Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
2Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Epistola Episcopului PAUL de ANTIOCHIA

Epistola Episcopului PAUL de ANTIOCHIA

Ratings: (0)|Views: 216|Likes:
Published by Dan Toma Dulciu

More info:

Categories:Types, Research, History
Published by: Dan Toma Dulciu on Jul 09, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/25/2012

pdf

text

original

 
"
 Epistola Episcopului PAUL de ANTIOCHIA
",o sursă documentară inedită privind istoria românească.Încă din zorii apariţiei Islamului pe scena istoriei,acesta a fost perceput ca fiind un redutabil adversar alCreştinismului. Ca urmare a acestui fapt, primeleconsemnări documentare ale teologilor creştini, făcândreferire la lumea islami, au purtat adesea peceteadiscursului polemic pătimaş.Ion Damaschinul, cel mai apreciat dintre ultimiiteologi scolastici ai bisericii greceşti, a consacrat religieiislamice un studiu semnificativ. (
) Având posibilitatea de autiliza citate din Coran, sau de a menţiona conţinutul unor "hadith"-uri, autorul îşi argumentează ideile sale polemicecu argumente solide, credibile.Tonul critic la adresa Islamului este remarcat şi într-oaltă lucrare aparţinând aceluiaşi teolog creştin (2).Poziţiile ireconciliabile privind religia islamică vor fisusţinute în continuare şi de alţi teoreticieni creştini, dintrecare amintim pe cele ale lui Nicetas Bizantinul (3).Această incomprehensibilitate funciară, generatoare deostilitate faţă de Islam, va constitui caracteristica dominantăa lucrărilor scrise în secolele următoare, dând naştere unui puternic curent de idei, potrivnic religiei mahomedane.Disputa la nivel doctrinar se va perpetua în întreg EvulMediu, fiind acutizată de naşterea, în secolele XI-XII,începând cu primele Cruciade, unor conflicte directe întrecele două lumi (creştină şi islamică).În acest context, Abatele de Cluny, Petrus CelVenerabil, iniţiază dezbateri de idei privind religia islamică,dialogurile teologice fiind concretizate în câteva texte cucertă nuanţă polemică.(4)Tot un condei polemic este şi acela al englezuluiRobert of Retines, considerat a fi autorul primei traduceri a
11
1 Ioan Damaschinul, "
Sursele Cunoaşterii
", Partea a II-a, "
 Despre Erezii
", în Migne,"
 Patrologia Graeca
", Vol. 94, col. 763-774 ;2. idem, "
 Dialog între un creştin şi un sarazin
", în Migne, op. cit., Vol. 94, col. 1585-1598;Vol. 96, col. 1335-1348 ;3. Nicetas Bizantinul, "
Opere
", în Migne, Vol. 105, col. 669-842 ;4. Petrus cel Venerabil, "
 Împotriva dezgustătoarei erezii a sarazinilor 
", în Migne,"
 Patrologia Latina
", vol. 189, col. 659-720 ;1
 
Coranului în limba latină. El şi-a dus la bun sfâittraducerea datorită sprijinului unui nativ arab, Mohamed.Acest musulman, cunoscător de bună seamă al limbii latine,este coautor la alte trei lucrări privind religia musulmană,inclusiv al unei biografii a Profetului, scrisă în limba latină,împreucu Herman de Dalmaţia. Aceste opere aucontribuit la răspândirea în lumea creştină a cunoştinţelor despre religia islamică.Spre sfârşitul secolului al XIII-lea, caracterul polemical scrierilor creştine, vizând Islamul, se diminuează, tonuldevine mai conciliant, aprecierile mai temperate.Lumea crtidescoperă în Islam nu numai unadversar religios de temut, un vecin cu tendinţeexpansioniste, ci şi un depozit de valori culturale, ce vafavoriza, cum bine se ştie, Renaşterea în Europa.Acum, Spania catoliîncepe se elibereze decucerirea maură, pericolul invaziei musulmane peste Pirineiaproape dispărând. În schimb, la capătul celălalt al Europei,Imperiul Bizantin are surpriza de a se confrunta atât cucuceritorul musulman, cât şi cu ocupantul cruciat(“Cruciada a IV-a”). (
5
)Alte două evenimente, cu valoare de simbol, au avutdarul să modifice opinia teologilor creştini în raport culumea islami: În timpul “Cruciadei a VI-a”, regeleFrederic al II-lea a recucerit Ierusalimul din inileSultanului AL Kamil, folosind abile metode diplomatice.Un al doilea eveniment care a contribuit la schimbarea percepţiei europenilor faţă de realităţile lumii musulmane afost implicarea ordinelor religioase franciscan şi dominicanîn activităţi de natură misionară, în special în zonele aflatela graniţa dintre Creştinism şi lumea islamică.În acest sens, trebuie menţionat un episod relevant,consemnat de biografii Sfântului Francisc de Assisi :aflându-se în vizită la Damietta, unde se aflau staţionateforţele cruciate (1219), Francis de Assisi ia o hotărâre cuadevărat temerară, trecând linia frontului pentru a se întâlnicu Sultanul Egiptului.
5
Imperiul Latin de Constantinopol (1204-1261), al cărui prim Împărat a fost Baldouin de Flandra, ademonstrat că un conflict religios creştino-musulman se poate lesne transforma într-un conflict intern allumii creştine.2
 
Chiar darezultatele demersului u nu au fostîncununate de succes, gestul a avut un efect benefic, petermen lung. S-a demonstrat faptul că între lumea creştină şicea musulmană există posibilităţi de convieţuire paşnică,evitându-se inutile rsări de nge. Pe de alparte,demersul Sfântului Francisc de Assisi reprezintă una dintre primele intervenţii ale unui om al Credinţei într-un conflictde natură religioasă, cu rol de mediator. Fapta sa este denatură să ilustreze virtuţile Diplomaţiei Ecumenice, puse înslujba idealurilor păcii, armoniei între religii, civilizaţii şietnii diferite.Concomitent cu acţiunile misionare ale franciscanilor şi dominicanilor, ori cu demersurile de mediere ale Sf.Francis de Assisi, se derulează şi stdaniile lui Oliver Scolasticul (1221). În lucrarea intitulată "Scrisoare cătreregele Babylonului"(
6
), autorul doreşte să demonstreze (cuargumente teologice ce demonstrează o bună cunoaştere a preceptelor islamice) că între cele două mari religii potexista semnificative puncte de apropiere.Într-o altă operă a sa, "Historia Dalmatina", autorulreiterează idei favorabile ecumenismului, în accepţia samodernă.Trebuie remarcat faptul că, faţă de epoca anterioară,acum existau condiţii favorabile unui dialog, între teologiicreştini şi cei musulmani. Astfel, Jaques de Vitry, Episcopde Accra, participant la “Cruciada a V-a”, se adresează înscris musulmanilor, în limba ara, încercând să-iconverteasla Crtinism, pornind de la elementelecomune celor două religii. Opinii similare se reîntâlnesc şiîn lucrarea misionarului dominican William de Tripoli,intitulată "Despre condiţia sarazinilor", unde sunt puse înevidenţă elementele de apropiere dintre Creştinism şi Islam.În ciuda acestor lăudabile eforturi de cunoaştere aconţinutului religiei islamice, de înţelegere a mesajelor Coranului, bazate pe surse autentice, şi de identificare a
6
Acest nume este, de fapt, apelativul Sultanului din Cairo.3

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->