Cuvânt către Neamul Românesc: „Părinţii şi Ţara nu se vorbesc de rău!

“
Săptămânal regional de atitudine şi cultură

Anul V, Serie Nouă - Nr. 145 (180), 12 Pagini, Preţ: 2 lei, Perioada: 23 - 29 iulie 2010

Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş, Sibiu

Săptămânalul regional de
atitudine şi cultură numărul 1,
Condeiul ardelean,
îl puteţi achiziţiona prin
Poşta Română (abonamente)
şi la vânzare liberă din:

Judeţul Mureş
- Chioşcurile Symetria
z Târgu-Mureş, Luduş,
Târnăveni, Sovata,
Ungheni, Cristeşti

Judeţul Braşov
- Chioşcurile Roşii
z Braşov, Săcele,
Codlea, Râşnov, 6-7
Zărneşti, Predeal
- Chioşcurile Pres Com
z Braşov, Făgăraş, Săcele,
Rupea, Feldioara

Judeţul Covasna
- Chioşcurile H-Press
z Sfântu-Gheorghe,
Târgu-Secuiesc,
Covasna, Baraolt
- Chioşcurile Adrimar
z Sfântu-Gheorghe,
Covasna,

Sfântul Ilie, ocrotitorul Topliţei Române

Întorsura-Buzăului
- Chioşcurile Pres Com
z Sfântu-Gheorghe

Ion
Antonescu,

# Lazăr Lădariu
(Târgu-Mureş)
Curioşi să mai aflăm ce preocu-
pări mai are, în ultima vreme, pre-
sa de limbă maghiară din judeţele
Harghita şi Covasna, am apelat la
un documentar al domnului Ioan
Lăcătuşu, preşedintele Forumului
Civic al Românilor din Covasna,
Harghita şi Mureş, precum şi la
traducerile redate în săptămânalul
„Condeiul ardelean”. Nimic nou
sub soare! Presa de limbă maghia-
ră, abil dirijată, face ce ştie ea să
facă din 1990 încoace. Ziariştii
Cine ne înjură?
maghiari din zonă, zeloşi „avocaţi”
şi propovăduitori ai autonomiei
aşa-zisului ţinut secuiesc, îi dau
înainte cu aceleaşi „discriminări”,
cu „marginalizări”, cu „lipsa în-
văţământului în limba maghiară”,
mai ales în cel superior, dorind
universitate de stat, pe banii româ-
nilor, cu „politica de asimilare”, cu
„purificarea etnică a Pământului
Secuiesc”. Nu au obosit şi conti-
nuă, prin revoltătoare falsuri şi de-
naturări, cu toate aceste stupidităţi!
Nu se plictisesc de atâta falsificare
a realităţii, de atâta minciună?! Vă
mai amintiţi? Au început cu indica-
toarele bilingve (la Târgu-Mureş,
de pe vremea primarului Fodor
Imre!), ajungând azi la predarea
Geografiei şi a Istoriei României
în limba maghiară în şcolile cu în-
văţământ unguresc, la retrocedări
(ilegale, de cele mai multe ori!)
de pământ şi păduri prin Ardeal,
culminând cu adunări ale autogu-
vernărilor, ale aleşilor locali, prin
care cer autonomia teritorială, pe
criterii etnice, a aşa-zisului Ţinut
Secuiesc. Tot mai frecvent, în pre-
sa de limbă maghiară din cele două
judeţe, au fost vehiculate sintag-
mele „Pământ secuiesc”, „Popor
secuiesc” (după modelul „popor
basc”). Organizaţii (unele împăr-
tăşind ideile neonaziste ale „Gărzii
Maghiare”, desfiinţată şi interzisă
în Ungaria, şi ale formaţiunii po-
litice „Jobbik”), precum HVIM
(Mişcarea de Tineret din cele 64 de
Comitate), EMI (Tinerii Maghiari
din Transilvania), Consiliul pentru
Tineret din Trei Scaune, Consiliul
Naţional Secuiesc (susţinut de So-
2-3 „Scrisoare
de răspuns
adresată lui
C. I. C. Brătianu”
lyom Laszlo, preşedintele Ungari-
ei, un înfocat adept al autonomiei
teritoriale pe criterii etnice), So-
cietatea „Trianon” şi multe altele,
beneficiind de implicarea „biserici-
lor istorice”, au promovat şi susţin
tensiunile iredentiste, întreţinând
relaţiile încordate între românii şi
maghiarii din zonă. Promovarea
imaginii lui Wass Albert, criminal
de război, judecat şi condamnat
la moarte în contumacie, vinovat
pentru uciderea, în toamna anului
1940, a românilor din Mureşenii
de Câmpie şi Sucutard, „comemo-
rările istorice” (de pildă, 15 martie,
4 iunie, 20 august - Ziua Sfântului
Ştefan, 6 octombrie, 23 noiembrie Închinându-se în faţa
- Revoluţia din Ungaria din 1956). Sfintei Evanghelii
(continuare în pagina 8)

*actualizat în fiecare luni

 2 Anul V, Serie Nouă - Nr. 145 (180) Dosarele istoriei
Pentru a înţelege prezentul, e necesar să ne cunoaştem trecutul - să-l aflăm!

Săptămânal regional
de atitudine ºi cultură

Fondat în 2006
Director fondator
Ion Antonescu,
În zilele minciunii universale, a spune adevărul e un act de dizidenţă. Practic, putem transpune scrisoarea
Eroului Neamului Românesc situaţiei zilelor noastre, doar cu schimbări de nume.
E-Mail: info@condeiulardelean.ro

Doru Decebal Feldiorean

«Am lăsat fără răspuns scriso-
Director general rile dumneavoastră anterioare. Am
Violeta Elena Caţa făcut-o din înţelepciune, fiindcă
urmăream unirea, şi nu vrajba. Pu-
Redactori team să vă răspund, aducând jus-
Adrian Teacă tiţiei pe toţi vinovaţii de catastrofa
Andrei Mihai Braşoveanu morală şi politică a ţării, printre
care sunteţi, în primul rând, şi dum-
Tehnoredactare (DTP) neavoastră. Naţia o doreşte şi o aş-
Bódi Szilamér János teaptă de la mine. Nu am făcut-o
totuşi, fiindcă nu am voit să aţâţ şi
Corectură mai mult spiritele şi, mai ales, nu
Claudia Otilia Karda am voit să dau un spectacol care ar
Tiparul executat la: fi fost speculat de inamicii noştri.
Intact SA Bucureşti Am lăsat ziua acestor răfuieli mai
târziu. Abuzaţi, însă, de răbdarea,
Redacţia: de tăcerea şi de înţelepciunea mea
Str. Lăcrămioarei, şi, rând pe rând, la scurte intervale
Nr. 18, Bl. 42, Sc. C, Ap. 1, de timp, îmi trimiteţi, când dum-
Sfântu-Gheorghe, neavoastră, când domnul Maniu,
judeţul Covasna, ROMÂNIA avertismente, sfaturi şi acuzaţiuni.
În virtutea cărui drept? Ce repre-
Cititorii ne pot contacta la: zentaţi în această ţară, dumnea-
Tel.: 0267-312.260 voastră, toţi foştii oameni politici,
Fax: 0367-814.145 în afară de interesele dumneavoas-
tră egoiste şi un trecut politic to-
Editat de SC Tracia SRL
tal compromis şi dureros?! Uitaţi,
Sfântu-Gheorghe
domnule Brătianu, că eu sunt omul
ISSN 1843 - 4665 muncii mele şi martirul greşelilor
acelora care au primit în 1918 Ro-
Marcă înregistrată la OSIM mânia Mare şi au dus-o, după 22
NR 87664 de ani de conducere, în prăpastia
de unde am luat-o eu în 1940, pe
Asociaţia „Noi Românii“ când dumneavoastră sunteţi din
profitorii şi dărâmătorii unei moş-
Preşedinte
teniri mari. În mai puţin de un sfert
Florin Ignat de secol, fiecare în parte şi toţi la
Director executiv un loc, aţi prăbuşit lupta, sacrifici-
Ioan Mugur Topolniţchi ile şi suferinţele duse şi îndurate,
20 de secole, de poporul nostru,
Colaboratori pentru a face unitatea sa politică.
prof. univ. dr. Petre Ţurlea Orice apărare încercaţi şi orice
dr. Mircea Dogaru diversiune faceţi dumneavoastră,
dr. Ioan Lăcătuşu
dr. Gheorghe Funar conducătorii politici de ieri, purtaţi
dr. Gheorghe Olteanu pe umeri această răspundere.
dr. Vlad Hogea Dumneavoastră, liberalii, mai
dr. Mircea Frenţiu mult ca alţii, fiindcă şi din opozi-
dr. Mircea Măran ţie şi de la guvern, prin acţiunea
ing. Nicolae Doroftei
av. Ioan Solomon dumneavoastră de dirijare şi de
prof. Ilie Şandru îndrumare a vieţii noastre politice,
prof. Ligia Dalila Ghinea economice, morale şi spirituale,
prof. Vasile Stancu exercitată direct şi indirect, de pe
prof. Rodica Pârvan băncile ministeriale, din birouri-
prof. Doru Dobreanu
prof. Mircea Bodnari le băncilor şi din culisele politice,
prof. Alexandru Ciubîcă aţi dus ţara la catastrofa din 1940.
prof. Mihaela Vatamanu Alexandrescu Staţi faţă în faţă cu conştiinţa dum-
prof. Georgeta Ciobotă neavoastră, depănaţi cu corectitu-
prof. Sanda Romana Feldiorean dine, pas cu pas, atât actele dum-
prof. ing. Adrian Moisoiu
prof. ing. Maria Peligrad neavoastră, cât şi pe ale acelora
Pr. Prot. Florin Tohănean cu care, rând pe rând, v-aţi întovă-
Pr. psh. Nicolae Floroiu răşit şi v-aţi acuzat, în faţa naţiei
Pr. Ioan Ovidiu Măciucă dezolate, scandalizate şi înmărmu-
Pr. Cristian Vlad Irimia rite; răsfoiţi toată colecţia ziarelor
Pr. Iustin Gârleanu din ultimii 40 de ani, începând cu
Pr. Nicolae Bota
Pr. Constantin Iacob „Universul” şi terminând cu „Vi-
Pr. Adrian Stoian itorul” şi cu ziarele jidoveşti pe
Pr. Ioan Tămaş care se sprijinea naţionalistul
Lazăr Lădariu domn Maniu şi vă reamintiţi: cine
Constantin Mustaţă sunteţi dumneavoastră şi dumnea-
Matei Schinteie
Dan Tanasă lui; câte păcate aţi făcut; cum v-aţi
Mihai Horga calificat singuri şi cum v-a calificat
Erich Mihail Broanăr naţia; câte răspunsuri aveţi. Pentru
a vă uşura munca, vă reamintesc,
Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolelor
publicate revine autorilor (art. 206 C.P.).
Articolul 1 din Constituţie: România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil.
domnule Brătianu, că, împreună
cu domnul Maniu, v-aţi acuzat pu-
blic şi zilnic, în presă, în întruniri,
în parlament, de: „incapacitate”;
„tâlhărie”; „falsificări” şi „furturi
de urne”, în Bucureşti, pentru ob-
ţinerea puterii; „demisii în alb”;
„bătăi şi omoruri”; „călcarea
legilor şi Constituţiei”; „luări de
comisioane” la toate furniturile
statului; „traficările de influenţă”
practicate de partizanii, deputa-
ţii, miniştrii şi preşedinţii corpu-
rilor dumneavoastră legiuitoare;
„scandalurile cu contingentările”
cu „grâul britanic”; modul cum
aţi făcut reforma agrară şi cum
„aţi profitat de ea”; risipa avutului
public; „concesionările oneroase
ale bunurilor statului”; „demago-
gie”; incorectitudine civică, provo-
cată de faptul că atunci când eraţi
în opoziţie dirijaţi ocult statul, în
profitul intereselor dumneavoastră
şi ale jidanilor din ale căror con-
silii de administraţie - mari şi mici
- făceaţi parte, iar de pe fotoliile
ministeriale încurajaţi şi favorizaţi,
acopereaţi şi muşamalizaţi aface-
rile lor şi ale dumneavoastră, în
detrimentul statului. Adăugaţi, la
acest bogat şi concludent stat de
serviciu al partizanilor şi al adver-
sarilor dumneavoastră de ieri, cu
care - ca totdeauna când vă găsiţi
în opoziţie - sunteţi azi prieteni:
cazurile, pe care naţia le ţine nu-
mai în dormitoare, ale domnilor
Tătărescu, Bârsan, Boilă, Aristide
Blank şi afacerea Skoda; ruinarea
poporului, prin dobânzile oneroase
care au prăbuşit economiile, avu-
tul şi munca tuturor, de la ţăran la
marele proprietar, de la micul până
la marele negustor român; ravagi-
ile făcute de conversiune şi de con-
cesionarea bunurilor statului, pe
care am început să le răscumpăr
eu; împrumuturile externe, oneroa-
se şi umilitoare; introducerea con-
trolului străin la Banca Naţională
şi Căile Ferate, comisioanele scan-
daloase etc. etc. şi veţi avea, dom-
nule Brătianu, imaginea unui tre-
cut tragic, pe care l-am plătit atât
de scump şi pe care naţia întreagă
o are permanent în faţa ochilor săi.
Totuşi, domnule Brătianu, cu
toţii credeţi că toate acestea au fost
uitate şi, cu perfidia politicianistă
de altă dată - de totdeauna - atât
de bine cunoscută, vă aşezaţi cu
cinism pe acest trecut şi - de la cel
dintâi dintre dumneavoastră, până
la cel din urmă - încercaţi să acuzaţi
şi să sabotaţi, pe sub mână, opera
de îndreptare şi consolidare la care
s-a antrenat toată naţia şi să tăiaţi
elanul unui om care nu a avut, nu
are şi nu va avea nici moşii, nici vii,
nici pivniţi de desfacere, nici bani
depuşi, nici industrii, nici consilii
de administraţie, nici safeuri, în
ţară şi străinătate, nici cupoane de
tăiat, nici timp de pierdut la club şi
care nu şi-a pricopsit nici cumnaţii,
nici nepoţii, nici prietenii, nici par-
tizanii, nici adversarii. Chiar dacă
am greşit, greşesc sau voi greşi, nu
pot fi acuzat, domnule Brătianu,
de niciunul dintre dumneavoastră.
Fiţi încredinţaţi, sunteţi înfieraţi
şi puşi chiar de generaţia actuală
pe banca acuzaţilor. Dacă va fi să
fiu şi eu pe această bancă, pentru
că fac tot ceea ce un om putea să
facă, nu numai pentru a slava un
neam de la dezunire şi de la prăbu-
şire, dar şi pentru a-l întregi şi a-i
asigura o viaţă nouă, în onoare şi
în muncă, atunci în niciun caz nu
veţi fi dumneavoastră acuzatorii
şi în niciun caz nu voi fi pus ală-
turi de dumneavoastră şi acuzat de
aceleaşi greşeli ca dumneavoastră.
Fac această afirmare nu pentru că
mă simt vinovat cu ceva faţă de
ţară, dar pentru că ştiu ce au su-
ferit, din antichitate şi până azi, de
la Socrate şi Demostene, până la
Clemenceanu, atâţia nenumăraţi
- mici şi mari - oameni care şi-au
servit poporul cu credinţă, cu de-
votament şi cu folos şi, mai ales,
pentru că nu au uitat că în Iaşi,
în tragica primăvară din 1918, şi
chiar la Bucureşti, după Unire, s-a
cerut trimiterea în judecată şi con-
damnarea fratelui dumneavoastră,
atât pentru că făcuse războiul, cât
şi pentru dezmăţul creat de nepri-
ceperea dumneavoastră a tuturor,
chiar de către aceia care ceruseră
intrarea în luptă; care îl acuzaseră
în 1914-1915 de lunga şi dezmăţa-
ta perioadă de neutralitate; care
au aplaudat cu frenezie intrarea în
război şi care, ca şi culme a cinis-
mului lor, erau ei înşişi vinovaţi de
modul cum fusese administrată şi
ruinată ţara.
Eu, şi mulţi alţii încă, nu am
uitat ridicolul acestei îndrăzneli pe
care istoria l-a înregistrat. Oricum
ar fi însă, eu nu voi putea fi acuzat
de dumneavoastră şi nici pus pe
aceeaşi bancă cu dumneavoastră,
pentru că nu sunt nici profitorul
meritelor predecesorilor mei şi nici
şeful unei bande de corbi odioşi,
care au ajuns la conducere prin
„minciună”, „promisiuni”, „furt
de urne” sau prin „sprijin ocult
masonic şi iudaic”, ci sunt omul
adus de un trecut onest şi de voinţa
unanimă a unei naţii care, pentru
a se slava, a făcut apel la mine, iar
nu la dumneavoastră sau la dom-
nul Maniu, şi nici la domnii care
stau în jurul dumneavoastră şi cu
care aţi făcut şi faceţi sistem. Nici-
odată, pentru a fi salvată, naţiunea,
armata şi corpurile constituite nu
au indicat numele dumneavoastră
sau al domnului Maniu, în ultimii
ani ai tragicei guvernări, care s-a
sfârşit la 6 septembrie 1940. Dum-
neavoastră v-aţi strecurat şi v-aţi
alăturat acestei mulţimi, cu discre-
 Dosarele istoriei - Traduceri Anul V, Serie Nouă - Nr. 145 (180) 3

