Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
3Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
curs08_inginerie_seismica

curs08_inginerie_seismica

Ratings: (0)|Views: 20|Likes:
Published by djhypnos

More info:

Published by: djhypnos on Jul 22, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/25/2012

pdf

text

original

 
Sem. I 2006. Aceste note de curs sunt disponibile la http://cemsig.ct.upt.ro/astratan/didactic/seism/101
5. Calculul structurilor la ac
ţ
iunea seismic
ă
 
5.1. Introducere
Metodele specifice de analiz
ă
a
ă
spunsului structurilor la ac
ţ
iunea seismic
ă
 
ş
i comportareastructurilor în domeniul inelastic în timpul unor cutremure majore impun cerin
ţ
e de proiectarespecifice în cazul ac
ţ
iunii seismice. Începând cu 1 ianuarie 2007, În România va intra în vigoarenormativul P100-1/2006 "Cod de proiectare seismic
ă
P100 – Partea I - Prevederi de proiectarepentru cl
ă
diri". P100-1/2006 se bazeaz
ă
în mare parte pe norma european
ă
de proiectareantiseismic
ă
Eurocode 8.Acest capitol cuprinde aspecte privind calculul structurilor inginere
ş
ti la ac
ţ
iunea seismic
ă
, bazate în mare m
ă
sur 
ă
pe prevederile P100-1/2006.Prevederile P100-1/2006 con
ţ
in declarativ dou
ă
cerin
ţ
e fundamentale (sau nivele de performan
ţă
):
De siguran
ţă
a vie
ţ
ii. Nivelul ac
ţ
iunii seismice asociat acestui nivel de performan
ţă
corespundeunui cutremur cu intervalul mediu de recuren
ţă
(IMR) de100 ani. Este de remarcat c
ă
înprezent majoritatea normelor antiseismice folosesc un cutremur cu IMR=475 ani pentru nivelulde performan
ţă
de siguran
ţă
a vie
ţ
ii. Este de a
ş
teptat ca urm
ă
toarea edi
ţ
ie a normativuluiantiseismic românesc s
ă
adopte aceia
ş
i valoare a intervalului mediu de recuren
ţă
.
De limitare a degrad
ă
rilor. Nivelul ac
ţ
iunii seismice asociat acestui nivel de performan
ţă
 corespunde unui cutremur cu IMR=30 ani. Pentru compara
ţ
ie, Eurocode 8 (2003) prevede uncutremur cu IMR=95 ani pentru nivelul de performan
ţă
de limitare a degrad
ă
rilor.Se remarc
ă
faptul c
ă
obiectivul principal al acestui normativ este normativ este protejarea vie
ţ
ii. Cutoate c
ă
printre obiectivele normei se num
ă
ă
 
ş
i limitarea pagubelor materiale, este de men
ţ
ionatfaptul c
ă
prevederile acesteia nu elimin
ă
complet degradarea structurilor în cazul unor evenimenteseismice majore. Construc
ţ
iile cu risc înalt pentru popula
ţ
ie, cum sunt centralele nucleare, nu intr 
ă
  în domeniul de aplicare al normativului P100-1/2006. Îndeplinirea prin calcul a celor dou
ă
cerin
ţ
e fundamentale (de siguran
ţă
a vie
ţ
ii
ş
i de limitare adegrad
ă
rilor) se realizeaz
ă
verificând structurile la dou
ă
st
ă
ri limit
ă
:
St
ă
ri limit
ă
ultime (SLU), asociate colapsului structural
ş
i a altor forme de degradare structural
ă
 care pot punea via
ţ
a oamenilor în pericol. Verificarea la SLU implic
ă
asigurarea de c
ă
treproiectant a unui echilibru între rezisten
ţ
a
ş
i ductilitatea structurii.
St
ă
ri limit
ă
de serviciu (SLS), asociate cu apari
ţ
ia unor degrad
ă
ri, dincolo de care nu mai sunt îndeplinite cerin
ţ
e specifice de exploatare. Poate fi necesar limitarea atât a degrad
ă
rilor structurale, cât
ş
i a celor nestructurale. În general verificarea la SLS implic
ă
limitareadeplas
ă
rilor relative de nivel, pentru asigurarea protec
ţ
iei elementelor nestructurale,echipamentelor, etc.
5.2. Ac 
ţ 
iunea seismic 
ă
 
