You are on page 1of 7

Colectionarul Roman

Numarul 1, Duminica 5.02.2006 Revista editata de Dragos Baldescu si Aldor Balazs

Caracteristicile Ordinului si Opinie


Medaliei Bene Merenti
Romania este una din
Prima medalie civila instituita de Carol mare decat cel al medaliilor din tipul 2.
putinele tari care nu
I (pe vremea cand era inca doar domnitor Al patrulea tip se aseamana cu
precedentul, diametrul fiind de 30 mm.
are nici o revista
al Romaniei) a fost Medalia Bene Merenti.
Ea a fost infiintata prin Decretul Regal nr. Marimea literelor este mai mare cu
pentru colectionari,
314 pe data de 20 februarie 1876. Medalia aproximativ 1 mm si barba lui Carol I este
nici macar site-uri
a fost inspirata de o distinctie similara ceva mai scurta. Exista si o varianta a prea bune.
instituita de Casa Princiara de Hohenzollern acestui tip in care barba regelui este de O asemenea revista
in 1857. aceeasi lungime ca in tipul 3 iar literele nu exista si pentru ca
Medalia Bene Merenti se acorda "AE" din "ROMANIAE" sunt lipite. multi au asteptat ca
pentru merite in domeniul artelor, stiintei, Tipul 5 este similar tipului 4, cu exceptia altii sa o faca. Noi ne-
industriei si agriculturii. A fost acordata faptului ca barba lui Carol I este mai lunga am saturat sa
destul de rar. Medalia avea doua clase decat in orice alt tip. asteptam, asa ca am
(Clasa 1- de aur si Clasa 2 - de argint) si Sunt cunoscute si alte doua variante, facut-o chiar noi.
putea fi acordata atat cetatenilor romani anterioare momentului in care medalia a Vom incerca sa avem
cat si strainilor. fost instituita oficial. Prima este o proba materiale din cat mai
Cea mai veche varianta a medaliei din aluminiu cu diametrul de 32 mm, multe domenii. De
(Tip1) are diametrul de 40 mm si prezinta gravor "J. E.". A doua varianta neoficiala
aceea va rugam pe
bustul lui Carol I fara barba completa (cu este o medalie de argint, diametru 41 mm,
fara inel sau panglica, gravor "KULLRICH".
voi, cititorii acestei
favoriti), cu numele gravorului "W. Kullrich
F."inscriptionat pe margine. Medaliile de acest tip au fost conferite
reviste, sa ne trimiteti
Prima varianta intalnita mai des (Tip2) neoficial de Carol I, cu titlu personal
orice articol despre
are un diametru de 30 mm si prezinta (datorita faptului ca Romania nu primise monede, bancnote,
bustul lui Carol I, cu barba, privind in partea inca permisunea de a emite decoratii proprii decoratii, timbre,
stanga. Bustul este inconjurat de cuvintele din partea marilor puteri). actiuni, jetoane,
"CAROLUS I PRINCEPS ROMANIAE". A mai fost observata si o varianta a insigne, uniforme sau
Pe reversul medaliei sunt cuvintele "BENE clasei 1 din aur masiv. Medalia este similara orice alt domeniu.
MERENTI" deasupra unei bare, totul tipului 3 dar are textul prezent pe tipurile
inconjurat de o coroana de frunze de laur. mai vechi de 1881: "CAROLUS I
Medalia era atasata de panglica printr-un PRINCEPS ROMANIAE". Este posibil ca
inel cu diametrul de 15-16 mm. Clasa 1 aceasta varianta sa fie un fals sau o piesa
era din argint aurit iar clasa a doua din confectionata de un bijutier privat.
argint. Exista si exemplare mai tarzii din Medalia Bene Merenti se purta pe
acest tip, Clasa 1, din bronz aurit. O varianta partea stanga a pieptului, suspendata de o
a acestui tip contine si numele gravorului, panglica visinie cu latimea de 30-35 mm,
W. KULLRICH, scris imediat sub bustul cu doua benzi argintii late de 2-3 mm pe
lui Carol I. Medaliile tip 2 au fost acordate margini.
din 1876 pana in 1881, cand Carol I a fost Se pare ca primul fabricant al medaliei
proclamat rege al Romaniei. a fost Paul Telge din Berlin.
Al treilea tip are aceeasi configuratie Medalia a fost desfiintata prin instituirea
ca si tipul 2, cu exceptia faptului ca textul ordinului Meritul Cultural de catre Carol
