You are on page 1of 16
 
Un an de Apostolat
Acum un an aveam prima"ºedinþã de ziar". Pãrintele pro-topop avea de o vreme ideeaeditãrii unei "foi" a protopopia-tului ºi a apelat atunci la câþiva preoþi tineri,la care s-a gândit cã le-ar plãcea ºi ar puteasã îºi asume realizarea unei publicaþii. Cumne cunoºteam de mai demult, m-a rugat ºipe mine sã îmi pun experienþa (nesemni-ficativã, desigur) în slujba acestei iniþiative.Am acceptat, ºtiind cã a te pune în slujbalui Dumnezeu, fiecare cu ce putem noi,este o datorie a noastrã, dar împlinirea eiaduce ºi o bucurie pe care numai Domnul opoate da. Aveam însã ºi rezerve, pentru cãmunca în echipã pe care o cere editarea unuiziar este foarte greu de împlinit. Iar cândm-am dus la întâlnire ca un simplu ajutor ºisfãtuitor, ºi am plecat fãrã drept de apel caredactor ºef, responsabilitatea mi s-a pãrutºi mai copleºitoare. Entuziasmul pãrinþilorredactori însã m-a cuprins ºi pe mine, ca ºinãdejdea cã dacã te cheamã Domnul la olucrare, îþi dã cu siguranþã ºi puterea de a o împlini, cu toate greutãþile care pot apãrea.ªi a fost într-adevãr greu. În primul rândpentru cã agenda unui preot este destul de încãrcatã, iar a gãsi motivaþia ºi timpul dea asuma ºi sarcina de a scrie ºi preda artico-lele la timp nu e uºor. Apoi, ca în orice lucrubun, existã ºi ispite, piedici sau descura- jãri… Dumnezeu este însã mai mare decâttoate ºi reacþiile bune pe care le-am avut dinpartea dumneavoastrã ne-au dat curaj sã mer-gem mai departe. Uitându-ne înapoi acum,la un an de la început, bucuria copleºeºte ori-ce amintire a vreunei greutãþi. Ne bucurãmcã ne-a ajutat Dumnezeu sã vã putem adu-ce în fiecare lunã vestea bucuriei de a fi creº-tin, de a trãi în Hristos, de a-L pune pe Dum-nezeu pe primul loc în viaþa noastrã pentrucã, vorba pãrintelui Teofil, dacã El nu e peprimul loc, atunci nu e pe nici un loc.Cãutând de curând ceva într-un dicþio-nar teologic, am dat ºi de cuvântul
"apos-tolat" 
. Am fost curioasã sã vãd cum sunãdefiniþia "oficialã" a cuvântului ºi, pe lângã„activitatea de propovãduire a Evanghe-liei", am gãsit scris aici ºi "convingere ºidãruire în desfãºurarea unei activitãþi".Într-adevãr, nu cred cã putea un cuvânt sãexprime mai bine intenþiile noastre.Sperãm ca dãruirea ºi convingerea noastrãsã se transmitã ºi la dumneavoastrã, pentrucã mãrturisirea credinþei ºi a Evangheliei,Vestea cea Bunã cã Hristos este aici, împreunã cu noi, ºi ne spune mereu ce sãfacem ca sã primim bucuria Lui, este omisiune pe care o avem fiecare dintre noi,nu numai preoþii. Sã urmãm deci îndemnulSf. Ap. Petru: „vestiþi în lume bunãtãþileCelui ce v-a chemat din întuneric la lumi-na Sa cea minunatã" (IPt.2,9) ºi sã nedãruim viaþa lui Dumnezeu, pentru cã doar în El gãsim bucuria adevãratã, care nupiere la prima adiere a vântului.
„Prea ni se pare cãnoi suntem stãpâniilumii“
Un interviu cu pãrintele Iosif Ciolan, paroh în ªinca Veche ºiautorul rubricii „O poveste pen-tru tine“.
(pag. 5)
Credinþa, întredeclaraþie ºi trãire
Ce înseamnã a fi creºtin? Aface act de prezenþã la slujbeleBisericii?
(pag.6)
Internetul, prieten ºiduºman deopotrivã
Întrucât suntem martoriiunei explozii informaþionale ºitehnologice, internetul a deve-nit o realitate din ce în ce maimult prezentã în toate domeni-ile existenþei umane.