5.2.1. Spectrul elastic
Teritoriul României este împ
ă
ţ
it în zone seismice func
ţ
ie de hazardul seismic local, care esteconsiderat în mod simplificat a fi constant în fiecare zon
ă
seismic
ă
. Hazardul seismic pentruproiectare este descris de valoarea de vârf a accelera
ţ
iei orizontale a terenului
a
 g 
determinat
ă
 pentru intervalul mediu de recuren
ţă
de referin
ţă
(IMR) corespunz
ă
tor st
ă
rii limit
ă
ultime. Pentrucentre urbane importante
ş
i pentru construc
ţ
ii de importan
ţ
a special
ă
se recomand
ă
evaluarealocal
ă
a hazardului seismic pe baza datelor seismice instrumentale
ş
i a studiilor specifice pentruamplasamentul considerat.Zonarea accelera
ţ
iei de vârf a terenului pentru proiectare
a
 g 
în România, pentru evenimenteseismice având intervalul mediu de recuren
ţă
IMR = 100 ani, este prezentat
ă
în Figura 5.1. Acestevalori ale
a
 g 
se folosesc pentru proiectarea construc
ţ
iilor la starea limit
ă
ultim
ă
.
 
Sem. I 2006. Aceste note de curs sunt disponibile la http://cemsig.ct.upt.ro/astratan/didactic/seism/102
Figura 5.1. Zonarea teritoriului României în termeni de valori de vârf ale accelera
ţ
iei terenuluipentru proiectare
a
 g 
pentru cutremure având IMR = 100 ani (P100-1/2006).Figura 5.2. Zonarea teritoriului României în termeni de perioad
ă
de control
a spectrului de
ă
spuns (P100-1/2006).Mi
ş
carea seismic
ă
într-un punct pe suprafa
ţ
a terenului este descris
ă
prin spectre de r 
ă
spunselastic ale pseudo-accelera
ţ
iei: dou
ă
componente orizontale
ş
i una vertical
ă
. Componenteleorizontale ale mi
ş
c
ă
rii seismice sunt considerate independente, fiind descrise de acela
ş
i spectru.
 
Sem. I 2006. Aceste note de curs sunt disponibile la http://cemsig.ct.upt.ro/astratan/didactic/seism/103
Condi
ţ
iile locale de teren afecteaz
ă
forma spectrelor elastice de r 
ă
spuns (vezi capitolul 3.7.3)
ş
imodific
ă
atât amplificarea accelera
ţ
iei de vârf a terenului, cât
ş
i con
ţ
inutul de frecven
ţ
e al mi
ş
c
ă
riiseismice (prin perioadele de control
 B
,
 
ş
i
 D
). Normativul P100-1/2006 reflect
ă
doar cel de-aldoilea aspect, specificând trei valori ale perioadei de control
pe o hart
ă
de zonaremacroseismic
ă
(vezi Figura 5.2). Unei valori ale perioadei de control
îi corespund o pereche devalori
 B
 
ş
i
 D
conform cu Tabelul 5.1. Perioada de control
a spectrului de r 
ă
spuns reprezint
ă
 limita dintre zona de pseudo-accelera
ţ
ie constant
ă
 
ş
i zona de pseudo-vitez
ă
constant
ă
. În modsimilar, perioada de control
 D
reprezint
ă
limita dintre zona de pseudo-vitez
ă
constant
ă
 
