Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
20Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Rezistenta Anti-comunista Din Muntii Fagarasului

Rezistenta Anti-comunista Din Muntii Fagarasului

Ratings: (0)|Views: 721 |Likes:
Published by Gardul De Fier

More info:

Published by: Gardul De Fier on Jul 17, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/11/2013

pdf

text

original

 
ION GAVRILA-OGORANU
REZISTENTA ANTICOMUNISTA DINMUNTII FAGARASULUI
(NOTE SI STUDII COMPARATIVE PE MARGINEA DOCUMENTELOR DIN ARHIVA C.N.S.A.S.)
 
 
CUVÂNT ÎNAINTE
Scurt istoric al rezistenţei armate anticomuniste din România Pentru români, totdeauna comunismul a fost un lucru străin de sufletul lor, atât caideologie, cât şi ca regim politic. În partidul comunist din România, înainte de 1944, nu s-au încadrat decât foarte puţini membri, mai toţi fiind de origine etnică străină.Partidul Comunist a fost impus la guvernare, de armata sovietică, şi apoi de forţacelor mai declasaţi indivizi din societatea românească: securitatea. Noi românii, am ieşit din război ca un popor învins, şi tratat ca atare, şi de sovietici, şi dedemocraţiile apusene. Jertfele noastre împotriva Germaniei naziste, au fost zadarnice.Soarta României, ca de altfel şi a celorlalte ţări vecine, Cehoslovacia, Polonia, Ungaria,Bulgaria, a fost pecetluită, fără drept de apel la masa tratativelor, încă înainte determinarea războiului.Odată cu impunerea la cârma ţării a unui guvern comunist, al lui Petru Groza, în1945 a fost suprimată libertatea, instaurându-se treptat un regim de teroare, al bunului plac, al celor ce au profitat de ocazie, şi şi-au dorit puterea şi traiul bun, pe spinareasemenilor lor.Dacă la noi, teroarea a fost mai fără milă, şi nedreptăţile mai strigătoare la cer,decât în celelalte ţări vecine, dacă am avut un fenomen Piteşti şi un Canal al morţii, sedatorează faptului că în societatea românească s-au găsit atâtea suflete negre în stare deorice josnicie. Am fost de asemenea ţara, care prin aşezarea ei geografică, eram în cel maiînalt grad, rupţi de apus, neavând graniţă decât cu ţări comuniste. Intrasem în epocacomunistă după două dictaturi, carlistă şi antonesciană, în care poporul a fost dresat să fiesupus, înfricoşat şi obligat să execute tot ce i s-a comandat. Trebuie amintit că în douărânduri (1938 şi 1941), alegătorii erau duşi să voteze pe faţă, „da” sau „nu”, în coloane,însoţiţi de jandarmi cu baioneta la armă.Am devenit repede ţara de batjocură a Anei Pauker, Luca Laslo, GheorgheGheorghiu –Dej, Burăh Tescovici (Teohari Georgescu), Pantiuşa Botnarenco, Alexandru Nicolski, Walter Roman, Vincse, şi Aranici.Oamenii politici şi de cultură, fără coloană vertebrală, au dezertat repede,milogindu-se în faţa noilor stăpânitori, devenindu-le tovarăşi de drum, lăsând descoperiţi pe cei ce nu şi-au plecat capul, şi care au fost trimişi în temniţă sau la moarte. Pustiul,deznădejdea şi laşitatea s-au întins peste cuprinsul ţării.Şi totuşi în această mlaştină a disperării, s-a închegat o rezistenţă armatăanticomunistă. Ea a început în Bucovina, în martie 1944, când trupele sovietice au păşit
 
 pe pământul ţării noastre. Acţiunea a fost organizată de Armata Română, de ofiţeri cum afost Lt. Motrescu, şi a continuat în acest colţ de ţară prin Cenuşe, Macoveiciuc,Vatamaniuc, când mocnit, când în flăcări, până în 1962, cu Vasile Motrescu.Rezistenţa armată s-a întins apoi în toţi munţii României. În toamna anului 1944,şi iarna ce a urmat, au fost lansaţi în ţară de germani, grupuri de paraşutişti, cu misiuneade a acţiona la un moment favorabil, împotriva armatei sovietice, moment care nu a maivenit. Unele grupuri, cunoscute de regimul comunist, s-au autodesfiinţat, intrând înlegalitate,altele care nu erau cunoscute de regim, au rămas în munţi, până în 1948, cândau devenit active. Aşa a fost grupul de la Sâmbăta de sus - Făgăraş, din care făceau partescriitorul Constantin Gane, şi Gheorghe Pele, grup care s-a mutat la Arnota.Însuşi fostul ministru de interne din guvernul Sănătescu, generalul Aldea, a iniţiato rezistenţă armată, imediat ce şi-a dat seama că altă cale spre salvarea României nu maiera.În 1946, evenimentele s-au potolit oarecum. Se mai spera în alegeri libere, şiajutor apusean, speranţe zadarnice. Începând de la această dată s-a accelerat organizarearezistenţei militare anticomuniste, implicându-se în ea ofiţeri superiori, ca generaliiCoroamă, Mitrea, Carlaonţ, amiralul Horea Măcelaru, col. Arsenescu.În 1947, exista o înţelegere între toate forţele anticomuniste, din care făceau parteP.N.Ţ. (ing. Pop), Partidul Liberal (ing. Bujoi), Mişcarea Legionară (prof. NiculaePetraşcu, Nistor Chioreanu, George Manu), grupurile din Armata română, organizaţiilestudenţeşti, şi alte forţe.S-a format şi un Comandament unic al rezistenţei. În toată ţara s-au alcătuitgrupuri înarmate cu scopul de a acţiona la momentul potrivit. A fost anunţat Consiliul Naţional Român de la Paris (gen. Rădescu), despre această realizare. El a anunţatguvernele apusene despre ce s-a iniţiat în România.Din cauza defecţiunilor din serviciile secrete apusene, (în care erau infiltraţiagenţi sovietici de grad înalt ca Filby şi alţii), regimul comunist din România a fostinformat de ce s-a realizat, şi în 1948, primăvara, în urma unor masive arestări,comandamentul a fost pierdut. În toamna anului 1948, în noiembrie, a avut loc un procesmamut al „Marii Trădări”, finalizându-se cu sute de ani de închisoare pentru cei arestaţi(autorul acestor rânduri fiind inclus printre cei acuzaţi).În mai 1948, s-au făcut arestări masive în rândurile oamenilor politici, studenţi,elevi, militari, muncitori, cu scopul de a preveni orice rezistenţă. Au rămas doar un număr mic de nearestaţi, poate 20%, dintre cei ce erau decişi să se încadreze în rândurilerezistenţei armate, care, fie că nu erau cunoscuţi de regim, fie că au reuşit să se eschivezede la arestare. Din aceşti puţini rămaşi, s-a format rezistenţa armată din România, atâtacâtă a fost.

Activity (20)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
ovidiualexandru liked this
ovidiualexandru liked this
Dan liked this
Raluca Popa liked this
johnny54 liked this
dinulescu_a liked this
Alexandra Panait liked this
CarolGiurgiu liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->