l '.

, 14 81",

GUY IONESCU

\

Ing. GUY I·ONESCU

.. ,.

Pentru ,coli profesional.

EDIJURA DiDACTICA $1 PEDAGOGK:A BUCURE$!I,: 1~7P

Manualul a fast revizuit dupa editla din 1974t

pe baza programed scolare aprobate de Minlsterul Educatiei ~i Inva1amintului cu nr. 38 000/978"

@afllttJ-luL I NOTIUNI INTRODUCTIVE

Manualul are ca scop Iormarea meseriasllor bijutien4

Meseria de bijutier necesrta cunostlnte corespunzatoare pentru a putea manipula, prelucra ~i .repara, cu pricepere si competenta, artleole de podoaba, de ·al~ta sau pentru uz casnic, rezultate prin transformarea metaIului, pietrelor, perlelor sail a altor materiale pretioase sau cornune, din. stare bruta sau deseurl,

,

De asernenea, meserla de bijutier presupune insusirea cunostintelor

necesare pentru af'inarea metalelor pretioase, determlnarea titlurilor prill probe sau recunoasterea calitatii celorlalte rnateriale, marcarea ~i recunoasterea marcllor de calitate, romanesti si stralne,

ing. loan Andron Referen\i :. ing, Oclavian Stinili ine. Ion Voinea

2. Il\lPORTANTA MES~RIEI DE BIJUTIER

. ,

Redactor ~ ing. Ooina Badea Tehneredactor : Sanda Dumltrascu Grafician : Hacik Ion

Bijutierul imprirnaobiectelor pe Care le reallzeaza Ioarte mutt din gustul sau proprlu. In afara de meseria pe care ·0 slujeste cu pasiune "i Inteligenta, bijutierul trebule sa fie si un artist, caruia i se cere 0 pregatire multtlaterala. _~tfel, metodele de prelucrare irrspun ca el sa cunoasca tehnologia ~i - rezistenta mecanica ale unei marl varletati de materiale, ca de exemplu : metale fji aliaje; materiale plastice, pietre pretioase ~i semipretloase, perle, coral, st Icl a , smalturi, materiale necesare seulelor fii dispozlt! velor . de pre lucr are etc.

Bljutierul trebuie sa cunoasca temeinic chirnia, deoarece pentru prepararea mastiourtlor, clelurilor, bailor de tratament $i galvanlee se folosese eele mal diverse substante ehlmice.

Un bijutier trebuie sa cunoasca fizica ~i mlneralogle, fara de care nu va putea prelucra ill bune condith nici metalele nici pietrele pretloase ..

Bijutierui trebuie sa cunoasca foarte bine ~i operatiile de turnatorle, strungarte, frezare, mortezare, lepuire, forjare, polizare ~i polisare, tratamente termice, galvanoplastie ~i galvanostegle, traforare, ga,urire, filetare, ptllre, ajustaj ~i in general toate Iucrarile de meearsea fina sl de preclzie.

Toate aoeste operatii trebuie executate ell multa precizie ~i indeminare. Iata de ce aocentul trebule pus pe foarte mult exercitlu, care sa confere experienta necesara,

Bijutierul trebuie sa eunoasca bi·ne desenul tehnlc ~l artistic ,i sa exer .. seze mult sorisul Itterelor !ji dfrelor de toate felurile.

Daca se ada,ugH. neeesitatea ca bij~tierul sa fie.un bun organizator al Iooulul de munca ~i. allucrul·ui, nu inseamni ci ·a lost t1pui2lati lista dome- . nlilor ~pe care trebuie sa le cunoasea,

3

3. ISTORIC

Dopa cum se stie, pe insula Pastelui, care este total lipsita de arbori si deci de lemn, acesta era atit de rar ~i de pretios incit indigenii conf'ectionau obiecte de podoaba din rnicile bucati care, intr...:un Iel sau altul ajungeau la ei. A~. se explica faptul ca, pentru a economist materialul cit mal rnult, forma si desenul podoabei erau cit mai apropiate de forma fragmentului pe care reuseau sa fji-l procure, Acosta este motivulpentru care sapaturtle au descoperit, obiecte rare de arta ~i podoaba, dar .de forme Ioarte curioase ~i uneori grotesti, reprezentind sefi de, trib, pasari sau sopirle,

Frumusetea acestor lucrari primitive este fara seaman si cu atit- mai de admirat cu .cit se au in vedere mijloacele tehnice de care. dispuneau

pe at-unci Iauritorti lor. ,

Instrumentele primitivilor erau scoici, aschii de pi1atra, dinti de ·~oa~ .reci sau alte animale, fibre vegetale, iar Indeminarea ~1 .rabdarea lor erau

eu adevarat remarcabrle. .

Gaurile se executau cu gauritoare cu arcus, scula pe care 0 utilizau de multa vreme pentru aprinderea focului ; virful in forma. de .sageata era de piatra sau se utiliza nisip cu apa in ·caz:ul materialelor dure. .

Pentru a tala cu Ierastraul se utiliza arcusul fadin,d coarda sa tale prin acoperirea ei cit abraziv obtinut prin pisarea unor pietre foarte dure.

Cu astfel de Ierastraie, Maurii .din Noua Zeelanda au lucrat obiectele numite ,.Rei-tiki", pandantive curioase in forma de fetus, eu ochii mari deschisi, Inorustati ell sidef in nefrita (piatra de ·ouloare verde cunoscuta si sub numele de jad de .Noua Zeelanda) .

Rei-tiki nu erau nurnai obieote de podoaba, frumoase si de mare pret, dar reprezentau in acelasi tirnp insemnele unui 'rang inalt. Podoahele care demonstrau curajul in materie de sanatate sau de pescuit.. ale celui ce Ie purta, erau constituite din coliere de dinti de Jaguar sau 'executate din

dinti de rechin, . '. ~

Dovada bogatiei se facea de cei Jnstalfiti din Noua Anglie purtind asupra lor monede de scoici, cusute impreuna ~i Iormind irnense colane. Aceeasi sernnificatie 0 au. salbele din monede de aur. Acest obicei era practicat de catre fetele de rnaritat si in tara noastra, aeum 80~ lOO ani.

In valea Nilului Alb, africanii luptatori purtau bratar! co nturate cu tepi, dinti de animale sau colti, care oonstitulau 0 arrna de lupta ~i care m:ai apoi au continuat a fi ·purtate ca .podo·abe.

. Datorita marrii bogatii minerale a continen.tului african, aci utilizarea ·metalelor este mai veche d-ecit" oriunde in alta ·p·arte ; S.Jau gasit podoabe de fier, alama, aur ~i argint. Pe COHsta otcidentala aurul se lucra prin topire ~i turn/ate prin p,rocecieul mo.delului ~a-numit de "ceara pierdutii" care dealtfel se utilizeaza in t-urnatorie ~i astazL

In tara. noastra~ 0 re.marcabila comoara de aur ,denu'mita d'u·~pa locul unde a fost descoperita "tezau,rul de la Pi etroas a'·' sau ".Olo~ca eu puii de aur". atesta, printre altele, existenva pe meleagurile n'oastre ·a unei arte foarte avansate de prelucrare a :metalului ~i a unui ex,ception;c;ll gust de frmnos.

Ca. ~i in .aceasta comoara, ~paftalele, cat.aramele ~i bijuteriile gasite in mor~nintele fG.?tilor .d'Offinitori ai t~irii no astre, caFe toate sint obie·cte de mare a.rta·~. dez.lea.ga 0 istQrie l'e:ala, din timp.uri din care nu a rarnas nimic scris.

In EuTQPa·, arta confectionarii bij.uteTiilor a facu{ parte din complexuJ celorlalte arte ~i a fast c·uno~uta ,de Greci~ Astfel se 'poate vorbi de· stilul grec care J·r;i are in~uttil i·n jurul anului 550 i~e"n. ~i 1ine pin a 1a inceputul

Bijutierului i se cere dragoste .de meserle, pasiune, experienta, indeminare, bun gust ~i 0 cunoastere aprof'undata a unui mare numar de operatii, pentru ca dintr-o bucata de aliaj 5[111 de metal, comun sau pretios, sa poata scoate Ja iveala un obiect. de arta, caruia sa-l Irnprime personalltatea sl f'rumusetea atit de mult cautate ~i pretuite, astfel ih(it sa poata dainui ·,de-a lungul veacurllor, sa ramina ca rnodel de arta, permanent. in istorie.

Din toate timpurile Ol11Ul si-a decor at corpul ill diferite feluri, Popoarele de culoare .lsi Iaceau incizii ln. piele, in care introduceau sucuri vegetale causti'ce, pentru a obtine pe corp desene frurnoase de cicatrice.

Alte popoare utilizau tatuarea, care consta in introducerea .sub piele prin interrnediul unor .intepaturi a unor coloranti, deoareee simpla vopsire ·la suprafata a plelii ---'- desi nu era dureroasa ~ nu era durabila, .. ~ . Initial, imbt81.camintea - mal mult sau mai putin slmpla - a constituit 0 aparare contra Iactorllor climutici ; in final aceasta s-a transforrnat

~i intr-o forma de detorare a corpului. , .

Uneori este greu sa se Iaca 0 distinctie .neta intre juri articol de bijuterie ~i unul vestirnentar mal ales daca se au ill vedere minunatele cor-

. . .

deane, .gulere, ,.,sarong"-l~ri ~i ornamente din rafie sau pene multicolore de

. pasarl, purtate de popoarele din Hawai sau de panglicile .pe care le atirnau

de urechi in chip ide cercei, [aponezit .L.\inu..' .,

Parerea specialisti'lor este, eel nu .pot .fi definite ca articole decorative vestimentare materialele moi si de mica rezistenta, iar ca. bijuterii cele dure si ide Iunga durata, deoarece pentru 'a se realiza un colier se pot utiliza ii dlferite seminte, fructe uscate, carapace sl sooicl ~i uneorl oase. Cu ocazia. sapaturilor, care -au dat la iveala .sate preistorice din Europa, s-au gasit Iragmente dill coliere constituite din vertebre de pastrav, In America ecuatoriala, pentru realizarea unui oolan au fast utilizate -in Ioc de perle insecte care of ere au ,un aspect. de irizare Ioarte placut, lar Indienli ·din padurile Statelor Unite ale Arnericii confectionau colane din fructe de pin; in .general se utilizau. J1?aterialele icare ,el'U'u la intlem[na. eu vreme-a ~i eu dezv~oltarea comertului s-au raspindit ,dh1 ce in ce mai mult mraterialele

din care se. ·realizeaza .artic.olele de. pod;oaba.. .

. Centuri ~i co-}ane din scqici albe ~i colorate au incepuft·. sa ap'Hra nu numai pe coastele ·marilar fli m·alurilor .-fluviilor ~i ri'urilor, dar chiar ~i ·mult d~eparte. de acestea, in interiorul ~~rii, ele filnd utilizate ca pOd,oabe,. zellnguri in cadrul triQurilor, pentru fixarea in timp a evenim.en,telor istorice ~i chiar ca cir~ulatie ,nlonetara, ,constituind obiecte de s·chimb oareoum ·stabile. Materialul u.tilizat era acela care se gasea la fata locului, scoici

pe nl·aJullnarilor din· :sud, .ou.a d,e· strut in Africa etc. .

. '., eu ajutorul unei .pietl'e se ru'pea materialul in ,bucati de marimea d,orita, .. care se gaulre~u ~i se in.tl~oduceau pe ,un· baston'a~, un'a dupa aita~ Se fiilefuiau ~poi pe piatra ,pina cind se .realiza U·n cilindru. cit m·ai perfect.

AstfeJ au aparut primele forme de ]u'Cru ex·ecutat in serie, .in urma caruia se ob~ineall discuri destul d.e egale intire elet a~tfel inca,t puteau fi in~irate pe un tfir, pentru.a.~Ol'f111u un :colier, celltura sau bratara"

Pri·ma.; calitate a unei bijuterii tre:buie sa fie frumuse\e'a e-i ~i pentru u· ·fi leg·ata tJ:ainic. de acela care '0· p'oarta, trebuie sa .fie rara,. adica pretioasa .

•

4

.~

·'ere! noastre. Stilul roman, .care. ~te· 0. .contimiare .a stilului grec, . are lnce~ttil ·:CU circa o suta de 'ani Le.n, ~i. ·a. t·inu~ ptn·~ :·~p.r:in anul ·:5{)O al erei

.noastre, .

lntr¢."'··:s.etol~le 111 ~i IV aexistat .asa-numitul ~· .. stil veehi". ..

~ ~~~: .~cell~~~ ti:n.p cu~.·aces.t ?t:i.l -care era in cleplina :., rtf Jot ire. in apus, in .8asantul Europet a aparut Stilul Bizantin.

~t!.14l ,a·raj}j.~s.e considera c~ a dainuit Iritre-ani] 6.00: sl 1.600.

Stilul romanesc, eli motive ·geom~trite···· $.1 .Ilcrale; se ··me·o1in-e· in:~a .~.i

'astazi. .. . .. "... y

. . Stilul ·g(}ti~:: i~-i are originca In Germanta. A .aparut prin secolul al

.. Xll-lea ·~f·a:·····tinut..pitla, prin secolul at ·XVI~lea.. .

X.V .. ~i·t~lul renaissance apare sise mentine 'intre secolele al xV-re~!?ial

.. I .. ea..: .

. . ".. . .

. ~.Stil~l.. ~ar~ ·a ap.ar~t. .. pe .1~·:· .. Inceputul .. secolului al ·XVII~1ea .. ~i a tinut pina la Jum·atatea .secolului al X·VIII-lea ..

... .··Stilul.·,::ococo .sau .stilul Ludovic .. al :.XV~lea:;3: fost in .plina ·lnfl~ri"re- in

[urul an ului 1. 740" .. . ... .

In: .secolul al XVII~lea -a rnai existat un .stil tl~nz:i:boriu. nurnit ·stilt!l

-clasic nou . ... ..: .. ,. . ~ '. . .

.. . :'.' Sti'l1,ll' empire a <lpatut'in 'timPtil domnieiIui Napoleon si. aajuns la

0' d~plina .intflo.ri1"e prin anii ·1.795:. . [.

In .seeolul .al ·XIX~l:ea, se cunoaste stilul .eclectic .. Tot In acest secol sepot reg~i .Cll. .stilurt derivate, stllul unguresc :~i . secessio. care ·sint .pro-

dusele ultimelor sase.secole, .. ,. '

. In .·.ceea.· ·t~· -, priveste rv+r~m'ul. orient, istorla .. artelor nllI11atil· foarte .putine stiluei , deoareee ~n.··J.apo.n·l8 ~&. China respectulfata de trecut ~l conservationismul aeestor vechi ·P«?PO:are a facut ca stilurile ·:Sil: rWUi"na·· foarte

traditionale ". . . . . ...

· .... rga~il(j(:ul" 'If .:

MErALE' NOBILE·

l .. · AURUL ...

- . . .

:.

a,Generalitlili.Dince!e·maivechi ..•. tirnpuri. ":auruL,a .. ~tra~ .~teri'tia

.oarnenilor ,. datori ta str aluci.tii 'sale. '. . . ,.' : ". .

Putea.Ii g··asit aproape pur in ·u:nele mine ·d.jn India, iar oo~orlle antice dernonstreaza ca aurul ,s~· bucura de .. aprecierea .. pe caTe 0 rnerita, . : ..

Aurul -se .poate .·gar;i .In general .in. terenurile ... de origine ·ilI~viorfata, In ntsipurile anumitor riuri .sau fluvli sau 'In ·fjl0·a.ne~~ .inglobat_ 11l cuat1ul .aurifer .. Se: gase~te.· sub ·:forma .. ·de· paiete, .de eristale .. .sau .·dendrite~ r-: sau sub ,. fotma· de .. g-tifu·nt·e neregulate ~i -, care se numesc .:pe:pft~·, cind aglomer.atuI

. ,. t, ,...

are 0. arttilrtlita lllarime. :. . _.. . .

..... :. r • . • ., . • " _ ,. •.. J.,.,. ..:

Aurul nativ nu este .. purl cl aliat cu alte metale, In speclalcuarglnt,

cupru ~i .·fii!r~ . . . . , , : .. , <. :" .. ~

. .Cea .. mai mare 'parte. .din aurul mondial provine din Transvaal, M-exic,

-Califorrria, ·U.R:~S~S~ ~i Australia. ~

Ex·trattla se efectua eel rnai adesea .prin simpla :spal'ate a ·pa:intntu-

rilor .aurifere. . f. .,

. . . .. . ..... . .. ... .. ., . .. ··f

Deoareee .greutatea .speclfica ·a. aurului este .. foarte .rnare .in raport en

greutatea s.pecific·ij in general ,nlica· .a gangei, .g:taulitii de .. aur cad la ~·~·Vtd·14J ·<::tivei· de .spalare, .: in tirnp ce ganga este alitten!B:ta de asp·a §1 aSbfel

e:.l1111ioafit... .

ln ·~'ra noastra, dare: pe vremuri era .a doua ·tata .din EUtfOp!a. In prlvinta ca·ll'ijiatii.. de .aut;·:·e·xtras. anual, se 'utilft;a ~pe .. valle riurilor .. ·de .. munte ca de exemplu pe Valea Ariesului, 'metoda de .extragere . din nisipul depus in. vaduri, .. ou ajutorul unei lopetl .speciale, numita 'isai taroc" sau ; .. ,~'aitrocu .

. Dup·a .. ·o·· serie de :spalari- repetate •. pulberea de :au:r,. separata, se topea. .

. ~l eta .transformatatn bulg.ari S3:U· mici ·lingoQ.ri., . ..

. .. -, .. . .,... ......

o rnetodapertectlonata consta -din sapareaIn vadulriului a· ·unOf mici

·gropi_., -. p.u::tin .adtnci, ·unde se formau vi r te.j uri, pe Iundul ·.c~t{).t:a·, d·u:lJa·: un

-anumit. ·ti"mp·,· se stringea pulberea de 1CiUf .. P.ulhetea ·(:Ie aur ··em "cul~asa J1tin In.trod:llCetea "ip Iu'ndil1- groprf, a .·un·e1 ·piei ·d·e oale caret ·~tJorlta:.i gr4- simii naturale·· de .pe:. firele d·e li·lla., :·azi .cunoscu:ta: j·n ··clliniie stl·b ·n1irnele:: ··de· l~n(dina, ·$.~lil"l·g~a .in,ii['el~ d·~ lin.a.·ce,a .fila! m·a.r¢ .;PCJrte dirt ·p-ulber.e·a ·d·f1 aur. ·Pielea. ., cu: ... Jiua ·~ra;: "~POi 8:l13a· :~i transf(jrm~tii :in ·.·cepW1a,:. in t~m·p. ··.ce :aurul

se, tqpe'a '.~i. pu·tea.Jl. .. U4,or se:p:arat~ ..·t .

. ,... ·10 explOatarlle. importantej elCt~ta·"9in aanes'tecul. c.u.··ganga este·. :CO·ll1- ·p.leta··U).,.. dupa. ·spalare·~: .. prin tr.ecerea l)u;lberii cu. :··un· ,fi1[flre·· oo~tit:lut .d·e: aUf _"I).rin.~ Cuv_,·'de ,cupru \lode·.se g·~te ·m~r ~i .. und~ ~~:1 se: ·amalgame·aza .ap.roape{ln. :·tdtatitate '·'i.L.de 'uncle, atn'a1gamul ·se poote: 5epIar1a. ·remtiv tDfOr .. :Oin. am~alig.cgn, aut:ul ::es·te extnis in: cUptoat.e . \tILde·· .. ,Ji1~ :.8e "'~i. fi

.,. ..

se recupereaza prin condensarea .vaporilor. Tehnologia trebuie bine stapinita, deoarece.vaporii de mercur sint foarte toxici.

