3.2.

Aparate de măsurat numerice

Aparatele de măsurat numerice (digitale) furnizează informaţii la ieşire

sub forma unui număr zecimal.
Principial, aparatele de măsurat numerice prelucrează informaţia astfel:
- se extrage un eşantion din mărimea de măsurat;
- se converteşte această mărime (analogică sau numerică) într-o mărime
numerică convenabilă;
- se compară mărimea numerică obţinută cu o mărime de referinţă generată
intern;
- rezultatul comparării se prelucrează astfel încât rezultatul este afişat direct
sub forma unui număr zecimal.

3.2.1. Elemente componente ale aparatelor de măsurat numerice

A. Circuite basculante
Circuitul basculant este un circuit cu una sau cu mai multe stări stabile, la
care tranziţia dintr-o stare stabilă în alta se realizează prin procesul de basculare.
Bascularea este o comutaţie rapidă a unui circuit electronic, provocată în
general de o reacţie pozitivă.
Clasificarea circuitelor basculante după numărul de stări stabile:
- circuite basculante cu nici o stare stabilă (cu stări cvasistabile) care se
numesc circuite basculante astabile (CBA);
- circuite basculante cu o singură stare stabilă, care se numesc circuite
basculante monostabile (CBM);
- circuite basculante cu două stări stabile, care se numesc circuite
basculante bistabile (CBB).
Funcţionarea circuitelor basculante este asemănătoare cu cea a unei chei
de comandă; semnalul se transferă de la intrarea I către ieşirile Q sau Q .

• La CBA, cheia K basculează când pe Q, când pe Q şi nu are nici o

poziţie stabilă.

34
 • La CBM, atunci când cheia se află pe ieşirea Q şi se primeşte un impuls
pe intrarea I, cheia K se comandă pe ieşirea Q , stă un timp pe această poziţie şi
apoi revine pe poziţia Q. Acest circuit are o singură poziţie stabilă, Q, şi din
acest motiv se numeşte monostabil.
• La CBB dacă cheia se afla pe poziţia Q şi primeşte un impuls pe intrarea
I, atunci K trece pe poziţia Q , unde stă un timp nedeterminat (poziţie stabilă).
Atunci când se primeşte următorul impuls pe intrarea I, K trece pe poziţia Q,
unde stă un timp nedeterminat. Un alt impuls trece cheia K pe poziţia Q şi aşa
mai departe.

Circuite basculante bistabile integrate (realizate cu porţi logice)

Se prezintă principalele funcţii logice elementare, precizându-se simbolul
porţii logice şi tabela de adevăr.

Circuit basculant bistabil de tipul RS (CBB-RS) realizat cu porţi logice

NAND (ŞI-NU)
Bistabilul este prevăzut cu intrările R – reset şi S – set. Simbolul folosit
în schemele electronice pentru bistabil este următorul:

Funcţionarea bistabilului de tipul RS este asincronă, adică nu depinde de

impulsuri de tact pe care să se sincronizeze:

R=S=0 se păstrează starea actuală a CBB

35
 S=1 are loc scrierea informaţiei „1 logic” în CBB
R=1 are loc ştergerea informaţiei în CBB, sau în CBB se scrie „0
logic”
R=S=1 nu se admite, este interzisă aplicarea simultană a comenzilor pe
intrările de Set şi de Reset.
Tabela de adevăr pentru CBB-RS este prezentată în partea din stânga a
figurii de mai jos, iar diagrama Karnaugh de trei variabile, completată
corespunzător tabelei de adevăr, se prezintă în partea din dreapta.

Qt S R Qt+Δ Qt\SR 00 01 11 10
0 0 0 0 0 0 0 - 1
0 0 1 0 1 1 0 - 1
0 1 0 1
0 1 1 -
1 0 0 1
1 0 1 0
1 1 0 1
1 1 1 -

Notaţia Q t reprezintă starea logică a CBB-RS la momentul de timp t

actual, iar notaţia Q t + Δ reprezintă starea logică la momentul de timp următor
producerii basculării care durează intervalul de timp Δ .
În diagrama Karnaugh se realizează două grupări de căsuţe care conţin 1
logic şi se obţine ecuaţia logică simplificată care descrie funcţionarea CBB-RS:

Q t + Δ = S + R ⋅Q t

Această ecuaţie logică permite implementarea cu porţi logice de tipul ŞI, SAU,
NU. Pentru implementarea cu porţi logice de tipul NAND se neagă ambii
membri ai ecuaţiei, se aplică teoremele lui De Morgan şi apoi se mai neagă o
dată ambii membri ai ecuaţiei.

