Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
1Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Florin Caragiu: "Notă cu privire la interpretarea contextuală cerută de mistica iconică"

Florin Caragiu: "Notă cu privire la interpretarea contextuală cerută de mistica iconică"

Ratings: (0)|Views: 23|Likes:
Published by Florin Caragiu
material apărut în postfaţa volumului Ierom. Ghelasie, "Medicina isihastă", ed. Platytera, 2009, pp. 333-347
material apărut în postfaţa volumului Ierom. Ghelasie, "Medicina isihastă", ed. Platytera, 2009, pp. 333-347

More info:

Published by: Florin Caragiu on Jul 18, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/17/2010

pdf

text

original

 
Florin Caragiu: "Not cu privire la interpretarea contextual cerutde mistica iconic" 
În volumul ÄMedicina Isihast´, PrinteleGhelasie ofer o ptrunztoare i fertiladucere în prim plan a viziunii cretineasupra tainei omului i creaiei în luminarevelaiei dumnezeieti. Cunoatereaascetico-mistic i cea tiinific apar împletite, taina sufletului prelungindu-se înstrlucirea sa energetic i condiia liturgica trupului. Demersul terapeutic tradiional almetodei ascetice cretine poate integra într-o perspectiv iconic, dialogic-participativ,tiina medical. Aceasta din urm, pstrându-i specificul, se poate elibera detentaia perspectivismului absolutist istructuralismului mecanicist caracteristice reducionismului scientist, spre a se îmbogi prinaccesul la contiina «ritualului tainei dumnezeieti care se descoper în creaie». Taina SfinteiTreimi se reflect în însi Älogica trinitar´ a modului de via restaurat în Hristos. Pentru om cafiin unitar suflet i trup în identitatea nedivizat dat de pecetea chipului divin, sensul sntiieste dat de însi participarea la ordinea iubirii dumnezeieti liturghisit în biserica trupului i întrupul Bisericii.Vom încerca în cele ce urmeaz s atingem câteva dintre aspectele care au prilejuit dup apariiaîn 1992 a primei ediii unele neînelegeri, tocmai din pricina separrii unor expresii din cadrulîntregii lucrri i a unei înelegeri a lor într-un mod îngust. Este esenial, dat fiind caracterulmistic, iconic, pe alocuri nesistematic, al scrierilor Printelui Ghelasie, înelegerea contextual aunor fragmente sau expresii mai dificil de îneles atunci când sunt luate separat i independent decontext, fapt care poate duce chiar la rstlmciri, la interpretri unilaterale sau eronate. Deaceea, textul reclam o grij deosebit pentru înelegerea integrat a termenilor i afirmaiilor.Coerena viziunii teologico-mistice profund ancorate în tradiia cretin ortodox ofer cadrulunor precizri i explicitri contextuale nuanate, spre desluirea eventualelor neclariti saurelative imprecizii locale.Spre exemplu, relativ la întrebuinarea termenilor yang i yin din cultura oriental, Printele Neofit explic: ÄÎn Medicina Isihast este un capitol intitulat «Neutru, Yang i Yin». Folosireaacestor termeni din filosofia chinez, la prima vedere ar putea genera suspiciune de sincretism.Yin-ul i Yang-ul îns, în sensul modelului chinezesc, implic o alt schem: dualitate±  polaritate±contrarietate±complementaritate±transformabilitate±reversibilitate±ciclicitate.Printele Ghelasie folosete termenii yin i yang, dar integrai într-o alt schem, nu dual citriadic: neutru, yang i yin, i în care yin-ul i yang-ul nu mai sunt contrarii i nici nu se maitransform unul în altul, ci ies i se întorc din neutru, care este originea, totalitatea i unitateaacestora. Prin urmare, termenii yin i yang folosii de Printele Ghelasie în modelul triadic defuncionalitate al fiziologiei medicinei isihaste sunt convenionali, nu îns arbitrari, cci pot crea
 