(pag.10)
Anul I, nr. 12ianuarie 2008
Editorial de Natalia Corlean
Publicaþie editatã de Protopopiatul Ortodox Fãgãraº
cu sprijinul
Preþ: 50 de bani
Din cuprins
CMYK
 De hramul catedralei
Tradiþia cetelor de feciori continuã
 
Actual
2
"Cu toþii ºtim cã un om pentru a fimare, trebuie sã fie smerit". Nu toþi eroiisunt decoraþi, nici toþi cei decoraþi nu sunteroi. Pãrintele Teofil a trãit ºi a lucrat dupãcrezul lui Brâncuºi: "Creeazã caDumnezeu, comandã ca un rege,munceºte ca un sclav". Toate acesteaeclateazã din cãrþile dânsului. Sã le citim!Cartea care e închisã nu e decât un butuc!Se zice cã existã trei categorii de oameni:care-ºi povestesc "viaþa", care nu-ºipovestesc "viaþa" ºi care nu au ce povesti.Pãrintele Teofil Pãrãian face parte dinprima categorie. Preþuim ºi aceastã carte a PãrinteluiTeofil, ca orice carte bunã, pentru cã aºacum zicea Sienkiewicz: "oriunde omul amuncit, lasã ºi ceva din inima lui", ºi reco-manda celor ce scriu cãrþi: "Scriitori, nutrebuie sã scrieþi cu cernealã, ci cu sânge.Dar nu cu sângele altora!". Pãrintele Teofil este înconjurat cuiubire ºi simpatie. Dar nici nu se putea alt-fel, când iubirea ºi simpatia pornesc de ladânsul înspre alþii. De câte ori îl citesc ºi-lvãd, îmi spun cã de la dânsul am învãþat cãviaþa nu se explicã, ci se trãieºte! Credeþicã e uºor sã scrii o carte? Dânsul spune:"Trimit aceastã carte la propovãduire".Cine scrie, se expune. Scriind o carte, tespovedeºti cititorilor tãi. De ce ºi aceastã carte? Încerc unrãspuns într-o singurã frazã: "Dragostea începe acolo unde începe eternitatea". Cerecomand celor ce vor citi-o? Sã nu uitecã e mai uºor sã cumperi o carte decât s-ociteºti ºi mai uºor s-o citeºti, decât s-o înþelegi. O carte bunã este sau ar trebui sãfie întotdeauna o trãsãturã de unire întrecel care a scris-o ºi cel care o citeºte. Cine este Pãrintele Teofil? Un cãlugãr.Iar cãlugãrul este "ostenealã ºi silinþã".Curând va împlini 79 de ani. Din cele învãþate de la Prea Cuvioºia Sa, între al-tele, este cã dacã vei pricepe cã bãtrâneþease hrãneºte din înþelepciune, te vei strãdui în anii tinereþii ca anii bãtrâneþii nuducã lipsã de hranã. Pãrintele iubeºte multpoezia bunã, "podoabe de gând ºi desimþire ale sufletului românesc". Nu nemirã, cãci poezia este "nostalgia luiDumnezeu, dorul de Dumnezeu, oliturghie a umilinþei ajunsã metaforã.Poezia este respiraþia lui Dumnezeu pepãmânt. Poezia purã e rugãciune". Adunãm în zâmbete pline de can-doare ºi seninãtate nenumãratele bucurii,trãite prin lecturarea cãrþilor dumneavoas-trã. Aþi rãspândit din lumina ce vã binecu-vânteazã sufletul ºi chipul, raze binefãcã-toare peste fiinþele noastre, încãlzindu-leºi ajutându-le sã se înalþe înspre Soarele-Hristos, precum florile mângâiate derazele soarelui.
 Pr. Cornel Urs
 Pãrintele Teofil Pãrãian
Cu faþa spre veºnicia fericitã
Rugãciunea arhiereascã "Aceasta este viaþa veºnicã, sã te cunoascã peTine, singurul Dumnezeu adevãrat ºi pe Iisus Hristos pe care l-am trimis"(Ioan 17,3) este motto-ul care a guvernat lansarea de carte a PãrinteluiArhimandrit Teofil Pãrãian, ce a avut loc la Muzeul Tãrii Fãgãraºului "ValerLiterat", în data de 18 decembrie.