Q t + Δ = S + RQ t = S RQ t

Q t + Δ = S RQ t

Schema electronică cu porţi logice NAND pentru CBB-RS este

următoarea:

36
 B. Registre
Registrele sunt elemente componente ale aparatelor numerice care
asigură:
- înscrierea informaţiei;
- memorarea informaţiei;
- citirea informaţiei;
- deplasarea informaţiei.
Registrele se obţin constructiv din mai multe celule binare de tip CBB.
Un registru în care să poată fi înscris un număr cu n ranguri Qn, Qn-1,…,
Q1, Q0 poate fi reprezentat sugestiv ca în figură. Sunt utilizate CBB de tipul RS
C0, C1,…, Ck,…,Cn şi porţile logice SAU numerotate 0,1,2,...,k,...,n.

R R R

In Ik I2 I1 I0

Semnalele aplicate pe intrările I sunt memorate de fiecare CBB şi

transmise la ieşirile Q0, Ō0, Q1, Ō1,…, Qn, Ōn. Astfel poate fi memorat în
registru un număr cu n ranguri Qn, Qn-1,…, Q0. Pentru ştergerea (aducerea la
zero) a unui CBB oarecare, se aplica semnal „1 logic” pe intrarea reset R0, R1, ...
, Rk, ... , Rn prin poarta logica SAU corespunzătoare. Ştergerea tuturor CBB se
realizează aplicând 1 logic la borna reset R generală.

37
 Transferarea conţinutului registrului Rs în registrul R’s
Informaţiile din celulele registrului Rs sunt transferate în celulele
registrului R’s atunci când este aplicat un impuls de sincronizare pe borna T
(borna de tact).
Transferul informaţiei din registrul Rs în registrul R’s este nedistructiv,
adică nu se pierde informaţia din registrul Rs.

R ’S
’
CK

RS
CK

C. Numărătoare
Numărătoarele sunt dispozitive electronice logice destinate contorizării
impulsurilor aplicate la intrarea acestora.
Numărătoarele se obţin prin legarea în serie a mai multor CBB şi se
realizează sub forma circuitelor integrate.
Dacă numărătorul are n CBB, el poate pune în evidenţă un număr de stări,
Nmax, dat de relaţia:
n −1
Nmax = ∑2
k =0
k
+1

unde n este numărul de CBB.

Exemplu de realizare a unui numărător binar cu patru ranguri:

n = 4 CBB → Nmax = 20+21+22+23+1 = 16 stări

Numărătoarele binare revin la starea iniţială după un număr de impulsuri

corespunzând puterilor numărului 2.

38
 B1
B2
B3
B4
B5
B6
B7
B8

În sistemul de numeraţie zecimal este necesar un numărător cu 10 stări

distincte. Pentru obţinerea unui numărător cu 10 stări stabile din numărătorul cu
4 CBB, se suprimă ultimele 6 stari prin introducerea unor reacţii. Astfel, dacă s-
a ajuns la cifra 10, atunci pe borna de RESET a numărătorului se va aplica „1
logic” şi numărătorul este adus în zero. Impulsul de numărare destinat cifrei 10
este recunoscut de circuit drept cifra 0.

D. Decodificatoare
Decodificatoarele sunt sisteme logice combinaţionale (SLC) cu n intrări şi
cel mult 2n ieşiri.

Z0
Z1
.
.
n Z 2n−1

Activare

Clasificarea decodificatoarelor:
1. Decodificatoare LOGICE – intrările şi ieşirile sunt compatibile. Pentru
o anumită combinaţie la intrare este selectată numai o singură ieşire.

39
 2. Decodificatoare DRIVER – sunt folosite pentru comanda sistemelor de
afişare. Pentru o anumită combinaţie la intrare sunt activate mai multe ieşiri
(comanda sistemelor de afisare cu cifre sintetizate din 7 segmente).
Afişarea valorii zecimale a impulsurilor contorizate de numărătoare
presupune conversia binar-zecimală, care poate fi realizată cu ajutorul
decodificatoarelor.

Exemplu:
Numaratorul binar prezentat la paragraful „Numărătoare”, echipat cu un
decodificator poate afişa cifrele de la 0 la 15. Dacă numărătorul este binar-
zecimal atunci poate afişa cifrele de la 0 la 9.

Semnalul obţinut la ieşirea porţii logice ŞI 0 reprezintă cifra zecimală 0,

semnalul obţinut la ieşirea porţii logice ŞI 1 reprezintă cifra zecimală 1 şi aşa
mai departe. Aceste semnale se amplifică şi comandă aprinderea unor lămpi care
semnalizează numărul impulsului contorizat de numărător.

