Read without ads and support Scribd by becoming a Scribd Premium Reader.
See Premium Plans
 
În Abisinia, pe urmele lui Nicolae Titulescu, Eminescu şi „Cărţii luiEnoch……”
Ţară străveche, cu o istorie fabuloasă, Abisinia a fascinat dintotdeauna imaginaţia românilor.Însumând o consistentă şi conservatoare mulţime de credincioşimonofiziţi, dincolo de hotarele tradiţionale ale Creştinismului, al cărui lider spiritual purta şi în secolul XX titlul de Împărat, asemenea bazileuluiJustinian, un popor folosind un grai semitic rar, limba amhară, un alfabetcriptic, un calendar cu 13 luni, calendarul iulian, pe care europenii l-auabandonat de secole şi, mai ales, câteva legende biblice ce înflăcăreazăimaginaţia multora, iată doar câteva gânduri care te cuprind atunci cândevoci ţinuturile de dincolo de Eghipet.În rândurile ce urmează, ne-am propus să înfăţişăm cititorului uneleaspecte care definesc latura spirituală a acestei civilizaţii străvechi.Poposind în Etiopia, în anul 1998, am avut ocazia să vizitez, printre altele,faimoasa Catedrală „Sfânta Treime” din Addis Abeba, loc sacru pentrucredincioşii din această ţară.Iniţial, în acest loc s-a construit o biserică din lemn, cu detaliiornamentale complicate, realizate prin măiestria fără egal a unor artişti aduşide împăratul Menelik al II-lea din India. În 1928, în continuarea bisericiiamintite mai sus, Împărăteasa Zewditu a hotărât ridicarea unei impunătoarecatedrale, care să întregească grandoarea Palatului Imperial, aflat înapropiere. Catedrala (ale cărei lucrări de construcţie au fost întrerupte în perioada ocupaţiei italiene) a fost sfinţită în anul 1942, după reântoarcereadin exil a liderului spiritual abisinian, Haile Selassie, fiind o îmbinarereuşită de modele artistice, amintind de arhitectura religioasă de tipeuropean, la exterior, completată cu un stil decorativ distinct, pur etiopian, lainterior (pictura şi vitraliile).Faţada este străjuită de statuile celor 4 apostoli (Matei, Marcu, Luca şiIoan), impunătoare dar nu grandioase, perfect integrate stilului clasic alconstrucţiei. Altarul cel mai Înalt al Catedralei este dedicat “SuveranuluiSuveranilor”, “Sfintei Treimi”, de fapt lui Haile Selassie; altarul din dreaptaeste dedicat Sf. Ioan Botezătorul iar cel din stânga Fecioarei Maria.Dacă pe plan artistic nu sunt lucruri demne de a fi amintite, în interiorulacesteia apar unele diferenţieri faţă de prescripţiile erminiilor tradiţionale,ele neputând fi înţelese fără cunoaşterea unor detalii de ordin istoric.
1
 
Catedrala reprezintă atât un lăcaş de cult dar şi un mausoleu dedicatmembrilor dinastiei imperiale şi unor martiri ai poporului etiopian. Întranseptul nordic al catedralei, într-o capelă specială, se află morminteleÎmpăratului Haile Selassie şi ale împărătesei Menen, deschise vizitării publicului larg, abia în anul 2000.În partea de nord şi de sud a monumentului se găsesc două gropifunerare ce adăpostesc osemintele celor masacraţi de ocupanţi în urmaeşuării tentativei de asasinat împotriva viceregelui italian al Abisiniei. Deasemenea, în faţa Catedralei „Sfânta Treime”, este rezervat un loc special deînhumare pentru personalităţi ce au avut un rol remarcabil în istoria Etiopiei,depunerea lor în acest spaţiu sacru fiind posibilă numai cu permisiuneaPatriarhului Bisericii Copte Etiopiene.Aici îşi află odihna de veci fostul Patriarh Abune Tekle Haimanot,alături de fostul regent din vremea ocupaţiei italiene - Ras Imru HaileSelassie -, împreună cu Generalul Merid Mengesha precum şi E. SylviaPankhurst, despre care vom vorbi în paginile ce urmează. Tot în acest spaţiuexistă şi un monument dedicat Patriarhului Abune Michael, victimă aocupaţiei mussoliniene.Mult mai recent, în partea de sud al catedralei s-a construit„Memorialul Martirilor” şi un Mausoleu conţinând rămăşiţele pământeşti alecelor 60 de oficiali ai Guvernului Imperial, executaţi la 23 noiembrie 1974de regimul condus de Mengistu Haile Mariam.Vechea biserică de lemn funcţionează şi azi, integrată complexuluireligios, în timp ce catedrala este folosită numai pentru ceremonii de înaltnivel, cum ar fi înscăunarea patriarhilor bisericii etiopiene sau a celor maiimportanţi slujitori ai acesteia.
Surprize eminesciene la Biserica Patriarhală “Sf. Treime”
 Am arătat la mai sus că Biserica Patriarhală „ Sfânta Treime” are osemnificaţie aparte şi pentru noi, românii. Astfel, trebuie să amintim aici peEstelle Sylva Pankhurst (1882 – 1960), nume venerat la Addis Abeba pentrudevotamentul închinat cauzei poporului etiopian, al cărei mormânt se află înspaţiul sacru al catedralei. Născută în Anglia, într-o familie de politicieni, militantă a mişcăriifeministe, (a fost o reprezentantă de marcă a „suffragette mouvement”, adicăa „mişcării pentru sufragiul universal”), E. Sylvia Pankhurst s-a dedicattotodată şi luptei împotriva fascismului, în special împotriva invadăriiAbisiniei de către Italia lui Mussolini.
2
 