„Scrisoare de răspuns adresată lui

C. I. C. Brătianu” (29 octombrie 1942)
ţia impusă de instinctul răspunderii
pe care o aveţi şi a dorinţei legitime
de a vă salva şi nu aţi făcut niciun
gest pentru a vă valorifica drepturile
la conducere, când această mulţime
spulberă un regim care era de fapt
al dumneavoastră şi când aclama
un om nou, care eram eu. Când am
intrat în război, cu prudenţa carac-
teristică politicienilor valoroşi, nu
v-aţi manifestat nici pentru, nici con-
tra. După ce am reluat Basarabia şi
Bucovina, v-aţi grăbit să-mi cereţi,
şi dumneavoastră, şi domnul Maniu,
să mă opresc la Nistru. V-am arătat
consideraţiunile militare, politice,
economice şi morale pentru care
nu puteam să o fac şi v-am invitat,
pentru a treia oară, să luaţi condu-
cerea, răspunderea şi riscurile unei
asemenea acţiuni. Bineînţeles, aţi re-
fuzat. După omorurile de la Jilava şi
imediat după rebeliune, mi-aţi trimis
memorii prin care îmi arătaţi situaţia
şi-mi dădeaţi noi sfaturi. V-am oferit
să luaţi conducerea şi să faceţi cum
credeţi că este mai bine. Şi unul, şi
altul v-aţi scuturat. Luându-vă după
câţiva ofiţeri, fără prestigiu militar,
care au deraiat după linia princi-
piilor sănătoase strategice, morale
şi politice, pe care poate că nici nu
le-au avut vreodată, mi-aţi cerut să
retrag armata din Rusia şi m-aţi în-
demnat să mă „aranjez” cu Anglia
şi cu America. Ar fi o greşeală şi o
felonie, iar greşelile şi feloniile se
plătesc scump.
Suntem la peste 1.500 km de ţară,
drumurile sunt cum sunt, iarna bate
la uşă, depozitele sunt ale germani-
lor, căile ferate sunt în mâna lor, avi-
aţia are forţa de distrugere pe care
ar trebui s-o cunoaşteţi. Retragerea
forţelor din situaţia lor actuală ar
însemna părăsirea frontului. Exact
ceea ce au făcut ruşii în Moldova
în 1917-1918. Vă întrebaţi ce s-ar
întâmpla dacă germanii ar face cu
noi astăzi în caz de părăsirea fron-
tului, ceea ce am făcut noi, atunci,
cu ruşii? Vă daţi seama ce s-ar ale-
ge de armata noastră, de disciplina
noastră, de soldaţii şi caii noştri,
de tunurile noastre, dacă am încer-
ca, în condiţiile arătate mai sus, să
părăsim frontul fără asentimentul
Comandantului german? Situaţia
aceasta, a oamenilor care la cea
dintâi greutate se descurajează, ar
denota uşurinţă, totală nepricepere
militară şi prostie. Soluţia ar fi cri-
minală, domnule Brătianu, fiindcă
nu s-ar prăbuşi numai armata, s-ar
prăbuşi însăşi ţara, deoarece germa-
nii ar ocupa-o imediat şi am ajunge
în situaţia Serbiei şi Greciei. Poftiţi,
domnule Brătianu, vă ofer din nou
conducerea statului şi a guvernului.
Retrageţi dumneavoastră armata şi
„aranjaţi-vă” cu Anglia. Numai că
trebuie să întreb şi armata, şi po-
porul. Sunt gata să le pun această
întrebare, deschis şi categoric, dacă
şi dumneavoastră sunteţi gata să vă
luaţi răspunderea.
A mă fi „oprit la Nistru” şi a
„retrage astăzi forţele din Rusia” în-
seamnă, pentru un om care mai poa-
te încă judeca, a anihila dintr-odată
totul, sacrificiile făcute de la trecerea
Prutului, acţiune în contra căreia nu
v-aţi pronunţat public; însemnează a
ne dezonora pentru vecie ca popor;
însemnează a crea ţării, în cazul vic-
toriei germane, condiţii dezastruoa-
se, fără a ne asigura, în cazul victo-
riei ruse, nici provinciile pentru care
luptăm, nici graniţele care vor voi să
ni le lase ruşii, nici libertăţile noastre
şi nici măcar viaţa familiilor şi a co-
piilor noştri; în sfârşit, însemnează,
din cauza nestabilităţii şi a feloniei
pe care mă sfătuiţi să o practic - şi
aceasta este cea mai mare crimă -,
a asigura ţării în viitoarea comuni-
tate europeană o poziţie morală care
îi va ridica drepturile idealurilor
sale şi ar putea să-i fie chiar fatală.
Gestul pe care-l cereţi să-l fac, dom-
nule Brătianu, va face din neamul
românesc o victimă a tuturor, întru-
cât concomitent cu dezorganizarea,
prăbuşirea şi distrugerea armatei, ar
începe instaurarea anarhiei în ţară.
Comuniştii, legionarii, jandarmii,
ungurii, saşii, ar începe agitaţiile,
lupta, distrugerea ordinei, a liniştei,
pentru a profita de ocazie, pentru
a da ultima lovitură de picior unui
neam care cu adevărat ar merita
calificativul de netrebnic. Ungurii
ar ocupa imediat restul Ardealului.
Iată, domnule Brătianu, la ce ar da
naştere gestul pe care mi-l cereţi
să-l fac. Ar fi gestul nefericit al unui
soldat lipsit de onoare şi al unui om
de stat, nu numai inconştient, dar
nebun. Conducătorul nefericit al
Franţei - şi mai nefericite de azi - a
declarat, într-o recentă chemare la
realitate a unui popor, care a căzut
şi el victimă josnică a unei guvernări
venale, iudeo-democratice şi ma-
sonice, că are convingerea că dacă
„Germania ar fi înfrântă, Sovietele
ar impune mâine legea în Europa şi
s-ar termina astfel cu independenţa
şi patriotismul naţiunilor”.
Am avut şi am această convin-
gere. Rămân la această convingere,
fiindcă noi, mai curând ca alţii, mai
total ca alţii, vom fi zdrobiţi: pentru
că suntem punte între slavi şi zăgazul
care le stă de secole în calea expan-
siunii lor, către vestul şi sud-vestul
Europei; pentru că avem bogăţiile
pe care le avem; şi pentru că vom
fi trambulina salturilor lor viitoare.
Trăgând învăţăminte din trecut, cu-
noscând tendinţele slave, plecând de
la consideraţiunile făcute mai sus şi
îndrumat de instinctul de conservare
şi de logica bunului-simţ, nu puteam,
domnule Brătianu, ca un conducător
responsabil, să mă „opresc la Nis-
tru” şi nici nu pot „să retrag armata
din Rusia”. Ar fi o prostie din partea
mea. Este cu neputinţă să o facă ci-
neva şi ar fi o greşeală ireparabilă
pe care nu eu şi dumneavoastră, ci
neamul ar plăti-o scump. Mareşalul
Petain, într-una din valoroasele sale
cuvântări, a dat speculatorilor situa-
ţiunile grele, lecţia care li se cuvenea
şi care a fost aplaudată de toţi oa-
menii cu conştiinţă clară şi nepătată.
Răspunzând unor critici ale acţiunii
sale, el a spus: „Când Franţa este
în nenorocire, nu mai este loc pen-
tru minciuni şi himere”. Nici la noi,
domnule Brătianu, nu mai este loc
pentru „minciuni şi himere” şi, mai
ales, nu mai putem să ne plătim luxul
de a face şi prostii.
V-am răspuns, domnule Bră-
tianu, punct cu punct, nu numai la
scrisoarea dumneavoastră de la 24
septembrie, dar şi la cele anterioa-
re. Este răspunsul unui soldat, care
nu are nimic de ascuns şi care este
conştient de greutăţile şi pericole-
le ceasului de faţă, precum şi de
îndatoririle şi de răspunderile lui.
V-am răspuns, cum v-am răspuns,
fiindcă nu aţi înţeles nici ţinuta şi
nici înţelegerea cu care am voit să
trec atât peste greşelile trecutului,
cât şi peste marii vinovaţi de ele.
Ca oamenii cei mai lipsiţi de păcat,
marile şi numeroasele greşeli poli-
tice care s-au comis sub dumnea-
voastră, continuând a considera
comunitatea românească ca pe o
turmă de sclavi, pe care - împreu-
nă cu celelalte organizaţii politice,
cu firmă naţionalistă, însă în acord
cu oculta iudeo-masonică, cu care
numai pe faţă eraţi în luptă - aţi
exploatat-o, aţi minţit-o, aţi demo-
ralizat-o, aţi exasperat-o şi, în cele
din urmă, din neputinţă, aţi dus-o,
mână în mână cu trinitatea Tătă-
rescu - Urdăreanu - Lupeasca, la
catastrofa din 1940 şi la rebeliunea
din 1941, îndrăzniţi astăzi, când s-a
pus regulă în ţară şi viaţa nimănui
nu mai este în pericol, să ridicaţi
capul, de după saltarele consiliilor
de administraţie, ale industriilor
şi ale multiplelor afaceri, pentru a
mă acuza. Ei bine, domnule Bră-
tianu, când cineva a fost şeful unui
partid care, de la mare la mic, de
la primăria din sat până la cabi-
netul miniştrilor, are răspunderea
destrăbălării administrative, dez-
măţul moral, a iudeo-masonizării
ţării, a venalităţii, a compromiterii
viitorului neamului şi a catastrofei
graniţelor, nu mai are calitatea să
vorbească şi în numele comunităţii
româneşti, să dea sfaturi de condu-
cere altora şi, mai ales, să-i acuze
că lucrurile nu merg cum trebuie.»
(Arhiva Istorică Centrală; fond
Preşedinţia Consiliului de
Miniştri, Cabinet I. Antonescu,
dos. 61/1940, f. 88-221)

Traduceri din presa

de limbă maghiară continuare în pagina 11

Trianonul reprezintă şi în mo-
mentul de faţă o problemă delicată,
deoarece în baza dreptului interna-
ţional, partea din Ungaria istorică,
denumită Slovacia, actualul teritoriu
al Slovaciei, a fost primită în anul
1920 de Cehia. La fel s-a întâmplat
şi în cazul Ucrainei Subcarpatice,
care face parte în momentul de faţă
din Ucraina. Teritoriul aflat sub au-
toritatea juridică sârbă i-a fost acor-
dat la vremea respectivă Regatului
Sârbo-Croato-Sloven. Transilvania,
Banatul şi Partium au ajuns sub do-
minaţia României.
Lipsa de legitimitate a dictatului
de pace a pornit de la faptul că lo-
cuitorilor de pe terenurile anexate nu
li s-a oferit posibilitatea de a decide
prin referendum în legătură cu pro-
priul lor destin şi nu au fost întrebaţi
în ce ţară doresc să trăiască.
În data de 1 decembrie 1918,
la Alba-Iulia, elita politică româ-
nească din Transilvania s-a folosit
de posibilitatea istorică potrivit
căreia Ungaria nu a participat ală-
turi de perdanţi la primul război
mondial şi, prin invocarea princi-
piului autodeterminării, a decis să
rupă o bună parte din Transilvania,
Partium şi Banat, de Ungaria. Se
pare că membrii conducerii politi-
ce româneşti nu au fost interesaţi
de crearea graniţelor etnice şi s-au
străduit să obţină un teritoriu cât
mai mare. În teritoriile maghiare
acaparate de România, procen-
tul românilor era de 53,8 la sută.
Cunoscând aceste procente, era de
înţeles de ce conducerea politică
românească a avut această atitudi-
ne în privinţa referendumului. Şti-
au că nu toţi românii transilvăneni
şi-ar da acordul în privinţa schim-
bării Transilvaniei - care asigura
un nivel de trai mai ridicat - cu Ro-
mânia rămasă în urmă.
În cele ce urmează vom cita opi-
nia unor personalităţi în legătură cu
dictatul de la Trianon: Henri Pozzi,
ziarist francez, a declarat: „Pasics,
Masarik, Beneş şi Brătianu, însă
mai ales Wilson şi Clemenceau au
jucat un joc care va ajunge ulterior
ruşinea istoriei mondiale!”. Lyod
George, semnatarul englez al dicta-
tului de pace, a scris următoarele:
„Întreaga documentaţie care ne-a
fost pusă la dispoziţie de către aliaţii
noştri este mincinoasă. Şi noi am de-
cis pe baze mincinoase”. Lord Syde-
mann, membru al camerei engleze
a lorzilor: „Eu am fost întotdeauna
consternat de ce a beneficiat de un
astfel de tratament crunt singura
parte care nu a fost responsabilă de
războiul mondial. Poate că adevărul
va ieşi la lumină”. Generalul francez
Cherfis a considerat Trianonul drept
o ruşine a Franţei: „Cuprinde măsuri
nedrepte şi imposibile”.
În anul 2005, juristul inter-
naţional Eva Maria Barki a făcut
următoarea constatare legată de
dictatul de la Trianon, constata-
re valabilă şi astăzi: „Ceea ce s-a
întâmplat la Trianon şi ceea ce se
întâmplă după 85 de ani reprezin- rea dreptului la autodeterminare.
tă încălcarea gravă a dreptului la Juriştii internaţionali, în frunte cu
autodeterminare. Fără dreptul in- Aurel Cristescu, sunt în unanimi-
ternaţional nu poate exista dreptul tate de părere că dreptul la autode-
la libertate şi dreptul politic demo- terminare este de actualitate pentru
cratic. De acest lucru aparţine şi fiecare popor. Aşa numitul ius con-
dreptul la patrie. Ideea Trianonului gens poate fi valorificat oricând.
nu poate fi acceptată şi nu poate fi Cotidianul „Haromszek”
depăşită. Maghiarii trebuie să se (Covasna), nr. 5.996, 02.06.2010;
confrunte zi de zi cu acea situaţie Titlu: Amintirea Trianonului /
umilitoare care pe termen lung se Trianonul reprezintă lezarea
degradează şi nu se îmbunătăţeşte. gravă a autodeterminării,
Nu este prea târziu pentru obţine- Semnează: Kadar Gyula
Noul Parlament ungar a propus ca 4 iunie să fie ziua solidarităţii
naţionale. Cu ocazia comemorării a 90 de ani de la semnarea tratatului
de pace de la Trianon, pe 4 iunie, la ora 16:30, peste tot în Ungaria vor
răsuna clopotele bisericilor reformate şi evanghelice. În comunicat se
arată: „În ziua comemorării a 90 de ani de la semnarea dictatului de
pace nedrept de la Trianon, sunetul clopotului ne aminteşte nu doar de
faptul că Trianonul reprezintă o decizie care a distrus o întreagă naţiune,
comunităţi, familii şi biserici, dar şi că acesta ne cheamă la întâlnirea cu
Dumnezeu, care e mai puternic decât toate slăbiciunile noastre”.
Săptămânalul „Szekely Ujsag” (Covasna), nr. 22, 03-09.06.2010;
Titlu: 4 iunie 1920 - ziua de doliu a naţiunii maghiare /
Pacea cea mai nedreaptă a lumii
 4 Anul V, Serie Nouă - Nr. 145 (180) Istorie - Cultură