Popoarele vechl obisnurau sa rafineze aurul in doua etape, In prima etapa aU['1U,I era topit Intr-o cupela sau oreuzet, amesteoat ell plumb care se combina ell impuritatile de baza ·ale metalului si ·se separa sub forma de zgura de oxizi, care ·plutea lao suprafata aurului topit, care raminea pur sau in alia] eu argintul .. Argintul era .separat in a doua etapa in care, dupa indepartarea zgurii, se adauga sare de bucatarie (clorura de sodiu). Se forma clorura de argint care era absorbita de peretii creuzetului, raminind in creuzet aurul pur"

Aurul se Intareste .,pina Ia ecruisare in tirnpul preluorarit, prin bater-e) laminare, trefilare etc, De aceea, operatiile de modifioare a formei lui trebuie alternate cu operatii de "reooacere" t adica Incalzire la rosu !?i racire in apa, operatie care "i1 readuoe in stares de maieabilitate ~i ductibilitate necesara prelucrarii ulterioare.

Cu toate acestea, aliajele moderne de aur ou titlu redus nu trebuie racite dl.~pa reeoacere, deoarece racirea brusca le altereaza structura facin-

du-le foarte fragile la prelucrare. .

In prezent, aurul este .redus la grosime uniforms prin laminare (trecerea lui printre doi cilindri de otel) ..

In antichleate, firele de aur so executau in diferite moduri : dupa ce se taiau fi~ii S'ubtirl din tabla obtinuta prin b at ere , aceste f~§ii. se bateau pe rnuchie pina ceo erau aduse la sectiune aproape rotunda, . dupa care se rotunjeau ctt mai egal, facindu-le sa. se roteasca perpendicular pe ax, intre

doua placi de bronz, :

. Firele ell .gaura SHU ~ubuletele se obtineau tot din ·fi~ii de tabla, indoin,... du-le pe lungime pe 0 tija de metal subtire sau lnfa~unnd flsla de asemenea pe 0 tija si avind grija. ca sa nu ra·mi,na interstitii Intre spirele infa-

... ... : . .

~uran1. ..

.Du'pa indolre sau dupa Infasurare, tija se scotea prin wag-ere din inte-

riorul tablei care raminea sub forma de tub. '

: Astazi se utillzeaza dispozitivul de trefilat care este in prineipiu ·0 placa de otelfoerte dur, care are 0 serie de ·gauri eli sectiunl descrescatoare ; firul este 'bras prin gaur! din ce in oe mai mici ·pilla cind .ajunge la subtirirnea -dorita ~i ou diverse sectiuni (rotunda, patra~a, triunghiulara).

Trefflarea nu a aparut ca 'metoda de fabrlcat fire decit dupa perioada ".tomana -tlrzie' .

. . t

b. Proprietatile fizice, Aurul "in stare pura are. a culoare galbena pulin r~j:atica. Densi11atea este de· .19,2·5"fJ g/om3 ·~l . ·po-ate ajunge 1a

19,367 g/cm3, dl.ijJB. bat-ere sau.lamin·are. .

'Punctu~ de topire este de 1064°C ..

Este eel mai ·malea!bil ~1 eel mai duct.il dintre. metale~ .

Poate· fi 'redus in foita de O~l microni (0,0001 m.m), ·dirnensiune la oa.['e

lasa sa strafb·ata prin ea 0 lumina verzuie~ ..,

· Dintr-tin gflani. de aur se poore trage un 'fir de -3 000 m lui1gime~ ..

Pe scara tenacitatii. se· insorie d,u·pel fier, platitiat CUrprtl, a,rgint ; ·Un fir ·de aut eli .1. mm sectiune, rezista 1a ruptura l;a 0 sarcina d'e 18 ,8- kg~

Aurul este in.a.lter.abil in ·apa ~i aer, }Ia oriee te-nJtperatuta ..

Acizii suJfuric, cJorhidric, Hzoth:~, IUJati . s epa tat , nu au nici· 0 ac~iune asupra aurului. . ,:

Apa :regala compusa din trei parti acid clorhidric. ~l 0 parte acid azotic, am1bele concentrate, 11 dizolv8 ~o( Este precLpitat de catre· sulfatul de

fier frub fonna de pu·Lbere :bruna. . .. ,'

Aurui se dizolva in mereur, 1a orioe temperatura pentru a fonna un amalgam .. Din acesta se sep8r8 prin diSti~are.

. .. ~ -_

c. Aliaje. Aurul care se utilizeaza in Iuerarile de bijuterie este in general allat cu alte metale. Alierea aurului se executa 'in urmatoarele

•

scopun :

- pentru a oreste rezistenta metaiului ;

- pentru a-i schanba culoarea de baZ8 In scop decorativ ;

- pentru a miesora pretui materlalului ;

. . Se numeste aur n>:iU, roz, galben, verde, gri sau alb, d~ aparen~,

care se obtine dUfPA .allerea lui. .

~ Au~ TOfU se obtine prin adaugarea oupr·ului rosu,

Este foarte dur $I se. utilizeaza, In princtpal, la fabricarea pieselor care oer 0 anllfl'Diti elasticlbate : ace de brosa, ace de cravata, diferite Incuietori etc,

Aurul roz se obtine prin adaugarea cuprului si atgfutuiuf.ln propor~ .tiile : 750 parti aur pur la 190 .Pirti cupru 1ii 6Q ,parti argirrt,

. Aurul galben se obtine prin adaugaiea cuprului rosu ~i argintului fin.

Argintul atenueaza ouloarea rosie ~i densitatea excesivi data' aurului de ca.tre cupru .. Acest alia] este eel mai rnult utilizat,

Odata cu marirea rezlstentel aurului, aeest a=liaj permite micsorarea titlului ,i mentinerea cu10rii galbene.

Proportla de aur variaza dupA titlul care trebuie oo-pnut, aceea a euprului riminind egali ell aeeea a argintului.

AuruZ verde se obtine prin adaugarea argintului fin l-a aurul pur. - Deoarece acest aur verde este prea moa1e pentru ca bijuterllie oare s-ar confectiona din el sa fie rezlstente, el se Intreoulnteaza mal ales sub forrma de por\iuni aplioate Ia anumite decoratiunl. Acest aur este inoxidabil. .

Aurul gri se obtine prin adaugarea cuprului, nichetului ~i zlncuiu! in proportii care variazi dupa ·fabrican-t (Oemior, Plater, Platinor) sau prin adaugaTe de paladiu, In care caz se numeste aur ;~ijat ..

. . .. Dupa fonnule, -ut-ilizaif:a, aliajul poate sa iosa la un titLu care variazi de la 750 Ia 800 miimi, care Ii permite sa fie admis la gamntia de aur de

oategoria . a III~a.

~ Aliaje1.e aur, cupru, niehel, zinc sint foarte putin maleabile .. - Be oxideazi destul de ~ sub actiunea caldurit 4i prezinta fenom.ene specilice .de ~ilata~ §~ con,tractie brus~a~ Acest~ c8t'acteristirci,:ftac din a'liejele de acest fel metale foarte dificile ~i deci pu\i,n plicute ]a prel'llCrat .. Ou toate .acestea, se utilizeazi.in bund mas·ura Ie. fabrioarea giuve.endui ieftin.

. Pilit,uT-a de aur g.ri nu peate fi topita~ Pentru a ex1rnge totu~ aurul pur.pe care n oon~e, trebuie sa i se aplice 0 metoda potriviti !ji anume dizolvarea ~i precipitarea dU(l8 care se va putea r~e . ailiajul.

Auntl alb se obtine prln adaugarea 1a aur a ~ei cBntiti1i In general de tier. Daci proplr\J,a de aur este mai mare, alitajut pOOte cApita 0 numitA

alb~tTall· . . - :

Peniru a ob\ine ap,r alb se aliaz~,_ de_ e~e;mpl:u~· 583 ~ piJ.ii au\"' cu _ 4~! p4t1f. fier, ia.r ·penh .- obPne ~ l\uanl' ~~e, se 'aiiazA· 666' pArti ,'aurcu 3M tPk1;i fier, '

nrG

'.2. ARGINTUL - .: ".

a. Generalititi. Argintul a apsrut ca metal utilizat Incepind. cu epoca fierului. Din toote timpurile a fos·t intre~uintat pentru executarea articolelor de podoaba !ii obiectelor - de uz casnic, ea de exemplu, vase, farfuril,

cup! _etc" .

Argintul se gaseste in natura fie sub forma netivi. adesea aliat ell aurul, cuprul, sau amalgamat cu mercurul, , fie, 'in diferite eomblnatll

chlmice. ' -_. '. '

o mare oantitate din argintul pus in clrculatle provine din teatarea plumburllor argentlfere, care la rindul lor sint extrase din' galena, adlca ·din sulfura de plumb.

Extractla arglntclui se fa·ce tn toate contlnentele, dar tea mal mare parte: provine din S .. U.A., Mexic~ C'ail-ada ,1 U.RaS~S,"

,

b. Proprletatlle fizlee, Argintul este eel mai alb dintr.e .metale. Clnd este }ustruit" are Q stralueire frum0as4, da·toPta putt¢i mari. de ref1exie

·a razelor de lumina. ,', ._.

Densitatea argintului este de 10,5 g/Cm:l ,i punetul de t:otpi~ 962OC, ,AT.gin-tul .este, dupi aur, eel mai maleabll §i eel mai duetfl dintre

met-ale. .'- .

Poate ft laminat in foi de mai putin de 3 mtoronl (0,003 mm] -care

la aceastl groslme lass sa- treaca 0 lumina 'albAstruie. ".

Dintr-un gram se poate tmge un fir de circa 2 600 m. .

Tenacitatea a~gintului este relativ redusa ;. un fiT cu 1 mm2 sectiune

se rupe sub 0 sarcina de 16,5 kg. . - - . \: . .

In stare lichida, poate absorbi de 22 orl volumul siu de, oxigen, pe care la soHdifica.re il degtaji bruse, dlnd :astlel nm;tere 1a sufl'llrl .. care se

• ,e

n Ullnesc "r0f8.Je • ' . '

c. Proprietltile ehlmlee, Argintu] nu este ataeat'"la nicl ., tempera-

, tura nici de apI., niel de aer, , ' , , , .

Addul azotic 11 dizolva foarte usor, chiar Ia reoe.

. - .

Aeldu! sulfuric nu !1 ,ataca dectt la oald ~i numal dacA'~esfe coneenteat,

Deff este aproape inoxidabil in aer, argintul sa iDnegreJIte in eontaet cu sulftl;l ~i acidul sulfuric chiaT ]3 temperatura ordlnara, f

Acidu:l clorhidric, ehiar Ia cald, nu il ataci dectt foar'te putln.

Din solutit, arglntul se poate precipita prin adAugarea. clorurel de . sodiu sau a acidului clor~Ct formindu--se cloruri de argint.

d.: Allaje. Argintul se aliaza cu multa uflurin1if cu majoritatea:· tneta-

lclo~- . . - ' ..

Deoareee este 'pr~ moale pentru a fi ~tili~t, in stare putA.~' argin_tul este aliat in general cu c~l, pentru a putea fi preluc.rat ca hijuterie.

"Aceasta 'allerecu cupr,u de~ modifies 'pupn ctlioarea argintului. Ii con-

ferA in ~b 0 buna rezistenta mecanicA., . - . .. - ..... -

, Argintul intrA in_ cOmpOzitla &Ul'ului verde $i galben ,i permite obti-

nerea diferitelor titluri. - .. , - . . .

De asetnenea, i~rtrlln compozitia retetelor pentru obtinerea rMterlalului de aport, necesar executarii liptturilor "bart unde este n:evoie sA sa

obtlnli '0 g'81mA. tntreQgA de puncte de .fuzibillt4te dlferlti. " , . . "." .

. .. na,t In~ Prezent dintr-o toni .de minueu· rezu1ti circa· 60 ., de'· "nt, nevoi'le de a1Win1t stnt din ce !n ce mai unari • exbnrc,ta lui·"' <tiUtI 8

r'

se minde din ee In ee mai mult~ nu atit pentru utWzirlle.iIiD bijuterie clt mai ales ;pEm.ftru nevoile industrlei ~I ~pentnt oblecte!le de UZ oasnic. " Lucritorii de-argin-t metalic nu pot face imec\ii :1!a-Weturllfl rini in tlmpul ~ucru~ui, deoarece atit argintul cit ~i sarurile ~ui sint dezinfectanU

put'emici,".cunos.cnt,i ,1 utilizap -acum in medicina. ' ~ . . '.

Din pund de vedere electric, argintirl este eel U1ai bun conducator de eleetricitate, avtnd in ,acel~i timp ·~i 0 foarte buna eonduetlvitata termica, iar e.xidul iui oeste slngurul oxid conducti'bil de electricitate din dti, se eunose, In stare tQpitA are .proprietatea de a "uda" s-uprafetele cu care vine

"in contact, lara Q Ie altera struetura molecular6 ~i ficindu-l astfel indispensabsl in bijuterie.

3. ' PLATINA

a, GeneraHtlti. Platina este 110 metal de' culeare alba en -0 slabl Iluant! de cenuslu .. Se gise~te in terenurile aluvionare '~l In oele diam'8ntifere.

A fast deseoperit in Colombie In 1735, apoi In munti! U'raH din

U .. R.S .. S. in 1819. Initial a fost considerat fira prea mare -valoare, ~ ~statindu-se ~a are calititi exceptionale, a fost utiHzat la fabri.carea aparaturii de laborator, instrumentelor de lizieA, eontactelor e1ectrlce 'etc. A

. Inceput sA se uti.lizeze in bijuterie pe la sft~tul secolutui al XIX-lea.

. tn~nd cu anul .1825, tam cu cea mai mare proctuctie de platina (90°/, din produetia mondiala) em U.R.S.S.

Pi·ria In 1930, pl'atina se extr8gea din depozitele aluvionare din Urali, .Urica de Sud ,i Columoia. _

Astizi, in afar-a de U.R .. S.S., sursele cele mai imporbante de platinA sint oele din Canade Ia Sudbury 1ii cele din Africa de Sud ~a Johnson Matteys. Apll Yin tn ordine minele din Columbia, Australia, Borneo ,i

Birmanl .. a. .

Min8reul de platina Se prezi·nta &Ub fmmA de granule neregulate avind 0- cillo~re· cehUllie str81ucltoa~, caractenstlca. Nu este nicioda.ti pur, ci asoclat cu cantitati mid de fiert cupru, crom, aur, arglnt ,i metale ~din cIasa platinei era de exemplu, paladiu, il'idiu, osmiu, ruteniu, radiu. ~--

,. [ 'Oontinut~lln pl:atina al mlnereului din UtaH este tn'tre 758/. lji 850/a•

..

•

b. Proprietlti fizlce. Platina este, dupi iridium, eel mai greu dintre

metale, Densitatea sa variazi La extragere lntre 21 .qi 21,5 g/'em3, dar ~ pOa~ .atiDge dupi imltinare 21,7 g/om3• Nu poate fi topit in ~e obi1;nuite fli pentr.u a-ll f8duce in stare ,de fuzhms se utilizeazi cuptoare eleetri« .. sau suflaiuri oxihidrice. Se tope¢e in mod nonnal i'a. 1775OC. ,Este .' destUl de maleabil~ Rezistenta 'a tr&ctiune este de 31 daN/mm2_

~ . I. "

c. Proprietlti ehimke. Proprietatea chimica esentialA a platinei este inoxidabilltMea sa 18 tempemturi rldicate ceea ce face sa I se pOsta aplica ~ Uplturi tari. Este tin&)lubilA in majorltbatea acizilor concentrati luati- izolat ; numai apa rega-ii, compusa din doua sau trei pArtl acid clorhldrlc ,i 0 parrte acid azotlc o· dlzolva Ie cald.

. . .

Solutia obtinutA poote fi precipitatA de Ciltn! clorura de amontu ,i

'se obtine clorplartinat tIe 8rn9niu. ' f;: l ',', . ~ ,

. I-I' rLA.ddul .azotlc tcltzoiwA in parte platina daci eate al1a1i cu 0 mare

proportle de eramt. . . - · - ;-' ·

d. Aliaje. Platina se poate alia eu majaritat~· metalelor, In" bijuterie se aplicli 0 aliere de obicei eu euprul in 'propot11e de 950 miimi platina la 50 miimi cupru . (titlu impus rpentru garantle ~i marcare) .. In e.cest caz se n~te "platina ,bijuijer"~ Aliajul platini-iridiu sau oum se mai numeste ,~p1atlna Iridiata" .!}i care era utiiizatA scum ai.\iva zeci de ani pentru a confectlcnaunele piese de bijuterie· ca.de exernplu, ace pentru brose sau are uri .ditferite, datoritA' rezistentel sale rnari ~i elasti.citatii. ·este astazi in10cuitii ell aliaje de aUT .gri (oenusiu), tCU can! se obtine o elastlcitate suficien,ta Iii un cost redus.

4. PALi\.DIUL

IncAlzit· In aer plni 10.: culoarea rosu-Inchis (400~500OC). Be trans-

forma in oxid, care se desoornpune 16 rD4u-ctra,iu" :'

Olorul, lodul, sulful, arsenlul se eombina direct cu paledlul, dInd· olorurl, ioduri e1x! ..

DacA· se neutrslizeaza eu amonlac 0 solutie de paladiu in acid azotic ,i apol se aeiduleaza din nou amesteeul cu acid clorhidric se formeazl un precipitat de S8('e de paladiu. ,DupA decantare ·~i filtmlre, datci acest preclpitat se spal! si se calclneaza, se obtine paladlu spongios pur;

d. Aliaje. Paladiul in stare pura nu are pina in prezent prea multe aplica:pi deoareoe .este prea moale, In ultima vreme se ·utNizeaza in aceasta stare mai rnult pentru acoperiri galvanice, ,diatorita rezistentel lui la agen-

tii atmosferici. _ .

Pentru a i se :mari rezlstenta meoanlca, paladiul se ali'82a cu metale pretioase, c~ ; ruteniu, rodiu sau Iridiu sau eu metale oomune ca niche-: luI, cuprul sau aluminiul.

Se Intrebuinteaza in bijuterie, in general, aliajul patladi~u-ntchelt In proportle de 950 miimi -pa Iadfu, eu care ~ a..C;igu\f8 aceea$i~ rezistenta la atacu1 agen1itor atmosferici oa a metalului pur, ameliorfnd considerebll callta,ile lui mecanice. Allerea eu nichelul confers aliajului 0 culoare pu-

tln.mal slab stralucitoare decit a p1atinei. . _

.... ... .. r •

In proportie de 50/o~35% paladlu in allaje .complexe ell aur !li argint se utllizeazaIn dentistica.

. In bijuterie se utflizeaza un alia] de aur gri numit "a-ur paladlat" !1i

de asernenea pentru realizarsa .barelor ~i slrmelor neeesare oa metal de aport la exeeutarea lipiturllor tari pe platina.

Proprietatea de. a fi alb a paladtuiui conduce la obtinerea aurului pa- 1adiat, care eontine 750 pa~~i aur la 250 parti paladiu sau chiar 150 pir\i paladtu ~i 100 parti argint,- ·~i care are 0 culoare comparabila eu aceea a aurului gri obisnuit, .avind in plus avantajul esupra acestuia ca este mult mal rezistent La oxidare, eeea ce este un mare avanta] in cazul unorIu- . orari speciaie cum sint aceiea de depunere a smaltului Ia oald, depunere care trebute efectulflta dupa ce pie.sa metaliea a .. fost executata ..

8. Generalitiiti. Paladiul este un metal cu aspect asemanator co al platinei. A fost lzolat penbru prima oara in 1803 de catre chimtstul englez Wol~I~aston. Se·mai cunonste ~i sub numele de :paladium.· .

