Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
11Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Eminescu: Poezia Marii Sau Marea Poezie

Eminescu: Poezia Marii Sau Marea Poezie

Ratings: (0)|Views: 1,033 |Likes:
Published by Dan Toma Dulciu
Eminescu
Eminescu

More info:

Published by: Dan Toma Dulciu on Jul 09, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/24/2013

pdf

text

original

 
Scriitorii şi Marea
Mihai Eminescu: Poezia Mării sau Marea Poezie
Moto: „
 Numai poetul,Ca paseri ce zboară Deasupra valurilor,Trece peste nemărginirea timpului.”
 M. EminescuRomantic prin excelenţă, n-ar fi fost de mirare ca Eminescu să-şiîndrepte imaginaţia poetică spre oceanul de deasupra capului (
 Noaptea, Nouri, Cerul şi stelele, Luna crăiasă, Luceafărul de dimineaţă),
spre naturace-l înconjoară (Lacul codrilor albastru, Ramuri şi Păsări) sau să abordeze otemă tentantă pentru orice visător: fascinaţia Mării.Dar lucrul de poveste este că Poetul a dedicat acesteia numeroasecatrene admirabile, la o vârstă fragedă, fără ca măcar să o fi văzut aievea !Astfel, în anii de ucenicie întru ale Poeziei, în perioada 1866 – 1869,cel născut la Ipoteşti, în ţinutul boreal al României, scrie, purtat de valulimaginaţiei, câteva uimitoare poezii, devenite ulterior un fel de alge marine:
Lida
” (1866) ( ” Marea-i tristă-n vârful serii./Pe ruini ce se deşir/Lidavede-icoana mării/Şi pe faţă-i plând gîndiri.”); „
Când Marea
….” (1869) ( „Când marea turbează de valuri împinsă/Şi-şi scutură coama de spume şivânt….”);„
Când priveşti oglinda Mărei
” (1869) („ Când priveşti oglindaMărei /Vezi în ea/Ţărmuri verzi şi cerul serii/Nor şi stea.”);„ Cine-i ?”(1869) (din drama „
Steaua Mării
”), „
Unda spumă
”(1869).Când numele său începuse a fi cunoscut în lumea bună a Poeziei,Marea, ideea în sine a rii, îl acapareaîn întregime. Sondându-iadâncimile, ntându-i nemişcarea, indiferentă şi solita, („
Adâncamare
…”-1873) sau admind valurile lbatice ale oceanului („
Cumoceanu-ntărâtat”
– 1873), Eminescu îşi îndreaptă din nou gândul spremarea ce poartă pe undele sale corăbii ( „
Murmură glasul mării
” – 1873).În cel de al 5-lea lustru de viaţă al Poetului, se infiripă iubirea ceamare iar poeziile lui Eminescu nu se îndepărtează de tema preferată: Marea.Iată o poezie din 1876, „
În fereastra despre mare”
ce prevesteşte prin personajul principal copila cea de craiimaginile colosale aleLuceafărului izvorând din apa mării.Personaje mitologice, chiar zeităţile Daciei/Geţiei îşi au lăcaşul în apamării, delfini, sirene, ondine, Regele Somn („ Mureşanu” – 1876 – din care
1
 
răsună în ureche distihul A mării unde-albastre alunecă-nspumate/Şifulgeră-ncadenţă… O dulce voluptate”).Surprinzătoare repetare de teme marine în „
Diamantul Nordului
– 1877 din care reţinem versurile „ Cum marea de valuri nu ştie repaus/Astfelse frământă al norilor chaos,/O stea nu luceşte pe bolta cea largă-/ Pornit cade vânturi sirepul aleargă/ Un tunet cutremură lumea-n temei/Venea parc-ooaste călare de zei…/Cu-a lui erghelie-nspumată de cai,/Vuind vine mândrulal mărilor crai.”/ .Şi, în continuare, ce muzicalitate, câtă armonie de culoare poate sănaspeisajul Mării Nordului: Mişcate de mare-nstrigare măreaţă/Anordului vin caravane de gheaţă…/Pe ceruri în neguri o stea nu se-arată/Departe doar luna – o galbenă pată”.În aceeaşi poezie, magia sunetelor impresionează iarăşi:„ Vin regii de Nord cu oştiri să se plimbe,/Cu chipuri ciuntite şi umerestrâmbe/Şi toată strigarea, vuirea, sunarea/E surdă ca ceriul, e moartă camarea./Cine poate egala vreodată frumuseţea acestor versuri, clare calumina lunii, lăţită pe întinderea mării: 
„ Stelele-n cer”
Stelele-n cer Deasupra mărilor Ard depărtărilor,Până ce pier.După un semnClătind catargele,Temură largeleVase de lemn;Nişte cetăţiPlutind pe marileŞi mişcătoarelePustietăţi.
2
 
„ Dintre sute de catarge”
Dintre sute de catargeCare lasă malurile,Câte oare le vor spargeVânturile, valurile ?Dintre păsări călătoareCe străbat pământurile,Câte-o să le-nece oareValurile, Vânturile ?De-i goni fie norocul,Fie idealurile,Te urmează în tot loculVânturile, valurile Nenţeles rămâne gândulCe-ţi străbate cânturile,Zboară vecinic, îngânându-lValurile, vânturile.” 
„ O, rămâi”
„ Şi prin vuietul de valuri,Prin mişcarea naltei ierbi,Eu te fac s-auzi în tainăMersul cârdului de cerbi” 
„ De câte ori iubito”
„ De câte ori, iubito, de noi mi-aduc aminte,Oceanul cel de gheaţă mi-apare înainte.”Muzicale ca o cantilenă, iată gingaşele versuri ale dialogului dintrePoet şi Iubită, din diafana poezie postumă „
Replici
” (1871): 
3

Activity (11)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
VIOLETA liked this
Stefan Gusa liked this
Eu Io liked this
Palfi Erika liked this
Nicoleta Fotu liked this
bio.violeta liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->