de pe fata medaliei a fost schimbat in II, prin Decretul Regal nr. 2684 din 19 iulie
"CAROLUS I REX ROMANIAE". 1931. Era permisa purtarea in continuare
Medalia Bene Merenti, cl1, tip2
Diametrul este cu aproximativ 2 mm mai a medaliilor acordate anterior.
Page 2 Colectionarul Roman
Incepand din 1932, regele Carol II a nesocotit legislatia se purta cu panglica.
Romaniei prin instituirea unor ordine di medalii (inclusiv ordinul Panglica primelor doua clase pentru barbati are latimea de
Bene Merenti) care erau acordate Proprio Motu si nu erau incluse 42 mm si este din moir argintiu cu trei benzi negre. Varianta de
in sistemul national de decoratii. Acestea au fost desfiintate dupa razboi a panglicii avea in plus pe margini doua benzi aurii de 3
abdicarea regelui de catre Ion Antonescu, restabilindu-se sistemul mm latime.
traditional al decoratiilor. Vom prezenta in continuare cateva din Panglica pentru clasa a patra are latimea de 36 mm si este
aceste ordine si medalii, mai putin cunoscute. din moir argintiu cu trei benzi negre.
Clasa I pentru femei are dimensiunile clasei a patra pentru
Medalia Bene Merenti a Casei Domnitoare barbati. Bratele crucii sunt emailate in alb si negru, cu raze intre
Aceasta medalie a fost instituita prin Decretul Regal nr. 2836 brate. Clasa a doua este similara dar nu are raze. Clasa a treia nu
din 16 decembrie 1935. Decretul specifica doar faptul ca distinctia este emailata, fiind confectionata din argint.
are trei clase - aur, argint si bronz - dar nu descria medalia sau Panglica pentru femei are forma unei funde (papion) de 30x105
modul ei de acordare. Decretul Regal nr. 4354/ 19 decembrie mm, confectionata din moir argintiu, cu o dunga neagra de 3 mm
1938 continea prima descriere a noii medalii proprio motu, dar in centru si doua benzi negre de 4 mm la 1 mm de margini.
ii schimba si denumirea oficiala in Medalia Casei Domnitoare, Ordinele au fost fabricate de Souval (Austria), Heinrich Weiss
organizata in doar doua clase. Probabil Medalia Bene Merenti a (Romania) si de Monetaria Nationala.
Casei Domnitoare din 1935 este doar un proiect, o decoratie care Nu au fost observate exemplare numerotate.
nu a fost acordata niciodata. Exista atat exemplare nemarcate cat si exemplare marcate de
producator. Urmatoarele marcaje au fost observate:
Crucea Bene Merenti pentru Salvare RS - Souval
A fost instituita prin ID nr. 2 din 8 martie 1940, cu scopul de HW, BW - Heinrich Weiss
a-i recompensa pe cei care salvau sau incercau sa salveze viata Marcajele se intalnesc de obicei pe inelul in care se introduce
altora sau proprietati publice si private in timpul catastrofelor. panglica.
Desi decretul ofera o descriere completa acestei distinctii, ce era Ordinul a fost desfiintat si inlocuit cu Ordinul Sfantul Gheorghe
organizata in trei clase, nici un exemplar nu este conoscut. Probabil prin ID nr. 1 din 8 martie 1940. A fost reinfiintat de descendentii
ca nu a apucat nici macar sa fie produsa, datorita evenimentelor Casei de Hohenzollern in 1951 si continua sa fie acordat, impartit
din 1940, si a fost desfiintata de Ion Antonescu la scurt timp dupa in trei clase.
aceea.
Autor: Charles H. Pankey
Ordinul Bene Merenti al Casei Domnitoare Traducerea: Dragos Baldescu
Printr-un decret emis in decembrie 1935, Carol II a inlocuit © Copyright 2006 Orders and Medals Society of America
vechiul Ordin al Casei Princiare de Hohenzollern printr-un alt and Charles H. Pankey. All rights reserved. Reproduced by
ordin, numit Ordinul Bene Merenti al Casei Domnitoare. Acest Permission
ordin avea patru clase pentru barbati si trei clase pentru femei.
Din 26 noiembrie 1937, orcare dintre clase putea fi acordata si
in versiunea cu sabii. Ordinul a fost acordat numai Proprio Motu
civililor si militarilor, pentru servicii aduse regelui.