Dupa circa 20 de ani de ira desooperlrea paladiulut, s-au {aM uaele lncercari de :3-'1 utiliza in numismatica ~i Ia fabrioarea de .articola de servlcii de ,masa, dar din: cauza l~ritatli sale ~i a greutatilor de prepar-are s-a renuntat curind la aceste intrebuintari~

InlCepind din ianul 1939, din eauza ]ipsei de platina, a fast utilizat tot

moo mult-fn bijuterie J1i giuvaergerle. ' .. .

In prezent, in- AngJ.ia, Elvet,ia, Fmnta $i In alte tari~ paladiumw -este folosit pentru a realiza eu el piese de bijtiterie (in general monturl) de

me·re valoare. ... I

Canada IIi Africa de Sud sin~t astizi ta·ri marl .proclucatoa'n! de me-

tale, fOOind parte din elasa platinel, : .

Aceste metale, mcorporate in miner-ale care contin mici proportii de cupru ~i fier, se obtin dupa ce s-;a extras metalul principal prin dizol-

varea ~i preCipitarea reziduurilor din ganga~ .. . _

Nevuile mereil cresctnde de niche! antreneaza ·$i 0 orestere :a extractiei metaJ.elor inrudite eu platina, din care face parte !Ii pala~ul ..

Paladiul este un - metal relativ nou ~i inca prea pujln eunoscut. Calitatile· !lui 11 fae din ce in ce rnai utilizat in bljuterie-gluvaergerie, ceasornicarie lji alte' damenii ~i desi inca nu i s-a definit, precis po~tia printre ·metalele no-bile, in ceea ce priveste maroarea, este probabil c:A aceasta se va ~gleanenta in curind pe 'plan mondlal ,i i se va apliai. ·un regim

asemanator aurului ~i arglntulul, >I

.-.. h. ProprietAti fizice. Paladtul este un metal alb-cenuslu avind culoarea platinei .. Densitatea sa este de 12 g/cm3 ia~ punctul de' ~l"~'1 545°C. Se topeste ell suflaiul oxlacetllenlc sau oxihidric, In stare pura, paladiul este un metal moale .. Caliti1ile mecani.ce sint compambile cu .ace~ea ale platinei. I se paate mari rezisten,'\:a prin adAugarea altor metale cu· care se aliazi dealtfel foal'te ~or. Paladiul aJ.~e propri~tatea de a absorbi in m'are· cantitate anu,mite gaze, ca de exelnp!u hidrogenul, oxigenul, oxldul de oarbon. Poate absorbi hidrogen 118 temperatu~ ordinari, intre 400 ,?i 800 on dedt· vo}.mnul sau" Este foarte - bun conduc&tor de elt;trici'tatef motiv pentru care este intrebuinlat in multe tiri la fabricarea contactelor eleotrice sau telef'onice .. Este nemagnetic ..

Ca Proprietitl chimiee. Paladiul este inatacabil 1a temperatura ordinara de eatre aer sau &pi. Este, atacat Jta rece ·de acidul azOtic concenkat

fi 18 oa1d de acid'lll sulfuric con.centrat. Apa Tegala fit I dtzolvl. ~

5. ALIAJE DIFERITE

'.

Prlnclpalele 'aliaje utilizate oa materiale de baza 1a executa rea bijuterlllor sin t :

. ,

Platina - numita ,,platina. bljutler", Are 0, oompozitle de: platina 950 pilr\i, eupru 50 partip

Platina iridiatd. PropOrtiile var1aza dupa durita,tea ce treb~ie obp.nuta; irid~u fiind conside-rat ·de garantia acordata rprin marcare ca un metal pretws '~i in ('onsecinta :;e marcheaza. ca platina.

Aur-galben - titlu. 3. Se compune din aur 750 par~i, arglnt 125 par1i, cupru 125 pirti. .

Aur-ro§u - titlu 3. COIIlbpOzi\ie aur 750 parti, cupru 250 patii. , _

Aur gri .i(cenl~lu) - titlu 3" Compozitie; aU,r 750 par\i, niche1. 120

~irti, ·cupru 80 p8tr\i, zinc 50 pAr\i. ~

. Argint - trtlu 1. Oompozitie : 6rgint 950 ·parti, cupru.50 _pirp.

.... Argint -.. titlu 2, Compozltle ~ wgint 800 pArti~, cupru 200 pirti.

tJ1.2

Paladiu - numit ,,paladiu bijutier". OQInpozl1ie: paladiU 950 plrtit nichel·50 p~i.

MaiZ,.,rt (Argentan, Alpaoa)~ Conlpozi1i~:· ~ 60 piz1if nlehel 20 paz-tit .. zinc 20 part!. Uneori se ·mi'~'oreaza cantltatea de nlohel ptrul ]a 10 piJ1i, in care caz Be spore,te cantitatea de zinc 10 30 pk11. Practic este in.alterabil in attnosfeta .

. Crisocal. Compozitie: cupru 90 pb1i. zinc 8 pirti, ~umb 2 pil1i.

CombiD.l8\iiile de aliaje. pot varira la infinlt. datoriti naturii metaleilOr componente .fl propor\iilor lor.

Numai metalele pre1ioase trebuie sA atbi un :procent minim. Ilmitat .. de metal fin, penteu ea allajul sa se poata supune cond11iilor garan~ei de mareare,

In tabelul l.se dau proprle·tAtile metalelor prlncipa1e utilizate in bi[uterie.

fdap.U6lul . Ill·

I

.PIErRE· PRETIOASE

1. GENERALITA.l'l

Tall"ul J

Pietrele pretioase sint minerale naturale care, datoritli strilucirli, eulori! ~i dwiti1ii Jor, se 'ntre-buin~eazi in bijuterie. ca pietre de ornament. Ele .ain't cu _aUt.·mai pretloase, cu cit sint mal pure, mal marl, mai greu de. obtlnut ,1 de prelucrat.

Rarltetea ,§i valoarea ,pietrelor pre110ase vartaza tn ordinea urmatoare (in care diamantul este cotat cel mal scurnp) : dtamantul, oorindonul (safirul ,i eubinul), smaraldul, berllul, opalul, turrnallna, perldotul, granatw, aevemartnul, amettstul, topazul, agatul erisoprazul, cuartul roz, CUartul fumuriu (ocbiul de pisicA). peruze8ua -(ochiul de tlgru), malaehita, lapls-Iazull ~i jadul,

Pentru determinarea greutatii pletrelor pretioase S-8· ales CD unitate de maSUT8 0 unltate specials, nu,mlta ca~t,. egalA cu 0,200 I,· adici un

carat este egal cuo cinctme de gram. : '

. Valoarea a douA pletre pretloase .de aeeeast ·calitate nu este dir~t propcrttonala cu greutatea 'lot. A~tfel, un carat esta cu a:tit mai scump eu cIt piatra eS.te mal mare; de :asemenea, valoarea unui carat pentru 0 piatra foarte mica este mai mare deett pen.tru.·6 pt.a.tra .de marlme mljloeie. Aceste diferen"\e de pret se datoresc raritl1ii ,pietrelor mari, preeum fji di-

flcul~tilor de preluerare (ill cazul pletrelor foarte mici).. .

. Pe de alta parte, valoarea unei pletre pre~ioase scade ·foar:te· mult In . eaaul dnd piatra are un def~t de culoare, de puritate, de uniformitate sau de fIlefu,ire. Din aoeasta ·oaUZB., prelucrarea rpietrelor prettoase cere atit ' temeinlealor cuneestere, Cit ,1 modu; cum ,trebuie executati ,1efUirea aor.

~ Cant ltat ea
...... c.I! .
Greu .. S ... i .4ePu$!i:
tate FuzUJI- - ! ..
- ... dectro-
:M.etwuJ sPft!l- Utatr :a - ... Dlzolvant· Ohserv.
- ~ S .ehlmJc
ficA: ec ~ ~ g . . ~ (teoret1c) ..
a/com' -
G- .• ,Ab
...... p..
I'II!1i
Platina (Pi) 21.5 1 775 5 8 8 7 3,6324 ~ rega14
flerblDte
;
..... _ ... L2LLiiiZI $ZZZZ$.-.. ..... _lid .... L _.
Aur (Au) 19.5 1'084 10 10 7 , 2.452 Api regal.
. E22222f2 ..... '"' - -_.

Argmt (AI) 10.5 962 9 9 6 .3 4.0260 A·c1d nolle "
-
Pttlad lu (p.rl) 12.0 1554 5 8 8 7 2.JUi Api ft'.galA
.
- --- ....... -...-. h"nW' _ . ~ ...... - - .. .. ...
Cuprn (Cu) 8 1084 8 5 9 5 tJ1808 Aeid Qzotte
-... .... - !-. .. _....... ................ ~:zL
Nleh.l (NI) 8 1435 1 G S tu 1,0955 Acid Dzotlc
p :;:::.-.a -- .. • - - -
..
Fler (Fe) 7 1505 2 7· 1U 9 ;J.041 Acid sulfurle Nu este
dlluat. ataeat
_. de acid
sWflllic
eencen-
, tnt
- ---- ... - -;, -
Zinc (Zn) 6 420, 3 ·4 4 8 1,2172 , Add clorhldrlc "
..... EE2222Q22 - -
Slanlu (So) 7 228 6 2 2 2 2,221 Acid elorbldrJe Is
.(cQsltor). enId
- -
Plumb (PIl) 11 327 4 1 1 1 3,8584 Aeid szot-Ie :
.. - .
AlumJniu (Al) 2 655 7 3 5 8 0,3370 Aeid . clorbJdrlc
.
. . .....

... .

- .

. 2. CLASlFlCAREA PIETRELOR PRETIOASE

NoM: 1. Male.bWt.tes, ductlUtatea, tenacltatea. durltatea .. Irn~ exprbnale pr,tn eoeIfeIeDtl

.eomparatlvt ' ' ...'. .

2. Rau·dameDtuloptim de depunere eleetrochl-.q1oi .te euP.riDI mtre 7096 IJi ·110%.

'.~ Pletrele pre~oase se· pot clasifica dupa dlferite criterii. Unul din aceste·criter11 este grupa chimica din care fac parte.

Din grupa. ·carbonului fac parte diamailtult jaspul ,1 ohlblimbarul.

Dintre aeestea, numai. diantaJltul este carbon pur. '

, Grupa' CUG'lulut sau a sillcei. cuprinde toate pietrele care au 18 ·bazA 3ilid.uli ~ anume: cuvtul, eu varletatlle sale (cuart roz, euart afumat • .euart .. hlalln, cuart galben), mnetistnl,. aventu'rinul, egatul .(tCU varletAtIle cakBionia, cornatina, onlxul, crisopraZul, agatui :rubimu) ,1 opalul .

Grupa silicatilor con1ine' p!etre Pretioase care au la bad oxizi de sll1ciu1 ·in amestec cu oxi·zl d~ ~1~- ,1 oxlzi, de calelu. Din. acea$tA srUpl lac

... -- .. ....... ~

"1&·, ~ .

. _ .. , .

parte .: topazul, smaraldul, b~rilllil, acvamarinul, rubelitul, indicolitul, zirconul, peridotul, granatul, ortoza, .cu varletatile sole amazonita ~i adularul (piatea de luna) apol.lapis-lazull ~"i jadul (nefrita),

Grupa eorindo1tului. continepietrele care .au la .b·aza .alumina curata sau in dlferite coloratii date de oxizi metalici. In aceasta grupa· sint.: rubinul, saflrul alb, safirul albastru si safirul violet (ametist oriental), safirul ·verde (smarald oriental), safirul galben (topaz oriental), safirul .al'bastru-verzui (acvamarin orie .. ntal),

Grupa mineralel.or -metolice cuprinde piritele de ·fier sau marcasitele,

h erna titele, rna lahitele . . . .

Grupa Josfatu1·ilor contine printre altele turcoazele,

DUlpa culoare, pietrele pretloase se pot. j'mparti dupa cum urmeaza : - ·i··ncolore :: -diamantul, safir'u] alb, ·zirconul sl .cuartul hialin ;

- ·cil·b-laptoa.se : opalul, adularul, caloedonia ;.

~ gci.lbe.ne;· topazul, satirul galben, citrinul sl ambra .;. - ga.l.ben'-vcrzUi: turmallna si peridotu 1 ;

~. uerde-deschis : [adul, turooaza, amazonitul, orisoprazul ~i smaral.dul (SHU smaragdul) ;

. - oertie-inchis : safirul verde, peridotul, smaraldul, malahitul: ~ albasttl1·-:deschi·s·: safirul, calcedonia, acvamarinul ;

--- ·albastru-i"nchis·; lapis-lazuli, safirul ;.

---- TOZ : berllul $i cuartul roz ;

- rosu: rubinul si opalul deIoc .;.

- brun.-ro§u·: cornalina ~i aventurina ;

- uiolet : safirul violet ~i ametistul ;

- neqru : [aspul, cuartul afumat .,~i onixul ;.

- negru cu reflexe metolice ~. marcasita, hematita,

Culorile aces tor. pietre ·sint .date in general de oxizil de cupru, de cobalt, de nichel, de mangan, de crorn, de fier etc.

PrOj)lJetilfle tlzlee ale pletrelor prP.'Jio •• Daturale

7'atelul •

~
.. Durita· Greutatea
Nr. Dmwnirn. SC gis~tc In stare
crt. pit'b-el naturaJA In: telftlde . specificl
:Molts Ifem·
- 77777770* ....
0 1 2 3 4
1~ Diamant Africa. India" 10 :l.50--3.5 -
Brazllla etc, 3 .. CAR·.A,CTERISTICILE PIETRELOR P.RET,IOAS·E

--------1

.-

2. CorindoD

-1------

3" Rubin

- .

4 Safir

,
-
- - -
CeYlon" Slam, B
Blrmanla
-
Ceylon, Slam. 9·
• Blrman1a
,_ - Ceylon~ Blrmania, .. 9

. A ustralla .

: 5 PadparB,s·h Ceylon

, p., 9

,PoriQcsllu

,., I

• • I

-,

,.

Culoarea'

, ,

----- ----~-

5

6

<

Alb. gilbul,· verde, galben, brun, negro

, ,

Carbon dur

.. . :

-

Oxld = de atu-

.mlniU +. oxJ.!i metalie1 eoleratl

·6 Crl50berlJ

-1-----1--------- --"1-----1 ..... ----- -------

3.69 __. 3.78 Verde-gilbul

-1------ ~------ --1-----1------ ---- __

Oxfd de aluml ... ·

-I---~-I--------- -- --~-_1------ nl berDl

u eu u :

·3.69~3.78 · Verde . . se ~cllveazi

U,or

- - __ ------- --1-----1-..------ ---_-

., Alexandrlt. (varletate de crlsoberll)

8 Topaz

,. Spinel

10 Zlrooil

Cele mal irnportante proprietati Iizice ale ·1pietrelor preticase slnt densitatea ~i. duritatea ; .acestea permit dtferentlerea a doua pi.etre pretioase care .sint identice ca aspect. Pe multe ori insa se deterrnina numai densitatea pietrei: aeeasta mai ales atunci cind piatra ·este· ~lefuita ~i ·0

incercare de duritate ar putea afecta integritatea suprafetel. .

Date . .in ~lega.tuT:a. CU proprietattle fizice si cu .raspindirea ~gr:a.iic·a

apletrelor pretioase naturale sint indicate "in tabelul z. ..

. Din examinarea ·viz'uala: a pletrelor, .Ii .se ·po:ate· deterrnina tipul, ca.litatea si valoarea, datorita proprietatilor lor optice. Aceste .proprietad 'sint : . transparenta, reflexia, refractia, policromlsmul, .. straluclrea .~i sell-

~~. . ' ..

Transparenia este proprtetatea 'pe care o au ..Ijietrele.· de a lasa sa treaca .lumina, pernnjtind astfel sa se vada elar prin ele,

Se .spune despre 0 piatra ·ca este tranSlucidd· (semitcansparenta), eind lumina 'care 0 straoate este partlel oprita, iar .eontururfle ~i detaltile obi-

eetelor privite prin pia.tra nu se .pot distinge, . ...

Majorita·tea .pietrelor pretioase sint ·wansparente, dar cu cit euloarea }or·e.ste mai ihJchjSii, c.u aUt s,int nl,ai tNlIlSl\llCiq~ ..

Pietrele apace ·nu l~a sa treaca·1u:rnina prin ele.

Ceylon'

U .R.S .. S~t Ceylon; In mica,lsturi

U.R.S"S.f ·Brazilis. 8.

Ceylon

BJrmanla

Ceylon, A ustralla, India

" •• I

8

7.5

3;,99- .. 4.08· CriaWln transparent

.3,99- 4,OR Ro¥u-deschIR,:. • I • rDfu-lnch"is, .

·5.50-3.56 . Galhen SUlcal delilumi ..

transparent - nlu cu nor ~

A_em. de~NorcL . 7-7.& .2.94-3.16 Roz. verde,

·BrazlUa. U.R.S .. S.. negru

Alrlea,. Madagas-

ear .. · Elve\1A

3.99-4,08 Albastrl1

- .

.

3 •. 99 ---4.08

"

3,59-3t60 ROfU, albastru. Aluminat. Qe _ ·verzu.iJ! ,cen_ magneztu

4,31-4.82

-I-----I--~-------J-- ----- ------ ----....,_ .......

- ----1------- --- ----- ------ .......... -----

. t • ~ •

ROfu~ortoca1iu. SUlcal" de galben. verde~ zlrconlu brun, albastru.

lncolor l

- - .......
. . Verde, albaitru., .
il ¥l , Columbia, Alf1c", - 7,5 -4J31-4J82
Brazilla, America roz, galhen ""
. de Nord
. . -
., I . . ,
- --
~
12 SmaraJd Columbia, Ural, 7,5 4.31-4,82 Verde-cr.istalln. SUlcal d.e alu ..
, ! 'AflUm. Bruiliat verde .. albi1sttul, mlnttt· ,f! ;
America 4e Nord . verd.e-tnchis berlltu -
13 . . Aevamarln 4.8t-4,82 Albastru-des ... ...
Drazlllll;, India, ?,5
, .: j U.R;.S.S ... Aus .... .eals, albastru .. ,
tralia, Africa de verzul
, Nord . _. ~
. , I .. ..
, , .
-
14 Hellodor BrUiUa. India, 7,5 4~31-4J82 Verde .. masllniu, .
, U .R.S~S.. Aus- verde--gilbul
traUa. Africa de : r ~ " ..
Nord 1& · Turmalln

-1-----1 .. ------- --- ....... ----1, ........... ----- ------

Bor_lleat de ·alumfnl~ .tler. magnezlu .. mangan.

2 - .Manualul ··bUut!enalu.l - c:d~ 131

-.iA.7

Re!lexia·· este proprietatea pe .care 0 ·au -pietrele de .. aretrimite ·(a. reflecta) Ira.zele de lumina care .cad pe suprafata lor.

.Refracpia este schimbarea .de directie a razei de Iumlnaclndpatrundeintr-o piatra transparenta, Refractia .este ins 0 11tfi uneori de descompunerea razel in doua ;. acest Ienomen se .numeste birefringenta,

.Pletre le pretioase pot ·;fi. ··birefringente, sau ,. monorefrlugente. .Pentrua ·Be stabili daca 0 'pi-a:tra ··pre~ioasa transparenta este blrefningenta sau nu, se utilizeaza "cle~tele cu tuumaline" (fig .. 1.)6 Acesta .se compune din doua Iamedeturmatina taiate ~i

. slefuite paralel cu axul de eristalizare, montate pe un dispozitiv care le perrnite sa ia orice pozitie una fa tel ~d eceala Ita·. C1·n d lamele sint par ale le , lumina poate trece

prin .. ele; daca unghiul dintre axele ·Ide cristalizare ale celor doua lame

.este de gO?,. ele opresc lumina sa treaca .. Daca in aceasta pozitie se inter ..... caleaza iritl~e· "lame: 0 piatra .·ibirefrin·genta, lumina va trece din nou prin cele doua .cristale de turrnalina.