mai uor o punte de interaciune între cele dou scheme. Un cititor cretin poate fi blocat deaceti termeni dac nu sesizeaz convenionalitatea lor i integrarea lor într-o schem de modeltriadic. Acest model triadic de funcionalitate este i el tot o transpunere analogic modeluluiSfintei Treimi´.Logica trinitar, arat Printele Neofit, este o cheie de înelegere a limbajului iconic: ÄPrinteleGhelasie propune în fapt o logic trinitar, o logic a afirmaiilor, pe care caut s o disting de ologic dual, a contrariilor i pe care o prezint într-un limbaj iconic. Acest limbaj iconic graficîn care folosete în principal numiri iconice, analogii, imagini verbale, cred c se contureazoarecum diferit fa de un limbaj antinomic, pe care îns nu îl exclude. A zice c acest limbajantinomic presupune o anumit relaie-asociere, pstreaz urme ale unei logici duale creia îimarcheaz neputina comprehensiv, provocând depiri, treceri, transcenderi ale acesteia.Propriu-zis trimite spre un alt mod de participare, acceptare, deschidere. Limbajul antinomic mise pare c este mai degrab axat pe semnificaii decât pe numiri, pe asocieri de semnificaii, acror alturare «de neacceptat» creeaz un excedent semantic, dinamizeaz spre un nou sens,cutând s reveleze astfel bogia de nuane a realitii. A spune, raportându-m la dou expresiiconsacrate, c într-un fel limbajul antinomic reflect mai accentuat imanentul care urc, iar limbajul iconic transcendentul care coboar...´Mai mult decât simpla focalizare i fixare a unor semnificaii, abordarea Printelui Ghelasievizeaz anumite Äconfiguraii iconice´ sau Äscheme de memorial´ ce permit o anumitflexibilitate, un anumit dinamism în folosirea terminologiei, vizând structurile profunde alecontiinei, memoriei i limbajului. În acest sens, Printele Neofit observ: ÄCred c la PrinteleGhelasie se vede de multe ori o micare, deloc arbitrar, în încercrile de adecvare prin diverseformulri noi, adecvare ce vizeaz cred tocmai aceste scheme de memorial ale cititorului. Esteîns extraordinar faptul c a reuit s identifice modalitile cele mai eficiente de a inti tocmaiaceste scheme, pattern-uri de memorial i de a nu urmri doar simple semnificaii. A lovit direct, puternic i fulgertor fixismele, stereotipurile i clieele mentale. A întiprit pecei arhetipale, paradigmatice de indubitabil acuratee cretin într-o zon de memorial ambiguu, confuz,subcontient i/sau incontient, individual i/sau colectiv, impregnat de «memorii ale cderii». A propus, a inserat, a amprentat principii arhetipale, ca germeni de resetare a acestor scheme dememorial. Probabil, tocmai pentru c a penetrat în astfel de profunzimi de memorial psihic, a i«iritat» pe muli setai deja. Acest mod de abordare a fcut cred s nu defineasc, s nu fixezeexcesiv sau definitiv terminologia folosit, în bun msur convenional. Spre exemplu, logicadual, cauz-efect, form-coninut, este o schem diferit de logica trinitar, supracauz-cauz-efect, termenii cauz i efect sunt întâlnii i în formulrile logicii trinitare, dar integrai într-oalt schem, într-un alt mod de generare. Nu este o preluare de model de generare liniar, dupmodelul cauz-efect (cauza este originea, iar efectul este consecina), de genul: supracauza esteoriginea cauzei, iar cauza este originea efectului, ci este un model analogic cu cel al SfinteiTreimi, prin urmare supracauza este originea atât a cauzei cât i a efectului, iar între cauz iefect exist relaie, dar nu raport de generare´. Fr a se mai trece prin "negaie" sau "contrar" caîn logica dual, în logica trinitar locul "raportrii contrare" e luat de "supraafirmaie", cu altecuvinte termenii se afirm reciproc.O alt tem care a prilejuit la prima apariie a acestei lucrri unele neînelegeri a fost cea a hraneisau alimentaiei Ävii´. Întâlnim afirmaii precum: ÄSchimbarea strii de Rai se face prin trecereade la o Alimentaie Vie la una moart´, sau: ÄTrecerea de la Alimentaia Vie la cea Moartschimb i Funciunile Organice´. Ele se cer înelese în contextul integral al evenimentuluicderii, ce cuprinde afectarea, pe tiparele cderii demonice, a comuniunii cu Dumnezeu, a
 