Prin atitudinea marcată de un sincer ataşament faţă de lupta eroică a poporului din Abisinia, a dobândit admiraţia Împăratului Haile Selassie,care i-a oferit respectul nemărginit şi cele mai mari onoruri. Astfel se explică prezenţa rămăşiţelor sale pământeşti în catedrala de la Addis Abeba.E. Sylvia Pankhurst este, în acelaşi timp, un nume cunoscut printreeminescologi, fiind primul editor al operei Poetului în lumea anglo-saxonă.Aceasta este autoarea primei serioase încercări de introducere a geniuluieminescian în atenţia mediilor intelectuale europene.În anul 1930, apărea la Londra, la editura Kegan Paul, un mic şielegant voum legat în piele roşie –compus din 120 de pagini -, conţinând 10 poeme eminesciene. Traducerea a fost făcută de I. Olimpiu Ştefanovici – Svensk, aflat pe atunci la studii în Marea Britanie, ulterior profesor deengleză la Cluj, iar versificaţia a fost opera poetei Sylvia Pankhurst. În anul1977, această remarcabilă transpunere a unora dintre poeziile lui Eminescuîn limba lui Shakespeare va fi retipărită de Editura Gordon Press, din NewYork, având un succes notabil, comparabil cu acela avut de ediţia britanică.Cartea este însoţită de o scrisoare (în facsimil), adresată de G. B.Shaw celei ce a realizat versificaţia, precum şi de un cuvânt introductiv al lui N. Iorga. Prin poeziile cizelate din punct de vedere liric de Estelle SylviaPankhurst, marele scriitor englez mărturiseşte că a intrat în „ rezonanţăemoţională” cu Poetul român, care „a ridicat acel fin de siècle din agonia sa”şi sugerează viitorului editor să folosească pentru această „carte uluitoare”,ilustraţiile lui Delacroix pentru Faust, aflate la British Museum. Pe de altă parte, versificaţia poetei i se pare „uimitoare şi exorbitantă”.Sylvia Pankhurst se numără printre cei mai importanţi exponenţi airăspândirii operei Poetului român în mediile culturale de expresie anglo-saxonă (cea mai vorbită limbă de pe glob). Ea a relevat faptul că geniul poetic naţional al lui Eminescu este peren iar arta sa este universală.De altfel, invitată să participe, în 1934, la dezvelirea monumentuluiridicat de constănţeni pe malul mării, în onoarea lui Eminescu, (grupulstatuar aparţine sculptorului O. Han), poeta rosteşte o emoţionantăcuvântare, reluată sub formă de articol - „ Salut ţie, spirit luminos” - , învoumul omagial editat cu acest prilej, prin care se afirmă că opera sa„ aparţine tuturor timpurilor”, că Eminescu este „ un cugetător al timpuluisău, încă modern şi astăzi, printre cei mai moderni, iubitor al poporului săuşi cel mai de seamă interpret al lui - un cetăţean al lumii…..”.Sintagmele folosite de E. Sylvia Pankhurst cu acest prilej, în special„ citizen of the world”, precum şi aceea a lui Iorga, care spune că Eminescueste „ expresia integrală a sufletului românesc”, vor deschide o pagină nouăîn domeniul eminescologiei.
3
Search
Search History:
Searching...
Result 00 of 00
00 results for result for
  • p.
    • Notes
    Load more