.. . '.: .

Acest Instrument perrnite gcl se ·_-f·8Jca distinctle irrtre doua pietre dife-

rtte, .eare au acelasi aspeet ~i culoare : .. de .. exemplu, cu ajutorul acestui 'instrument se va .. .putea distinge un rubin veritabil (care este birefringent) de un ·spinel rosu (monorefringent); desi arnbele "au -aceeasi .culoare ~i .aspect,

. Printre pietrele birefrmgente se numara corindcnul, topazul, smaral-

·dul, turmalina, zirconul, cuartul, ~peridotul etc.·· .

Pietre monorefringente ·sirit"·: .. diamantul, spinelul, .granatul etc ..

Po I icromismui este . propr ie tat ea pe care o au anumite pietre de a aparea diferit colorate, dupa Ielul ·de lumina J~i directia din. care .sint lurninate. Aceasta proprletate a ·a.u corindonul ·~l cristalele .. birefringente.

'Stralucirea este proprietatea pe care 0 au.corpurile de a reflecta pu-

ternic .Iumi na.: .. . .. . .. .

.. Stralucirea .pietrelor pretioase poate fi adamantina, .. metalica sau .sticloasa, dupa cum aceasta ··este asemanatoare ell stralucirea diamantelor, metalelor sau, respectiv, .stiolel.

. : . Seiipirea este p~rietate.a anumitor .pietre ca. safirul .~i. granatul, ... .de areflecta lumina sub form a·· unor stelute.

Cind sclipirea ... .se prezinta sub forma ··un.·e.i ·raze colorate se .numeste schiller .sau ··~pal"escentli", .reflex care se ·intiln.e*te Ia adular .sau .la piatra qe .luna~

1

··G

Indla, [;·.JLS.S.~~ ·Africa. .A I.S t ralta etc.

- L----- -!"'-----:----- _--I -_-:--- ----'-:-,.---:-

India, 1 ~ .R.S.S.·, Africo·, .A ustral la. "etc~

- -- _ ___;_ ......._-----_I-- ---;....._..;"..._ -_..._..;......---

.Indla, 1 \R . .s.S~, Afrtca. .. Australia

. ,,~ .

etc,

lS'" Ochl de tlgru

Ochi de pisic~.

-~--_...._----- -_--..~ ,--- .,_~.~. -_-.-.0.- ~ ..._..... --------:--

Bloxld de slllciu cu. oxid ·de f Ier

India, ·U:~·R. S, S. t. ~-\frlca; A ustralla .etc.

--1----- .--...---..........._---~I--- ------'--_-'-

LT.'R;S. S. ..

16 Arnetlst.

.17· .Cltrfn

19 . Malo.s.t.at (jasp).

I··

I ._. r
3 4.
7 ·2 6·4 -··2·· ·IJ6 \~i()let
,. , . 7

7

7

2~64 - 2.~·6·{j Galb{_~H

·2,64 - 2,66 Brun cu colorattt verzl ~i p uncie 'ro{,·-ii.

5

Brun ~ : albastru, verde .. cenuslu

. . .

,rarietAll de .. ·cuart (bloxld de· stltciu)

Bioxid de slllclu eu amlanta

.-.:-----

, .. Vartetate-de calcedonte

21 Agat

___....__. __ -"-----.._.. -------- "- ............ I-~-_- _-_--_ ------

B~ ··S··. ·Ro.mAnhi, LT R~S.S"

7

·2,6·4 ~ 2" 66 Arnestec - de cu- Bloxid .de iUlchI"" tori C·U. desene ell oxid de Her

. . .. ' '. "

dif erlte

------- -----_..;........;".,_...;... ---1 --. __, .. '---- .,----.,.----'-.-. --. -. ----------_._..,....._;.._;.,_....._:_

22. .Carneal .R. S; Romanla, '1 ·21'64-2~6·6·· Galhen p.·inll.. Ia Varletate de

u .. ~ . S, S, rosu e alee donie

- ----- ~--~~~---I--...._ _~....,...-~ __ . ----:-_______________ . . .,

·23 .. Granat America -de Nord 7:· ··3,40 - ·:t6 RO~Ut. inehls, Slllcat. de alum i-

dif erlte 11 nan t e nlu $1· tl~t

-1----- -_- __ -~........,.-.... .-_____,..._ ~,,__.. " ..-------- .-:..-~,-...,......:- -~~-----....

24 .A.lamandJn Atrfca

·25·· .Hematftul Australia, Scotta, 6

Boemla 81

•

Turlngla

_ ~-.;...--- __ ---...0..-...---- I ---------...:....- _ - '"-- . ...__........----.. .-:-~-----...:-----;".-

R·.'P·~·.lt .. ~ Australta ·.5 -.5.~·6 ·.2 ~~.J 0 Alb-grl, sell- Bloxid de slltclu

etc, 'peste .ln . toate .eu apa

culorile

7

3~4n-. 4~6·

Varlet ate de. .. granat

__ -

Sescvloxtd ·de·· fier

4,90- 5·,'30 Bosu, brun, ' .negru

-1------- --__.__--_.....:.-_ --- --_.... _ _...._ ------ ------

28· .l\falachit

·27 Lapis-Laz uli R. ·1) ~ .. Cliiilew 5." 75 :

(Iazultt).

Stllcat. de ulumini II sl ··sod i u

- ---------- -------- --_ -~-___,..- . ...;_. ---_-. --_...;.;_,;_,... ---

Mexle. Australia 4· :::l~50-·4~1{l" Verde-Inchls Carbonat 'baalc

etc. de cupru

Produs. or gan Ic CosH

......._.:. ----I-_...;_----- -- -:0------ ...

29 C"hJ hlbn bar .R·. S.·. Romllnla;, 2 1.,05·~'1)10" Brun, ·nurju~

.R.. . P. .. Chinezii, galben

Silezla

3n .Corat

- -----1-------- _ ... ......_ . ., ........... ._ .......... -- __ ....... --_,.__...----.- ---~.~. _-.-.

2,6 -- 2, T RQz.~ alb, r().~u Carbonat ··d·c

.calelu

31 r Cr-isoUt

( ~Hv.in..) (P.crld"ot)

32 Setp {"TIt in

33 ·Cri"s011 t

1"0 mar! sl 'ocean (_I,.. .:J - 4·

. ~ .

6,[j.··~ 7

··1

- .----- ...._..---........_---- --- ---_ ............... ---~ .. -- .,.,---~ .. _-

Galbeu· ·verdc~ Silicat d·e

negru san magn.e:litl

.patat ..

.................... ........_--- :-------- ---I ...... ---------- _____,---_,......;~ -------

V-ctde~gAlbuJ, .. Silicat ·de ma·g-

1 uclu lnQti·sos: . neziu. v.arieta te Iiproasii d~ pcnlbl

..

Silica.t d·c mag·neziu $1 flet.

V' erde- g.lbu f,. ·luclu sliclo·s

Fig., i. Cleste .cu turmaline.

4. FOR:MA ·SUB .(~l\R·E SE GASESC·. PIETRELE ·PRETI.OA·s·E NATURA·LE

Gema 'este un rniner~I,. p"iatra tar.a, pretioasA· sau de ihteres. d¢osebit-,

care· se :g~s~te·· i.n .stare niatura1a tn paanint~ . ... ..

, Gem.ele :;Sillt min~rale forma~ ·in. .pAinin.t ·.in .·oondi·tli speciaie. de .p.re.~. siune .~i de tem'pera.tura·~ U·nele :din ele s..Jau form'at pl'ill .. ra¢ire.a ma~r1.-

, .. a.8

il~r topite, iar altele prin crlstalizarea di-n solutii apoase. Aproape toate lnlne~alele se dizolva in apa la temperaturi ~i !presluni InHlte. Prin racirea solutiilor s-au format cristale care au putut ,.,.cre~te" pina la dimensiuni

remarcabile. ,

. Pe de alta parte, sub actiunea caldurii, ·0 roca s-a separat in constituienti, care apoi la racire, .s-au combinat pentru a da 'minerale eristalizate de 0 imensa varietate.

In cazul cind racirea .a avut Ioc lent, s-au format cristale rnari care pot cintarl citeva tone, asa cum sint unele cristele de beriliu ..

. . Daca r~'cirea 'a avut Ioc Joarte rapid, ca ill cazul unor lave din erup'tl-lle vulcan ice, 'au aparut structuri crjptocristaline (asa cum sint cele .. din grupele agatelor si turcoazelor) care sint forunate din crlstale ultramicro-

scopice compacte. .

. In general, intr-o gema fermata se gasesc rnai multe minerale care erist~lizeaza separat ca in 'lapis .... lazuli, ce se compune dintr-o multitudine d.e minerale, . asez ate unul linga altulca intr-un rnozaic.

~. In foarte .multe cazuri cristale diferite se interpatrund, dind incluziU111 care 'pl~,ezlnta in piatra respectiva efecte deosebite oa de exemplu, ~ltar~ul rutilat, c-a'r7 ~e!jte un "oristal de roca" (cuart natural) traversat in interior de lace subtiri d·e· rutil,

Pot fi gastte geme ill care un granat este inclus intr-un diamant sau

lIn zircon intr-un safir. " .

Exista cazurl Ioarte Irecvente rind intr-un cuart, cunoscut sub numele de ."ochi. de plsica", sint patrunse, inca de 1a Iormare fibre dese de a?'lian,ta (mat~rialuJ de hazel al azb~stului): bare sint orientate in aceeasi directie ell eristalele .de cuart, ca fibrele In lemn, avind ca rezultat un reflex" a:ginti.u s~himbator ~1 Iuminii, cu totul speci,fie ~i numit nchatoyance: ~~ care se poate ·asenlana cu ref'lexul matasii fine.

Daca intr-un miner-al fibrele sint dlr'ljate multidirectional efectul reflexului de lumi~a se multLplica sub Iorma de stelute, Acest ~fect cunoscut sub ~umele .de ,),~ster~s:n~' este destul de frecvent la .rubin ~i lao safir.

.In cazul unor cristalizari lamelare, asemanatoare unei stratificari lumina trecind dintr-un strat in altul sl Intllnind in cale medii ell indicl d~ refractie dlferitl, va da nastare la un grup de raze colorate ·efecf IIUrnit "Schiller" sau "opalescenta", asa cum se gas~te Ia "adul~r""

Caracter~l principal iimjportant al unei game este pu~itatea, transparenta .perf'ecta la diarnant sau culoarea la celelate ..

Pe de alta .parte, culoarea unei pietro este datorita Ioarte adesea UI101" urme .d: pig~ent eUl:e se :prezinta 5u·b "f.oTJna de imp urita,i, dupa cum 0 anu~lta ~'pecle de ul1ne.ral ,poate sa ia 0 m'are 'valietate de culorL R·ubin'ul ~l .. ~af.~rul .. s~n~. varieta~i ale aeeluia~i ("orindloll, lnsa pigtIl1'entata diferit eu "OXIZI dlferl'l, lar c.ind n·u exista nici un comp'us c'Olorant, 'gema' e.ste un safl"r alb·~

. .Dn;le .minei~ale i?i :.d~to ... l'esc cu'lot.ll"ea ui1ui element care f.ace parte chlar dln stl"llctura crlstailna" De exe~rninlu nu s-ar p' utea vorbi de tu.r-

... ,' d ... .. .....&!l" , "

co·~'Za~ ~ ¥ '3.ca._. nu ar con,lne in compOzi~ie cQ1pru, care ii da ,culoare·a ·caroc-

terlstlca"

'J'rebuie sa se re,ina eel n.ll toate genl1ele au' 0 structura crist.a1inaA "Opalul" este ·amorf ~i rezulta ca 0 masa gelatinoasa ~i oxidica a sticlei

Ilaturale~ .

Alte pietr~ pretioase cu:·m slnt. de exemplUt ,coralu'l, perle1e :~i ambFa nu ·~e Jormeaza in pao1int ci in marL }\ttt 'coralul cit fli perlele au structura cristalina.

5" DEFf£T.ELE PIETRELOR PRE+IOO1~E

. Va~oarea 'unei pietre pretioas~e depinde de rnanmea, frumusetea '~i perfectiunea de prelucrare a acesteia.

. Orioe piatra pretioasa care' se gaseste in natura sub forma de crlstal

'PU'f se numeste gemif~ .

Marimea gemelor .este unul dintre criteriile de baza ale. valorii .. Valoarea nu este determinate insa .nurnai de marlene, ci sl de puritatea, claritatea si lipsa de defe.cte alepietrei.

Intre ,defeclele pietrelor pretioase se .numara asa-numitele oglinzi sau cricuri, care sint niste plesnituri datorate defectelor de cristellzare,

Un alt tip de defecte sin'! pu,nctele neqre sau broa§tele, care se gasesc in interiorul pietrei.. Acestea sint Ioarte vizibile, mai ales in diamante ; " ele se datoresc incluziunilor straine inglobate in rnasa pietrei pretioase, Inca de Ia Iormarea ei.

Givrurile slnt defecte intilnite mai ales la smaralde si .se prezinta sub forma unei zone asernanatoare ell un geam Inghetat.

Mdtasea apare in general la rubine si sa-fire si se manifesta sub forma unei zone mal clare decit restul pietrei.

Teate aceste defects micsoreaza foarte rnult valoarea 'pietrelor pretioase .. Din aceasta cauza, inainte de prelucrarea pietret brute, se studiaza care este forma ce trebuie sa se dea pietrei, 'pentru c.a prin slefuire sa se inlature un .numar cit .mai rnare din defeotele enumerate.

. Daca defectele nu sint in profunzime, ele pot fi mlaturute prin ~lefuire. Daca defectul este .profund, trebuie 'sa se analizeze daca nu este mai avantajos de a se separa piatra 'in. doua bucati, adica de a 0 taia ..

'6. ·PRELU,CR~~REA PIETRE'LOR PR'ETIOASE'

a.. Generalitati1ll Majoritatea pietrelor pretioase se gas.esc in natura sub forma crtstalizata. Chiar daca forma exterioara nu este asemanatoare eu forma de .cristalizare (cum este cazul pietrelor gasite in aluviuni, care sint rotunjite), structura interna a pietrelor se bazeaza pe sistemul cristalin din care_ Iac parte ..

Forma cristalelor substantelor in .stare cristalina se inoadreaza in-

tr-"~;n\ll din unmatoarele sistemede cristalizare : .

~ sistemul cubic, pare 'are ca forma prhllutiva cubuL In acest siste·m crista..lizeaza diam'an'tul, grranatul~ .spinelul ~i maneasita ;

- siBtemul cvadratic, ca're are ca forma primitiv'a 0 prisma dreapta c~ baZ8 patrata .. In acest sistem cristalizeaza zirconul ;

; -,. sistemul ·hexagonal, cu fonna primitiva prisma dreapta eli baza hex,~g()naJa.. In acest sistem cristaJizeaza· smarald·ul, berilul ~i acva.m·arln:ul ;

._ sistemul romboedric, eu .forma. primitiva un. paralelipiped eu toate fef;ele e;gale ·~i in forma 'de ramfburi~ 'In acest sistem cristalize8za cuartul ~ corindonul;

- Sist~miil ortoTombic, a caru!. .fonna primitiva este q prisnta dreapta cu bam un paralelogram. In acest sistem cristalizeaza topazul ;

. --.. sistemul mono.clinic, are "ca fQnna primitiv8. prisrna oblica', cu 'baza

Un dreptuDghi. In acest sistem cri.sta.lizeazq1 ortoza; .' "

21

sistemul tricl·.inic, sau asimetricare ca forma primitive un .paraleIipiped oblic. In .acest. sistem cristalizeaza amazonita.

Cunoasterea sistemelor de cristalizare este foarte Importanta, deoarece. prel ucrarea unei pietre pretioase depinde "in rnare masuTii de sistemul cristalin din care face 'parte. De acest sistem este legat .~i clivajul ;. aceasta este proprietatea pe care 0 ·au anumite cristale de a se desfaoe in lame cu .. fete plane, dupa anumite directii, Planele supr afete lor dupa care se. desfac oristalele se .numesc plane de cli"vaj. Un exemplu tipic de cliva] il constituie rnica ;.. aceasta se desface in foi1e ale carer plane de cliva]

sint absolut tl)araleI.e.~.. :

Clivajul este intrebuintat . in prelucrarea diamantului la taierea acestuia. ··Pentru taiere se asaza rnuchia unei Iame ascutite pe -materialul care se cliveaza §i, prin aplicarea unei lovituri. pe lama, acesta se despica .dupa un plan decliva]. Bineinteles .ca de asezarea corecta a Iamei depinde calitatea taieturi i obtinute, Din aceasta cauza, pentru ·fiecar,e piatra care se prelucreaza este necesar sa se cunoasca ·bine sistemul de cristalizare .~l directia planelor de cliva].

Fig, ·2. Taietura "in .,~briliantu.

·l'ig. 4. Taj·etura in ,.,sma.ra1d"

Fig .. 3~ Taieturii: in "ro·za" ..

Fig. 5. Ta.ietura in ~~cabo,on~' ~

Diamantele se tale ·,~i se slefuiesc in diverse forme, acestea depinzind de forma gemei utilizate, de dorinta de a se obtine maximum de valoare prin ··.~lefuirea acestei .gerne, de fantezia ~i gustuI artistic al bijutierulul.

Taieturile .:oji slefuirlle in f'OIm1~· alungite se numesc "Marq~ise" sau.

"Suveica"" (Iig, 6·,. a), "I'andel'oque" sau HPara'·' (fig, 6·, b), "B rio 1 erte "

sau t,Picatura"· (fig~. 6, c). .

be .asemenea, cabosoanele .se .slefulesc ."PI'at" (fig. 7, c), "Inalt"

(fig. ·7:, .: b) si "Dub'lru"'· (fi'g. 7, c), .

Slefuirt de.' drarnante '0':1 ·f\ave~ se mai f:ac ~i de tipul "Pavilionu (fig~ 8) ~i. in "Trepte" sau ,.,Scari,e" (fig. 9)..

S~ zice despre un briliant ca este in. opt-opt, atunci cind are opt fatete dedesubt (in loco de 24) ~i opt fatete deasupra (in lot de .32).

.. . ~

b. Forme de taiere a pietrelor pretioase. Pietrele pretioase se prelucreaza pentr u a se .obtine .maximul de stralucire ~i puritate si pentru a s·e scoate In evidenta, prin interrnediul slefuirii, coloratia sau lirnpezirnea

lor. . .,. .

Prelucrarea unei .. pietre pretioase consta in taierea si slefuirea acesteia, pentru a se obtine efecte deosebite prin 'refractie si reflexie ..

Principalele feluri de taiere sl slefuire a pietrelor pretioase sint urmatoarele :

Tiiietura de brilia1tt~ prin care se obtine un ·CDI1l compus 'din dOUEi. parti .~i anume : coroana .1 si culasa 2·, lipite prin bazele lor (Iig. 2) ; .·pla .... · nul. de .separatie a celor doua parti are fop.m·il de cere ~i se numeste rondice. Coroana se compune. in general din 32· de fete ·r~pattizate egal in jurul ·unei suprafete mai rnari 3, care este plata si se numeste masa, tabla SHU. fata,

.. - ~ .

Culasa se 'compune din 21 de fatete alungite, care alcatuiesc cpira-

mida, tenminata cu a mica supraf'ata plata. 4, .numita .gulerassau colet ..

. .. ... .~

Tiiietura in roza, trandafir sau rozeta (fig. 3) are la partea superi-

oara ·24· de Iatete, r-are se unesc intr-un virf situat in ·oentru· .. Partea i-nIerioara ·a· pietrei es te 0 s upraf'ata plana. .

