaţiei
tru necesităţile orfelinatului. Produsul culturii Naţionale, 75 de copii erau subvenţionaţi de Mi-
acestui teren alcătuia 2000 lei anual. Tot aici era nisterul Sănătăţii – câte 400 lei lunar – 360.000,
amenajată şi bine întreţinută o fermă de anima- subvenţiile de la alte instituţii şi autorităţi publice
le mici, păsări şi iepuri, care aduceau un venit de alcătuiau – 175.000 lei13).
96.250 lei anual8. Orfelinatul dispunea de instru- Cheltuielile pentru întreţinerea orfelinatului erau
mente agricole (sape, greble, roabe), confecţiona- suportate atât de Ministerul Educaţiei Naţiona-
te special pentru copii (despre aceasta ne vorbesc le, Comitetul Şcolar Comunal, cât şi de părinţii
şi imaginile fotografice din colecţia muzeului)9. copiilor prin taxe băneşti. Însă principala sursă
Iniţial, orfelinatul găzduia 53 de copii. Către 1938 de existenţă a orfelinatului o alcătuiau donaţiile.
aici erau instituţionalizaţi 80 de copii, în majori- Cele mai mari sume de bani erau alocate de Mi-
tate, de vârstă preşcolară. Contingentul orfelina- tropolia Basarabiei, de partidele politice şi socie-
tului era alcătuit nu numai din copii orfani. Aici tăţile culturale.
erau găzduiţi şi copii orfani de un singur părinte, Pe parcursul activităţii sale orfelinatul a fost vizi-
copii din familii sărace. Se acceptau şi copii din tat de mai multe personalităţi ale vieţii politice şi
familii complete cu situaţie materială satisfăcă- culturale din România şi de peste hotare (cu dona-
toare, cu achitarea unei taxe, care constituia 400 ţii importante, sume băneşti). Numai pe parcursul
lei lunar10. Cererile se examinau de către comite- anului 1938 i-a avut oaspeţi pe dna Müller, publi-
tul şcolar. Din acest comitet făceau parte G. Ji- cistă, soţia Inspectorului General Şcolar din Lon-
tarciuc – preşedinte, T. Macovei – organizator dra, principesa Cantacuzino din Bucureşti, Efrem
şi educator, P. Zaverşeniuc - membru, E. Halipa Tighineanu, locţiitorul Mitropolitului din Chişi-
– membru, I. Curbet – preot, A. Remenco – se- nău, un grup de profesori universitari din Iaşi14.
cretară11. Astfel a fost pusă în discuţie cererea lui
Luca Mişov prin care el solicită internarea în orfe- Lunar această instituţie era vizitată de elevele li-
ceelor particulare din Chişinău, care colectau pro-
linat a fiului său de 6 ani contra unei plăţi de 400
duse alimentare şi îmbrăcăminte pentru copii. Un
lei lunar. Comitetul aprobă cererea şi înscrie acest
oaspete binevenit era şi pictorul R. Okuşko, care
copil în orfelinat de la 20 decembrie 1938. Daria
vizita copiii periodic, donându-le rechizite şcolare,
Arseni, domiciliată în com. Ciopleni, jud. Lăpuş-
pensule şi vopsele. Nina Rădăuţanu-Cuniţchi pre-
na, solicită internarea celor doi copii Ileana de 9
da lecţii de limbă franceză, preotul Ion Curbet ţi-
ani şi Petru de 7 ani. Comitetul aprobă internarea
nea lecţii de religie şi oficia slujbe religioase. O fir-
copiilor de la 29 decembrie 1938 fără taxă, pentru
mă de confecţionare a încălţămintei asigura copiii
că petiţionara este mamă singură şi mai are 4 co-
cu cele necesare (încălţăminte). Sanatoriul pentru
pii acasă12.
afecţiuni neurologice al doctorului Koţovski acor-
6
ANRM, F. 1477, inv. 5 d. 156, f. 7. da asistenţă medicală gratuită copiilor şi angaja-
7
ANRM, F. 1861, inv. 1, d. 1, f. 15. ţilor orfelinatului. Un ajutor similar îl acorda şi
8
ANRM, F. 1861, inv. 1, d. 1, f. 13.
9
MNAIM, FB – 22480-21. Iulia Kveatkovski, şefa clinicii de oftalmologie.