Clasa I a ordinului era o cruce Leopold cu diametrul de 44


mm, deasupra careia se afla o coroana regala inalta de 23 mm.
Bratele crucii erau din email alb cu benzi de email negru late de
3 mm pe margini si cu doua linii subtiri de argint aurit intre cele
doua tipuri de email si pe margini. Medalionul central contine
cuvintele "BENE MERENTI" scrise cu litere aurite pe un fundal
din email alb, inconjurate de o cununa de lauri din email verde.
Reversul este din email alb, cu un medalion central de 11 mm ce
contine cifrul aurit al regelui Carol II, inconjurat de un inel din
email negru lat de 2.5 mm.
Clasa a doua este la fel ca prima, cu exceptia faptului ca nu
are coroana deasupra crucii. Primele doua clase se purtau la gat. Medalia Bene Merenti, cl2, tip1
Clasa a treia are email negru in locul frunzelor de laur din
jurul medalionului central. Reversul este plat, cu agrafa de prindere.
Clasa a patra are aceeasi configuratie cu primele doua. Este
confectionata din argint, fara email, are diametrul de 31 mm si
Page 3 Colectionarul Roman

Ord. Bene Merenti, cl1, cu sabii Ord. Bene Merenti, cl2, cu sabii

Ord. Bene Merenti, cl2

Ord. Bene Merenti, cl4

Ord. Bene Merenti, cl2, pentru femei


Page 4 Colectionarul Roman
Emisiunile Monetare Habsburgice
Pentru Transilvania
La sfarsitul domniei lui Mihai Apafi (1691) se intensifica I din 1693 pana in 1700, cand a fost inchisa pentru cativa ani.
tendinta Imperiului Habsburgic de a acapara Transilvania. Emeric Pe monedele batute la Sibiu apar frecvent initialele maestrului
Thokoly, ales principe in timpul revolutiei anti-habsburgice, a monetar: F-T (1701-1706); M.I.-H.S. (Miller Henrucus, 1709);
fost ultimul care a mai batut moneda (ducati de aur) in stilul IFK (Johann Franz Kropf, 1709-1712).
transilvanean. Dupa inabusirea revolutiei, o data cu aparitia
monedelor Imparatului Leopold I cu stema Habsburgica alaturi
de stema Transilvaniei, se poate considera ca incepe o noua era
in numismatica transilvaneana.
Monedele emise de Habsburgi pentru Transilvania
incep cu ducatii de aur batuti la Sibiu in 1692 cu legenda
MONETA NOVA TRANSYLVANIAE, si se termina o data cu
moartea Mariei Terezia in 1780 cand dispare de pe monede
stema Ardealului din mijlocul stemei Habsburgice. Aceasta
perioada se poate imparti in 3 parti, dupa stilistica pieselor.
In prima perioada care se intinde din 1692 pana in 1713, Ioseph I - piesa de 5 ducati batuta la Sibiu in 1708
baterea de moneda se face alternativ la monetariile din Sibiu si
Cluj Napoca. Pe reversal primelor piese stema Transilvaniei In a doua perioada, din 1713 pana in 1740, moneda se bate
ocupa un loc mult mai important decat pe emisiunile mai tarzii, exclusiv la monetaria de la Alba Iulia, intrucat Carol III a desfiintat
chiar daca de multe ori soarele, luna si vulturul lipsesc, stema monetaria de la Sibiu in 1712. Sub conducerea lui Franz Leopold
fiind reprezentata doar de cele 7 turnulete. Pe avers apare efigia Kropf, la Alba Iulia se bate atat moneda marunta cat si monede
imparatului sau vulturul bicefal. Pe ducatii de aur batuti la Sibiu cu valoare nominala mare, dar pe toate se observa un stil fin,
in primii ani ai sec. XVIII apare Leopold I in picioare, dar pe atentia pentru detaliu, mana unui maestru monetar scolit. Spre
revers deja vedem stema Ardealului in scutul in forma de inima, sfarsitul acestei perioade, stilul incepe sa aibe de suferit pe
pe pieptul vulturului bicefal. Vulturul are in gheare sabie si sceptru, monedele mai marunte, dupa cum se observa de ex. pe moneda
iar deasupra coroana. Reversul este asemanator pe majoritatea de 3 kreuzer din 1740, unde pe reversul piesei nu se mai vede
monedelor din aceasta perioada. aceeasi atentie pentru detaliu.
In a treia perioada care incepe in 1740 si se termina odata
cu moartea Imparatesei Maria Theresia ajung la monetaria din
Alba Iulia maestrii monetari scoliti la academia din Wiena,
infiintata in 1727. Acest fapt se observa pe monedele batute in
aceasta perioada, atat pe cele marunte cat si pe cele mari.