Aspecte ale legăturilor dintre românii ortodocşi din
Moldova şi Transilvania, în perioada secolelor XVI-XIX (I)
# prof. Vasile Stancu
(Sfântu-Gheorghe)
Astăzi nu se mai îndoieşte nimeni că religia
creştină s-a înfiripat în spaţiul geto-dac în perioa-
da stăpânirii romane, prin intermediul soldaţilor
şi familiilor acestora, coloniştilor şi negustorilor
veniţi aici, după cum afirma Eutropius, în „Brevi-
arum ab urbe conditia”, „din toate colţurile lumii
romane pentru popularea oraşelor şi cultivarea
ogoarelor”, atât din provinciile mai apropiate,
Macedonia, Moesia, Iliria şi Pannonia, cât şi mai
depărtate, ale Asiei Mici, Siriei, Egiptului şi Iude-
ei, recunoscute ca focare de răspândire ale învăţă-
turii creştine. Mărturii scrise, din perioada secole-
lor I-III d. Hr., cu toate că au un caracter general,
există. Astfel, Iustin, cunoscut ca Sfântul Iustin
Martirul şi Filozoful, în lucrarea sa „Dialogus Tri-
phone iudaeo” (Dialogul cu iudeul Trifon), scria:
„Nu există neam la care să nu se facă rugăciuni în
numele lui Hristos”. Iar Tertulian din Cartagina,
în lucrarea sa „Liber adversus iudaeos” (Împotri-
va iudeilor) arată că „şi cele ale sarmaţilor, da-
cilor, germanilor, sciţilor şi ale multor altor nea-
muri... în toate aceste locuri stăpâneşte numele
lui Hristos care a venit”. Din aceeaşi perioadă, în
spaţiul provinciei nord dunărene, s-au descoperit,
prin săpături arheologice, vestigii creştine, cu cele
mai vechi simboluri caracteristice creştinismului,
constând din: vase cu cruci incizate, amulete,
vase ornamentale cu peşti, vase cu peşti incizaţi
după ardere, vase şi obiecte „creştinate”, capace,
cărămizi, inele din metal şi monumente vechi su-
gerând, astfel, existenţa unor grupuri de creştini.
Un argument al pătrunderii creştinismului încă
din perioada stăpânirii romane îl reprezintă şi lati-
nitatea termenilor de bază ai credinţei şi practicii
religioase: Dumnezeu, biserică, duminică, cer,
creştin, cruce, înger, păcat, părinte, peşte, preot,
rugăciune, mormânt, priveghi, florii, rusalii, a
ajuna, a boteza, a crede, a cununa, a cumineca, a
închina, a jura, a răposa ş.a..
De subliniat că aceşti termeni au fost şi sunt
folosiţi, din antichitatea romană, în tot spaţiul lo-
cuit de români, în toate provinciile istorice româ-
neşti, dovedind modul identic şi unitar al proce-
sului de formare al poporului român, intensele şi
permanentele legături existente între românii din
întreg arealul carpato-danubiano-pontic în do-
meniul spiritual-creştin. De asemenea, toţi aceşti
termeni sunt deosebiţi de ai bisericii occidentale,
demonstrând faptul că românii nu au fost supuşi
evanghelizării de misionari ai Apusului într-o
epocă târzie, ci procesul creştinării s-a desfăşurat
concomitent cu glotogeneza şi etnogeneza ro-
mânească. Numai termenii legaţi de organizarea
instituţională a bisericii i-am preluat de la un alt
element de formare a limbii şi poporului român,
cel slav sudic, contopit în masa daco-romană.
Mai simplu spus, românii s-au născut creştini!
Aici se află unul din pilonii fundamentali ai co-
eziunii şi supravieţuirii acestui popor. Liantul
celor trei elemente constitutive ale poporului
român, substratul dacic, stratul roman, adstratul
slav, l-a constituit credinţa creştină, liant care a
devenit un al patrulea element formator al popo-
rului, integrându-se organic în compoziţia şi fibra
acestuia, individualizându-l de celelalte popoare,
conştientizându-l de unicitatea sa prin compara-
ţie cu vecinii şi invadatorii. Totalitatea elemente-
lor, a indivizilor lor, au format întregul, care nu a
putut fi spart decât artificial, pe calea forţei mili-
tare sau politice de moment a invadatorilor. Când
aceste forţe slăbesc, întregul se regenerează prin
acţiunea acestui liant formator. Acest rol de liant
şi element regenerator l-a jucat creştinismul orto-
dox pentru poporul român. Necunoaşterea aces-
tui proces de formare a naţiei noastre a dus, în
numeroase situaţii conflictuale, la subestimarea
românilor de către duşmani. De aceea unii isto-
rici, când aud de continuitatea şi rezistenţa unui
popor, nu mare ca număr, pe un spaţiu atât de
întins, în „mileniul întunecat” al evului mediu
timpuriu, istorici ai popoarelor, cărora creştinis-
mul li s-a impus printr-o decizie administrativă a
monarhului, vorbesc de un „miracol românesc”.
Miracolul este conştiinţa înnăscută, a fiecărui in-
divid, de apartenenţă la aceleaşi valori spirituale,
creştine la început, devenite prin continuitate de
credinţă, după marea schismă, creştin-ortodoxe.
Şi, indiferent de existenţa statală separată în peri-
oada medievală, românii s-au regăsit permanent
pe aceleaşi coordonate spirituale, care au acţionat
ca un magnet, ca nişte fire invizibile care i-au le-
gat constant şi cu putere. Astfel, după instituţio-
nalizarea Bisericii Ortodoxe în Ţara Românească
şi Moldova, prin înfiinţarea mitropoliilor în se-
colul al XIV-lea, cei de la Argeş având şi titlul
de „exarh al plaiurilor”, din 1401, pentru românii
transilvăneni, reprezentând Patriarhia ecume-
nică de la Constantinopol, au hirotonit, până la
1698, când Imperiul Habsburgic impune „unia-
ţia”, mitropoliţii Transilvaniei. „Episcopii de la
Vad depindeau canonic de Mitropolia Moldovei,
mulţi dintre cârmuitorii ei fiind moldoveni, hiro-
toniţi la Suceava ori la Iaşi. Tot în Moldova au
fost hirotoniţi unii dintre episcopii Maramure-
şului”. Stăpânind moşii şi cetăţi în Transilvania,
moldovenii au ctitorit bisericile episcopale de la
Vad şi Feleac, în perioada ştefană şi postştefană,
Mănăstirea de la Moglăneşti-Topliţa, a doamnei
Safta, soţia domnului Gheorghe Ştefan (1653-
1658), şi au oferit, în dese rânduri, danii în bani,
obiecte de cult şi carte religioasă Bisericii „Sfân-
tul Nicolae” din Şcheii Braşovului. Printre aceş-
tia, putem enumera pe Aron-Vodă (1592-1595)
şi Gheorghe Ştefan, ultimul, prin hrisovul din 5
aprilie 1656, acordând-i statutul de „Sfântă Mă-
năstire-Biserică”. Unele dintre mănăstirile tran-
silvănene erau închinate mănăstirilor mai mari
din Moldova. Este cazul mănăstirii Moisei din
Maramureş, sfinţită în 1672, care era închinată
celei de la Putna. În domeniul monahal, în mă-
năstirile moldovene, mai cu seamă în cea de la
Neamţ, şi-au dus existenţa foarte mulţi călugări
şi maici, proveniţi din Arcul Intracarpatic, număr
care creşte vertiginos după anii 1761-1762, când
generalul imperial Nicolaus A. Buccow a tras cu
tunurile în toate mănăstirile şi schiturile ortodoxe
din Transilvania, distrugându-le. Printre aceştia
s-a aflat şi Iacob Stamati, ajuns econom al mă-
năstirii, apoi Episcop la Huşi, între anii 1782-
1792, unde a construit o nouă reşedinţă episco-
pală. Investit, apoi, Mitropolit al Moldovei, între
anii 1793-1803, a reconstruit reşedinţa sa de la
Iaşi şi a refăcut din piatră, în locul celei vechi din
lemn, Biserica ieşiană „Banu”. A tipărit aproxi-
mativ 10 cărţi de slujbă, câteva de învăţătură şi
manualele didactice: Gramatica teologhicească,
De obşte geografie şi Elemente aritmetice. Un
altul a fost Pahomie, ajuns episcop al Romanu-
lui, în perioada 1707-1713, evidenţiindu-se prin
zidirea Schitului „Pocrov”, de lângă Neamţ.
(va urma)
„Nu! Nu! Niciodată!
Redobândirea hegemo-
niei maghiare în Bazinul
Carpatic în documente.”
Cronologia acţiunilor
budapestane şi
udemeriste (XX)
# dr. Gheorghe Olteanu
(Baden-Baden, Germania)
Pe baza datelor oferite de Kos-
suth, care în anii exilului a stabilit
ariile etnice ale naţionalităţilor din
Ungaria şi Transilvania, publicistul
şi sociologul maghiar Oskar Jaszi a
întocmit o hartă, publicată de revis-
ta americană „Foreign Office“ din
New York, trasând frontierele etnice
ale Ungariei. În această hartă, „teri-
toriul etnic românesc, care cuprindea
la nord aproape tot Maramureşul şi
la vest aproape întreg Banatul, depă-
şeşte spre vest linia frontierei fixată
prin tratatul de la Trianon” (M. G.
Lehrer, după R. Seişanu, în op. cit., p.
354). Pe harta din 1869, a lui Kiepert
(Berlin) frontiera etnică româno-ma-
ghiară depăşeşte frontiera politică
stabilită la Trianon (ajungând până
la Gyula). Absolut pe toate hărţile
dresate la sfârşitul secolului XIX şi
acelea din secolul XX, frontiera et-
nică românească depăşeşte frontiera
româno-maghiară din 1920 (Hărţile
Institutului Geografic Austriac 1889,
Universitatea Strasbourg 1888, No-
vikow 1886, James Caterly, Paris
1908, Paul Langhans 1915, „Insti-
tutul de Agostini” Novara, Karl Ha-
ushoffer etc.). La 12 februarie 1920,
Lordul Balfour preciza, într-un dis-
curs ţinut în Camera Comunelor, că
frontiera între România şi Ungaria a
fost fixată de comisia experţilor aliaţi
„în urma unor cercetări amănunţite
şi bine cugetate şi cu dorinţa sinceră
de a crea o frontieră justă pentru toa-
te părţile” (M. G. Lehrer, op. cit. p.
356 - 358 - 359). (va urma)

O carte ghid: de asimilare forţată, campania fu- tuiau o pată pe blazonul civilizaţiei libertăţilor”, încât chiar în clipa în

ARDEALUL
ribundă de maghiarizare şi de dez-
naţionalizare a unor neamuri care
aveau rădăcini mai adânci decât
ungurii în pământul Transilvani-
ei, iată cauzele reale ale prăbuşi-
europene, dar pentru că ele con-
trastau în chip flagrant cu imaginea
pe care şi-o făurise Apusul despre
liberalismul mijloacelor de guver-
nare ale Ungariei.
care apăreau în Occidentul Europei
primele articole de solidarizare cu
cauza românilor din Transilvania,
un ziar unguresc, comentând asprul
verdict din procesul Memorandum-