Tocmai ne-am întors de la un concertde colinde, susþinut la Biserica "Sf.Arhangheli Mihail ºi Gavriil" de laUnitatea Militarã. Am ascultat cu emoþie ºibucurie acordurile Corului AXIOS - CoralaProtopopiatului Fãgãraº - un cor "tânãr", înfiinþat anul acesta de Crãciun. Axios s-aformat prin strãdania ºi sub îndrumareaprofesorului Gheorghe Malene, ºi reuneºtepreoþi alãturi de câþiva studenþi teologi.Au cântat, în preajma sãrbãtorilor, ºi labiserica "Sf. Treime" din Fãgãraº, dar ºi încâteva sate din preajmã, ca ªercaia, Pãrãuºi ªinca Veche, bucurând ºi bucurându-sede o aleasã apreciere. La concertul de acum, cel de la BisericaUnitãþii Militare, s-au bucurat de prezenþaPS Visarion Rãºinãreanu, care a slujit înaintea concertului, alãturi de mai mulþipreoþi, un frumos Te Deum. Inimile încãlzite de acum de rugãciune, au primitcu emoþie vestea Naºterii Domnului, înversuri colindate, multe din-tre ele în primã audiþie, noi-nouþe, cântate cu suflet ºialeasã dãruire de colindã-tori. Publicul, în atmosferaapropiatelor sãrbãtori, pãreaoprit în timp, dornic sã seadape din armoniile inedite,dar ºi din mesajul colinde-lor. S-a aplaudat cu entuziasm,apoi am plecat fiecare luândcu noi ºi ducând mai de-parte ecouri din: "Flori demãr cad la fereastrã", "Lea-gãn verde luminos", sau"Sara-i bunã lui Crãciunu".
 Prof. Laura Ciolan
Un nou grup coral în Þara Fãgãraºului
„Cântaþi Domnului tot Pãmântul“
 
3
Eveniment
Colindele vestesciubirea lui Dumnezeu
Omul "recent", aºa cum îl numeºtePatapievici pe omul zilelor noastre, estecel care doreºte satisfacþie imediatã, uitândcã orice bucurie pentru a fi durabilã tre-buie sã împleteascã în ea "cerul ºi pãmân-tul". Doar atunci ne vom întâlni cu bucu-ria în veºnicie. Dincolo de vacarmul lumiidin ce în ce mai asaltate de lipsa timpului,veºnicia se coboarã încã la noi. Deºi evorba de veºnicie, veºnicia dumnezeiascãnu este una plictisitoare, monotonã, ci unamereu înnoitoare aºa dupã cum colindele,deºi le cântãm în fiecare an, neemoþioneazã de fiecare datã altfel. Peºterastrãinã ºi rece a inimilor noastre este lumi-natã de cãldura credinþei cã Mesia celvestit de prooroci se naºte din FecioaraMaria în Betleem. Religia întemeiatã de Eleste religia iubirii dintre Dumnezeu ºi om,religia Crucii, aJertfei ºi a Învierii.Colindul esteunul dintre celemai vechi genuride cântec la ro-mâni. Etimologiacuvântului ne trimite la terminologia latinã"
colo-colare
", ceea ce se traduce prinexpresia "ceea ce trebuie respectat, cin-stit". Asta fac ºi tinerii noºtri prin obiceiulcetei de feciori, iar continuarea ideii de asãrbãtori hramul catedralei din Fãgãraº,"Sf. Ioan Botezãtorul", ºi printr-o paradã acetelor din Þara Fãgãraºului nu poatedecât sã ne bucure.