Leopold I - ducat de aur batut la Sibiu in 1703

Pe poltura de argint batuta la aceeasi monetarie in 1704 si Maria Theresia-poltura de argint batuta in 1747 la Alba Iulia
1705 pe avers vedem o efigie de slaba calitate artistica al lui
Leopold, iar pe revers cele 7 turnulete alaturi de vulturul, soarele Dupa imaginea Imparatesei care apare pe monede, observam
si luna. Pe stilul monedelor de valoare nominala mai mare ale doua etape: pana in 1765 Imparateasa este reprezentata cu
lui Ioseph I deja se observa mana unui maestru monetar mai diadema, par lung si ondulat, iar dupa 1765 apare bustul
experimentat, iar stema apare intotdeauna in scutul de pe pieptul Imparatesei cu voal sau drapat de cap. Intalnim mai multe
vulturului. variante, coafura de mai mlte feluri, diferite forme ale brosei, cu
Pe monedele batute pentru Leopold I la monetaria de la cercei sau fara, etc. Pe revers scutul de pe pieptul vulturului are
Alba Iulia in aceasta perioada apare semnul monetariei C-V sau forme mai variate, dar vulturul nu mai are in gheare nici sabie,
K-V. Monetaria a batut monede de aur si argint pentru Leopold nici sceptru.
Page 5 Colectionarul Roman
La inceputul acestei perioade, la 17 iulie 1742 a fost emis monedelor marunte de arama din aceasta perioada.
un decret pentru Imperiu, care prevede ca monetariile sunt Prin decretul emis in 6 iulie 1766 in care se dispune un nou
obligate ca dintr-o marca vieneza de aur (280.67 grame) de .985 sistem de marcare pentru toate monetariile, se decide ca semnul
puritate sa bata 80 ducati intregi si 2/3, in greutate nominala monetariei de la Alba Iulia sa fie litera E. Cu cateva zile mai
totala de 3,495 grame; iar dintr-o marca vieneza de argint de tarziu se decide ca pe langa semnele monetariilor pe monede
.875 puritate sa se bata 9 taleri intregi si , in greutate nominala sa apara si initialele maestrilor monetari. Semnele de maestri
totala de 28,82 grame. Nu peste mult timp Maria Theresia decide intalnite pe monedele de la Alba Iulia sunt H-S, H-G, AH-GS.
sa diminueze standardul monetar de 2 ori, in 1748 si 1750. Pe H si AH sunt semnele maestrului monetar Anton Josef
monedele batute dupa 1750 standardul monetar scazut este Hammerschmied; G semnul lui Alexander de Gagia; iar S si GS
marcat prin crucea Sfantului Andrei, amplasata dupa an. Tot in semnele lui Gottfried Schickmayer von Steindelbach. Aceste
1750 decide sa nu se mai bata monede de argint de VI si XV semne sunt amplasate sub ghearele vulturului bicefal, intre gheare
kreuzer, locul acestora fiind luat din 1751 de monedele de VII si penajul aripilor sau intre gheare si penajul de la coada vulturului.
si XVII kreuzer. Acest lucru era necesar de ceva vreme, pentru In legenda de pe aversul monedelor batute pana la 1745
ca din 1695 valoarea de circulatie a monedelor de VI si respective Maria Theresia apare cu titlul de regina, iar dupa 1746 va
XV kreuzeri era de VII si respectiv XVII kreuzeri. intrebuinta titulatura de imparateasa. Legenda de revers intre
In 1759-1760 Maria Theresia introduce o noua reforma 1741-1745: "ARCH.(idux) A.(ustriae) D.(ux) BU.(rgundiae)
monetara prin care decide generalizarea baterii monedelor de PR.(inceps) TRAN.(sylvaniae) N.(upta) D.(ux) LO.(tharingiae)
arama pe intreg teritoriul Imperiului. Baterea acestor monede B.(arique) MAGNA D.(ux) ETR.(uriae)". Legenda de revers intre
de arama fusese sistata anterior, din 1750, pentru aproape un 1746-1780: "ARCH.(idux) AU.(striae) DUX MEDI.(olani)
deceniu. Astfel, din 1761 la monetaria din Alba Iulia se bat si PR.(inceps) TRAN.(sylvaniae) CO.(mes) TY.(rolis)".
monede de arama, pfennigi in 1764-65, kreuzer in 1764, greschl Stilul artistic al monedelor din aceasta perioada nu a mai
in 1763-65 si kreuzeri in 1761-64. Aici la Alba Iulia monedele fost atins in timpul imparatilor care au urmat. Monedele batute
sunt batute atat pentru Maria Theresia, cat si pentru sotul ei, aici au trecut de la stilul baroc deosebit la un stil monoton,
Francisc de Lotharingia, in proportie de 50%-50%. Dupa identic in intregul Imperiu, piesele fiind diferentiate doar prin
introducerea pe scara larga in circulatie a monedelor de arama, semnele monetare introduse dupa moartea Imparatesei Maria
se observa destul de des neincrederea oamenilor fata de aceste Theresia.
monede ("monede rosii"). Pe monedele de 1 pfennig si kreuzer
batute la Alba Iulia in 1764-65 apare pe revers semnul monetariei Autor: Aldor Balazs
C-A (Carolina Alba) in contradictie cu marea majoritate a