PĂMÂNT ROMÂNESC
rii conglomeratului eteroclit care Înăuntrul frontierelor, ungurii ului, regreta timpul când vechiul şi
constituia monarhia dualistă. urmăreau cea mai brutală politică „bunul obicei” de a se atârna cape-
Marele om politic francez de deznaţionalizare a românilor, a tele trădătorilor la porţile oraşului,
- CX - Gambetta a afirmat-o în termeni slovacilor şi a celorlalte naţionali- era încă în vigoare!
# prof. Vasile Stancu (şi pe care autor maghiar nu-l preo- categorici: „UNGURII SUNT tăţi, iar peste hotare, ei nu se sfiau O lună numai după judecarea
(Sfântu-Gheorghe) cupă această chestiune?) şi-ar fi dat ACEI CARE PRIN VIOLENŢA să compare liberalismul legilor lor procesului de la Cluj, ministrul de
cu adevărat silinţa să afle care sunt GUVERNĂRII LOR FAC SĂ IA cu acela al legilor engleze şi ameri- Interne Hieronimyi dizolva Parti-
Propaganda ungurească cauzele reale ale prăbuşirii monar- NAŞTERE CHESTIUNEA RO- cane...! dul Naţional Român, interzicând
hiei habsburgice şi ale destrămării MÂNEASCĂ”. În Statele Unite, conferenţiarii sub cele mai aspre sancţiuni orice
„Propaganda de la Budapesta, Ungariei, ei n-ar fi trebuit să se În ziua în care aceste metode propagandişti unguri făceau să se activitate în cadrul partidului des-
după cum se exprimă publicistul ducă să le caute dincolo de graniţe monstruoase de guvernare au pu- aplaude atât de larga lege a naţiona- fiinţat. Era o nouă şi grea lovitură
român C. Graur, nu este o creaţie căci le-ar fi găsit în înseşi foliantele tut fi cunoscute de lumea civiliza- lităţilor, în timp ce în Transilvania dată naţiunii române din Transilva-
recentă, provocată de urmările răz- istoriei poporului unguresc. tă, chestiunea românească a încetat nemeşii unguri trimiteau la puşcă- nia, formată în quasiunanimitatea
boiului mondial; acolo, propaganda Neînţelegerea faţă de aspira- de a mai fi o chestiune pur locală, rie pe românii care îndrăzneau să ei din ţărani, căreia i se refuza în
a fost practicată întotdeauna. OLI- ţiile legitime ale naţionalităţilor intrând în făgaşul problemelor de ceară aplicarea acestei legi, rămasă felul acesta până şi posibilitatea de
GARHUL MAGHIAR SE NAŞTE conlocuitoare, metodele brutale de ordin european. literă moartă ab initio. a-şi avea o reprezentanţă centrali-
PROPAGANDIST! represiune a celor mai elementare, Dezvăluirea lor a produs stupe- Atât de siguri erau maghiarii că zatoare a revendicărilor şi un organ
Dacă autorii maghiari pe care îi mai fireşti şi mai inofensive mani- facţie în rândurile lumii din Apus, propaganda lor în străinătate reuşise al formulării lor.”
preocupă chestiunea Transilvaniei festări naţionale, politica violentă nu numai prin faptul că ele consti- să le creeze o faimă de „campioni ai (va urma)
„Patriotismul nu-i brăţară sau papion sau pălărie. Să-l porţi sau nu. Să ţi se pară că-ţi vine sau nu-ţi vine, ţie. Te naşti cu el. Ţi-e-n datul sorţii. N-ai cum să-l lepezi de pe tine.
Îl porţi ca pe-o cămaş-a morţii, nu-l cumperi de la curţi străine. Şi de vândut n-ai cum să-l vinzi. E un fel de suferinţă crestată dureros pe grinzi de suflet vechi şi de credinţă. Aud şi
văd, citesc şi tac cuprins de-o silă ancestrală. Plâng de ruşine c-am fost dac şi c-am ajuns acum zăbală în gura ştirbă a nu ştiu cui, care-mi molfăie mândria şi-mi bate lacrimile-n cui
şi-mi răstigneşte poezia.”
(Tudor Gheorghe)
 Istorie - Cultură
Poetul necuvintelor vorbind despre poetul nepereche (II)
# prof. Alexandru Ciubîcă
(Târgu-Mureş)
# elev Alexandra Pârlici
(Târgu-Mureş)
Unei întrebări similare cu aceea din par-
tea finală a primului nostru episod, formulată
de către Nicolae Băciuţ, Nichita Stănescu îi
va răspunde în felul următor în revista „Echi-
nox”, nr. 11/1980: „- Să ştiţi că întotdeauna
am preferat aceiaşi oameni şi aceleaşi lec-
turi. Numele lecturii s-a schimbat şi titlul
omului s-a modificat. Dar nu am iubit decât
pe aceiaşi autori şi n-am iubit decât aceiaşi
în revista „Orizont”. Între titanii culturilor
naţionale, în mod firesc îşi găseşte locul şi
„Luceafărul” liricii româneşti: „Shakespea-
re e universal pentru că a fost englez şi nu
s-a dezminţit de aceasta; Mozart - pentru că
a fost vienez şi nu s-a dezminţit de aceasta;
Eminescu - pentru că a fost român şi nu s-a
dezminţit de aceasta; Dostoievski - pentru că
a fost rus şi nu s-a dezminţit de aceasta. Uni-
versalitatea e cât un bob de grâu. Lanurile au
particularitate căci ele trebuiesc cosite”.
Poate că prea mult s-a discutat despre „re-
tragerea” neamului românesc din istorie, despre
acel „boicot” al istoriei care ne-ar fi împins în
Anul V, Serie Nouă - Nr. 145 (180)
tura universală”, p. 400).
Pentru Nichita Stănescu actul creaţiei poe-
tice cere compensaţie, iar „revelaţia unui ade-
văr poetic este urmarea unor plăţi foarte dure
plătite de poet […]. Totul e pe plătite”. Acest
gând îl găsim în interviul acordat lui N. Pre-
lipceanu şi publicat în „Tribuna” din 31 martie
1983, chiar de ziua de naştere a poetului şi este
exemplificat cu destinul eminescian: „În cazul
unui poet genial de tipul lui Eminescu, care
scrie memorabilul vers „Nu credeam să-nvăţ a
muri vreodată”, lectorul inteligent care recep-
tează o astfel de poezie cu un ochi râde şi cu un
ochi plânge; pentru ca să ajungi să scrii cel mai
5
Eminescu, prin unicitatea operei sale,
prin destinul individual de excepţie, va fi
considerat „o monadă”. Şi totuşi, el a re-
uşit să aibă o atracţie asupra unor grupuri
imense de oameni „care prin ele însele nu
reprezintă unicatul şi, într-o oarecare măsu-
ră nici unicul”. Problema rămâne deschisă,
cert este, însă, că „Eminescu a exercitat fas-
cinant o covârşitoare influenţă asupra sen-
sibilităţii naţionale” („Pot comunica mona-
dele?”, p. 107).
(va urma)
Paznic la Vatră

oameni şi aceleaşi lecturi. Numele lecturii s-a
schimbat şi titlul omului s-a modificat. Dar
nu am iubit decât pe aceiaşi autori şi n-am
Icoana
planul al doilea al Europei. Nichita Stănescu frumos vers din literatura română înseamnă un
ne spune, în mod hotărât, că datorită lui Emi- mare cumul de experienţă tragică în spate”.
nescu „tot ce n-am avut ca tradiţie bimilena- „Tendinţa spre sublim a gândirii, dar mai

iubit decât aceeaşi poezie; sigur că uneori ea
se numeşte Odă în metru antic, altă dată se
numeşte Dao De-tzinu, uneori autorul se nu-
meşte Eminescu, alteori autorul se numeşte
Lao-Tzî, alteori poemul se numeşte altfel, al-
teori autorul se numeşte altfel, dar în genere
a fost o apropiere, în ceea ce mă priveşte, de
ceva perpetuu mişcător în faţa mea, înainte”.
Tot acolo, la întrebarea „- Ce reprezintă
Eminescu pentru Nichita Stănescu şi care e
partea prin care vă simţiţi legat de poezia sa?”,
poetul ploieştean îl aşează ca un centru al fiin-
ţei, simbolizată prin respirare: „- Eminescu? E
foarte greu să respiri după el, dar cu clipa în
care el ne-a devenit nouă tuturor respiraţie, va
trebui ca noi înşine, la rândul nostru, să fim res-
piraţie nenăscuţilor. Eminescu este pur, genuin,
un aer curat”.
Un mare artist există în măsura în care îşi
asumă şi îmbogăţeşte valorile naţionale. Acest
lucru este afirmat într-o „Convorbire cu Ni-
chita Stănescu”, reprodusă de Dan Rotariu
ră a culturii, deodată ne pare a fi avut”. „Mai
mult, Eminescu înseamnă continuitatea şi firul
director al generaţiilor următoare.”
Nichita Stănescu se referă la rolul imens
pe care l-a avut Eminescu în conturarea lim-
bii literare. Nu prin studii teoretice, aşa cum a
procedat mentorul „Junimii”, Titu Maiorescu,
ci prin rafinamentul şi perenitatea poeziei sale:
„Dacă trebuie să-i fim recunoscători, printre
multe alte pricini, lui Eminescu, este pentru în-
cercarea lui sublimă de a fixa limba română”.
Izvoarele şi particularităţile poeziei lirice
culte ale fiecărei naţiuni europene se regăsesc
în creaţia anonimă. În eseul „Lui Ienăchiţă
Văcărescu, de la un urmaş”, aflat în volumul
Cartea de recitire (p. 43), balada Toma Ali-
moş este ridicată la nivelul unui simbol al li-
teraturii populare, iar creaţia eminesciană este
considerată veriga necesară între aceasta şi po-
ezia contemporană: „Fără minunata baladă
Toma Alimoş, Eminescu n-ar fi existat. Fără
Eminescu, noi cei care bâlbâim miraculoasa
vorbire poetică, am fi fost nişte muţi” („În cul-
cu seamă a simţirii româneşti s-a întruchipat
în opera poetică a lui Mihai Eminescu, cum
stejarul se întruchipează în propria lui să-
mânţă”. Există, odată cu această admirabilă
comparaţie stănesciană, sublinierea faptului
că în creaţia eminesciană s-a constituit o în-
semnare şi o sublimare a sufletului românesc.
(Nichita Stănescu, „O aniversare”, în volu-
mul Respirări, p. 202-203).
Nichita Stănescu discută, în Amintiri din
prezent, evoluţia conceptului de geniu şi cons-
tată că, în mod paradoxal, cuvântul nu acoperă
o noţiune, ci are mai degrabă un înţeles afectiv.
Eminescu a devenit prototipul geniului în cul-
tura română, astfel încât „suprema încoronare
a poetului de talent de după Eminescu a fost
aceea de a fi declarat «un nou Eminescu». De
ce? Nu ştiu de ce. Bănuim însă: omul, opera
şi epoca s-au identificat absolut, s-au identifi-
cat în tot ceea ce reprezenta nou, dinamic şi în
naştere. Adică în creaţie. Pentru literatura noas-
tră, Eminescu este un concept” („Conceptul de
Eminescu”, p. 106).
mamei
Pr. dr. Ioan Moraru, protopop
de Gherla, judeţul Cluj
Toamnă de aur, toamnă de aramă,
Mă-nveliţi în dorul după mamă,
Pe mormântul ei cad frunze şi ploi
Teii o acopăr cu covoare moi.
Candela aprinsă-i stă la căpătâi,
Mamă-n amintire veşnică rămâi.
Primele cuvinte tu m-ai învăţat
Cu-a lui Hristos iubire m-ai înobilat.
Trec cocori în zare şi se duc pe rând,
Cu icoana mamei noi trăim în gând.
E lumina lină plină de încrederi
Ce ne înveleşte ca-ntr-un brâu de iederi.
Pr. Ioan Tămaş Delavâlcele

Asociaţiile, ligile şi fundaţiile din municipiu, membre ale de specialitate în Ministerul Învă- ce ale copiilor din şcolile judeţului
Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, ţământului al Republicii Moldova, Covasna. În paralel cu munca de
la Chişinău. În condiţiile neplăţii profesor de limba română, înce-
au desemnat salariului, decât la diferenţe mari pând cu anul 1984 a activat la ce-

Cetăţenii de onoare ai comunităţii de timp, în luna iulie, acelaşi an,

s-a întors la Inspectoratul Şcolar
naclul literar al Casei de Cultură a
Sindicatelor din Sfântu-Gheorghe,

româneşti din Sfântu-Gheorghe (III)

Judeţean Covasna. a pregătit formaţii de muzică vo-
În toată această perioadă de cală cu elevii Liceului Oltul, apoi
după absolvirea liceului, s-a per- de activitate literară cu care s-a
afirmat în diferite spectacole date
- ediţia 2010 - în afara şcolii. Câţiva ani buni, cu
elevii seralişti, muncitori la Fa-
# dr. Ioan Lăcătuşu lung Muscel. Fiind implicat într-o primească postul de inspector şco- brica „Textila Oltul” din Sfântu-
(Sfântu-Gheorghe) înscenare a organelor de securita- lar de specialitate la Inspectoratul Gheorghe, a desfăşurat o intensă
te din armată, a solicitat să plece Şcolar al judeţului Covasna, func- activitate teatrală, cu spectacole
Stelian Mircea Narcis Calo- din Şcoala de Ofiţeri. În toamna ţie în care a activat timp de 10 ani. în diferite localităţi ale judeţului.
tescu - profesor de limba şi litera- anului 1959, a intrat la Facultatea Din 1984, până în 1987 a fost pro- După 1990, a participat la mani-
tura română, născut la data de 18 de Filologie a Institutului Pedago- fesor de limba română la Liceul festările culturale organizate de
februarie 1940, în oraşul Turnu gic, de 3 ani, din Craiova, pe care Industrial Oltul din Sfântu-Gheor- societatea civilă românească din
Măgurele, judeţul Teleorman, din a absolvit-o în anul 1962. În anii ghe. Din 1987 până în 1989, a fost judeţ. În toţi aceşti ani, în paralel, a
părinţii Gheorghe şi Elena Calo- următori, şi-a continuat studiile la director adjunct şi apoi director fost prezent în presa locală cu ver-
tescu. Universitatea Bucureşti, la aceeaşi plin la Grupul Şcolar Agricol din suri, reportaje sau, în suplimentul
Şcoala primară, începută în Facultate de Filologie. Între anii Sfântu-Gheorghe. În urma unui literar, a publicat câteva povestiri
oraşul natal, va fi continuată, ca 1962-1974, în condiţiile cunoscute puci, a fost înlocuit de la conduce- şi însemnări literare. A continuat
şi restul studiilor şcolare până la ale vechiului regim, a fost nevoit să rea şcolii şi a obţinut transferul la aceste preocupări şi după 1989,
absolvirea liceului, în oraşul Pan- îndeplinească funcţiile de director actualul Colegiu Naţional „Mihai recent publicând în mai multe edi-
durii, judeţul Argeş, oraşul natal al al Casei de Cultură din Pandurii, a Viteazul” din Sfântu-Gheorghe. În ţii ale săptămânalului de atitudine
mamei sale. În copilărie şi apoi în Căminului Cultural din Băiculeşti, 1990, a fost solicitat să reia mun- şi cultură „Condeiul ardelean”
adolescenţă, a trăit experienţa tra- judeţul Argeş, şi profesor de limba ca de inspector şcolar la Sectorul fecţionat în activitatea muzicală, pagini de Jurnal basarabean sau
umatizantă a războiului, cu bom- şi literatura română în Pandurii, în Perfecţionare. În septembrie 1999, în cea legată de teatru, dar şi de câteva evocări (Grigore Vieru,
bardamente şi raiduri aeriene ale comuna Ditrău, judeţul Harghita, a ieşit la pensie, la cerere, după ce creaţie literară. Deşi Cântarea Ro- George Topârceanu). Dumnezeu
beligeranţilor, dar şi viaţa specifică în comuna Breţcu, judeţul Covas- mai bine de un an a îndeplinit res- mâniei a fost în parte o acţiune cu a binecuvântat familia Narcis şi
oraşului de la munte Pandurii. na, şi la proaspătul înfiinţat Liceu ponsabilitatea de Inspector Şcolar un caracter unilateral, prin res- Elisabeta Calotescu cu patru copii,
După absolvirea liceului, ra- de prelucrarea lemnului din Târgu- General Adjunct al Inspectoratului ponsabilizarea primită din partea un băiat şi trei fete, două fete fiind
tând intrarea la Facultatea de Drept Secuiesc. judeţului Covasna. În 1995, la so- conducerii Inspectoratului Şcolar stabilite în Viena. Scrie şi în pre-
din Bucureşti, a intrat cu examen În urma unei inspecţii de fond, licitarea Ministerului Învăţămân- s-a străduit să promoveze înspre zent, având în pregătire un volum
la Şcoala de Ofiţeri din Câmpu- din iarna lui 1974, i s-a propus să tului a acceptat postul de inspector afirmare adevăratele valori artisti- de povestiri.
„Deşi trebuie tratată conform legilor, secuimea este un ghimpe în mijlocul ţării noastre. Şi nu ţin a-i preface în buni români, dar cel puţin să-i deprind cu ţara aceasta; să nu stea
ariciul acolo, băgat în cuibul lui, ci să-l scoţi din văgăună, să vină să vadă românul la faţă; să nu-şi închipuie că românul e numai un funcţionar, un jandarm, un soldat; din contră, să-l
vadă la faţă că e un om zdravăn, cu calităţi şi însuşiri pe care un secui, adesea şi el un român deznaţionalizat, s-ar putea să nu le aibă! Ceea ce aţi început sunt lucruri bune, dar este un
început; trebuie dărâmată bariera şi orice ne aminteşte faptul că poporul românesc a trăit în provincii create şi dominate de străini trebuie să dispară!“
(Nicolae Iorga)
 6 Anul V, Serie Nouă - Nr. 145 (180)
# prof. Vasile Stancu
(Topliţa)
În perioada 16-18 iulie 2010, în
centrul municipiului Topliţa, judeţul
Harghita, s-au desfăşurat, pentru ma-
rele public, activităţile devenite tradi-
ţionale „Zilele Topliţene”, constând
din recitaluri de muzică uşoară şi po-
pulară, dansuri moderne şi tradiţiona-
le, târg de mărfuri artizanale şi manu-
facturate, instalaţii pentru distracţia şi
joaca copiilor, grătare şi bere pentru
cei mai în vârstă, focuri de artificii, în
genere tot ce se poate ca oamenii să
uite pentru câteva zile de apăsătoare-
le griji cotidiene pe vremuri de criză.
Şi-au adus aportul în acest sens renu-
mitul ansamblu folcloric „Rapsodia
Călimanilor”, formaţiile „Plan Per-
fect”, „Icar”, „Shik Shake”, „Pasărea
Colibri”, „Direcţia 5”, soliştii Mircea
Simonică, Arghir şi Ana-Maria Cioa-
tă, Daniel Raţiu, Anghelina Timiş şi
Primăria, prin primul său edil, aflat
permanent în mijlocul oamenilor,
a unui mare număr de funcţionari
municipali, consilieri, cadre didacti-
ce, poliţişti şi jandarmi mobilizaţi la
buna desfăşurare a manifestărilor.
De duminică au debutat, însă,
şi acţiunile, de mare complexitate
şi varietate, cuprinse în cadrul celei
de-a XIII-a ediţii a „Zilelor Miron
Cristea”. Deschiderea festivă, în lo-
calul Bibliotecii Municipale „George
Sbârcea”, a făcut-o iniţiatorul şi su-
fletul acestor manifestări ştiinţifico-
culturale, profesorul, publicistul şi
scriitorul Ilie Şandru, însoţit de om-
niprezentul primar Stelu Platon, care
Fotografie de grup, la dezvelirea Monumentului latinităţii „Lupa Capitolina”.
În stânga imaginii - IPS Ioan, încadrat de primarul municipiului Topliţa,
Stelu Platon (dreapta), şi vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, Mircea Duşa
a urat, cu căldura gazdei primitoare,
bun venit celor 70 de profesori uni-
versitari, scriitori, oameni de artă şi
cultură, cercetători, istorici, arhivişti,
bibliotecari, sosiţi din toate colţurile
ţării, cât şi de peste hotare. A urmat
prezentarea volumului IV al „Sangi-
davei”, cuprinzând 53 de studii şi co-
municări ale participanţilor la sesiu-
nea de comunicări ştiinţifice „Istorie,
Cultură şi Civilizaţie. Cultură străbu-
nă”, volum cuprinzând peste 600 de
pagini, care a dat parţial dimensiunea
ştiinţifică şi nivelul înalt al dezbateri-
lor ce au urmat timp de două zile, în
plen şi pe secţiuni. În finalul momen-
tului festiv al deschiderii activităţilor,
dedicate înaltului ierarh topliţean
ajuns pe scaunul patriarhal, a avut
loc un emoţionant moment în memo-
ria scriitorului şi profesorului Vasile
Avram, prieten sincer şi dezinteresat
al topliţenilor, participant la majori-
tatea ediţiilor „Zilele Miron Cristea”.
După o scurtă pauză, programul a
Eveniment
continuat cu două din multele surpri-
ze foarte plăcute, pregătite cu iscusin-
ţă şi ingeniozitate, pe toată perioada
de organizatori: vernisarea expoziţi-
ei de artă plastică Maria şi Aurelian
Antal (fiu al meleagurilor topliţene,
sculptor, pictor, grafician, ceramist,
poet de talent şi spumos orator) şi
filmul documentar închinat plaiurilor
rurale topliţene al scriitorului şi me-
morialistului Ioan Dobreanu.
Scriitorii şi cercetătorii prezenţi,
peste 1.500 de volume la activ
A urmat, timp de câteva ore, atât
în prima cât şi a doua zi, maratonul
lansării celor peste 50 de cărţi, scri-
se de participanţii la manifestări. O
sumară investigaţie printre scriitorii
şi cercetătorii prezenţi, autori ai unor
valoroase lucrări de specialitate, pu-
blicistică, memorialistică, poezie şi
proză, a dovedit că cei prezenţi au
scris peste 1.500 de titluri de carte,
care ar face cinste oricărei biblioteci
universitare din ţară sau din străină-
tate. O surpriză pentru autorul acestor
rânduri a fost lansarea impozantu-
lui volum „Credinţă şi Mărturisire”,
de către Episcopia Caransebeşului,
cuprinzând şi studiile prezentate, în
aprilie 2010, la Simpozionul Interna-
ţional organizat de eparhia bănăţeană,
de Ilie Şandru, Ioan Lăcătuşu şi sub-
 Eveniment Anul V, Serie Nouă - Nr. 145 (180) 7