Tiiietura. srn.araltl (fig. 4). .este o slefuire in trepte, care se foloseste .de obicei pentru pietre pretioase colorate, avind formu alungita. Privita de SUS·, piatra are drept eontur un dreptunghi cu colturile tesite (nu rotunjite). La partea superioara se afla o· suprafata . (platf orma) , 'paralela ·eu planul mare a1. pietrei ; aceasta platforma are de jur imprejurul ·mu~· chiilor cite r doua suprafete dreptunghiulare Inclinate, La par-tea . .inferioara-a pietrei se gaseste a culasa fermata din cite. trei suprafete drept .... unghiulare inclinate, pentru .fiecare muchie, Privita lateral, taietura 00; impresia cit are coroana fermata din doua felii, iar .culasa din trei.

Prin tiiietura ·in cabo$on (fig .. 5) se obtine o 'piatra care, privita de sus, este ovala, iar privita Iateral este bombata la partea superioara ~i ·bontbatii sau plana 'la partea inferioara .. In primul :caz,. ~lef.uirea se nu~ lne'~te "in cabo~~()n dubZu, Hlr cell d,e al ,doilea oaz i.n cabo§on si~plu.

c. J:'ormele de -taiere a diamantelor. ·Taierea !ii ~lefuirea diamantelor .se exe.cutii" in dQua forme princlpale §i· ·anume : bJi'liant ·~i .rozeta.·

b

c

Fig. 6. ·e:leftiirl (a, b, c J.

. ,

II

h

a

Fig .. 7L Slefuiri in caboson (a .. b, c).

·Fig. 9~ f?lefuirl· ell fatete "in trepte" ..

Rozeta poate fi Ide mal multe feluri ~i anume : . - eu ooroana, atunri cind are 24 de fatete ;

- ~lefui'ta (sa'q~··roZeti de Anvers), at,,!nci cind--aTe. ,6 sau 12 ~atete;

- ·~zeta. trei fel', cind. nu are decit trei fatete; . . .

~,rOz.eta brqta, atunei cind, datotita faptu'lui ca este prea subtire pentru a fi Wata, piatra ·de diament este numai rotunjiti.· ... , Taierea ~i ~lefultJ'ea dlamantului cuprlnde cinci operatiuni suceesive ; acestea slut: clivajul, .tflJ.ereaJ brutajul sau ebosajul, ,lefuirea ,i polisa-

rea (lustruirea). . ..

Executarea' fiecareia din aceste operatiuni necesitA multi indemlnare ~i mal .. ~Jes 0 perfecta. eunoastere a felului de comportare a pietrei 1a teh-

nologla aplicata. pentru pralucrarea ei, , ,

... La. .. Jn;caput,1J)relucrarea se executa manual ~i, din aceasti caUZ8, d~ un tlmp ·foai'te mdelungat : in prezent, prelucrarea se reallzeaza In mare parte prin metode mecanice.

. ,

-.. ... .. -.. I. .J -

d. Fazele de preluerare a pietrelor pretloase, Prima fazi de preluerare a diamannzlui -~i in general a oricarei pietre pretioase este cZivajut Prln ellva], pi,alTa se ·destpica In mai multe b~cat1 ; prin aceasta ~a'ie se eauta sa se elimine, pe. cit poslbil, defecte'le inglobate in masa pietrel. In acelasl timp se cauta ca ansamblul pietrei brute sa fie cit 111ai bine in-

tr~buin1at. - ~ . . . - ~ '- .: .

Dupa lee s-au 'stabtllt planele de clivaj, se treseaza Iocul pe unde platra trebuie despicata !ii, eu un ~~t diamant ascutit, ~e ex~ti un "ant de-a Iungul liniei trasate, In acest sant se '~aza muchia unei lame. aseutite de, .otel, ~pe care se apqca. '0. loyitura cu elooanul. .In acest leI se. produce desplearea pietrei de-a lungul ~planului de cllva] ... Operatlase repetA

de.atttea ori, de cite ort este nevoie. $." •• ,

Operatia .de Were 'a pietrei se . -aplica in cazul in ca-re planele ck! ellva] nu permit ca prin despioarea ei sa se obtina forma dorita. Taierea se executa. cu 0 m~ina speciala, prevazuta cu un disc foarte sub\iTe din .. bronz fosioros, acoperit ell praf de diamant Imblbat cu untde1emn de masline. Discul este antrenat de un motor electric -1a 0 turatie * 4-5 000 rot/mtn.

Diamantul (sau 'piatra) prins Intr-un .ol~te special care esta 'f~xa:t:~.la capatul unei tije se reazema usor pe ~hia 'disculu! care se roteste. ,- .

Operatia necesita multa ribdare -deoarece, lpen~tru a sa taia un dia-

mant de ma·rime mijlocie, trebuie citeva ~ile., ~. .

.. De multe. .otowi, clivajul este completat sau inlocuit prin tiiere~ .

Brutajul sau .ebo§ajuZ ~~r;n-eJaza imediat dupa clivere sau dupa tAierea pietrei. Operatia consta din frecal~a a doua diamante (sau pietre) unui de celaIalt, pentru a se· uza asPeritatile ~i a se obpne 0 fonma mai apropiata de cea finala. Pietrele se fixeaza lla capatul unor tije de ,ptelt .pIin interme.diul unui cl1ment 'pe. :baza de ~elac. Lucrarea se executA deasupra unei outii in care· se stnnge pulberea rezultata, ~are serv~te apoi pen'tru ,iefuirea §i polisatgea fa~telor.

$lefuirea jatete1m:·· se -exec-uta 'pe jplatoul ·de otel 1 (fig. lO)_, care se .rote~e, intr-un plan orizontal, cu citca 2.000 rot/min. Pe acest platou se pune pu1Jbere de di3.mant imbibata eu ulei. Din ciIlId in Clnd, suprafata discului se zgtirie ~ ajutorul u-nei pl,~ze de ~mirehel, astfel Incit in rizu-

rile obtinute sa posta fi antrenatl p:,Lberea de diam~t. u .. •

PiatTa 2 se fixalzi intr-o puca 'de IOUprU, n·umlt8 "dop , ~, alutorul unui aliaj de plumb ,i :cositor ; partea care trebuie ,lefuita tTebifle 14~ti sutident: in ·a:[.a_ri, .\N~a ,~te Iptllnsa in oapiblJ· pfrgbieir 'articWa~ 3, 181'

aplsarea piekei pe platou se realizeazi prin incirca.rea tijei cu greutatea 4.

Din timp in timp, .lueratoeul ridica nuca de pe platou, pentru a controla mersul operatiei de slefuire.

··Polisarea se executa in acelru;i feI fji la aceeasi masina ca ,i slefuiree. Sing,ura diferent' este ea, pentru polisare, se intrebuinteaza pulbere mult mai finA, iar ap8sarea pietrei pe platou trebuie sa fie eft se poate de b1id~

Fie. 10. Maei,na de ,lefuit.

r : I

7. MET·ODE DE DETERMINARE A TIPULUI PE PIATRA PR ETIOAS A ,

I -- I aAZATE PE ~JtOPRI~J).TILE ~.FIZICE AI$. 9EJ:1EtoR

Dttritatea este una din .propriet4tile esentiale ·ale gemelor.. Cu dt . 0 piatra este mai dura, cu atit poate fi prelucrata mai greu 4i cu atlt are 0

valoare rna! mare. · . - ...

Se considera duritatea unei pietre in functie ·de rezistenta pe care o· are 1a 2:g!rlerea de catre alte pietre, Durltatea nu trebule Interpretata ca 0 re~ten~ -la soc ci la penetrare.

Diamantul, care este considerat ca eel mai dur dintre minerale, se sfirimA· in bucati sub actlunea unul ~, la care- ar rezista miner-ale mult

mal putin dureJ; fiJI,jl·' ,~

:M'ineralogli au elasat mineralele dupA duritate, Intr-o scars tilinliti soora duritatilor a lui MOM, 'Care ·imparte durititi,le tntre 1 ,i 10, 10 fiind

Iuata ·durltatea diamantuhrl (tab.~ 3). : . f"

• - - I

Diamant .. II • • • .. • .. _ .. • .. 10

Corindon " • .. .. . .. • _ .. .; " .. • 9 SPilJeli • '" .. ~ ~ .. • .. • • ~ • ~ 8

Topaz . . a .. • " • • ~ • • • • .. 8 .

AcvamarJn .. • . • .. ~ . . _ • • •. 715~':

SmaraJd 7,5

ZIrcon .. ~ • • .. .. '" .. • • .. .. • • 7 ... 5

~maUnl ..... It " II '" • K .. 7 Ja 7,5

At'

ga '1111 " 7

Granat . ~ • .. .. .. .. " '" .. . II' .. • 7

Cuarl ...... . . " .. .. .. III • • II' _ • 7

Peridot.. _ .. . ~ • . • • ~ • .. Jad ... . .. ~ .. • .. • ~ ~ • ... ..

Mueasltl... . .. It! III I' • .. III • •

AmBZolllt4,. • t • , • .. .. • ~ • _

: Platra ··de limA • • • II • • • ..

Thrcoaza . I • .. • • • • • II ..

HemaUta.. . .. .. ~ .. . 'I' .. • ..

Opal .. Ie, • • .. .. • • .. .. ..

Lapis-lazuli • • • I • • " .. .. ..

Malacbita ..

Gagat (Jais) .. . .. " • .. • • ..

6.5-7 6 -6.5 6 -8.t5

6 6 6

5 .. 5-6 5.5-6

5" . 3,5~4 '.

: .uh~5,

In ultiima VTeme· s-au. descoperit Dol materiele pe baza de bor, cere

~~nt mult mai dUl~ dectt diamantul. ',' .'

.Orlcare din spedi-le miner~~ din scare. _ Mphs poate face 0 rCJr_i~i: pe urmi'toarea, in sensul descrescitor al sc8rH.. Doui minerale de . acee841

duritate se pot zgri~ria unul pe sltul. . . ~: _ . T. :

Bijutierul face adesea "1!z de pPa pentru a incerca durlta~ unei ~ie:" tlre •. ~ 0, lWQ8rJ t~fl ,~, ,p.J~1 ~"2._'@.t~4 indi~i .. d~~i $ iiS,1:it tirlfi"I. - ci'

- ....

aceasta piatra are o.duritate mal mica. decit 6··~ ·.0 urma mai fina .indlca ca· piatra 'are '0" duritate ··intre 6·,:5 si 7, -i0T daca piln nu la:s·a nici un. tel .de urma insernneaza ca are 0 dutitateintre 7·,5 t?i 10·.

O· platra care are. o duritate Intre 6 ·~i 10 va· zgiria ell usurinta sticla. Pentru determinarl rapide se folosesc creioane care au in vtrf mine-

rale de diferlteduritati. .. .

. .Se Incepe Incercarea cu virful eel mai putin dur si se Incearca .pe. culasa ·pietre:i,'eit rnai .Iln, .,pi-na apare prima Zt.girietur.ar_ Iucru care perrmite sa ;~e determine . duritatea 1"e'Spect.i\~a." .Acest sistem are dezavantajul ca. dtra pe care 0 ·lasa ultirnul creion .produce o d eterior are a .pit:~tTei. si nil treb·u3.€ s·i}··se abuzeze de aceasta metoda.

. . . ~. '. .' '. . .

Densitatea . (respectiv greutatea spccif'ica) sc poate determina prin doua metode si anume .. : prin cintarrrea pietrei .~i ·.a. ·greuta,i:i volumului de apa dislocuit ·qi prin Iolosirea lichidelor cu 'derrsitati diferite !?i. bine ·c·aIi-~· brate sl etaloane .cu densitate care nu este obligutoriu .sa fie ·'pietre ·pretioase, Densitatea se deterrnina tot: -cu scopul 'defrnirii unui tip de piatra

pretioas a. .. .. . .. .. ..

In ta-be'lele .4 :~i 5 se dau greutatile specifice ale principalelor pietre pretloase :~i semipretioase, precurn ~i tabelul ell densitatile lichldelor ce se, intrebuinteaza.

. .. ~

Pentru usurinta Se utilizeaza eter, care prin evaporare din solutie 0 face sa se concentreze. Prin concentrares .solutiei .se determina care .dirt doua - etalomrl sau 'piatra de ineeroat ~ se ,ridi-cEi· mai "jntii Ia suprarata solutiei din eprubeta in care se .face incercarea.

. Din clasa diamantelor celebre rae parte 0 serie de pietre pretioase, dlarnante a carer marime, ':p·uritate ~f prelucrare, le confera o frumusete exceptionala si, in consecinta, un cost Ioarte ridicat, .,

In ordinea rnarimi}, ele sint. catalogats in ·felul urmator :.

. eel mal mare diament cunoscut in lume pi.n~ arum .este Cullinan; a fost descoperit "j·n 190-5, .in Transvaal (aproape de Pretoria), Brut, acest diamant cintarea 3 024 carate {1 c-arat·== 0,2 g). Dupa 'prelucrare~. aceasta

greutate a ramas de :-516 "1"/2. carate. .

Marele Mogol (fig. 11) cintarea brut 78.7 1.12 carate, Iar dlllpa .prelucrare .a fast. .redus la 279: carate. A fast .descopertt in India in .anul 1650. .Forrna acestui diamant .s€: laseama.n.a ell .a unui au taiat pe [umatate.

Orloout .a fost descoper it .in .India si cintareste 194 .3/4. carate. Dia-

mantuleste slefuit in forma de roza ·(tran'dafir). .

Florentinul cunoscut ~i "Sub nurnele de "Ma:rele·. duce Ide· Toscana", .cintare~te 139·,5 carate si ·este. sletuit, de asemenea, in forma de roza ..

. .

Reqentul (fig. 12) ia fest -desceperit in India ill minele din Partoul la

sud .de Golconda.

Cind a fost descoperit cintarea 410 carate, jar .,dupa .prelucrare greutatea lui s-a redus .la 136 .. 3/4. carate ; .munca .de prelucrare a acestui diarnant ~a durat ·;doi ani. Este slefuit in for-rna. Ide briliant si are colturile rotunjite ..

Cu. toate lea este 'p'liti-n. galbui si are 0 foarte mica .,r'.oglinda'·' aproape invtzibila Intr-un colt al lui, ate totusi niste ,,~pe.H extraordinar de frum03S'e· .. Actualrnente "~e gaseste.la .muzeu 1 Luvru din ·Paris ..

Stetiua Sudului a fest descoperit in Brazilia. Cintarea brut 2.541/2 ca:rat.e .si dupa .prelu.crare a ajuns Ia 12.5.1/2 carate. Este slefuit "in forma de briliant:

K·ol1-I-·rloOi~· (fig. 13), care este cunoscut in Franta si sub numele de ,.~Mu.nte de Iumina", a fest descoperit in anul 1.5-50 tn. rninele din Golconda, o .prima qlerruire in forma de roza· a redus greutatea lui de la 793 ··carats, cit cintarea brut, "la· .l86 carate.

Tabelul 4

. . , '
,.
Gema sau piatra Grto.t.t fa tea ·sp~incll. Gema sau ptatra Greu tatea .~pcciti~·
·p;/c·tn3. gjcm3
..
·4i80~5l20 Turcoaza 2,72 ,.
·1\Iarca·sita
.Hematita 5 BerHiul 2,69
. . 3J·93 -. 4,80 Smaraldul 2 .69
Cormdonnl
Zlrcenur 4j69 Cuartul 21165
Granatul ·31'.60-:· .4,20' ' .Agatul : ·2,62
Spill eli ·2,.55-.-4~10 Ortoza 2~56
Topa-~u 3-,53 L apis-lazuU 2~.38-·2~50
Dlamantul 3 .. 52 .Opal.uI '2,1-5
Peridot til 3,30 Gagatul (Jaisu"l) 1,3()
Turmallna 3,·10-3,,20 Anibra 1.;07
.Iadul .. ·.2,90-3,1·0 .. .. '. ........ - - - . -. I • I _ _ .... . .
,. .Tabelul ·5

Dens"ltit·Ue unor .materfale SaD Ilchtde etalon

.
.Lichidul. IIUt t er ia luI Dcnsitatcu : .Ob!l{'rv~ll ii
sat. gjcrri3 . .
: ~
5"O?-o .. Amestec Iuzfbil la ·7.0°C
Azotat .de; taJhr ~i. de argint ·5
, ..
Solutle mercurlca de bariu 3,5"8 Llcoarea Rohrbach
. . _ . ..
Todura de metil 3.3
..
Solutie. de· biioduta. de. nlercur. ~i potasiu 3,196: Lie 0 area Thouret
..
7
TttrabrO"mura ·de .ace.tilena· (Bromoform) 2j90 . , ..
.. ,;
BiiodurA de· mercur ·2~77 .

. . . . r
Glic.er~. ,(la 2p.oC) , "1,26 ~ . _. .~
, .
. . . . Fig. 11~ Marele· Mo .... g.ot

8 .. DIAMANTE·: CEL·EBRE

Ffg .. 12 .. :Regent.

Fig. 13~ Koh ... I-Noor.

. .

·Fig.·14· • Sancy~

27,

.1\ fost )ret-~ia~.: ·di-n: :.q(l.~ .. ~n.:. ;!iQrib·a .: (ie..:. 'brili~a.,n,t: ::~l: :iil·. P,t~ .. Zefit ·cj·~:t.a.t:¢~t~ t03:··:·~14 .. -carate ~

. ~ .

; I.; ·S.(J,~cy;w .. Ul (f"ig.~: 1·4) ·a· :fOs·t.·. desooperit 111." 'India .. §r· este :·~lefuit· 'in ... formit ..

de .. ;,pandeloc··'''' ·adi~:.:·ih .fo·tro.a de p.:~r~ ...

. :·N~· .se-eunoaste ;gretttate,a ·1"u:I .exacta. ·Se :.:spu·n·e- c·a_. at·· ave a·· J·26 carate

sau 33 . carate .;:. .se -, Ipare ,ea. ~.gre.litC\te.a. 'cea .mCit· l?r.(j/Q~olla ... este de ~~ip·rQxim~:a·"tiv. :5·3 ·l:/.z . CArat~.: .. ·

: .: ~ .. : ·~Dt~m{in.tiil··.·Qbrili:·~nle:I.e) :s.e~ ·rll9rtte·f\.za:· ··(le· ])r¢f~titl"ta·. tn .·pl~tii1;·~; ·:·au,r· :·a\·b:· ·:.s-~u:·:··g{~.1b(Hl., .sau .argint, :fin·I':. : CeIe lalte ·:.pie-tre·--:.c.olora·te se :,monteaza de obleei

Jtl .aur :.galben .. · -,

tilap1tttlul J V

'PIErRE PRETIOASE SINTETICE-,

$IP(ETRE' 1M ITA TIE ;

PERLE, Fll.DE$, ABA,N,QSl CHIHtIMBAliy'-----

. . : . . .

EMAJLi.JRJ

i .. PIEtrf~} .. p R·.E TIQ· A$.. E, )SJ-NT·E'rlC·E.· ··S"l P1ET·N.t:· .. :IlVltT.ATtE

~ .. ~ ,

" '-:i. ~ .

., ,"

·4~ GeO£:r~i~i(i:.:~ nih .:(:.:~.q~ ·ptirltat.ii· .:$.j. ·a. frumusetil Ior .·$1 ·titi"e(i~i ·a; uti-· litatii, ":pi·etrele··:tPre,~iQase .au rUst :f.o·arte·.: .. apreclate -JQCa· din::·.celEf mal vechJ "t-l,ntj1utt ... ·FJS-t:e ::d·e(;i .normal. sB.: . .s·e -Ii :'e·a:utat· din toate 'vremurlle ·,'recotistlt;~.li~ rea, rt\!l{)¢:lliJ~eJl:,. Iaorioarea ·:$:~tI,··. ilni~~t·¢~ lor, ... $.'~. :·rCutt{)$(~·· .. ~aZl;1.tr ·-cl.ud. inca ~gtptenii lnloel.lia:u· .ptetrele ~pre,~·oase: 'prill pasta-de ··'stLel.&,·q)~· care o Incrus-

tau-in metal, .. .....