Stiri Banca Nationala a Pakistanului a anuntat retragerea din


circulatie a bancnotelor de 5 rupees.

Banca Nationala din Vietnam a anuntat ca in acest an vor


fi introduse in circulatie bancnote din polymer de 10,000 si
20,000 dong. Momentan in Vietnam se afla in circulatie bancnote
de polymer de 50,000, 100,000 si 500,000 dong.

S.U.A. - Monedele antice vor ramane in continuare exceptate


de la restrictiile de import care se aplica bunurilor culturale
mobile importate din Italia. Legea respectiva adoptata in 2001
interzice importul de anumite bunuri culturale mobile din Italia.
In 8 sept. 2005 la o audiere publica la comisia "Cultural Property
Advisory Committee" mai multi arheologi au fost de parere ca
Banca Nationala a Armeniei a tiparit o carte intitulata monedele antice ar trebui incluse pe lista bunurilor pentru care
"Emisiunile monetare ale Armeniei". Lucrarea prezinta monedele se aplica restrictiile, iar mai multe asociatii numismatice si sute
armenesti din toate timpurile, si informatii detaliate despre de colectionari si-au exprimat dezacordul. Ca urmare in 19 ian.
monedele si bancnotele emise din 1993 pana in prezent. Departamentul de Stat a hotarat ca in continuare monedele
antice vor exceptate de la aceste restrictii.
Page 6 Colectionarul Roman
Monede - Ultimele Aparitii Internationale
Australia
Seria pasari rare - aur - editia 2.a
Av: Regina Elisabeta II
Rev: "Malleefowl" una din cele mai rare pasari din Australia
Monetarie: Monetaria Regala Australiana
Valori numinale: $200, $150
Diametru: 25mm ($150), 30mm ($200)
Material: aur
Tiraj: 2,500