semnatul. Din lunga listă a autorilor
cărţilor lansate, ţin să remarc pe Ni-
colae Băciuţ, Alin Spânu, Constantin
Mustaţă, Ilie Şandru, Ioan Lăcătuşu,
Constantin C. Gomboş, Ilarie Gh.
Opriş, Traian Chindea, Teodor Tan-
co, Pamfil şi Maria Bilţiu, Alexandru
Ciubîcă, Ioan Dobreanu, Aurelian
Antal, Tudor Ghindeanu şi Vasile Va-
sile. Prima parte a zilei de duminică a
fost finalizată cu slujba de pomenire a
Patriarhului Miron Cristea, ţinută de
un sobor de preoţi din cadrul Proto-
popiatului Ortodox Topliţa, la bustul
ierarhului din Parcul central al muni-
cipiului, care a îmbrăcat haine noi.
Monumentul latinităţii
„Lupa Capitolina”, de la Roma
la Topliţa Română
După-amiaza primei zile şi pri-
ma parte a celei de-a doua, au fost
destinate desfăşurării lucrărilor se-
siunii ştiinţifice pe patru secţiuni:
Istorie, Credinţă Străbună, Cultu-
ră şi Civilizaţie, Cartea - prietena
omului. Şi-au susţinut comunicările
60 de participanţi, majoritatea din-
tre acestea fiind cuprinse în volu-
mul „Sangidava - IV”, despre care
vom mai scrie.
Punctul central al după-amiezii
celei de-a doua zile a fost dezvelirea
monumentului latinităţii „Lupa Capi-
tolina”, în prezenţa IPS Ioan Selejan,
Arhiepiscopul Covasnei şi Harghitei,
a vicepreşedintelui Camerei Depu-
taţilor, Mircea Duşa, a oficialităţilor
oraşului, a invitaţilor la sesiunea şti-
inţifică şi a locuitorilor urbei româ-
neşti, ridicat pe esplanada Casei de
Cultură din Topliţa.
Peste 2.000 de credincioşi
la hramul Mănăstirii
„Sfântul Ilie”
Cea de-a treia zi a fost dedicată
hramului Mănăstirii „Sfântului Pro-
oroc Ilie”, la care au participat peste
2.000 de credincioşi din bazinul Mu-
reşului Superior şi nu numai. A cuce-
rit asistenţa prin elocinţa sa, prin sla-
va, cinstea şi exemplele pilduitoare
închinate credinţei ortodoxe şi istoriei
neamului, IPS Părinte Ioan (foto),
înţeleptul ierarh aflat în fruntea trebu-
rilor obştii româneşti din Harghita şi
Covasna, de 16 ani. Ne-a încântat, de
asemenea, pe toată perioada slujbei,
valorosul cor din Bistriţa. Ceremoni-
alul religios a fost urmat de praznicul
tradiţional, ţinut, an de an, în incintele
locaşului mănăstiresc.
Manifestări organizate
la superlativ
Întreaga desfăşurare a celor două
manifestări - „Zilele Topliţene” şi
„Zilele Miron Cristea” - desfăşurate
într-o continuitate şi simbioză per-
fecte, au demonstrat profesionalis-
mul şi iubirea faţă de valorile tradi-
ţionale şi actuale locale a celor puşi
în fruntea comunităţii topliţene. Dar
au mai demonstrat şi implicarea, cu
bucuria satisfacţiei împlinite, a tu-
turor celor chemaţi să-i reprezinte
pe topliţeni în relaţiile cu oaspeţii.
Rămân reprezentativi în acest sens
directoarea Bibliotecii Municipale,
Viorica Lazăr, şi colaboratoarele
sale, profesorii Costel Lazăr, Ioan
Dobrean, Felicia Man şi Zorel Su-
ciu, artiştii Maria şi Aurelian Antal,
omul bun la toate Vasile Goţea, pre-
oţii Dumitru Apostol, protopop de
Topliţa, Adrian Stoian şi Gheorghe
Oană, viceprimarul Valentin Simi-
on, membrii anonimi ai Fundaţiei
Culturale „Miron Cristea”, Asocia-
ţiei „Glasul Călimanilor”, Centrului
de Cultură Topliţa, Primăriei Topli-
ţa, unităţilor şcolare şi instituţiilor
Ministerului Administraţiei şi Inter-
nelor de pe plan local. Toţi merită cu
prisosinţă felicitările şi aprecierile
oaspeţilor pentru reuşita manifestă-
rilor desfăşurate la cea de-a XIII-a
ediţie, în care „nu s-a profilat nici
umbra ghinionului”. Felicitări ma-
estre Ilie Şandru şi domnule primar
Stelu Platon!

Manifestări de ţinută, la Topliţa Română…

# prof. Alexandru Ciubîcă
(Topliţa)
Mijlocul lunii lui Cuptor a fost, mereu în
ultimii douăzeci de ani, un prilej de împlinire
pentru locuitorii Topliţei Române şi pentru toţi
cei care, veniţi în această vatră de cultură şi spi-
ritualitate, se găsesc mereu acasă, indiferent de
zona, ţinutul din care au plecat.
Manifestările culturale au fost multiple,
lansările de carte şi comunicările ştiinţifice pe
secţiuni ridicându-se la o înaltă ţinută. Cea de-a
XIII-a ediţie a „Zilelor Miron Cristea” (18-20
iulie 2010) nu s-a dezminţit prin nimic, sub as-
pect valoric, de cele precedente, iar sufletul şi
coordonatorul întregii manifestări, aşa cum s-a
întâmplat în ultimii ani, a fost distinsul profesor
şi om de cultură Ilie Şandru.
În rândurile de faţă doresc, însă, să mă
opresc la parfumul, la inefabilul câtorva mo-
mente, pe care nu le-ar putea surprinde nicio
statistică, nicio dare de seamă, oricât de perti-
nentă, ba chiar exhaustivă ar fi ea.
Impresionantă, memorabilă, a fost, în pri-
mul rând, expoziţia de artă plastică, prezentată
de scriitorul Ciprian Voloc, a soţilor Maria şi
Aurelian Antal, din Dorohoi, dar cu puternice
rădăcini topliţene. O tehnică inedită, picto-gra-
vura, care este ea însăşi exigentă cu actul artistic
se îmbină, în lucrările expozate, cu o ideatică
profundă, pe care receptorul este mereu chemat
să o descifreze meditând în faţa lucrărilor. Tul-
burătoare sunt, spre exemplu, creaţii precum
Gândul sau România încotro?.
Slujba de pomenire a părinţilor primului Patriarh al României...
Trăim continuu cu sentimentul că ne
aflăm la un sfârşit de epocă, iar tăvălugul
globalizării înghite, rând pe rând, valorile
noastre ancestrale. Tristeţea demnă, des-
prinsă parcă din Ghepardul lui Giuseppe
Tomassi din Lampedusa, a decăderii irevo-
cabile a unui sat topliţean, Padina, s-a răs-
frânt în filmul (şi în cartea) domnului Ioan
Dobrean, vizionat la Sala de Festivităţi a
Primăriei Municipiului Topliţa.
Manifestările s-au desfăşurat sub semnul
tutelar al fiului exemplar al acestor locuri,
Episcopul Caransebeşului şi apoi primul Pa-
triarh al României Mari, Elie Miron Cristea.
Plin de emoţie şi de pioşenie a fost parastasul
slujit de un sobor de preoţi la bustul acestuia,
ridicat în centrul localităţii. În cuvântul său,
doctorul Ioan Lăcătuşu, preşedintele Forumu-
lui Civic al Românilor din Covasna, Harghita
şi Mureş, a subliniat datoria pe care actuala
generaţie o are faţă de străbuni şi faptul că în
această zonă conlucrarea, convieţuirea paşni-
că, este destinul tuturor oamenilor, dincolo de
deosebirile de natură etnică.
Un moment mult aşteptat, un apogeu al ac-
tualei ediţii a „Zilelor Miron Cristea” l-a cons-
tituit dezvelirea statuii „Lupa Capitolina”,
amplasată în faţa Primăriei Municipiului Topli-
ţa. Ea reprezintă o asumare a nobleţii originare
a locuitorilor de pe Valea Superioară a Mure-
şului, un însemn identitar de netăgăduit. Acest
lucru a fost subliniat şi în luările de cuvânt ale
Înaltpreasfinţitului Ioan Selejan, Arhiepisco-
pul Covasnei şi Harghitei, şi în cea a primarului
localităţii, Stelu Platon.
În cea de-a treia zi a actualei ediţii, partici-
panţii s-au împărtăşit şi s-au întărit sufleteşte la
slujba duhovnicească prăznuită în incinta Mă-
năstirii „Sfântului Prooroc Ilie”, ctitorită de
însuşi Patriarhul Elie Miron Cristea, rugându-se
pentru vremi şi vremuri mai bune pentru aceas-
tă ţară şi pentru neamul românesc.
A fost, şi va rămâne în memorie, o înfăp-
tuire aparte întru păstrarea, întru salvgardarea
identităţii spiritual-religioase şi culturale a
neamului românesc. Ea rămâne, încă o dată,
un blazon al demnităţii noastre de oameni,
creştini şi - mai cu seamă - români.
 8 Anul V, Serie Nouă - Nr. 145 (180) Opinii