·A·u fQsl··d.~ooQ.pe.tite 'll{jl .!pto·c.e~l~ .. de :fa~l'Ic~·.~:·· a :11¢:~:tOr ·.p~elt:e1 · ... astfel ~ilcit. ~perfeCti-lln·ea·· Ia .. ···eare .s-a ... ajuns ···astazi:·,: ::face l1r.n·p·()slbila· .recu;lto·.[lf;terea, _".itt. :.·(rp,·elt:!..; ·:~zu:ti., ·.3· unor ··pi.e:tre Imioo,\te:, GU odhiul libe.r. .Pentru a .putea ·qefill1 precis i.d~·c~··. 0', ··pl:att.a:. prff\}:o'~sa .~~~ ... it~Ju·.ralc;i., .. ·s-int~'tj:qa.· sauartif! d:ala ,. este ... necesar sa. se apeleze Ia .l.n(.~rr(~ati. de Ja!b.ora,tor,·: "fa€:ut.¢:· c~. ··a:~rt~tura tf-bfA'pJje:a.'t·a ·:.$1 metode .~¢i;a.·lizat¢," care .·.se .bazeaza ·:pe·· masurarea Ioarte ·ptecls.:a· a ltnghtutl10t : .. (}¢;. t~t~Ct~¢."":·ff. ·ltlIfijl).i:i~. '... : ..

.. faciti<i" apst"pact~e· deImitarea unor ple-tre'··JP .. reticase prin .uti:1i:za~ea .,.at·to·t ·;'fl.i·¢·~t-e.: :rntit..··:rPittiIi;· ·pt~:tfq~·s¢: cum .ar . .if cuartul, -, :,spiri.·eJl. ~(i :a:ltele;:·.!?e, .poate face o cllasi·f.~care·ll- il11ita·tiilpt- ·irt:f Pi..~tt~· ··t¢o(fn~~J:t.ui~.,· ·plet~·. sintetlce,

J.:,$i:milljs.ur i" .. s.a u: ·asem·ana.toare··.~i'.. -pietre :,:tdu~blate·.'··':.. .. ..

. .

. b. OlJli~e:re.~ ... :pi.etfelor .reconstltulte, 'Prin tQpf~.a· J.~.: flac~t&·: ;Qx,Ulidrl@·:

,a .. ··.lp.u~~.rii ·:d::~:~· .rUibt~, :s¢ .iPQ·~:.· ·6bti~e .rubine, Di~.~i .rubtmrl ·outin·.ul :.est~ .~.de· .0· rna·rime neo.bi5;·i1ui1-a., ·.;·~lce:ci$.ta: trie.toW)·:. nu ·~·ste .u.:tili~a~tti In>iP~·~z~~t-, -, ·.(;l~¢.t.~ ·.pr~z-in·~a .' -tref Ineonvenlente ~t .anume :: este .greu ~.; se ~e-lectit)rt:~l .p:u~:Qere ··d~· .~.~bh-t :de·.· In.·alta. p':\ll~i~a·t.e:~ ':p.iatl~a· se:· &fal~j~·ma.: la: §lefuir.:e,' :$.l .ou ·-toate: .t.p .. ~~

s urlle 'Ina t~,,·Pi·:a,:tra can ~tri.€(!i.:nc-l~·Zi uni de· gaze, .: ....,". f.:

... ··O~ t:n·et04a ·imib.unatat.~ta .. este aceea :.:itl.. care -se: ·u:tflize:aza· .la: tnceput .. ·:·~Q .crista] ~¢. ·ir~d?jn.· ·v:¢·.titcd).il Ip,e. .. care :s:e ··f.¢b.ie-o.tg:aiii ·pulbere\ de . rubin, · ... tQPlt·ij ·tot ::tn .·flacara. "(jXiPidt.iica·~:. ·:P~,tticulE!41e.:· ·a.:e:·· p..tiJQ:e)~e· lOp'ite~~ .a1liugi.:nd: . ,pf. ·"$U~

· .. pratata rubinului de ";bazii., :.se :··erls·taIIz.f#:az~t ::'intr-o retea care .eoqtinu.a;l re-

\:¢::~11."~. ·~d~ .. ~c:biSlallz;.a:h¢~· .a T:u·b.i;tu;J1 ul ...inl\-ial ~ ... .:

.. :P·e§i 'i"~ .felul 'acesta .se ~pot ··<>:bt:ine .uneoni rubit,e -. reusite, ... a~{azl· -se ·pr~~.a. ·::rijrbine1.¢ .$.int"etite, ·:p.rin .. aceas.fa metoda Tealiilindu·-fa~.·" oeatttate

rnul t mal··c"O·n.~tanlll.. .: .; ..," -, ,

.. . . . ': .. ' ..... .. .

... ~." ..

'c, Ob1i:ne~ea:. 'piet~elor ·.Pteti.OO$·e· ... $t-"pte.ti~~ .. ~ M·:e·ttm.8.: .de f.a.b·r:i¢~te: JJe:· r p~.~.;

· .. sin~t:ica. .a .. ~pt~t17~lOr lPt~:t.i.QtaSe .. a·:re Ia ;b.aza: ·::pro·cede·ul. profesorului :·f·ran~' 'Verneuil .collceput. in. t90:4 .. 'Prfn acest.::proc·eaeu··:.se produc (rJlbine ·~i ·sa11r.e ·l~~ ·~ntitiitl. aPre.ci'-a;Q.i.l~. : .. n·g :nqmtil pentru lblj~:\it~f:·~.~'.. dar .rna! .ales ... :~nttu

:nevolle··: r din ee.tn ,ce··· mat "trnl·rt. ale Int)-\lsltiei ~ ; .. ~ ';:.'1 :

. .. '. .. . . .' .'. . . .'... ", .. : .." . ". '.' .' . . . ~ . '. . '.~: .

.: ~ .. .....

Materia prima folositala f'abricarea rubinului trebuie pregatit'a intr-un cuptor in care se inealzeste alaun .amoniaNe~er·vor cu pilnie. cal, pentru.a-I transforma in alaun cal-

·de cvrgere~ cinat, In .alaunul calcinat se arnesteca

., . oxidul Ide ·c.rom pentru obtinerea rubinului sau acidul titanic pentru obtinerea safirului, in cantitatile corespunzatoare tentei pe care trebuie· sa 0 alba piatra. ,.

. .La rindul sau, aparatul proprlu-zls (fig. 15) se cornpune dintr-o incinta plagata la partea .superioara, in care .se . gase~te uri rezervor ell pilnie ~i gura de curgere Ia partea de ·10s. In .rezervor se gaseste ·pulberea cornpusa din materia. de baza -si colorantul necesar, Un cioca .... nel actionat electric- loveste ·u·~ot .~i. la intervale regulate· marginea pilniei rezervorului, pentru a .face sa curga, 'cit. mai uniform, a .fcarte mica cantitate de pulbere, intr-un tub asezat dedesubt unde este antrenata de jetul ·de oxigen care este introdus pe .la partea Ide' sUS a .inctntei prrncipalc.

In al doilea tub, care inconjura pe primul, se injecteaza hidrogen sau ·,gaz

de Iluminat care arde In curentul de oxigen, ..

In cuptorul situat la partea de jos se .ajunge datorita acestei arderi,

la 0 temperatura de 1 50.0--2 ·OOO°C~ .' ~

Sub actiunea caldurii, pulberea de alumina adusa de curentul de ·oxige.n S"e transfonma ·in ·cu,pto-r· "in picaturl Ioarte rnici inca ndescente , care cad pe virfurlle unei tije-suport mobila, constituita dintr-o bagheta de

material refractar greu. fuzibil. - . -' , . . .

Plcaturtle incandescente se .depun, racindu-se pe virful baghetei, 1a inceput sub forma unui con pores si opac, Apoi, pe masura ce conul se ridiea. ~i virf'ul sau ajunge in .regiunea ceu rnai calda a Ilacarli, alumina se . topeste si se forrneaza un virf care .creste odata eli stratur ile care se suprapun, operatia conducind Ia forrnarea unei pietre avind forma din

Iigura 16.

.Suportul mobil, din. material refractar, se poate manevra din ··ext~riorul.came.rei de topire ~i s.erve~te Ia ·men~ineTea Ia nivel. co.nstant a suprafetei superioare a

. pietrei care. se· rormeaz·a in zona optima, a~tf(!l incit· s';t ·.n·u se aJungft 1a :l~! berea topituril ~i sa se obtina. afinajul dorit. Cind 'piatra a ajuns la mari.mea necesaral flaca,ra ·se stillge ·!brusc . .realizi.n1dq_-se un fel ., de calire, datorita careia platra se ~d.esface foarte ~or ~j destul.· de precis ·1il d.oua, CU

condltia. ca procesul ·de to·pire sa: fi .fost -... 16 E· }':,.. f .... ub"

\' l' ·lg. . va U'r1a ormaru r. 1-

bi11e condu.~. ',... nului sintetic~

AlumIna

\

Hidragen

. Gaze drs!

Fi g. 15" Apar atul n Verneuil" .

.. .

Datolitii racirii :brw;te a pietrei pe oapul superior al el, apare 0 coaja alba care poate fi inla.turati ell WJurinti ..

eu un astfeJ de aparat se pot produce apt·oximativ 80 carate de piatra prelioasa pe ora fji se pot obtine cristaltzart pina la circa 200 carate !Ii chiar mai mult deca se aplici. 0 mecanizare corespunzMoare aparaturii ,1" anume mentinerea eonstanta a flacarii, manevrare autcmata a cobortrll

suportului in Iunctle de cresterea pietrel etc, ..

Piatra scoasa din cuptor este supusa operatiilor de Weret 'bru.t&j, ,le-

fuire etc. pentru a ~putea ti utilizata ca bijuterie. j ~

Aparatul, metoda de fabricare ~i mate-ria pri.rnA initialA sin.t aceleasl pentru obtlnerea pe cale slntetlca, a ·tntregii game de corlndoane.

Pentru obtinerea saflrulu! alb nu este necesar sa. se ad.auge colorant

41 materia prima.· .

De reguli, in !bijuterie, pietrele obtinute pe eale sintetici este obligatoriu sa fie numite clnd sint preze.ntate spre vinzare, ca : rubin sintetic

safir'sintetic, corlndon sintetlc culoare smarald etc. '

. d. Obtlnere~ pietrelor dublate. Dupa pietrele sintetlce, pietrele udublate" sau "dUibleturile" sint acelea care imiti eel mm blne gJletrele+ fine (toate pietrele p~~ase verttabile se mai numesc ~ pietre fine). In general. ele se compun din piatri fina, deasupra, incolori, care dl sclipirea tipica ,1 care este "coroana", ~i din culasa (sticla oolorata), dedesubt, care d4 ut-enta" pietrei. Aceste doua pir\i s1nt Iiplte intre ele la nivelul ron-

dicelui" deci baza pe baz4. , . . ~'

Tipul aeesta de pietre este usor de Idsntlflcat, deoarece partea . de deasupra a pietre! este foarte dura, iar cea de dedesubt poate fi· zgiriati ell plla, Prlvit de dedesubt dubletul, apare ca 0 zona violacee de jur tm-

prejurul pietrei. ..

. Cind coroana nu este eompleta, zona planului de Imbinav.e se poate

observa U40r ell lupa. . ~ ~

Metoda permite obtinerea celei mai bune imita1;ii a. smaraldulul cu ajutorul a doui piese de cuart care se imbini cu -ajutorul unui mastic transparen-t sau colorat, In acest caz, zona violacee nu mai apare~

Se mal pot realtza Imitatli de smarald din trei buciti. cea -de deasupra ~ cea de dedesubt din euart, Iar cea de Ia mijloc fiind· placi din sticli

. colorata.. .

Dublet~rjle nu pot Ii Incalzite deoarece datoritA ItnitUl~ii el~ ~ de-

te · ~ ,

noreazi. ~ ~

Cind Imltatiile slnt formate prin lipirea de plici de pietre fine se n~m.esc dubletu:'Ti, Jar clnd in struetura lor intra ~i stiela transparenta sau

colorata, se numesc tiubleturi false sau flils-dubleturi. .

. .. : '"

.,' e. Sfmll~surlle. Simili~uril:e sint imita1ii din sticll sau din cristal de

. inalta puritate, ." .

Deoarece ideea ,i realizarea acestor ;,pietre" Re datoresc chlmistului german J .. :Stras..~ert ele se numesc "Strassuri~' .

'. Se obtin p~ntr-un amestec de silice:, oxid de plumb, potass caustlca f}1 ~rat de SodlU (,borax) c~are se top esc i~preuna, avtnd grlja 'ca topitur,a

S8.1nglobeze cit mal pupne ~i mai ~ci·bule de aer. ·

• I Stressurlle se fletuie6k! in general in lonna de briHent sau de rozi.

Pentru ob\inereatstrassurilor colorate se adaugA 'amestecului tnainte de .. topire colorantul dOlit, care ·~te fi : puqJura Cassius pentru ~n, , 9xid de cupru pentt~ smar.ald. oxid de cobalt pelltru safir, clorat de argint

pentru topaz. . ..

.30

81

Cind se ·urmarf!4te sa se dea 0 oarecare opacitate pietr~i, se adauga

o eantitate mica de oxid de zinc. '.

. -

Gradul de reflexie al pietrelor transparente, care imiti dtamantul,

poate fi sporit prin aplicarea metodei numi-1a de ,,sitmilisareC5, care consta in acoperirea fntre-gii suprafete sau numai a unel lpstii ,8. eulasel, cu 0 pelleula dlntr-un material straluettor care joae! rolul de orlinda reflec-

tind razela de lwnina~ ,

Similisurile slnt usor de pus in eviden~, "deoarece fiind de sticJA pot fi zg;riate de .pile obisnutte.

f~ Rec~terea rapidi a briliantului. Briliantul poate Ii recunoscut

in felul urmator ':, .

- Se examineaza platra cu 0 lupa mult maritoare, BriUante1e veritabile au, in geI?eral, urme de carbune negI'u,. care chiar daci sint mlel ~i

fine se pot observe c;u lupa. ,: , ' i

Se va ~ine seama ca brlllantele pot avea culorile ui.unaoo'are : alb, alb.:. albastrui, ga~bui, galben-verzul, verde, brun, albastru-petrol !ii negru,

. - Be va Incerca pe spatele pletrel, daca aceasta -se zgirie eu v1rl·ul 'unel pIle in forma de lac, fcarte bine c8lita~ Daca piatra este veritabi18, pila nu va 'lasa nici 0 urrna, oeea ce indica ca- greutatea pietTei:poate fi 10. La pletrele imitat!e, pila se simte ci "prindeH deci.va lAsa 0 dtri zgtriata,l

_. Avind in vedere ca la slefulrea unul diamant verltebll, pentru a nu se pierde prea mult din marimea lui, nu se reallzeaz4 0 simetrle perfecta astfel incit Ibriliantul'rezultat prin ljlefuire nu are 'nici el \f·orme cu simetrie perfecta ; -pnind·u-se mai ales cant de ,,fatale pietrei, 'acesta poate fi un indictu de calitate. In plus, din motive Ide uzinare, la 0 piatri veritabili vfrIul opus "fatetei'· ri\mine putlnnesletuit.

- Briliantul verltabil Introdus intr-un vas eu apa rece eurata 1f;i va pistra contur-ul, pe cind pietreJ.e imitatie ~-d. vor pierde din cauza indioe-lui de refraetie diferit de al pietrei verltaoile.

- 'Diamantul "i In conseclnta ~i briliantul (diamant prelucrat) taie

stlela, in timp ce alte imita~ii chiar dure fiind ele, nu 0 pot dectt -zgiria.

Dlferenta este cii 0 sticla zgiriata se va sparge, pe ctnd una ta.iati Be des·prinde in Iungul linlel de talere.

- DacA se pune eli un virf de ac 0 picatuTa de api pe suprafa"ta degresata a unui brlhant, se constata en picatura i,l pastreaza forma, pe clnd la imita~ie se-la1e,te Imediat,

- Abureala de pe un brillant verltaoll dispare Irnediat, pe cind la cele hnitati~ persisti mai mult timp.

Pletrele care se ·pot co.nfunda cu ·briliantele verit8lbile sint cele de

lir-coniu natural ~i safirul sintetic. .

-- 0 ultima cer.cetare '8 pietrei, se va face pentru a veda d~ nu este reallzata din doua ·buca\i .~i anume lata dintr-o tplaca de briUarit veritabil,

sub care s-a lipit 0 (!omple-tar~ dintr-o pia.tra imita'\ie~ . ,

In cazul dnd trebuie treparata o.piatrA cr~ti sau despicata, 'aceasta dupa 0 curA\ire fJi degresare prealabila (in al0001. eter etc.) se va lip! cu "l>alsam de Peru".

eu 'balsam de Peru - care se gase.te sub forma unui praf cristalin, - se pudreaz4 suprafetele ca·re trebuie lipite ~ apoi, potrivind cl,t mei exact - fetele spArturii, se tncilze,te pi'8tra. la 0 flacarl ·de ~pirt· Iplni .la toplrea pudrel ; lodata eu topirea' acesteia~ buci1ile se Upesc aUt de, bine inclt dujli i r.iclre IIi cura1Brea conturuiw. lipitura" dacA este bine f6cuti, abia sa poate

observa. . .' ..

•

2. PERLELE

a. Generalitati. Perla este 0 concretie (depunere de saruri in jurul unui corp strain), fermata in corpul anumitor scolci,

Majoritatea scoicilor perlifere se gasesc pe coastele Ceylonului, in Goltul Persic ~i in Golful Mexic,

Compozttla perlei este aceeasi ca a sidefului ~i este .alcatuita din trei elemen Le sl anurne : conchiolina (rnaterie organica ce formeaza scheletul materiel perliere); carbcmaiui de calciu. (materie anorganica IDe umple gal urile scheletului ·Ide eonchiolina) ~i apa,

Desi in compozitia lor intra aceleasl elemente, perla ~i sideful au aspect diferit, deoarece perla confine mai puyina apa decit sldeful. Perla este constituita din straturi concentrice, care reflecta lumina .intr-un .fel eu totul deosebit, numit orient. Sideful este constltuit din straturi plane suprapuse ~i nu are stralucirea perlel,

Cu toate ca este suficient de dura, perla se zgirie. Ea nu rezlsta Ia caldura si, in consecinta, trebuie sa fie ferita de incalzire .. peste + 130°C~ Acizii, parfurnurile ~i chiar transpiratia ii ataca suprafata, -reducindu-i stralucirea ; acest detect se poate remedia prin polisare ..

Forrnarea perlei naturale (fine) in .scoica este accidentala ~i se datoreste intraril intimplatoare in scoica a unui graunte ·de nisip, a unei.Iarve,

-sau a oricarui alt corp strain. Jenata de prezenta strruna, molusca actioneaza prin .a-l llm·braca in straturi concentrice de substanta perliera, Pe masura ce trece timpul, straturile se inmultesc, perla ·devine din ce in ce m r ai mare, iar corpul strain este izolat din ce in -ce mai bine in corpul

.. . ..

SCOlClI ..

·h. Formele, recoltarea ,i valoarea perlelor. Perlele pot avea dlferite forme ~i anume : rotunda, .para, plata sau curbata, Forma unei perle este determinata de locul din scoica unde aceasta s-a format. As tfel , perlele rotunde se gasesc in carnea scoicli, cele in forma de para sau plate sint asezate catre marginea scoicii, iar !perlele curbate se intilnesc in ·veciriata-

tea rnuschiului sooicii. ,

Culoarea ~perlelor are nuante diferite, in raport cu natura fundului pe care au trait scoicile. Astf'el, .perlele care s-au format in scoici care au

trait De funduri ierboase sau eu alge au nuanta verzuie, .