Australia
A 75.a aniversare a monedei de un penny din 1930.
Avers: Regina Elisabeta II
Revers: designul original al monedei de 1 penny din 1930 de la monetaria Melbourne
Monetarie: Perth
Valoare nominala: $1
Diametru: 40mm
Material: argint, placat cu cupru
Tiraj: 5,000

Austria
A 60.a aniversare a celei de a 2.a republici
Avers: Zeita greceasca Pallas Athena in fata Parlamentului din Wiena
Revers: Parlamentul din Wiena
Monetarie: Monetaria Austriaca
Valoare nominala: 10EURO
Diametru: 32mm
Material: Argint
Tiraj: 60,000 (proof), 40,000 (UNC), 130,000 (de circulatie)

British Virgin Islands


A 60.a aniversare a "VJ-day" 1945
Avers: Regina Elisabeta II
Revers: Nava USS Missoury, generalul McArthur, porumbelul pacii
Monetarie: Pobjoy
Valorare nominala: $50, $10, $1
Diametru: 38.60mm ($1, $10), 22mm ($50)
Material: aur, argint, cupru-nichel
Tiraj: 5,000 (aur), 10,000 (argint), si nelimitat pentru cupru-nichel
Page 7
Colectionarul Roman
Isle of Man
A 175.a aniversare a Isle of Man Steam Packet Company (2 monede)
Avers: Regina Elisabeta II
Revers: Primul vas lansat de Steam Packet Company in 1830, "Mona Isle"; "King Orry III"
Monetarie: Pobjoy
Valoare nominala: 1 crown
Diametru: 38.6mm (argint, cupru-nichel), 22mm (aur)
Material: aur, argint, cupru-nichel
Tiraj: 5,000 (aur), 10,000 (argint), nelimitat (cupru-nichel)

Isle of Man
Bicentenarul bataliei de la Trafalgar si moartea amiralului Nelson
Avers: Regina Elisabeta II
Revers: Cele doua flote in actiune, in medalion Nelson si Napoleon si semnaturile lor in aur
Monetarie: Pobjoy
Valoare nominala: 64 crown
Diametru: 140mm (2kilograme)
Material: argint
Tiraj: 200

Slovacia
Protectia naturii - Parcul National Kras
Valoare nominala: 500sk
Monetarie: Monetaria Slovaciei
Diametru: 40mm
Material: argint, cupru-nichel
Tiraj: 15,000

Stiri ca mijloc de plata. Aceeasi problema exista si cu monedele de


25 paise.

Malta - In urma unui vot public s-a decis ce va aparea pe Romania - Pe 30 ianuarie, Cardinalul Christoph Schönborn,
noile monede euro din Malta: Botezul lui Isus si Crucea Malteza. Arhiepiscopul Vienei, a fost decorat cu Ordinul Serviciu Credincios
in grad de Mare Cruce.
India - Banca Nationala a Indiei va introduce in curand in
circulatie o noua bancnota de 50 rupee. Bancnotele de 1 si 2 Romania - Pe 15 ianuarie, Presedintele Traian Basescu i-a
rupee urmeaza sa fie schimbate treptat de monede de aceeasi decorat pe cei care s-au distins in lupta impotriva inundatiilor
valoare nominala si chiar daca inca bancnotele nu au fost retrase din 2005. Au mai fost decorati si ofiteri ai SRI pentru rolul lor
total din circulatie, majoritatea comerciantilor refuza sa le accepte in eliberarea ostaticilor romani din Irak.

COLECTIONARUL ROMAN - revista online gratuita pentru colectionari


Editori:
Dragos Baldescu - e-mail: dragosbaldescu@yahoo.com, moderator al sectiunii de decoratii a forumului www.worldwar2.ro
Aldor Balazs - e-mail: office@transylvanian-numismatics.com, administrator al forumului www.transylvanian-numismatics.com
Nu ezitati sa ne contactati pentru orice intrebari, contributii, observatii, pe e-mail sau pe cele doua forumuri

You might also like