# Ioan Mugur Topolniţchi
(Covasna)
Mare deranj în vestul Europei. Ziarul
„Oglinda” din Germania, cotidianul „Tele-
graful zilnic” din Marea Britanie, „Jurna-
lul” din Italia, sunt preocupate de activităţile
românilor care îi ajută pe români, fraţii lor.
Deh, aşa a ajuns societatea mondială de azi,
conform zicalei româneşti „Câinele moare
de drum lung şi prostul de grija altuia”. Edi-
torii acestor ziare sunt impacientaţi că româ-
nii, separaţi de ruşi de ţara mamă, se întorc.
Se întorc numai ei ca persoane, teritoriul ră-
mânând încă sub un control indirect rusesc.
Bineînţeles că ne trebuie şi pământul, doar a
fost al moşilor şi strămoşilor românilor, nu al
ruşilor. Pe fraţi se vede treaba că reuşim să-i
recuperăm mai uşor în condiţiile de azi, dar
va veni şi vremea pământului ce trebuie să
întregească, din nou, ţara.
Când poporul german s-a reunit într-o sin-
gură ţară noi ne-am bucurat. Germanii de la
„Oglinda” au angoase că românii s-ar putea
reuni ca şi ei. De ce? De ce ei au voie şi noi
nu? De ce? Avem acelaşi Dumnezeu, credem în
aceeaşi Sfântă Treime, aşa cum crede şi popo-
rul rus. Atunci de ce ei trebuie să ne ia pămân-
tul nostru, dat de El? De ce Rusia ortodoxă are
tendinţele astea de rapt, care nu sunt plăcute lui
Dumnezeu şi cu atât mai puţin Bisericii Ordo-
doxe? Conducătorii sunt problema, nu poporul.
Conducătorii lor sunt atei, posedaţi de lucifer.
Vor dominaţie, vor bogăţii. Nu le mai ajunge
darul dat, numit Siberia, vor şi Gurile Dunării,
vor şi Afganistanul, vor şi Orientul Mijlociu…
Dar ce nu vor?
Lupta dusă atât de cei din est, cât şi de
cei din vest ca să nu mai fim ce-am fost, e
din ce în ce mai crâncenă. A început înain-
te de 1989, a răbufnit în decembrie 1989 şi
continuă, cu cerbicie, până azi. Suferim, dar
nu vom fi înfrânţi! Şi, cu ajutorul Domnului,
„Vom fi iarăşi ce am fost şi mai mult decât
atât”, vorba lui Petru Rareş, pentru că noi ne
iubim aproapele aşa cum a zis Mântuitorul că
trebuie să facă oamenii.
Deci, domnilor de la ziarul „Oglinda” din
Germania, cotidianul „Telegraful zilnic” din
Marea Britanie, „Jurnalul” din Italia, ocu-
paţi-vă de conaţionalii voştri, de problemele
voastre, de problemele lor. Secularizaţi, cum
aţi ajuns, sunteţi de plâns! Conştientizaţi
că nu puteţi fi nimic fără Dumnezeu! Lăsa-
ţine-n durerea noastră! Nu vă mai speriaţi că
românii dobândesc documente ale Statului
Român, căci e firesc! Poate numai pentru voi,
cei fără Dumnezeu, firescul este nefiresc.
Să mă aştept la un accident de maşină, dom-
nule Putin, după ce am scris articolul acesta în
„Condeiul ardelean”? Nu sunt important, dar
adevărurile vă deranjează, nu-i aşa?
Schimbarea
la faţă a
României
# dr. Mircea Frenţiu
(Blaj, Mica Romă)
Prea mult acest popor a fost înşe-
lat şi umilit de capete încoronate sau
neîncoronate, prea mult acest popor
a plătit păcate de care nu era vinovat,
prea mult acest popor a fost strivit şi
batjocorit de cei fără de neam şi suflet
românesc.
După Revoluţia din 1989, când
am învins „prăpădul roşu”, după 50
de ani de dictatură comunistă, noi toţi
credeam într-o viaţă mai bună pentru
noi şi copiii noştri. Desigur că aştep-
tam democraţia ca un balsam miracu-
los care să ne vindece mintea şi sufle-
tul de „bacilul roşu”, aşteptam de la
guvernanţii noştri, de la noii oameni
politici, cuvinte urmate de fapte mari
care să ne redea demnitatea furată şi,
mai ales, o viaţă mai bună. Din păca-
te, fiecare cuvânt pe care guvernanţii
noştri l-au rostit din 1989 şi până în
prezent, este un cuvânt aspru, de atac

Cine ne înjură?
(urmare din pagina 1)
Promovarea ostentativă a simbo-
listicii secuieşti (drapele, steme,
imn, ştampile), ideea ţinutului
secuiesc ca regiune distinctă de
restul României, a „Ţării-Mamă”
interioare, considerarea maghia-
rilor din afara ţinutului secuiesc a
fi „diaspora”, atacarea României
şi a Constituţiei ei, „învinuirile”
de „expansiune” şi de „modifica-
re artificială a structurii etnice a
zonei” ar fi doar câteva teme pre-
dilecte pentru paginile ziarelor
maghiare din Harghita şi Covas-
na, din 1990 încoace. Nu o dată
felicitată pentru modul european
în care a rezolvat problema mi-
norităţilor, România este acuza-
tă, alături de Serbia şi Slovacia,
de „încălcarea celor mai elemen-
tare drepturi”!
Publicaţii precum „Harom-
szek” („Trei Scaune”), „Szekely
Hirmondo” („Mesagerul secu-
iesc”), cu impact extins în rândul
comunităţii maghiare, au excelat
prin susţinerea extremei drepte
ungare (ne referim la „Garda Ma-
ghiară” şi la puiul ei - „Jobbik”),
militând pentru modificarea Cons-
tituţiei României, retrasarea gra-
niţelor Trianonului, culminând cu
acuzarea românilor din Braşov că
ar ocupa Covasna prin cumpăra-
rea de locuinţe în municipiul-re-
şedinţă de judeţ, Sfântu-Gheor-
ghe. În aceste publicaţii au apărut
şi apelurile pentru arborarea dra-
pelului secuiesc alături de cel al
Ungariei, precum şi reluarea am-
biţiei popii Tokes Laszlo, prin în-
demnul: „Şansa promovării auto-
nomiei este la Bruxelles!”. Acolo
unde, azi, el este, în pofida tuturor
isprăvilor lui din viaţa personală
şi cea publică, vicepreşedinte al
Parlamentului Europei!
„Tortenelmi magazin” („Ma-
gazin istoric”), cu largă răspândire
în Sălaj, Bihor, Alba, Arad, Bis-
triţa-Năsăud, Hunedoara, Mara-
mureş, Sibiu, Timiş şi în Unga-
ria, şi-a făcut un obicei prost din
falsificarea grosolană a istoriei,
privind „românizarea secuilor”,
„revizuirea hotarelor”, autono-
mia teritorială după „modele-
le” Tirolul de Sud şi Găgăuzia,
năzbâtii ale unor bazdacoşi cu
capetele înfierbântate de palincă
din conuri de brad. „Videkunk”
(„Regiunea noastră”), cu răspân-
dire în Scaunul Brăduţ-Miclo-
şoara, avându-l printre semnatari
pe Patrubany Miklos, preşedin-
tele Uniunii Mondiale a Maghia-
rilor (care, punându-şi un „y” la
coada numelui, vrea să fie uitat
adevărul că-i urmaşul unor îna-
intemergători români!), cultivă
organizaţii radicale şi persoane
din „Ordinul Vitejilor”, înfiinţat
de Horthy Miklos, influenţat de
Hitler. „Erdovidek” („Ţinutul
Pădurilor”), publicaţie adeptă a
poziţiilor organizaţiilor radicale
din zonă, „Szekely ujsag” („Zi-
arul secuiesc”), „Europai ido”
(„Timp european”) îşi dau şi ele,
spectaculos, în petic. Colabora-
rea cu Raffay Erno, chemat să
mai toarne ceva otravă, că nu ar
fi şi aşa destulă, şi o canistră cu
benzină pe focul mocnit al relaţi-
ilor interetnice româno-maghia-
re, este evidentă.
Prin ce se remarcă „Europai
ido”? Înainte de toate, printr-o ori-
entare de sorginte naţional-extre-
mistă. România este „o trădătoa-
re de-a lungul istoriei”, deoarece
„şi-a trădat, de şase ori, şi aliaţii
în 60 de ani”, şi o „colonizatoare
în Transilvania”. Prioritatea prio-
rităţilor ar fi „revizuirea Tratatului
de la Trianon”, chemând, pentru
4 iunie, la mitingul de la Versai-
lles, sub ţâpuriturile: „Dreptate
Ungariei!”, „Dreptate Europei!”.
Cică, „nedreptatea făcută Unga-
riei nu poate fi iertată şi uitată!”.
Oare, noi putem, cumva, uita
uciderea, la 1848-1849, a peste
40.000 de români, arderea a 300
de sate, biserici şi mănăstiri, apoi
crimele oribile de la Ip, Trăsnea,
Mureşenii de Câmpie, Sucutard,
Moisei, Sărmaşu etc., din timpul
Dictatului de la Viena? Ţările
succesoare sunt acuzate că „n-au
respectat drepturile maghiarilor”
din „teritoriile ocupate”! Aşa că
singura soluţie este (acum, în se-
colul 21 şi în mileniul trei!) „mo-
dificarea graniţelor şi unificarea
tuturor maghiarilor din Bazinul
Carpatic într-o singură ţară”! Pa-
sărea revizionistă mălai visează!
Să mai amintim de acel material
cu caracter rasist, apărut în pagi-
nile publicaţiei? Doriţi o pildă?
V-o oferim. „Mafia evreiască rusă
- scrie acolo, negru pe alb - este
de o mie de ori mai mare şi mai
brutală decât cea italiană!” Tot
acolo se scria despre „mistificarea
Holocaustului”, se solicită preşe-
dintelui israelian, Shimon Peres,
să-şi retragă afirmaţia: „Israelul a
cumpărat Ungaria!”.
Susţinerile autonomist-sepa-
ratiste, autoguvernarea în numele
„dreptăţii istorice”, apărarea „celui
mai tânăr stat european, Kosovo”
şi furia pe statele care refuză re-
cunoaşterea provinciei separatiste
albaneze: Serbia, Rusia, Spania,
Slovacia (România este omisă),
„exproprierea” şi „militarizarea
oraşului Sfântu-Gheorghe”, aduce-
rea tunului lui Gabor Aron (cu lar-
gul sprijin al ministrului Kelemen
Hunor!) de la Muzeul de Istorie
din Bucureşti, poziţiile antiromâ-
neşti ale unor Antal Arpad (prima-
rul de Sfântu-Gheorghe) şi Tamas
Sandor (preşedintele Consiliului
Judeţean Covasna), promovarea
unor mărci sub formula „Produs
pe pământ secuiesc”, sintagme
precum „colonizarea românilor pe
pământ secuiesc”, „militarizarea
forţată în zonă”, oficializarea lim-
bii maghiare, retrocedările pămân-
turilor şi a mii de hectare de pădu-
re, expresia „epurare etnică”, toate
sunt „specialităţi” la ordinea zilei
în paginile publicaţiilor din judeţe-
le Harghita şi Covasna. Iată ce afir-
mă, de pildă, Kadar Gyula, la 18
mai 2010, invocând absurdităţi şi
falsuri istorice: „Opinia mea este, în
continuare, aceea că nu este permis
ca Andrei Şaguna să fie glorificat
în oraşul Sfântu-Gheorghe, nu este
permis ca străzile şi pieţele publi-
ce să-i poarte numele...”. Deci, nu!
Nu-i permis! - zice pitarăul. Asta,
în România, în anul 2010, nu pe
vremea Dictatului de la Viena!
Dacă o stradă poartă numele lui
Şaguna, ei sunt „cetăţeni de rangul
doi”. Cică, sunt „umiliţi”. Aşadar,
de ce să nu dorească ei, secuii, au-
tonomie teritorială?
Şi nimeni nu aude. Nimeni nu
vede! Surzi şi orbi sunt guver-
nanţii români. Iar consecinţele
sunt destul de uşor de intuit. Sunt
necesare o revenire la normalita-
te şi o rapidă coborâre a autori-
tăţilor cu picioarele pe pământ.
Până nu-i prea târziu!
al celor din opoziţie şi nu numai, un
atac continuu prin care „se omoară”,
pur şi simplu, unii pe alţii, clocotind
de ură, furie şi invidie. Sub influenţa
acestor cuvinte negative şi răufăcă-
toare total neconstructive, guvernanţii
noştri iau decizii greşite pentru ţară şi
pentru popor.
Trăim din nou sub teroare şi tăcere
într-un sistem în care cei ce ne conduc
nu acceptă nicio ieşire, nicio salvare
din această criză, numai salvarea pe
umerii celor necăjiţi şi obidiţi, adică
pe umerii poporului. Acestea sunt fap-
tele, aceasta este realitatea.
Omul de rând, cetăţeanul român,
strigă cu disperare: opriţi jertfirea Ro-
mâniei şi a cetăţeanului român prin tot
felul de taxe aberante şi „ciuntiri” de
salarii, opriţi şomajul galopant care lo-
veşte toate păturile sociale, chiar şi pe
actorii de teatru şi film, opriţi sau limi-
taţi pofta nesăbuită de bani şi averi din
visteria statului, şi aşa aproape goală.
Renunţaţi la orgolii nemăsurate, în-
toarceţi-vă la popor, la cei ce v-au
ales! Mulţi politicieni au făcut acest
gest nobil. Nu pot să nu amintesc aici
pe un om politic pe care-l apreciam,
dar acum îl şi respect, care s-a întors
la popor, la cei care l-au ales, împotri-
va partidului său, riscând excluderea,
şi acest om este domnul deputat PD-L
de Alba, Clement Negruţ. Ca acest
om, sper că vor fi alţii foarte mulţi.
Nu se poate cere Adevăr şi Drep-
tate în viaţa publică, cu minciuni şi
nedreptate din partea guvernanţilor.
Nimeni nu are răspundere mai mare
acum în România decât oamenii poli-
tici, care trebuie să renunţe la dorinţa
lor de dominare şi egoism în folosul
poporului român.
Citind Schimbarea la faţă a Ro-
mâniei de marele Emil Cioran, pot
să vă spun cu siguranţă că viitorul nu
se poate construi de unul singur (nici
chiar de către preşedintele ţării ori
de-un grup de politicieni), ci viitorul o
să-l construim cu toţii - noi, cetăţenii
acestei mândre ţări numită România!
 Sudoku - Sport Anul V, Serie Nouă - Nr. 145 (180) 9
Şi tu ne poţi trimite poze:
a g inea i info@condeiulardelean.ro
Im mâni
ă
săpt

Traversând, deunăzi, judeţul Harghita dintr-un capăt în altul, și trecând prin co-
muna Ditrău - știţi care?, cea cu scrisul runic (?!) la intrare și ieșire - am constatat,
e drept, nu extraordinar de surprinși, că așa-zisul drapel secuiesc a dispărut de pe
frontispiciul Primăriei. E bine. Sau, mai la locul lui fie spus, e constituţional așa.
Până la intrarea în totalitate în limitele prevederilor Legii fundamen-
tale a Statului Român, domnul primar Puskas Elemer mai are,
totuși, niște pași de făcut: cum ar fi să demonteze inscripţia
„KOZSEGHAZA” de pe clădirea instituţiei Statului Român
pe care o conduce și să arboreze Drapelul Naţional al Româ-
niei la sediul uniunii culturale din care face parte, situat tot
în aceeași incintă (după cum se vede).
Grila jocului este un pătrat de nouă pe nouă căsuţe, subdivizat în tot atâtea pătrate
identice, numite regiuni. Regula jocului este simplă: fiecare rând, coloană sau regiune nu
trebuie să conţină decât o dată cifrele de la unu la nouă. Formulat altfel, fiecare ansamblu
trebuie să conţină cifrele de la unu la nouă o singură dată.
Cifrele nu reprezintă decât o convenţie, relaţiile aritmetice între ele nefiind de niciun
folos.
Interesul jocului consistă în simplitatea regulilor sale şi în complexitatea soluţiilor
sale. Dificultatea veritabilă a jocului rămâne, totuşi, în a găsi suita exactă a cifrelor
rămase.
Acest joc a inspirat deja mai multe versiuni electronice care aduc un interes diferit
rezolvării grilelor Sudoku. Forma sa de tip grilă şi folosirea lui într-un scop ludic îl aduc
mai aproape de alte jocuri publicate în ziare, cum ar fi careurile şi problemele de şah.