10
ANRM, F. 1861, inv. 1, d. 1, f. 3.
11
ANRM, F. 1861, inv. 1, d. 1, f. 2. 13
ANRM, F. 1861, inv. 1, d. 1, f. 13.
12
ANRM, F. 1861, inv. 1, d. 1, f. 3. 14
ANRM, F. 1861, inv. 1, d. 1, f. 12.
290
V. Stăvilă, Contribuţii privind activitatea orfelinatului Сasa copilului” din Сhişinău
La prosperarea acestei instituţii şi-au mai adus con- asigurat crearea at-
tribuţia: Ştefan Dobândă, profesor de fizică la liceul mosferei de familie.
„B.P. Hasdeu”, activând în cadrul orfelinatului ca Ea a ştiut să condu-
membru al consiliului de tutelă, după război decan că şi să administre-
de facultate la Institutul Pedagogic „Ion Creangă”, ze această instituţie
Tatiana Macovei –organizator şi educator, mem- foarte bine. Copiii
bru al comitetului şcolar, Eleonora Halipa ş.a. Prin erau bine instruiţi,
străduinţa, sprijinul material şi moral depus, pen- asiguraţi cu hrană
tru existenţa şi buna funcţionare a orfelinatului, au şi îmbrăcăminte,
făcut ca această instituţie să fie cunoscută atât în localul era foarte
ţară cât şi peste hotarele ei. Numărul persoanelor curat şi îngrijit. Ac-
care au contribuit la buna funcţionare a orfelinatu- tivitatea ei a devenit
lui este cu mult mai mare. Numai în anul 1939 au cunoscută în toată
fost înscrise în cartea de aur a comitetului şcolar România şi peste Directoarea orfelinatului
– 19 persoane, iar 12 persoane au fost proclamate hotarele ei. În anul „Casa copilului” Alexandra
membri de onoare ai orfelinatului15. 1938 orfelinatul a Remenco (1897-1959).
291
II. Materiale şi cercetări
292
V. Stăvilă, Contribuţii privind activitatea orfelinatului Сasa copilului” din Сhişinău
Bibliogfafie
Contribution to the study of the activity of the Chişinău orphanage “Children’s home”
Abstract
The present article tells the story of a Chisinau orphanage “Children’s home” in 1929-1940, which was founded and
run by Alexandra Remenco. The orphanage was financially supported by the Romanian state with participation of
the Bessarabian Metropoly and was known not only in Romania but also abroad. The article is based on the archive
materials as well as a collection of photographs and documents from the National Museum of Archaeology and
History of Moldova which were not available for general public during the Soviet time.
List of illustrations:
Photo 1. Edifice of the “Children’s home” orphanage (today Veterinary faculty of the State Agrarian University,
nr. 1 S. Lazo str.).
Photo 2. Alexandra Remenco (1897-1959), director of the “Children’s home” orphange.
Photo 3. Members of the Trustee Committee among children of the orphanage.
Photo 4. A culinary lesson.
Photo 5. Pupils of the orphanage at a labour lesson.
Photo 6. Learning to weave.
Резюме
Данная статья рассказывает об истории создания и деятельности Кишиневского детского дома «Дом
ребенка» в 1929-1940 гг., организатором и директором которого была известная в Бессарабии педагог
Александра Ременко. Детский дом был создан и успешно работал благодаря финансовой поддержке со
стороны государства, Митрополии Бессарабии и других общественных организаций.
В статье впервые были использованы данные из Национального Архива и материалы из фондов
Национального Музея Археологии и Истории Молдовы, которые в советское время были закрыты для
широкой публики.
Список иллюстраций:
Фото 1. Здание детского дома «Дом ребенка» (ныне ветеринарный факультет Государственного Аграрного
Университета, ул. С. Лазо nr. 1).
Фото 2. Директор детского дома «Дом ребенка» Александра Ременко (1897-1959).
Фото 3. Члены попечительского комитета среди детей детского дома.
Фото 4. Занятия по кулинарии.
Фото 5. Ученики детского дома на уроке труда.
Фото 6. Осваивая мастерство ткачества.
28.01.2007
Vera Stăvilă, Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei, str. 31 August, 121-A, MD-2012 Chişinău, Re-
publica Moldova
293