ş
i zona dedeplasare constant
ă
.Tabelul 5.1. Perioadele de control
 B
,
 
ş
i
 D
ale spectrului de r 
ă
spuns pentru componenteleorizontale ale mi
ş
c
ă
rii seismice (P100-1/2006).Interval mediu de recuren
ţă
a magnitudinii cutremurului Valori ale perioadelor de control
B
,
s 0.07 0.10 0.16
,
s 0.7 1.0
 
1.6
 
IMR 
= 100ani, pentru SLU
D
,
s 3.0 3.0 2.0Spectrul de r 
ă
spuns elastic pentru componentele orizontale ale pseudo-accelera
ţ
iei terenului înamplasament
e
(T)
, exprimat in m/s
2
,
 
este definit astfel:
( )
a )
 g e
β 
=
(5.1)unde valoarea
a
 g 
este accelera
ţ
ia de vârf a terenului, exprimat
ă
în m/s
2
, iar 
 β 
(T)
este spectrul de
ă
spuns elastic normalizat la valoarea de vârf a accelera
ţ
iei terenului.Forma normalizat
ă
a spectrelor de r 
ă
spuns elastic pentru componentele orizontale ale accelera
ţ
ieiterenului,
 β 
(T)
,
pentru frac
ţ
iunea din amortizarea critic
ă
 
ζ 
=
0.05 este dat
ă
de rela
ţ
iile (vezi Figura5.3):
0
 B
:
( )
0B
1(T)1 TT
 β  β 
= +
(5.2)
 B
<T 
≤  
:
0
(T)
 β β 
=
(5.3)
<T 
≤  
 D
:
0
(T)
 β β 
=
(5.4)
T> T 
 D
:
02
(T)
C D
T
 β β 
=
(5.5)unde:
 β 
0
- factorul de amplificare dinamic
ă
maxim
ă
a accelera
ţ
iei orizontale a terenului de c
ă
trestructur 
ă
;
- perioada proprie de vibra
ţ
ie a unui sistem SGLD cu r 
ă
spuns elastic.Componenta vertical
ă
a mi
ş
c
ă
rii seismice într-un amplasament este dat
ă
de rela
ţ
ii similare (5.1) -(5.5). Accelera
ţ
ia de vârf vertical
ă
a terenului se consider 
ă
în mod aproximativ egal
ă
cu 70% dinvaloarea accelera
ţ
iei de vârf orizontale, iar perioadele de control
 B
 
ş
i
pentru componentavertical
ă
a mi
ş
c
ă
rii seismice sunt mai mici decât cele ale componentei orizontale.Alternativ spectrului de r 
ă
spuns elastic al pseudo-accelera
ţ
iei, mi
ş
carea seismic
ă
poate fi definit
ă
 prin varia
ţ
ia în timp a accelera
ţ
iei terenului (accelerograme). Pentru modele structurale spa
ţ
iale,sunt necesare trei accelerograme: dou
ă
pentru componentele orizontale ale mi
ş
c
ă
rii seismice
ş
iuna pentru componenta vertical
ă
. Accelerogramele pot fi înregistrate în timpul unor evenimenteseismice anterioare, sau pot fi accelerograme artificiale, generate pe baza spectrului elastic de
ă
spuns. În ambele cazuri sunt necesare minim trei seturi de accelerograme. Accelerogrameletrebuie s
ă
fie reprezentative pentru amplasamentul dat, din punct de vedere al caracteristicilor surselor seismice, distan
ţ
ei surs
ă
-amplasament
ş
i condi
ţ
iilor de teren din amplasament. Con
ţ
inutulde frecven
ţă
al accelerogramelor trebuie s
ă
fie compatibil cu mi
ş
carea seismic
ă
din amplasament,iar accelerogramele trebuie scalate astfel încât media aritmetic
ă
a accelera
ţ
iilor de vârf aleaccelerogramelor s
ă
nu fie mai mic
ă
decât valoarea
a
 g 
din amplasament.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->