În ultima clipă, Pandurii Târgu-Jiu i-a luat locul în Liga I echipei Internaţional Curtea de Argeş

L ig a I
Război. Etapa întâi
Prima etapă a sezonului 2010- Rapid, în timp ce marele derby al fot- ultimii ani. Şi, nici nu se poate altfel, mult mai greu de data aceasta, dacă ţi-

Televizări,
2011 debutează în forţă, cu cel puţin
două meciuri tari: „U” Craiova - CFR
Cluj şi Rapid - FC Vaslui. În etapa a
etapa
IV-a a Ligii I se va disputa primul der-
by al campionatului, între Dinamo şi
balului românesc, Dinamo - Steaua,
este programat în etapa a XI-a. Rapid
- Steaua se va juca în etapa a XIV-a.
Se anunţă, de la bun început, un
campionat puternic, ca mai toate din
din moment ce campioana CFR Cluj
îşi propune din nou titlul, la fel ca şi
Steaua, Dinamo, Urziceni şi - de ce
nu? - Rapid, Timişoara şi Vaslui. Nu-
mai că pentru campioana en-titre va fi
nem seama că în Capitală, acolo unde
titlul nu a mai ajuns deja de trei ani, au
revenit experimentaţii Victor Piţurcă
(Steaua) şi Ioan Andone (Dinamo).
(A.M.B.)

a I-a
Vineri, 23 iulie
S. Studenţesc - Oţelul Galaţi
(16:30 - GSP TV)
Pandurii - Unirea Urziceni
(18:30 - GSP TV)
Rapid - FC Vaslui
(20:30 - Antena 1)
Sâmbătă, 24 iulie
„U“ Craiova - CFR Cluj
(18:00 - Digi Sport)
FC Timişoara - Gloria Bistriţa
(20:30 - GSP TV)
Duminică, 25 iulie
„U“ Cluj - Steaua
(18:00 - Digi Sport)
Astra Ploieşti - Dinamo
(21:00 - Digi Sport)
Luni, 28 iulie
FCM Târgu-Mureş - FC Braşov
(18:00 - Digi Sport)
Victoria Brăneşti - Gaz Metan
(20:30 - GSP TV)
Anunţ
Vând sau închiriez spaţiu comercial de 50 mp şi casă de locuit
(curte şi grădină) în oraşul Covasna, strada Gheorghe Doja.
Tel.: 0744-312.682
Închirieri, la preţuri
foarte avantajoase,
Gigi Becali, finanţator Steaua: „Piţurcă vrea să facă
în judeţul Mureş
Steaua precum Barcelona. El vrea ca Răduţ să fie un
fel de Iniesta şi Tănase, ca Xavi”
‡ Închiriem, în zona centrală a municipiului Târgu-
Mureş, spaţii pentru locuinţe, birouri, cabinete,
ateliere, magazii şi depozite (cu condiţii de par-
care aferente).
‡ Închiriem 20.000 de metri pătraţi în oraşul Un-
gheni (strada Principală, nr. 1/A - lângă fabrica
de bere), cu destinaţie pentru depozite (piste be-
tonate), spaţii pentru seră şi creşterea animalelor.
Suprafaţa are sursă de apă proprie, acces de cale
ferată propriu şi acces direct la E60.
Tel.: 0265-261.423, 0743-160.537, 0744-505.797
Etapa 1 (24 iulie) Etapa 2 (31 iulie) Etapa 3 (7 august) Etapa 4 (14 august) Etapa 5 (21 august) Etapa 6 (28 august)

Rapid - FC Vaslui
Târgu-Mureş - FC Braşov
„U” Cluj - Steaua
„U” Craiova - CFR Cluj
Timişoara - Gloria Bistriţa
Astra Ploieşti - Dinamo
S. Studenţesc - Oţelul Galaţi
V. Brăneşti - Gaz Metan
Pandurii - Unirea Urziceni
FC Vaslui - Târgu-Mureş
FC Braşov - „U” Cluj
Steaua - „U” Craiova
CFR Cluj - V. Brăneşti
G. Bistriţa - Astra Ploieşti
Gaz Metan - FC Timişoara
Dinamo - S. Studenţesc
Oţelul Galaţi - Pandurii
Unirea Urziceni - Rapid
Rapid - Oţelul Galaţi
Târgu-Mureş - U. Urziceni
„U” Cluj - FC Vaslui
FC Timişoara - CFR Cluj
V. Brăneşti - „U” Craiova
Astra Ploieşti - Gaz Metan
S. Studenţesc - G. Bistriţa
Pandurii Târgu-Jiu - Dinamo
FC Braşov - Steaua
„U” Craiova - FC Timişoara
FC Vaslui - FC Braşov
Steaua - Victoria Brăneşti
CFR Cluj - Astra Ploieşti
Gloria Bistriţa - Pandurii
Gaz Metan - S. Studenţesc
Dinamo - Rapid
Oţelul G. - Târgu-Mureş
Unirea Urziceni - „U” Cluj
Rapid - Gloria Bistriţa
Târgu-Mureş - Dinamo
„U” Cluj - Oţelul Galaţi
FC Timişoara - V. Brăneşti
Astra P. - „U” Craiova
S. Studenţesc - CFR Cluj
Pandurii - Gaz Metan
FC Vaslui - Steaua
FC Braşov - Unirea Urziceni
10
„U” Craiova - S. Studenţesc
V. Brăneşti - Astra Ploieşti
Steaua - FC Timişoara
CFR Cluj - Pandurii Tg. Jiu
G. Bistriţa - Târgu-Mureş
Gaz Metan - Rapid
Dinamo - „U” Cluj
Oţelul Galaţi - FC Braşov
Unirea Urziceni - FC Vaslui

Etapa 7 (11 septembrie)
Rapid - CFR Cluj
Târgu-Mureş - Gaz Metan
„U” Cluj - Gloria Bistriţa
Astra Ploieşti - FC Timişoara
S. Studenţesc - V. Brăneşti
Pandurii - „U” Craiova
FC Vaslui - Oţelul Galaţi
FC Braşov - Dinamo
Etapa 8 (18 septembrie)
„U” Craiova - Rapid
FC Timişoara - S. Studenţesc
Victoria Brăneşti - Pandurii
Steaua - Astra Ploieşti
CFR Cluj - Târgu-Mureş
Gloria Bistriţa - FC Braşov
Gaz Metan - „U” Cluj
Dinamo - FC Vaslui
Etapa 9 (25 septembrie)
Rapid - Victoria Brăneşti
Târgu-Mureş - „U” Craiova
„U” Cluj - CFR Cluj
S. Studenţesc - Astra Ploieşti
Pandurii - FC Timişoara
FC Vaslui - Gloria Bistriţa
FC Braşov - Gaz Metan
Oţelul Galaţi - Steaua
Etapa 10 (2 octombrie)
„U” Craiova - „U” Cluj
FC Timişoara - Rapid
V. Brăneşti - Târgu-Mureş
Astra Ploieşti - Pandurii
Steaua - Sportul Studenţesc
CFR Cluj - FC Braşov
Gloria Bistriţa - U. Urziceni
Gaz Metan - FC Vaslui
Etapa 11 (16 octombrie)
Rapid - Astra Ploieşti
Târgu-Mureş - FC Timişoara
„U” Cluj - Victoria Brăneşti
Pandurii - S. Studenţesc
FC Vaslui - CFR Cluj
FC Braşov - „U” Craiova
Dinamo - Steaua
Oţelul Galaţi - Gloria Bistriţa
Etapa 12 (23 octombrie)
„U” Craiova - FC Vaslui
FC Timişoara - „U” Cluj
Victoria Brăneşti - FC Braşov
Astra Ploieşti - Târgu-Mureş
Sportul Studenţesc - Rapid
Steaua - Pandurii Târgu-Jiu
CFR Cluj - Unirea Urziceni
Gloria Bistriţa - Dinamo
Anul V, Serie Nouă - Nr. 145 (180)

Unirea Urziceni - Steaua Oţelul Galaţi - U. Urziceni Unirea Urziceni - Dinamo Dinamo - Oţelul Galaţi Unirea Urziceni - Gaz Metan Gaz Metan - Oţelul Galaţi

Etapa 13 (30 octombrie)
Rapid - Pandurii Târgu-Jiu
Târgu-Mureş - S. Studenţesc
„U” Cluj - Astra Ploieşti
FC Vaslui - Victoria Brăneşti
FC Braşov - FC Timişoara
Gloria Bistriţa - Steaua
Dinamo - Gaz Metan
Oţelul Galaţi - CFR Cluj
U. Urziceni - „U” Craiova
Etapa 14 (6 noiembrie)
Rapid - Steaua
„U” Craiova - Oţelul Galaţi
FC Timişoara - FC Vaslui
V. Brăneşti - Unirea Urziceni
Astra Ploieşti - FC Braşov
S. Studenţesc - „U” Cluj
Pandurii - Târgu-Mureş
CFR Cluj - Dinamo
Gaz Metan - Gloria Bistriţa
Etapa 15 (13 noiembrie)
Târgu-Mureş - Rapid
„U” Cluj - Pandurii Tg. Jiu
FC Vaslui - Astra Ploieşti
FC Braşov - S. Studenţesc
Steaua - Gaz Metan
Gloria Bistriţa - CFR Cluj
Dinamo - „U” Craiova
Oţelul Galaţi - V. Brăneşti
U. Urziceni - FC Timişoara
Etapa 16 (20 noiembrie)
Rapid - „U” Cluj
Târgu-Mureş - Steaua
„U” Craiova - Gloria Bistriţa
FC Timişoara - Oţelul Galaţi
Victoria Brăneşti - Dinamo
Astra Ploieşti - U. Urziceni
S. Studenţesc - FC Vaslui
Pandurii - FC Braşov
CFR Cluj - Gaz Metan
Etapa 17 (27 noiembrie)
„U” Cluj - Târgu-Mureş
FC Vaslui - Pandurii Tg. Jiu
FC Braşov - Rapid
Steaua - CFR Cluj
Gloria Bistriţa - V. Brăneşti
Gaz Metan - „U” Craiova
Dinamo - FC Timişoara
Oţelul Galaţi - Astra Ploieşti
U. Urziceni - S. Studenţesc

Pro g r a m u l
turul u i L ig ii I
2010 2011
Sport
 Traduceri Anul V, Serie Nouă - Nr. 145 (180) 11
Traduceri din presa
de limbă maghiară
urmare din pagina 3
Primim veşti din ce în ce mai gro- panică, pomenind de posibilităţi pre- unei asociaţii. Membrii acesteia pri- maghiare. Li s-a pretins să semneze
solane din Slovacia, unde în urma de- cum disponibilizarea, de către anga- mesc citaţii de la Poliţie, pentru că o declaraţie potrivit căreia nu vor în-
ciziei adoptate de Parlamentul Ungar, jatorii români, a salariaţilor care soli- sunt susţinătorii ideii de autodetermi- treprinde nicio măsură care să aducă
a fost adoptată o lege prin care e îm- cită cetăţenia ungară. Pot fi remarcate nare teritorială. Se află în derulare un atingere integrităţii teritoriale a Ro-
piedicată obţinerea dublei cetăţenii de şi poziţii respectabile: un demnitar proces-simulacru, demarat împotriva mâniei. Şi nu contează că printre lide-
către maghiarii din Slovacia. Această român din judeţul Timiş a subliniat Asociaţiei Urmanczy din Topliţa. rii asociaţiei reclamante se află şi ac-
măsură e întreprinsă în statul care nu că nu înţelege atitudinea manifestată Autorităţile urmăresc desfiinţarea tivişti de partid care au slujit regimul
a fost dispus să revizuiască decrete- de Slovacia, având în vedere că, în acestei formaţiuni, fiind lansate acu- comunist şi cărora, într-un stat care se
le Benes, decrete care după cel de-al opinia sa, nu poate avea niciun dez- zaţii false pentru simplul motiv că autodeclară democratic, trebuia să li
doilea război mondial, au distrus mii avantaj statul care are şi locuitori cu existenţa şi activităţile Asociaţiei Ur- se ordone de demult „să-şi ţină gura”.
de familii de maghiari, saşi şi şvabi, dublă cetăţenie. Între timp, noul mi- manczy îi deranjează pe reprezentan- Principala acuzaţie adusă Asoci-
familii care au fost deportate, jefui- nistru ungar de externe confirmă po- ţii organizaţiei româneşti din localita- aţiei Urmanczy: printre obiectivele
te. Cei din Slovacia uită că cetăţenia litica naţională a guvernului pe care-l te. Preşedintele şi membrii fondatori prezentate de membrii acesteia figu-
maghiarilor din Ţinutul de Sus a fost, reprezintă: nu-i ofensaţi pe maghiari! ai asociaţiei culturale au fost audiaţi rează şi lupta pentru autonomia Pă-
timp de o mie de ani, cetăţenie unga- Cu toate acestea, există cazuri inclusiv de reprezentanţii DIICOT, mântului Secuiesc.
ră. Azi, ei îşi revendică, pur şi simplu, în care maghiarii sunt insultaţi şi în organ înfiinţat pentru combaterea Săptămânalul „Szekely Ujsag”
drepturile istorice. În România încă România. Nu este vorba doar de lo- criminalităţii şi a terorismului. S-a (Covasna), nr. 22, 03-09.06.2010;
nu se protestează oficial, după cum se vituri aplicate maghiarilor din cauza urmărit, prin aplicarea unor metode Titlu: Lupta pentru
vede, guvernul Boc are destule pro-
bleme, însă unii încearcă să genereze
cuvintelor rostite în limba maternă,
ci şi de procese intentate împotriva
care ne amintesc de era lui Ceauşes-
cu, intimidarea membrilor asociaţiei
autonomie contravine legii?!
Semnează: Ambrus Agnes
Telefoane
Ce au făcut oamenii simpli din Bazinul Bara- mic. Însă uităm foarte uşor de realitate, deşi Jo- ne aducem aminte de obiceiurile, tradiţiile noas- Utile
olt în urmă cu 90 de ani? Şi-au trăit viaţa de zi cu zsef Attila ne-a atenţionat într-o poezie intitulată tre sau de portul nostru popular doar cu ocazia Poliţia 112
zi. Ce s-a întâmplat odată cu trecerea timpului? „La Dunăre”: „Luptele duse de strămoşii noştri unor festivaluri. La Doboşeni, în urmă cu doar Pompieri 112
S-au schimbat regimurile maghiar şi român. Pe devin paşnice prin memorii, să ne soluţionăm 10 ani, în ciclul primar funcţionau o clasă româ- Salvare 112
atunci erau încă sub dominaţia Monarhiei Aus- problemele comune, aceasta e sarcina noastră nă şi 3 clase maghiare, în prezent, procentul e Protecţia Civilă *982
tro-Ungare, dar într-un singur bloc, azi sunt fă- şi una nu prea uşoară”. Încercăm să ne punem inversat. O situaţie asemănătoare există şi la Be- Jandarmeria *956
râmiţaţi de graniţe şi tot mai puţini. Sunt adunaţi în ordine lucrurile, ministrul maghiar din cadrul lin sau la Herculian. Să nu ne mirăm dacă cineva Serviciul Antidrog *934
la un loc români, maghiari, saşi, ţigani, evrei. Ne guvernului român nu mai reprezintă un record ne blestemă pe noi, cei din Bazinul Baraolt, cu Poliţia de Frontieră *959
chinuim unul pe altul, în orice situaţie posibilă, Guiness, noul guvern ungar a dat undă verde du- îmbinarea confuză a fabricilor de ciment, a par- Deranjamente Electrica *929
să moară şi capra vecinului. În urma tratatului blei cetăţenii, însă cu toate acestea, problemele curilor „Dracula” şi a autonomiilor teritoriale. Deranjamente Gaze *928
de pace semnat la 4 iunie 1920, la Versailles, naţionale sau de convieţuire parcă se degradează Săptămânalul „Erdovidek” (Covasna), Deranjamente posturi
conform zicalei, trebuie să piară, pe lângă ca- la nivelul unui capital politic. Şi continuăm să ne nr. 22, 04-10.06.2010; Titlu: Trianonul telefonice 1921
pra vecinului, şi Trianonul. Capra moare, noi ne chinuim reciproc, capra vecinului nu mai trăieş- din oglinda retrovizoare / Problemă Informaţii abonaţi
fărâmiţăm precum stânca, însă Trianonul încă te de mult, nici gard nu mai există, pământurile naţională sau politică?, Romtelecom 188932
există. Noi nu suntem vinovaţi absolut pentru ni- noastre sunt achiziţionate, ne vindem şi casele, Semnează: Havelka Ferenc-Attila Informaţii diverse 1951
*Se formează obligatoriu
www.forumharghitacovasna.ro Alba
prefixul judeţului