E. Sisteme de afişare
Sistemele de afişare a rezultatelor măsurărilor se obţin cu ajutorul
dispozitivelor optoelectronice, comandate de către ieşirile decodificatoarelor.
Dispozitivele optoelectronice pot fi:
- tuburile NIXIE (reprezintă o variantă veche care nu se mai utilizează);
- cifrele sintetizate - diode electroluminiscente (LED)
- cristale lichide (LCD)

Sisteme de afişare cu cifre sintetizate

Aceste sisteme au la bază utilizarea a şapte segmente, fiecare cifră, 0,1,...,9
putând fi afişată printr-o selectare adecvată a segmentelor. Cifra sintetizată poate
fi realizată cu diode electroluminescente (LED) sau cu cristale lichide (LCD).

40
 Schema bloc este următoarea:

A
A
1 0 0
2 .1 1 B F
B
3 2 2 . C G
NB 4 DCD . D
5 B-Z DCD E E C
6 . Z / 7S
F
7 . .
8 9 9 . G D

NB – numărător binar la iesirea caruia se obtin semnale corespunzatoare

pe barele B1, B2, ..., B8. Aceste semnale sunt aplicate la intrarea
decodificatorului binar zecimal, la iesirea caruia se obtin semnale pe barele 0, 1,
2, …, 9 (10 bare). Decodificatorul zecimal / 7 segmente (DCD Z/7S) primeşte la
intrare semnale pe cele 10 bare corespunzatoare cifrelor zecimale 0, 1, 2, … 9 si
trebuie sa furnizeze la iesire semnale pe cele 7 segmente corespunzatoare cifrei
respective.

Tabela de adevăr pentru DCD Z / 7S

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
A 1 0 1 1 0 1 1 1 1 1
B 1 1 1 1 1 0 0 1 1 1
C 1 1 0 1 1 1 1 1 1 1
D 1 0 1 1 0 1 1 0 1 1
E 1 0 1 0 0 0 1 0 1 0
F 1 0 0 0 1 1 1 0 1 1
G 0 0 1 1 1 1 1 0 1 1

41
 0123456789

F
G B

E C

Circuitul de afişare din figură are corecte conexiunile la intrările porţii

logice SAU pentru comanda segmentului A al afişorului. Pentru celelalte intrări
ale porţilor logice SAU conexiunile sunt numai sugerate. Realizarea corectă a
conexiunilor se poate face prin utilizarea tabelei de adevăr a decodificatorului.

3.2.2 Circuite de conversie a datelor

La aparatele de masură numerice apare necesitatea de transfomare a

semnalelor analogice în semnale numerice, compatibile cu semnalele vehiculate
de dispozitive şi circuitele numerice. Această operaţie este efectuată de
convertorul analog – numeric (CAN)
Mărimea analogică – numărul de valori sunt infinite pe un domeniu dat
Marimea numerică (digitală) – posedă numai o variaţie în trepte şi valorile
ocupate pe acelaşi domeniu dat, oricât de multe s-ar alege, sunt finite. Treptele
elementare de divizare ale domeniului se numesc cuante şi determină rezoluţia
sistemului.
În multe aplicaţii, datele obţinute în urma prelucrării numerice trebuie să
fie utilizate tot sub formă analogică. Procesul de transformare a datelor din
forma numerică (semnal numeric) într-o formă analogică (semnal analogic), este
efectuat de convertorul numeric - analogic (CNA).
Circuitele de conversie CAN şi CNA sunt interfeţe între semnalele
analogice şi numerice.

42
 Convertorul analog – numeric (CAN)

Transformă tensiunea continuă de măsurat Ux într-un număr binar,

proporţional cu această tensiune. CAN pot fi de mai multe tipuri:
- CAN cu rampă (cu tensiune etalon variabilă liniar);
- CAN cu integrare cu dublă pantă;
- CAN cu echilibrare de sarcină;
- CAN cu aproximaţii succesive.