Liturghie ºicolinde din bãtrâni
Sãrbãtoarea a început prin oficiereaSfintei Liturghii de cãtre Înalt PreaSfinþitul Laurenþiu Streza, MitropolitulArdealului, împreunã cu un sobor de pre-oþi ºi diaconi. În cadrul acesteia, cetele defeciori ºi fete din Þara Fãgãraºului auinterpretat pe rând colindul specific satuluidin care vin, împãrtãºind celor prezenþitezaurul colindelor româneºti din acestcolþ de þarã. Vãdit impresionat, legat delocurile sale natale, Înalt Prea SfinþitulPãrinte Mitropolit i-a felicitat pe toþi tine-rii cetaºi din cele peste 20 de cete din sate-le ºi comunele din Þara Fãgãraºului, împreu-nã cu preoþii ºi primarii care i-au sprijinit. Domnul Corneliu Bucur, directorulMuzeului ASTRA din Sibiu, la îndemnulÎnalt Prea Sfinþiei Sale, a vorbit despre câtde important este ca în contextul europeansã ne identificãm prin permanentarelaþionare cu tradiþia, datinile ºi obi-ceiurile româneºti. Alãturi de credincioºii fãgãrãºeni, laeveniment au participat ºi multe oficialitãþiºi oameni politici din Fãgãraº ºi Braºov.Pãrintele protopop Ioan Ciocan a mulþu-mit Înalt Prea Sfinþitului Laurenþiu cã afost din nou în mijlocul fãgãrãºenilor înaceastã zi de sãrbãtoare a întregii zone,apoi a acordat un act de ctitorie domnuluideputat Constantin Faina.
Paradã, joc ºi Hora Unirii
Dupã sfârºitul Sfintei Liturghii a început ºi sãrbãtoarea cetelor, prinprezentarea jocului tradiþional de cãtreceata de feciori din ªinca Veche, pe scenadin faþa catedralei. A urmat parada cetelor,care au defilat pe strada Mihai Viteazu, dela Casa de Culturã la catedralã. Cetele defeciori ºi fete, îmbrãcaþi în costumeromâneºti specifice zonei lor, în frunte cuprimarii comunelor ºi preoþii din satele lor,au bucurat privirile sutelor de oameni careau venit la eveniment. S-au aºezat apoi într-un mare cerc în jurul scenei, pe cares-au adunat muzicanþii tuturor cetelor ºi audat drumul jocului. Tinerii au fost mândrisã arate ce au primit de la bunicii ºi strã-moºii lor prin jocul popular românesc. Ceata din Lisa, parohie dragã sufletu-lui Pãrintelui Mitropolit, care a pãstoritacolo 6 ani, a prezentat un obicei specific,aruncarea cu straiul a feciorilor din ceatã.A fost un moment hazliu, dar ºi de suspanspentru toatã lumea, mai ales cã printre ceidornici fie aruncaþi cu straiul s-a aflat ºiprimarul Fãgãraºului. Sãrbãtoarea s-a încheiat cu Hora Unirii, în care cetaºii s-auunit pentru a continua tradiþia ºi a marcafinalul sãrbãtorilor de iarnã.
 Pr. Cãtãlin Teulea
La invitaþia pãrintelui protopop Ioan Ciocan , ÎnaltPrea Sfinþitul Laurenþiu Streza, Mitropolitul Ardealului,a venit din nou în mijlocul credincioºilor fãgãrãºeni pen-tru oficierea Sfintei Liturghii arhiereºti, prilejuitã de sãr-bãtoarea Sfântului Ioan Botezãtorul, hramul catedraleiortodoxe. Ca ºi anul trecut, tinerii îmbrãcaþi în costumepopulare, care duc mai departe obiceiul din bãtrâni, au încântat mulþimea impresionande credincioºi dintoatã Þara Fãgãraºului.
Ziua Sfântului ªtefan a marcat o maresãrbãtoare pentru credincioºii dinCopãcel, Sf. Liturghie din 27 decembriefiind oficiatã în biserica lor chiar deMitropolitul Ardealului, împreunã cu unsobor de preoþi. La sfârºitul slujbei, ÎnaltPrea Sfinþitul Laurenþiu a fost colindat deo ceatã impresionantã a Copãcelului, careau prezentat un repertoriu de colinde. Dupã cuvântul de învãþãturã al Pãrin-telui Mitropolit ºi mulþumirile adresate depãrintele protopop Ioan Ciocan ºi pãrin-tele paroh Ioan Ciungara, spectacoluloferit de fiii satului îmbrãcaþi în costumepopulare a continuat ºi în faþa bisericii cuun adevãrat program artistic, animat demuzicã ºi joc popular românesc.
 Pr. Rãzvan Timofte
Pãrintele Mitropolitla Copãcel
 De hramul catedralei
Tradiþia cetelor de feciori continuã

Reward Your Curiosity

Everything you want to read.
Anytime. Anywhere. Any device.
No Commitment. Cancel anytime.
576648e32a3d8b82ca71961b7a986505