Deseori, perlele .au mici defects care pot fi mlaturate printr-o prelu-

cra're corespunzatoare, .

Cele rnai im}portante ;baze de recoltare·a scoicilor pe.rlifere se gasesc .in Golful Persie.

Dupa pescuire, scoicile sint €.xrpuse la soare :}i d·upa ce .putrezesc se extrag perlele mari ; apoi, sooicile sint fierte ~i trecute prin site, pe.ntru a

se recu'p·era ~i ·perlele micL .-

Unitatea de :greutate intrebuintata pentru perle este ,g'f!ainul, care in bijuterie este echivalent (:U un sfert de ca~rat, adica. 50 mg (n1). 64~8 mg cit are in tehnica)~ Carai'ul.pentru peple e-ste de 0,2 g.. .

In tabelul 6 se d·au cores.ponr)en~ele unita,iLor de masura la definirea

perlelor.. .

Valoarea unei perle este pro,portionala eu patratul greutArpi sale, in':"".

multit eu un factor care ·depinde de frumuse~ea qi mari-mea perlei. . ~ ,.

Perlele a. caror greutate este mai mica: decit 'doua .. grainuri au 0 v·aloare foarte mica. V'aloarea. cea mai mare 0 au perlele .a. caror greutate este ell'prinsa -intre; ,15· ~i 35 de grai n uri .. Peste 35 grain'uri, costuiJ. lor rapo:rt'at,

3 - Manualul biju'Uerulul _. cd. 135

,."

Ta belu! ii

~~ 1".
: I I
Grain I Puncta
Carate l1iligralne Grain Punete Carate ··?\.liHgrame I·
.
ljtQO 2 O~O4 I .1 1/2 100 2 50
: 4
1/50 4 . 0108 .2 1 ·200 "100
3/100 6 OJ12 .3 .~ 400- H .200·
-
1/20 10 UJ2 5· .5.. .1000- 20 500
1/10 20 0,4 ro .10 2 000. 40 1 000
1/4 5·0 1 25 100 20000. 400 10000
- .............-- - - .. Core~pondeD,a unihllUor de mA§lIrA la definireo. perlelor

·a

Fig~ 17. perlij· japo-' neza.

Fig~ 18. Endoscop ..

, . . ,

la greutate scade, deoarece, .daca s-ar mentine aceeasi valo.are unitara, ele

ar fi scumpe ~i s-ar vinde greu, .

Cu cit. perla este mal rotunda sl leu cit orientul ei este mal perfect, cu. atit valoarea perlei este rnai mare.

c. Perlele de Cllltuta.· Deoarece pescuitul perlelcr oste anevoios, au Iost cautate rnetode pentru realizarea liar pe cale artificiala ..

.Se cunosc trei Ieluri de imitatii de perle, si anume : perlele de cultura, perlele .japoneze ~i perlele Imitatie proprlu-zisa.

~: De tapt, perla de cultura ·nu este 0 'imitatie, deoarece ea este realizata in aceleasi conditii ·ca ~i perla natura-lao Dif'erenta intre acestea 0 con- ; stituie f'aptul ca perla fina -se Iormeaza accidental, in timp ce perla de cul-

tUra esie· rezultatul interventiei omului, .

La perla de cultura, nucleul care Intr-o perla naturala .este format dintr-o particulaoarecare, este constituit dintr-o bobita de. sidef introdusa in mod voi t in scoica.

Scoicile astfel grefate sint depuse in niste custi speciale, la aproximativ 3 m sub .nivelul unarii, !?i sint tinute acolo intre 2 f?i 7 ani, dupa grosimea. stratulul perlier care trebuie obtinut. Din cirrd in cind, scoicile sint scoase, curatate ~i .controlate prin raze Roentgen·~

Perlele japoneze sirrt tot perle ·de cultura, ·al carer .nucleu insa, in lac sa se aseze .in carnea scoicii, .ramine in contact eu carapacea de care se

J .

lipeste ; din aceasta cauza, forma acestor .. perle 11U maio ·este rotunda, ·c1 se-

mlsferica. Aceasta semiperla se dezlipeste ·de· pe peretele carapacel, iar partea care a foot ·lipitii se tale eu ferastraul ~i se acopera cu. 0 placa de sidef care se lipeste artificial. Dupa lipire, placa de sidef carea fest adaugat§. se rotunjeste, .!pentru .acompleta sfera perlei.

Perla [aponeza se considers [umatate sau trel sferturi aooperlta, in raport cu inaltirnea h a placil de· sidef care 0 cornpleteaza (fig. 17)~

In general, .perlele imitatie sint executate dintr-o sfera ·de sticla subtire, p.ulverizata la· interior ,~.i exterior ell 0 vopsea sidefie. Uneori, perla imita.tie este um'pluta ell ceara alba, iar alte·ori ·este realizat.a dintr-o hila plina de sticla.

d. Procedee ·.d·e i.dentificare .3 perlelor. Pentru a se ·id-entifica 0 ·perla imita~ie, se· zgirie suprafa\a ei : daca. prin. ~giriere stratul sidefiu se curata

~i se ajung·e la sticla, este evide.ot ca perla rill ·este n,aturala. .

P'erla ja.poneza ·se recUnoa~te i·mediat .prill diferenta de aspect" dintre perla propriu-zisa. ·~i placa d·e sidef care a fast adau'gata. ·Totoda~a, orieit de bine ar fi ,aooperit locul liipituTii -intre.· aCe$te ([Qua. por~iu·ni, acesta se poate observa U!?ot prin eXcmlinare ell lupa.

Mull n1ai difilcilfi este .irlsa diferen·~ierea prin observare intre "petlele natuj:'ale ~i cele· Ide cu1tu'ra, deoarece aspectu'l e~{terior ·este'· atit .. de ase·ma-

-: r ..

natal', .incit nu se poate .deosebi (rna de alta. Pentru a se putea face totust :a·ce~sta deoseblre; exista un I?are nurnar de metode care difera dupa ·felul In care ·3. fast prelucraui perla, ~i anume : daca are .gaura sau nu, sau daca aceasta gaura strapunge perla .complet sau partial.

Doua din metoda ·prezinta 111.ai .multa siguranta in determinaraa naturii !p~rlei. Prima este 'metoda prin raze X (Roentgen) care se aplica la perlele negaurite si se bazeazape aspectul-diferlt pe .care 'perlele fine ·.!?i .eele .de -cultura 1·~ proiecteaza pe un .ecran, atunoi cind .sint parcurse de aceste raze . Astfel, imaginile obtinute sint figuri geometries hexagonale pentru perlele fine sl in ,,<;ruce .de Malta" ;pentru ··perle"le de cultura ; aceste figuri .se rrumesc spectrui lui Lane. ..

~lentru examinarea perlelor gaurite se uti.lizeaza metoda ChilowskyPe~rrlr:. A~easta se bazeaza pe ·uti~lizarea ·u·nui ac gauri], "in interiorul ca-

·rUla .slnt fixate .doua mici oglinzi Inclinate in sens opus 180 45° fa,a ·d.e axul acului tubular si Ia 90° una fa~a· de alta; aparatul se .numeste eiuioscop. Razele sursei de lumina sint dlrijate prin .interiorul acului tubular;' iar ochiul observatorului priveste prin 'partea -opusa, .Daca perla este fin·a, observatorul poate vedea lumina sursel (fig. 18, a), pe clnd in cazul cind perla.e;te de cultura, razele de lumina se disperseaza In interiorul perlei, iar ochiul observatorulul 11U· .mai vede .nirnic (fig. 18:,. b).

.. In m·omentu·l: in ·~al~e se face observarea este necesar ca oglinzile sa se gaseasca aproxtrnatlv In. centrulper-lai,

~ e '. .Prelucrareu perlelor, Prelucrarea perlelor cuprinde trei operatii .prlrlclp~le '~l an U'~ -, ~ : rotunjirea, ga urirea si polisarea,

.' _ . Rotu~j!rea perlei fine ·sfiu de culture se obtine prin razuirea supraje~el perlelin zona. deformata,

Deoarece perIa este const ituita din straturi .concentrlce. 'razuirea trebuie ·sa. se r:alizeze in asa fel incit in exterior sa· ramina acelasi strat .. In ca~ contrar,¥ In .loculde trecere de la lin .stratIa celalalt pe suprafata perlei apare a pata cu aspect neplacut~

·La perlele. :de cultura treb.uie. sa se de.a :ri1ult nlai JTIultii atentie deo·arece ~~ cele .~mai, l~.ul~~oristr~tul ~erJ1~+pste ~e~t~l~esubth:e; din ·aceasta ~C~UZ~ eXls~a ll~cul. ea, Indeparttnilu.,.··:.():; rldlcatura. de· pe supra-

~:;:, pel leI, ~a se a]unga la bobul de side! int;~us pentru rre§terea aces-

. Gaurirea·perlelor trebuie.·executata eu .mult.a. atentie·, deoarece ele sint

de.s~ul ,de ca~ante. De ?bic~i, gaurirea se executala inceput eu un burghill lr:~..1.1 mlC declt ·gaura flnala. pentru a se putea :corecta, inainte de ·a 0 defi .. 111tlV~, 0 event~al~ .·.dev.iere a ga~rii finale. Daca .. g·.aura. trebuie· sa stra.pu~~a, perla" gaurlre~. se·· ~xecuta. de. ,p:eferin~a din doua p·ar~it. deoarece daeu gaura s-ar realtza dlOtr"'o ,sIngura parte, la ie~irea bUl'ghiului prin

partea opusa se poate produce 0 sp8rturA In [urul gaurii ~i lucrarea ar fi co~pIornds~. . . w t

In timpul gauririit burghlul se seoate des din gaura pentru a-l ricl

~ pentru a se elimina pulberea care rezulta din gAurire. RAcirea burghiului Jil mentinerea lui Ia 0 temperatura aoceptabili sint neaparat necesare, deoarece perla nu rezisti la 0 temperatura mai mare de 1200C 'Ii deci sa poate degrada di:n cauza temperaturii burghiulul,

La perlele Imltatle, operatia (daca nu este executati la fabrlcarea bilei) se reduce lao ga·urirea unei stlele sau 'a unui material stlclos,

Metodele obisnuite de gBunre a bilelor de sticla {deci a perlelor imita'tie) sint : ga'urirea sub apa, gauri-rea cu ungerea burghiului cu terebentina in tot timpul operatiei sau gaurirea ell praf de ,mirghel antrenat de capatul tesit al unei tije de cupru.

Metodele moderne recomanda utillzarea pentru gauTirea sticlei a unor tije de metal ell diamant in vlrf, Cele mal moderne metode folosesc ultrasunetele,

Poli8area se realizeaza prin metoda cunoscuti de ia polis area smal~uriIDr ~i are drept scop sa scoata tn evldenta strilucirea ~rl;i ..

In afara de faptul ci perlele naturale pot avea colora-pi ·diferlte de la alb stralueltor sau ·verde stralucitor pina la negru straJucitor, ele pot avea IIi dilferite forme.

Astfel, perlele pot fi : rotunde (fi·g. 19, .0 ,~i b), "baroc"" sau "scaramate' (tig. 19, c), cu fonne neregulate fii alun,gite, numite "perle de Misslssipl" (fig. 19, d), .. deoarece se gasesc in bazinulacestul fluvlu,

Unele scoici de apa dulce produc perle care lnsa slot llpsite de reflexul tipic perlelor de ocean, numit ,;orient".

f. Recunoa,terea rapidi a perlelor veritabile. Pentru a Incerca sa se recunoasca rapid· daca 0 perla este veritabila sau Imitatle, se porneste de

la urmatoarele eonstatari : ~

- Perlele irnitatfe J'ezista: Ia caldura mult mai putin decit perlele veritablle. Dad se introduce 0 ,perla lntr-un pahar eu api fienbinte, perla care nu este veritablla i~i va schimba aspectui, pe cind una verltabili ~-l va pastra.

- Perlele japoneze ~i cele de cUI}1ura sint creseute pe un ,,simbure", asttel incit daca se introduce perla intr-un pahar cu spa rece eurata, se va putea observa stmburele ~train in cazul acestui fel de perle. .

- Perlele veritabile slnt totdeauna rele conducatoare de caldura, .a.stfel inert la atlngere .dau senzatla de rece, jar 1a pipait dau 0 .senzatle asemanatoare catifelei.

·3·. FILDE~UL

Ftldesul este materialul dintelui, care constituie arma de aparare a ·unor anirnale ca : elefantul, rtnocerul, .hipopotamul, morsa, .narvalul etc" Daca provine de Ia un animal ucis de curind se numeste fildes verde, iar daca provi.ne .din fosilele 'de .animale se nurneste tildes mort,

Se disting mai multe feluri de fildes : eel de Siam este calitatea ·cea mai buna, 'fiind eel rnai greu, rnai .fin ~i mai alb; urmeaza eel de gabon sau de Guinea, care .se Inalbeste pe rnasura ce trece timpul ; eel din Co-Ionia Oapulul care este mat sl are culoarea .paiului, dar care se ingalbeneste cu timpul !~i in fine eel.de .Siberia, ·C81re prezinta crapaturi.

Din fild,~. se confectioneaza diferite obiecte, darIn special bile de bi~ liard, clape de 'pian ~i mai ales obiecte de art a c,a statuete, cutii, bratari,. brose, brelocuri, pandantive, porttigarete, piese desah etc.

De asemenea, se utrlizeaza ca plasele de briceag, brice, tacimurl ; c.a ornamente la .rnlnerele tavilor sau la sertare si .dulaptiri etc.

Exista si fildes artificial care €ste foarte .asernanator ca. aspect ell fildesul natural si care se prepara .tprintr-o maceratle prelungita 'a oaselor de ·animale., in clorura de -, var si prin Incalzire ulterioara cu abur, in vase Inchise, in.prezenta unor deseuri de piele .. Se obtine astfel un :fel de gelatina, care se intareste ell un alaun dupa ce a fast trusa in placi subtiri,

Mal exista un Iildes vegetal care este un material Ioarte dur (CorOZQ), extras din sernintele unui palmier din America de .Sud ..

·Din· .acest fildes se Iabrica in special nasturi,

Flldesul, cunoscut ·~i sub denumirea "ivoriu" (in "lb~ Iranceza : ivoire)

are greutatea speclfica 1.;8·3-1,92 g/cm3*. .

Desi este ·casanJ .si se poate gaurf ~i strunji, poate fi oolorat la suprafa~a .si se .polizeaza, poliseaza si slefuieste ~pina la aspeetul de "9glindaU,, F'ildesut nu poate :fi. incalzit peste aproximativ 2000C deoarece lncepe .,8. se ·carbonizez·e, Innegrlndu-se.

4. ABANOSUL

Abanosul este un lemn exotic de esenta foarte tare, compact §i de

euloare neagra. .

A foot intrebuintat mult ca lemn de placaj .in epoca Renasterii, Iar pe timpul lui Ludovic al XIV-lea s-a bucurat de. 0 mare pretuire in. Franta.

Abanosul ate.·o greutate specifics in jurul a "1,26 g/om3·" In. consecinta, se me ca lemnul de· .aJ)anos nu plute~te .'pe apa.

Lemnul de a-banos .se .utilizeaza ad:esea. incrustat eli filde.~!1 sidef sau dlferite mozaicuri di.n "pietre~ sticla1 material plastic' ·etc~

: Se poa'te .lucra :ca orice lemn tare, prin : strunjire, traiorare, ,ga~zire, gravare, pentru re·alizarea ·de diferlte sta:tu·ete,_ .,piese· de ~ah, cutii, bratari, coliere ·de diferite f,ortrne, plasele de truse de toaleta srau. de ingrijit unghii etc.

5~ ·CHIHLIMBARUL

b· c

Fi.r. 19. Perle.

r/

Chihlimbarul -(sau Succin), uneoli .gr~it humit aanbra,; este un .mineral combustibil .amOTi, transparent sau t·ranslucid, cas-ant, cu. greutatea specifica· 1-1,5 glcm3· ,i duritatea 2-11,5 in scara du·rit41ilor. Are cUl.on.

91

. ....

tomate cornanda mentinerea tem·peraturii 1a valoarea care se Iixeaza initial ..

Indiferent de tip, -cuptorul trebuie sa fie prevazut in fata gurii de introducere a pleselor, eu 0 masuta sau eu 0 ·p·olita~ pe care piesele vor fi lasate sa se usuce sl sa se incalzeasea inainte 'de introducerea lot in c.uptor ; aceasta, pentru a nu lua eontact brusc cuternperatura mare din interiorul cup-

torului. .

.: Printreaccesorfile neaparat necesare cuptorului se numara mal multe perechi de clesti lungi: acestia se . intrebuinteaza pentru introducerea $i scoaterea tavilor pe. care sint asezate ·piesele .. ·Tot ... ·

odata sint necesare. si niste discuri din p aunint re- F" 20 M .

¥ 'f 19. . ojar,

fractar, pe care se depoziteaza piesele .introduse la .

copt, Pentru ca in tirnpul coacerli piesele sa' nu se lipeasca de discuri, aeestea se acopera de un strat de ocru, .subtiat eu apa.

Mojarele (fig. 20) servese pentru zdrobirea si transformarea in pul-

bere ,a ernailurilor. : .

Emailurile sint transparente, translucide ~i colorate sau opace . Emailurile transparente sint acelea care" dupa coacere, ·devin incolore sau f.oarte putin colorate, lasind sa fie strabatute de lumina, Acestea se folosesc pe fond uri de piese gravate sau care au desene ce trebuie sa apara prin transparenta ernailului.

Emailurile translucide au un aspect laptos sau opal ~i permit ca rnaterialul pe care sint depuse sa apara Intr-o lumina difuza,

. Emailurile colorate sau opcce.contin Up pigment colorant, c.are nu

lasa lumina sa le strabata. -, .

. Emailuriie pentri: ·l)ijuterie se livreaza sub forma de mici turte (ga-

leti) sau sub forma de pulbere. .

Calitatea emailarii ·depinde in foarte mare masura de puritatea sub-

stantelor din care sint fabricate. .

Emailurile se compun din nisip, rniniu, borax ~i diversi colorant! alcatuiti din oxizi me.talici. Astfel se .intrebuinteaza oxid ·de cobalt, oxid

de m.Hngan, oxidde plumb, uneori oxid de fier etc. . .

E·mailurile de bijuterie au proprietatea de a adera pe majoritatea me ... talelor.

Ernailaraa rnetalelor se poate executa la rece sau la cald .. Emailurile depuse la rece sint amestecuri de pulberi eu un .llant care se fixeaza pe su·prafetele metalice.

Pentru a. :fi de buna calitate, emailllriletreb·uiesafierezistente.sa· a~ere bine lao pies a pe care se aplica si .sa aiba un coeficient de ccntractie mle. (pentru ca sa nu-si modifice mult volumul, din stare calda in stare

rece). . . .

~. Tehnica emallarli, pregatirea emailurllor. I~ lucrardle de bijuterie, ernailul se poate aplica in· trei .feluri.

~) ·~aca s~ Iolosesc emailuri transparente, ele se aplica In cavitat! (scobituri) obt~n;t~7 prin .frezare, .. presare sau gravare in suprafata piesei. ~e fundul cavltatll care se· umple cu. email se pot gtava d:ese:ne,. .motive sa.u em·bleme, ca.re se vor ~putea vedea prin transparen~a stnal\ului.

. 2) .Un alt ·m.od ·de aPlica~e a eJ?ailu1rilor este prin deptinerea ih parcane. Metoda se ·folose~te ·prIn ·apIicare.a. emailurilor de dlferite culori;

variate, de la galben specifi-c, rosu-brun, plna la negro. Este un produs organic fosil de secretiune al coniferelor din tlmpul Paleogenului (j·n spe-

cial din Oligocen). . .