raporturilor naturale originare între sufletul i trupul strbtute de harul dumnezeiesc, araporturilor de comunicare i comuniune vivificate prin har între oameni, lumea îngereasc inatur.Într-adevr, pcatul este în esen împrtirea din condiia despririi de Dumnezeu, a creiurmare e moartea. În Rai Alimentaia era eminamente Gustare-Împrtire din darurile luiDumnezeu, într-o condiie neatins de stricciune i moarte. Actul înclcrii poruncii luiDumnezeu i gustrii din pomul oprit poate fi gândit ca o gustare din condiia mortalitii.ÄVemintele de piele´ semnific noua condiie a lumii în care a intrat moartea presupunând oadaptare corespunztoare a funciunilor organice, într-un cadru în care predomin lupta dintrevia i moarte, între legile de conservare i cele entropice ale materiei. Astfel, funciunileorganice sunt angrenate în lupta pentru sinteza materiei vii i întotdeauna exist un procescontrar care frâneaz i pân la urm anihileaz aceast sintez vie.Potrivit tradiiei cretine, în Rai totul e viu, cu participrile specifice fiecrui mod de existencorespunzând pecetei divine a actului creator din formele de creaie. Funciunile organice suntcovârite de sensul lor sufletesc. Atenia este absorbit de micarea totalitii i contiina nu eoprit în zborul ei ci e potenat de transparena contienei corporale fcut vas al harului, alcomunicrii i comuniunii sufleteti.Ca o cheie de lectur, remarcm c Printele Ghelasie pune accent pe dimensiunea dialogal avieii de creaie: ÄReordonarea Chimismului energetic se face doar prin Revenirea la Limbajuladevrat al Tainei Vieii. Viaa nu este Monolog, ci Dialog Viu în Druire i Rspuns totodat.Viaa este Taina Dialogului i Comunicrii reciproce. (...) Viaa în primul rând este Limbaj Sacrui apoi Chimism. Chimismul este Ecoul i Energeticul Tainei Limbajului Vieii în Sine´.Dualismul constituit la nivelul funciunilor organice, a împririi anabolism-catabolism spreexemplu, exprim schimbarea condiiei de rai în condiia cderii, prefacere prin care se instituienevoia Äalimentrii pentru a nu muri´. Prin purtarea de grij dumnezeiasc condiia cderii esteacoperit de cea a Ähainelor de piele´ în care, în taina morii i învierii în Hristos, mortalitateaînsi se poate constitui ca un pasaj sau condiie de trecere spre via (Äcu moartea pe moarteclcând´).În condiia actual, viaa i moartea, viul i neviul sunt pe undeva întreptrunse, încât separarealor strict se face doar cu mintea, în vederea instituirii unei orientri iconice a contiinei spreviul dumnezeiesc ce pecetluiete formele de creaie i a unei deschideri spre dialogul-comunicarea cu formele vii de creaie. În acest sens nuanat al unei implicri liturgice contienteîn taina comuniunii lumii prin om în Logosul i Izvorul Vieii trebuie îneleas în mod corectsintagma de Ämedicin a viului´, i nu într-o cazuistic formal ce traseaz linii de demarcaiestricte între viu i neviu. O separaie deplin la nivel biologic între via i moarte nu este posibil, cât vreme suntem cu toii muritori i purtm în noi seminele morii.Astfel, în perspectiva Ästructurii iconice´ pecete divin-suflet, fiin sau form de creaie-energiide creaie sau corporalitate energetic-funcionalitate organic sau trup ca vas al comunicrii iîmprtirii, abordarea Viului depete orice consideraii instrumentale, inând de un context io contiin a totalitii. ÄIndiferent de ce Boal Suferi´, arat Printele Ghelasie, Äîncepe cuRecontientizarea Realitii Integrale Suflet i Corp... «Fr Mine nu putei face nimic». Noisuntem ieii din Puterea Creatoare a lui Dumnezeu i Restabilirea Bolilor noastre se face prinPuterea Lui´. A nu ucide i, chiar mai mult, a nu vtma, este în acest context un deziderat alcontiinei, un gând total.Asumarea unei Ährane vii´ nu trebuie îneleas în mod îngust, ci în sensul unei atitudiniintegrale, al unei situri în gest iconic de raportare liturgic fa de via ca dialog, comunicare i

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->