CAN cu rampă
Schema de principiu este următoarea:
Afişaj

Comparator Decodificator
UXR - U2 Circuit poarta
R Q
+ a1 a2
Memorie an
UR S Q
R U3
Generator Numarator
de rampa Blocare U3
binar de
GR conversie
N2

Reset
U1

Numarator de Generator de
initializare tact etalon
N1 GE

Tensiunea de măsurat UX se compară cu o tenisune etalon variabilă liniar

(tensiunea rampa UR). Pentru determinarea valorii tensiunii UX, este necesar să
fie cunoscută panta K a tensiunii rampă şi să se măsoare timpul de variaţie
ΔTX = tX – t0 al acesteia de la zero până la valoarea UX.
Generarea rampei începe de la UR = 0, fiind iniţiată de numărătorul N1.
Circuitul poartă permite trecerea impulsurilor de tact de la generatorul de tact
etalon GE, către numărătorul N2, până când amplitudinea rampei UR devine
egală cu tensiunea de măsurat UX. În acest moment, procesul de măsurare se
opreşte datorită comparatorului care basculează şi şterge CBB, închizând poarta
ŞI. Conţinutul numărătorului N2, reprezintă chiar valoarea binară a tensiunii de
intrare UX. Comanda de transferare a informaţiei acumulate în numărătorul N2
către afişaj, se dă la sfârşitul rampei.

UR = K (tX - t0) UX = UR

43
 Deoarece numărul de impulsuri contorizate de N2 este N, atunci:

ΔTX = tX - t0 = NT,

unde T este perioada impulsurilor de tact ale GE.

UX
UX = K ΔTX = KNT => N =
KT

Deci numărul impulsurilor numărate este proporţional cu mărimea tensiunii UX

măsurate.

U
Ux

Ux
UR
UR
t
t0 ? TXX
ΔT tx t0 tx tx tx
t0
U TE

1 U1 U2 U1 U2 U1 U2

0 t

U3 U3 U3
1
t
0
numarare afisare numarare afisare numarare afisare

0 t

Tensiunea U1 iniţializează procesul de măsurare, deschizând circuitul

poartă (U3 = 1) şi validează generarea tensiunii rampă UR, după ce a resetat
numărătorul N2.
Tensiunea U2 este generată de coincidenţa tensiunii UR cu UX şi
marchează terminarea măsurării (UR = 0 si N2 se blochează).
Timpul de succesiune a impulsurilor U1 determină perioada de eşantionare
TE.

44
 Frontul coborâtor al tensiunii U2 este folosit la transferarea de date de la
N2 la memoria tampon de date, în vederea prelucrării pentru afişare.
CAN cu rampă prezintă următoarele dezavantaje:
- principiul conversiei tensiune–timp este afectat de instabilitatea
frecvrenti GE, tensiunea de offset a comparatorului şi de inconstanţa
pantei tensiunii rampă UR;
- durata conversiei analog – numerice este mare (1...5 ms)
- sensibilitatea faţă de semnalele parazite este mare.

3.2.3. Voltmetre numerice

Schema de principiu pentru voltmetrul numeric de c.c. este următoarea:

BLC

U x
CI CAN M T D A

CI – circuit de intrare
MT – memorie tampon
A – sistem de afişare
CAN – convertor analog-numeric
D – decodificator
BLC – bloc logic de comandă

Tenisunea de măsurat UX este aplicată la intrarea CI, care are o impedanţă

de intrare Zi ridicată. Circuitul CI are rolul de a scala mărimea de măsurat UX la
o plaja 0...5V, convenabilă CAN. Convertorul CAN transformă tensiunea
analogică UX în semnal numeric. Valoarea numerică din numărătorul CAN-ului
este transferată în MT în momentul terminării unui ciclu de numărare (când
CAN a terminat operaţia de conversie). Informaţia anterioară din MT este
ştearsă şi este stocată informaţia nouă care este afişată de blocul de afişare A,
prin intermediul decodificatorului D. Blocul logic de comandă ordonează
desfăşurarea operaţiei de prelucrare mentionate anterior.
Voltmetrul numeric pentru curent alternativ are aceeaşi structură ca şi cel
pentru c.c., cu precizarea că înaintea CI se montează un redresor de precizie.

45
 BLC

Ux
~ = CI CAN MT D A

Rezoluţia voltmetrului este dată de rezoluţia CAN, care reprezintă

mărimea treptei de tensiune corespunzătoare la două numere binare consecutive.

3.2.4. Ampermetre numerice

În principiu, ampermetrul numeric are la bază schema bloc a unui

voltmetru numeric, care este completată cu un convertor curent – tensiune, legat
la intrarea acestuia. Conversia se realizează prin intermediul unui rezistor etalon
Ret, ca în figura de mai jos:

Ix R et Ux=R et*Ix

Convertorul curent-tensiune este construit din mai multe rezistenţe etalon,

care au o valoare totală mică, prin aceasta obţinându-se o impedanţă mică la
intrare (consum minim de energie din proces). Are are rolul de a scala curenţii
de măsurat Ix.
În cazul măsurării curenţilor alternativi se utilizează un circuit de
redresare ca şi la voltmetre.

46