Prefectura 0258-811.179
Consiliul Judeţean
0258-813.380
Primăria Alba-Iulia
0258-819.462

Vehicule Tel: 0723-538.501

 Vând Skoda Octavia, an
fabricaţie 2002, motor 2.0 l
benzină, 150 CP, tuning optic,
suspensie sport, climatronic,
geamuri electrice, oglinzi elec-
trice, scaune încălzite. Preţ
7.000 Euro. Tel: 0743-417.151
 De vânzare scooter MBK
Booster 49 cmc, an fabricaţie
1999 noiembrie, înmatriculată,
stare perfectă de funcţionare,
fără zgârieturi, cu toate actele
în regulă. Preţ: 1.900 lei. Tel:
0744-907.807
Imobiliare
 Vând pădure de stejar 2 ha în zona
Turia. Tel: 0741-604.173
 Vând casă, curte şi grădină în
localitatea Turia 1.15 ha, grajd
nou. Tel: 0762-270.393
 Vând casă din lemn cu grădină
în comuna Zagon, jud. Covasna,
3 camere şi bucătărie. Tel: 0267-
343.192, 0767-905.785
 Vând în Sfântu-Gheorghe, gar-
sonieră mobilată cu termopan,
parchet, centrală proprie, bal-
con închis. Preţ: 14.200 Euro.
Trimite mica publicitate prin sms: 0766-280.650 *tarif normal
 Vând apartament cu 2 camere
în Sfântu-Gheorghe, str. Crân-
gului, etaj II, 58 mp cu centrală
termică proprie. Preţ: 30.000
euro. Tel: 0727- 801.448
 Vând apartament cu 2 camere
în Sfântu-Gheorghe, cartierul
Gării. Preţ informativ: 100.000
lei. Tel: 0760-118.890
 Vând 2 camere în Sfântu-Gheor-
ghe, str. Pescarilor cu termopan,
gresie, faianţă, parchet, centrală
proprie, uşă metalică. Preţ:
14.800 Euro negociabil. Tel:
0723-538.501
 Închiriez spaţiu comercial
(parter), 80 mp, super-reno-
vat, cu toate utilităţile, în
Sfântu-Gheorghe, bulevar-
dul Grigore Bălan, nr. 34,
bl. 10 (vizavi cu Cosys). De
preferinţă pentru farmacie,
cabinet medical, societate de
asigurări. Tel: 0723-272.406
 Vând în Sfântu-Gheorghe casă
particulară formată din 3 camere,
baie, bucătărie, pivniţă, duşumea,
canalizare, pomi fructiferi, vie.
Casa este din cărămidă, cu sobe
de teracotă. 5 ari teren iar casa
are 150 mp. Preţ: 41.000 Euro.
Tel: 0723-538.501 Diverse Braşov
Prefectura 0268-419.277
 Vând apartament cu 2 camere în  Închiriez Cramă cu dotări Consiliul Judeţean
Sfântu-Gheorghe, str. Grof Miko (presă, curent trifazic) în ve- 0268-410.777
Imre, et. 5 îmbunătăţit. Preţ: 26.000 derea vinificării. Capacitate Primăria Braşov
Euro negociabil. Tel: 0740-605.398 de depozitare 30.000 de litri. 0268-416.550
 Vând apartament cu 3 camere Eventual, asigur şi strugurii
în Sfântu-Gheorghe, str. Spor-
turilor, etaj 3, cu termopane şi
pentru vinificaţie. Tel: 0727- Covasna
020.339, 0237-633.072 Prefectura 0267-315.190
centrală termică proprie. Preţ  Vând 2 fotolii şi canapea, set Consiliul Judeţean
negociabil. Tel: 0733- 922.028 complet, stare nouă. Preţ 700 0267-311.190
lei. Tel: 0741-479.612
IT / Electronice  Vând 2 convectoare, preţ 300
Primăria Sfântu-Gheorghe
0267/316.957
 De vânzare aparat foto DSRL lei bucata, nou nouţe. Tel:
marca Olympus E-300 obiec- 0741-479.612 Harghita
tiv 18-50 mm, 55-200 mm, 4 fil- Servicii Prefectura 0266-371.114
tre, card memorie 2Gb, geantă Consiliul Judeţean
originală Olympus. Preţ 1.200  Efectuez lucrări de instalaţii de 0266-207.700
lei. Tel: 0744-907.807 încălzire şi sanitare. Tel: 0761- Primăria Miercurea-Ciuc
320.610
0266-317.007
Angajãri  Efectuăm cosmetică canină
 Agenţie de recrutare şi plasare oferim transport gratuit, Mureş
forţă de muncă în Israel caută pregătire pentru expoziţie Prefectura 0265-263.211
pentru îngrijire de bolnavi la etc. Tel: 0757-439.612, 0735-
Consiliul Judeţean
domiciliu femei cu vârsta în- 816.697
0265-263.211
tre 28-55 ani. Cunoaşterea de  Efectuez transport de mobilă Primăria Târgu-Mureş
limbi străine cons-tituie avantaj cu echipă de mutare în Sfântu- 0265-268.330
(engleză, franceză, maghiară). Gheorghe şi în alte localităţi
Tel: 0740-365.850 din ţară. Tel: 0723-538.501 Sibiu
Prefectura 0269-210.104
Mica publicitate este gratuitã Consiliul Judeţean
pentru persoanele fizice. 0269-217.733
Primăria Sibiu
0269-208.800
 12 Anul V, Serie Nouă - Nr. 145 (180) Viaţa creştină

Duminica a 9-a dupÅ Rusalii

(Umblarea pe mare - Potolirea furtunii)
Întregul cosmos material e destinat să devină veșmântul luminos al omului, care este cununa creaţiei.
1, 20-21). zile din calendar tot în Biblie (Isaia Cele spuse ne edifică asupra
«Şi îndată Iisus a silit pe ucenici să intre în corabie şi să treacă îna- Observăm, de asemenea, că: 38, 7-8): faptului că Îl putem şi noi „imita”
intea Lui, pe ţărmul celălalt, până ce El va da drumul mulţimilor. apa a fost silită să slujească po- «Şi iată semnul care ţi se va da ţie pe Mântuitorul dacă ne armoni-
Iar dând drumul mulţimilor, S-a suit în munte, ca să Se roage runcii Ziditorului. de la Domnul, că El Îşi va împlini cu- zăm propria fiinţă şi ne unim cu El
singur. Şi, făcându-se seară, era singur acolo. N-ar trebui să ne uimim nici că vântul Său: în Duhul Sfânt.
Iar corabia era acum la multe stadii departe de pământ, fiind învă- s-a potolit deodată furtuna, dacă ci- „Iată voi întoarce umbra cu atâtea Mai trebuie să dezlegăm un
luită de valuri, căci vântul era împotrivă. tim cartea lui Iosua (10, 12-14). linii pe care soarele le-a străbătut pe mister, şi anume cum înţelege ma-
Iar la a patra strajă din noapte, a venit la ei Iisus, umblând pe mare. «În ziua aceea în care Dumnezeu ceasornicul lui Ahaz, să zic cu zece rea şi vântul intenţia noastră.
Văzându-L umblând pe mare, ucenicii s-au înspăimântat, zi- a dat pe Amorei în mâinile lui Israel linii”. Şi soarele s-a dat înapoi cu Ştiinţa spune că natura solidă a
când că e nălucă şi de frică au strigat. şi când i-a bătut la Ghibeon şi au fost zece linii pe care el le străbătuse». materiei nu este decât o iluzie a sim-
Dar El le-a vorbit îndată, zicându-le: Îndrăzniţi, Eu sunt; nu zdrobiţi înaintea feţei fiilor lui Isra- Realitatea mergerii pe apă a ţurilor noastre (nu cred că este cazul
vă temeţi! el, a strigat Iosua către Domnul şi a Sfântului Petru ne dovedeşte că să dovedim cât de gol este un atom).
Iar Petru, răspunzând, a zis: Doamne, dacă eşti Tu, porunceşte zis înaintea Israeliţilor: „Stai, soare, umanul e capabil să-şi depăşească Viziunea duală, undă-particulă
să vin la Tine pe apă. deasupra Ghibeonului, şi tu, lună, limitele pe care singur şi le-a impus asupra materiei în care particulele
El i-a zis: Vino. Iar Petru, coborându-se din corabie, a mers pe opreşte-te deasupra văii Aialon!”. prin lipsa de credinţă. evoluează până în viteza luminii,
apă şi a venit către Iisus. Şi s-a oprit soarele şi luna a stat Iată că prin credinţă şi noi pu- produce şi în cazul materiei o anu-
Dar văzând vântul, s-a temut şi, începând să se scufunde, a strigat, până ce Dumnezeu a făcut izbândă tem trece bariera propriei slăbi- mită frecvenţă.
zicând: Doamne, scapă-mă! asupra vrăjmaşilor lor. Oare nu de ciuni şi neputinţe, asemănându-ne Această frecvenţă este canalul
Iar Iisus, întinzând îndată mâna, l-a apucat şi a zis: Puţin cre- aceea se scrie în Cartea Dreptului: Domnului Iisus. şi limbajul de comunicare prin
dinciosule, pentru ce te-ai îndoit? „Soarele a stat în mijlocul cerului Credinţa înseamnă depăşi- care materia ascultă şi înţelege.
Şi suindu-se ei în corabie, s-a potolit vântul. şi nu s-a grăbit către asfinţit aproa- rea dualităţii „care înseamnă o Pe de altă parte, cercetările în-
Iar cei din corabie I s-au închinat, zicând: Cu adevărat Tu eşti pe toată ziua”. deplină asimilare a desăvârşirii treprinse în ultimii ani asupra fiin-
Fiul lui Dumnezeu. Şi n-a mai fost nici înainte, nici în corpul uman, o biruire a fap- ţei umane au pus în evidenţă natu-
Şi, trecând dincolo, au venit în pământul Ghenizaretului.» după aceea, o astfel de zi în care telor haotice care se opun raţio- ra bioelectromagnetică a energiei
(Marei 14, 22-34) Domnul să asculte aşa glasul omului; nalizării trupului, o biruire a lor sale (Universitatea Kyan Kenhaus
că Domnul lupta pentru Israel.» prin spiritul uman unit cu Dum- Eppendorf Hamburg - Germania).
Sfânta Evanghelie ne înfăţişea- Aşadar, ne dăm seama că: „S-a Cu alte cuvinte, Dumnezeu a nezeu. Spiritul, punând stăpânire Omul este astăzi definit ca ge-
ză faptul că natura înconjurătoare rânduit mai dinainte, pe cât se oprit Pământul din mişcarea de rota- pe trup şi unind prin aceasta tru- nerator şi rezonator de microun-
ascultă de Fiul lui Dumnezeu, care pare, ca pământul să fie uscat de ţie în jurul axei sale. pul cu Dumnezeu, înlocuieşte sau de electromagnetice. Iată limba
s-a făcut Fiul Omului. mâna lui Dumnezeu, iar nu de soa- Unii cercetători au studiat axa copleşeşte simţirea prin care de pe care o foloseşte omul cu tot
obicei sufletul activează în trup. ce-l înconjoară.
Ca urmare, în trup nu mai dom- Însă, întreaga creaţie subzistă
nesc senzaţiile, ci cugetarea unită datorită raţiunii imprimate ei de
cu Dumnezeu. Această unitate e Dumnezeu. Aşadar, nimeni nu-i
trăită apoi de omul însuşi în sine. poate vorbi decât dacă intră în
Căci el s-a unit cu Dumnezeu cel rezonanţă prin credinţă cu Duhul
Unul şi s-a făcut asemenea Lui, Sfânt, care conduce informaţional
unitate în treime, sau în minte, şi energetic întregul univers.
raţiune şi duh, cum Dumnezeu în- Concluzia: mai întâi de toate,
suşi e Minte, Logos şi Duh Sfânt” CREDINŢA ADEVĂRATĂ.
(Fericitul Pr. Dumitru Stăniloaie, Pr. Cristian Vlad Irimia
notă la „Ambigua”, de Sfântul Ma- Parohia Covasna Staţiune
xim Mărturisitorul). ROMÂNIA

PUTEREA
DRAGOSTEI
Iisuse drag, Te chem cu dor
De Tine însetat mereu,
Tu eşti al dragostei izvor
Iisuse, Dumnezeul meu.

Zadarnic caut mângâieri,

Nu este un lucru miraculos că apa
slujeşte Părintelui ei, ci mai degrabă
ceva firesc, iar despre aceasta citim în
cartea (Facerii 1, 9-13):
«Şi a zis Dumnezeu: „Să se adune
apele cele de sub cer la un loc şi să se
arate uscatul!”. Şi a fost aşa. Şi s-au
adunat apele cele de sub cer la locuri-
le lor şi s-a arătat uscatul.
Uscatul l-a numit Dumnezeu pă-
mânt, iar adunarea apelor a numit-o
mări. Şi a văzut Dumnezeu că este
bine» (Sfântul Ambrozie în Crearea
lumii, de ieromonah Serafim Rose).
re, căci, în fapt, pământul s-a uscat
înainte de facerea soarelui. Pentru
aceea, şi David a deosebit marea
de uscat, vorbind de Domnul Dum-
nezeu: Că a lui este marea, şi El a
făcut-o pe ea, şi uscatul mâinile Lui
l-au zidit (Psalm 94, 5)”.
Apoi, a zis Dumnezeu: „Să mişu-
ne apele de vietăţi, fiinţe cu viaţă în
ele şi păsări să zboare pe pământ, pe
întinsul tăriei cerului!”. Şi a fost aşa.
„A făcut Dumnezeu animalele
cele mari din ape şi toate fiinţele
vii, care mişună în ape…” (Facere
Departe de iubirea Ta,
Căci sufletul mai trist mi-l simt
Şi mai pustie inima.
timpului şi au constatat că ziua luptei
lui Iosua a fost într-o zi de miercuri, Adapă-mi suflet-nsetat,
dând calendarul înapoi. Iar de la po-
top până la Iosua derulând timpul,
Iisuse de iubirea Ta,
ziua luptei a fost într-o zi de marţi. Să pot oricând şi-n orice loc
Se dovedeşte, astfel, că ziua a fost Să Te slăvesc prin viaţa mea.
dublă. Aceste argumente au atras
atenţia N.A.S.A., care fiind înzestrată Doresc cu tot sufletul meu
cu ceasuri atomice au putut măsura Să Te iubesc şi să Te-ascult,
exact ziua „dublă”. Această zi, într- Şi-o singură răsplată aş vrea:
adevăr, a fost mai lungă cu 23 de ore Să-mi dai să Te iubesc mai mult.
şi 20 de minute. Cercetătorii de la
N.A.S.A. au găsit şi cele 40 de mi- Pr. Ioan Ovidiu Măciucă
nute lipsă necesare completării unei Parohia Covasna, ROMÂNIA