Se ,gAs~te in special In piminturile ,'\4rmurilor marilor orientale.

Chihlimbarul din tara noastra este foarte apreciat ,i se extrage In general din dealurile BUZB.uluL

Chihiimbarul se topeste la 287~C, temperatura la care se ,i aprinde, arztnd cu - fum mult care raspindeste un miros placut de ri1fin4. .

Din chihlimbar se executa tigarete.. statuete ,i diferite ornamente de biJuterii~ Uneori are dilerite· incluziuni ca insecte Josile sau frunzulite

care se cauta a se pune in valoare In piesa prelucrata, .

In ultimul timp, ehihlimbarul se imita fabrletndu-se din dlferite raslnl sintetlce (in general epoxidice) sau din amestecuri de lacuri, cu pul-

here de sticlA, care se preseaza, '.

Chlhhmbarul verltahi1 - dealtfel ca ~i Imltatlile - este casant, fragil !fi trebuie preluorat ell grija pentru a nu se sparge .. · Varietatea de chihlimbar de BUZ8U se .poate Ii'pi eu selac, dlzolvatIn alcool-metili-c (spirt

denaturat sau industlial).. .

Din chihltmbar se pot ~prepaTa ~i lacuri . speciale . care se uti1izeazA ca

prezervante ale unor portluni de suprafete de bijuterii. .

. 'Se pare ca lacul de chihlimbar a fost utilizat pentru licuirea viorflor Stradivari us ..

6~ EMAlLAREA

.. a. Gen.,ralititl. Din cele mai vechi timpuri, Istoria utilizArii bijutertilor a aratat ci stralucirea sticloasa a pietrelor a fost fntotdeauna mult apreciata la oblectele purtate - ca podoabe.

. Emailarea este operatia prin care se depune pe suprafata unei plese o pasta colorate care da un aspect . frumos plesei ; operatia se executa la cald sau 1a rece, Emailarea la rece este 0 vitrifiere (emailul ia aspect de glazura) sau 0 Irnitatie de vitriflere .. ·Ea este 0 metoda. si'mpla de imitare a aspectulul pietrelor pretioase Iii aTe in plus caUtatea de a se preta la realizarea unor desene, comblnatil de culori sau mozaieuri, a caror frumusete este de necontestat daea sint bine executate ~i alese cu gust.

.. ..

b. Utilaje, dispozi.tiVe ~i seule fol9site Ja emailare. Atelierul -in care se executa emailarea·trebuiedespar\itintreipirti.separateeelp1.1tin prin paravane sau prin pereti de s~·cla.

Aceasta Imp~ire (necesara pentru mentinerea unei stAri de perfecta curatenie) este realizata dupa crltertul separarli celor trei maxi grupe de

operatil n~cesare smaltuirii, .

Prima parte oeste destinati preparari! !Ii depuneril emailului, a doua este rezervata curatlrl! pieselor, Iar in ultima se gasesc cuptoarele ~i toate utilajele anexa,

Atelierul de emailaretrebuiesafiedotatell:bancuri4elucru·.mojare, spatule, vase de fierbere, cuptoare ,i polizoare pentru ::;lefuire.

Cuptoarele pot fi de mai multe feluri, ,i anume : ell carbuni, ell gaze sau electri'Ce .. Dintre acestea. eel mai bUD est-e cuptorul electric~ deoarece este curat, se incalze~te.·unifor:rn·.Ji per-mite dozarea fii contrQl:ul precis §i automat al temperaturii .. -In acest· 8COpt cuptoarele electrice stnt prevazute eu pirometre c~e lDdi~ temperatW'a din ~cuptor f iarJ prin ~dlspcjzitive au-

1

aeestea se separa prin lamele sub\iri de metal, fixate pe suprafata inelului sau a .piesel prin Iipltura tare. Aceste delimitarri alcatuiesc pareanele in Care se a,plica emailul. Emailurile diferlt colorate pot fi separate fji prin

firit;oare de sirmil ,,(cind se lucreaza in filigran). _

3) Ultirnul mod de aplicare a emailarii este acela numit email ajur.

Aceasta se aplitii Intr-o retea de mici goluri separate prin fire de metal, care constituie 'Pere'tll gaurilor, Efectul depinde de grosimea stratulul de smalt, Daca grosimea acestui strat este mica, prln el se filtreaza lumina. obtinindu-sa in eoest tel Un aspect de osebit .. Uneorl este necesar ca pentru emailari in sistem ajur, sa se reallzeze Iocasuri inchise pe cinci pirp (in forma ·de cutle fara capac). Pentru a se putea introduce pasta de email in aceste locasurl, ele se inchid eu funduri de turnare din mica sau din tabla. de cupru foarte subtire, Cind emailul 5-a· ,intarit, fundurile se indeparteaza, .facind astfel sa apara ajurul constituit din montura metalici in

care este aplicat emallul sub forma de plaei, .

. Emailarea la rece se intrebuinteaza la repararea obiectelor vechi, emailate. Emailul rece se prepara in lapte dulce, in care s-a fiert clei. Dupa fierbere, se introduce oxidul metalic care da culoarea, . precum ~i praf fin de sticla, ciment ~l clei,

o alta reteta pentru obtinerea emailului rece cuprinde lac de bacheIita. incolor, vopsea duco la culoarea dorlta ~i tiner (acetat_ de amil); la acestea se a<iaugs· lpsos alabastru pins la consistenta do rita (care poate fi lichida, viscoasa sau de pasta).

Pentru prepararea emailului negru se topesc intr-un creuzet 28 g argint fin ~i 56 g cupru curat (electrolitic) : se amesteca bine, se lasa sa se raeeasca putin Iii se amesteca eu 84 g plumb eurat. Amesteeul topit se toarna intr-un vas de pamint ars ~i i se adaugA sulf in cantitate suficlent~L Dl1pa ·raciret. pe fundul vasului se obtin bobite de email} negru, foarte fin ..

Indiferent de metoda prin care se obtine em ai lul , pentru utilizare el trebuie sa fie bine maruntit Intr-un mojar , apoi, prin cernere, se separa pulberea fina care se utllizeaza pentru prepararea emailului.

Compozitia emailurilor colorate este indicati in tabelul 7.

Toate aceste emailuri colorate, care sint in general oxizi simpli .sau complecsi ai metalelor, se pot utiliza pentru ernailuri la race ,i, In acest caz, formeaza pigmentul (colorantul) adiiugind un element de masa (praf de sticla, ciment) .!1i un llant (lapte, clel), sau se pot utiliza ca emailuri la cald, in care caz, prm topire, se transforma in glazurA ..

(fJ .ap.itO lul. V

A TELIERUL DE BIjUTERIE.

SCULE, DISPOZITIVE, VERIFICA TOARE DIN DOT AREA ACESTUIA

A. ATELIERUL DE BUUTERJE

.

Tabelu 7

Primele bijulerii care au apirut in epoca de piatri au fost: cohere, brAtiri, ineJe, pandantlve, executate din scoiei, ,!sturi sau din1i de animale. Ele erau realizate prin mijloace simple 4i cu unelte primitive.

Mai tirziu, adati ell aparitia si utilizarea unor materiale noi (coral, chihlimbar, metale pretioase, pietre pretloase etc.), confectk:marea bijuterlilor a neoesltat din ce in ce mai multa prsclzle ~i ~ fine~e in prelucriri. In acest fel s-a ajuns la necesitatea creard unor ateliere speciale, dotate eu scule ~ utilaje perfectlonate, Pornindu-se de la simpla ,platri, pe care se ~lefuia 0 bucata de dinte sau de coral, s-a ajuns astAzi "la procedee de prelucrare ehimiei sau electrochimica.

Atelierul de prelucrat bijuteri! trebuie sA fie bine luminat ~i usor de aerisit, ins! ferit de curentl de aer, care sint diunAtori lucrului. Pardoseala poate fi din parehet, fara spa'tii de imbinari, -ori de mosaic sau de material plastic. Pentru a pennite valorificarea deseurilor cizute pe jos, deoareee acestea contin cantit4t1 importante de materiale pretioase, imbinarea pardoselii cu peretii nu trebuie sl se facli In unghi drept, ci rotunjit. Uneorl, podeaua se acoperi cu tabla de zinc, peste care se qaza gratare de lemn, care im1piedirca antrenarea pe tilpile lueratorilor a paruculelor de metale pretioase, sau strivirea prin cilcare a micilor piese clzute

accidental pe .jos. .

De oblcet, peretil se vopsesc in ulei sau sint placap cu material plastic, pentru a putea fl spilati, usor,

Deoarece in atellerela de bijuterie se folosesc acizl 4i se executa lucrari care degaja vapori sau fum, este necesar C8, pe lings ventilatia naturala, atelierul sA fie dotat "i 'CU instalati! speciale de ventilat, destinate evacuArii gazelor diunatoare ,I aerului viciat. Dab' spatiul permite, aceste lucrarl trebuie execulate intr-o tncapere special amenajata.

In atelierul de ·bijuterie trebuie sa existe 0 chiuveta, avlnd scurgerea din 1eava de plumb, IprevizutA cu filtre speelale, pentru a retlne reziduurile pretioase ; acestea vor fi periodic recuperate, prin curi1irea sitelor.

Il~inatu'l artificial al atelierului se realizeazi sub formA d~ ilumlDat combinat, cuprinzind atit fluminatul general al inc8periit cit ,i pe· eel local

(individual). .

Tipurlle de I.ampi f.olosite se aleg Iii se instal.azi astfel Indt sa nu se p ..... r-lld ..... uci strilucirea pieselor la care se lUtteazi §i sa se elimine efectul de pBpiire cInd se lolosesc tuburi fluort!6Cente.

Modul de organizare a unui atelier mic (fig. 21) diferA de acela a1 unul atelier mare. Acesta din unni (fiC. 22) tTebuie sA fie lmpiJ1lt pe sectlt •

tompozlt la ,mailurilor eolorate

Materia de .bad.

Culoarca

Oxizi metaUci eo1oranti

Violet

Verde de smarald Verde tnehis Bran

Negru . Portoealiu

Oxld de fierI cloruri de aur Oxtd de cobalt

Oxid etc antlmonlu, oxfd de ar gint , oxld de

antimoniu fi plumb) Oxid. ·de mangan

OxJd de nichel

Oxtd acid de antimonfu ,I cobalt

Oxld de fier

Oxld de cohalt Oi acid cupric

0xId m.etall.ci aubui fl rOfll Bm.esteea\l

Praf de sUcIa

Ro",u Albastru Galben

, • tI'

....

.

.:_::- :;; ~~-:t~

tuire ·§.i montaj ; sectla sablare, ·pOlizal'e:,. slefuire : se;ttt~·a ~ratanietlt c~l-· mic ; sectia tratament electrochimic; .: sectia depozitare .st evidenta. Atelierele ·foar.te marl, In .care sc lucreaza .produse in serie, sin~· prevazute ell ·0,· sectie .speciala de matriterie, seule, .dispozitlve .~.i verificatoare.

. .

Fig. 21. Atelier mic de bijuterii.

..

B.·~ SClJLE. D1S.POZITIV~E $.1 UTILA.JE JfQLQSITE tN· ATE;:LIERELE ·.DE BI.JUTERIE

1~ :·S·CULE·., P·E.NTRU ·TRA·S.ARE·

.. ~ . ... .. . .

Orice .1 uc rare de bijuterie se executa .d,ulp·a un desen. Prima operatie este trasarea, care .eonsta .in .ins ernn area exacta, in' marime naturala, .. pe . . mater'ialul de pretucrat, .a desenului ce reprezinta .contururrle piesei finite. La. trasare ··se tine seama c.il, dupa preluorarea .. bruta, urrneaza finlsarea, la care .mai cade o cantit.ate. de rnaterial ; in consecinta, contururile. trebuie "5.8.· prezinte dimensiunile ··e.xterioare ale. plesei, pentru preluorarea bruta.

Sculele folosite la trasare sint .: acul de trasat, .rigla, echerele, .compa .... sul, Ilorarul, sublerul !~i diverse sabloane ..

Ac-ul· de· .tresat .este 'confectionat din sirma de :otel:cu .. diametrul ·de··

. .... .... . , . ~.. .

1__;:3·. rum, -. ascutitIa unul din capete, Pentru a -putea fi ::prins cu ·O~u'rin~a.,

aculare.la celalalt capat un .ochi (fig:i. 23·, cz)··s·a·u. un miner (fig. ·23.; b), Acul este bine lustruit pina la virf, pentru ca .in timpul Iucrului s:a .nu deteriereze .sablonul, rigla, echerul sau ... Ilorarul, .eu a[utorul carora se executa trasarea Iiniilor de .oontur ale. piesei.

Acul.este calit ~i revenit plhA.la.··o:,..5 .mm de virf, pentru ea otelul, desi Ioartedur, s.a nu . .fie. casant, in Iungul tijei,

'.;_ ~ ": ~ .:, .• . •. _. ~'. " ~ I . .

·8iroll

.

ileSlliJuJ .

................ - ............ -

, , 'Magt11ifJ d6 tP~ 11mff:

.

Alel16r tit prelllcror~ . genero/tl .

~ ~ _....._'urntJtorie

0.<:)000- C)Q.<l.oQo

r;:::::u::;:J . rr:v::;v:vJ

.0 o··OO'Q . (;)<::)0 oc.

..

DebltQre TrefilrJl'e _""-lom/IIDre

'.

Sudurd

l,Iaferlalt

'rqJomen~ eleClrtJchimlc

xuldrie Anexe

in'~l"cdri III/uri

m(Jre6N

1'1, . 22. Atelier .mare de bijuterii organi~t pe sectit

Astfel, un atelier poate avea : sectla de conoeptie, desen, tebnologie fl1. documentare ;. ·sec\ia materiale; ·sectia ,tan~are, presare, laminate etc.; sectia prelucrAri 1" cald, turnare, smil~ja;e ; seetla cizelare, gravare, tln-

A2 ..

Fig. 23 .. Ac .de trasat, compas, echer ·cu·'tail'A.·~ florar

.:Fig .. 26.. ..~u pier de. ceasorntcarie.

Subteru! d.·¢. c·easotnicarie si .. ·giillfa.·~rger·i,e: (fig. 26) este compus din lamele gradate .1:: ~i 2:,:. artlculateIa un .capat, care -se .pot departa -sau. .. ~p.ro ... pia cu ajutorul surubului micrometric .3·~ Dlstanta dintre cele doua .lame

se, regleaza ell ajutorul -surubului micrometrio .~i ·(11 unui .. cali bru. Acesta din. .urma se .introduceIntre cele doua Iarne, iar deschiderea dintre ele s:e regleaza astfel .tnolt, atunci .cind calibrul se sprijina .pe ambele lame, .el sa 0 a.~:inga· pe "cea ·,g.ra.d·a41·,. ·Il). dreptul .. dlvlziunii egale cu dlametrul callbrului. : Dupa reglare, .. se poate .masura .diametrul oricarui cilindru care poate Ii --intr(Jidu·$ Intre cele doua lame,

Rig.Za confectionata din otel se foloseste :pen·nru trasarea Iinillor drepte ... Ea are 'lungimea Qe 5, 10, 1&·~ 20 sau 30· em lC?i este uneori grtadat-a in. milimetri.

Raportorul :(fig~ .27.) se Ioloseste Ia masurarea ~i trasarea unghiurllor ..

In. general, raportorul e&te confectionat dintr-o placa .semicirculara de tabla, g.ra~d·:ata pe .rnargine In. 1BO· grade sexageslmale. Pentru masurare, se-· asaza raportorul cu r entrul.D in virful . unghiului ·m·a~Hirat. si cu .dlameta-ul sau in, . .Iungul unela r din .Iaturble acestui unghi. Marimea· unghiului se citeste ,pe ... .raportor, 'in dreptul celei de-a doua . .laturi,

Piatra tle ·topit are form·a· .. paralelipipedica, avind o scobitura pe rata de.sus, in care se topeste materlalul ....

Piatra de . topit .se 'confectioneaza din materlale refractare : .: samot, glrafit, magnezlta ebc.

.·$alimou·Z .se foloseste ]~l exeeutarea li,pirlf. (s~d.ii-li~) ·par,iior .componente ale unei bijuterii. Este un arzator care . .lunctioneaza cu .·U·U arnestec .de .aer ~i. gaz natural, .al caror debit seregleaza prin Intermediul.a doirobineti. t;;aJim·o.til este tnlccuttorul Iampei .cu spirtsi se foloseste in .. toate a telierele de confectlonat ·biJuteri.i. Dtspozitivul de trajorat: se foloseste .la talerea. unor 'con tururi lIJ.::.

:F.ia 2.7~ Rap.or.i()r.. proeesul de executare a bi:Juteriei .

·0 1

f' I· , r I It 1 ( ·tl , t r , 1 Ti I I:. .

. ·:10

. ·~-·25.4 ..

:. .1.. "'", ·:Fig~ .24. eubler obisnuit.

3·

Ectverele -peniru. bijuterii sint -de dirnensiuni 'mici, executate . din. tablii de -otel (~U· grosimea de . .0·,:5 .mm, ell rnuchitle .perfe:ct. drepte ~i. permi·tj:n.d· trasarea unghiurilor de aoo,: ·4."5°:·, :600 :~i. 90.° .. ·ECh~tel~. cuIatura inclinabila .se Iolosesc pe scar~11arga:, deoareee 'permit trasarea Ilriiilor' lao .orice unghi :~ata .. de 0 baza. Tot pentr-u trasa] .se utilizeaza uneori -echerul cu talpa (fig·~ :23·, c) 1·· care se poate .deplasa prin .alunecere. pe una din Iaturile drepte ale. .materialului. Acesta permite trasarea cu rnuita 1i$\lrin~ :,i. .ra-

pidi tale .a .linii lor paralele. .

·Compast!l (fig .. 23., d) este asemanator ··untii compas .de desen, dar are arnindoua ·vi~furile din otel, Cu ajutorul lui -se traseaza cercurile .sau .arcele de :C·~TC. Uneori, .eompasul serveste :~i la ·"impartirea In .pa.I1i .egale a unei. .marimi date .sau Ia marcarea pe ··.0· piesa a unei dimensiuni ltiate de

pe o ri.gla gradata. ..... .

.Flora.ruL '(fig. 2:3,. e). este executat din, tabla, ... avind conturul alcatuit dip. Iinii curbe . (care fill. fac parte din cercuri), cu ajutorul caruta "se traseaza dif'erite racordari.

.$ub·Zerul ;obi.§nuit (fig.~ 24 .. ,.. a) este un .instrument .de .masurat .Iungimi mici, grosimi; adincimi .sau diarnetre de ·.g.au·ri .. El :este ·gradat In millmetri ~i are un vernier (fig·. 2·4.,. b) care perrnite .citlrea zecimilor .de rnilimetri. Vlrfurile sublerului .nu se 'utilizeaze "Iliciodala la trasat, Pentru mssurarea, grosimii peretilor unei .plese se ·:folose.~te compasul din figura 2·5 ..

Fig. 25. Compas. .pentru masurat ·grosimi.

•••••

2·. TR·A.SAREA ~I ·$ABLON AREA·

Fil. 28. AplicaW, de trasare

. a, Importanta ,i rolul trasaril sl al ,abl~~al'~~, Pentru executarea unei

anumite piese este necesar sa. se ·ex~~~ute mal.lntil un ~a~lon deoa~:ce! Iu: crindu-se ell rnetale scurnpe, operatiile trebuie conduse In W1a fel incit sa

s·e· piarda cit .mai ·put-in· material, . .. ~. :' .. ':.'P' •

Cind se executa: 0 .!pi~·a goala .in interior, sablonul trebuiesa .repl~ezln:e.

cit mai exact suprafata desfasurata a piesei. In aC~Bt .. scop se e~.ec':lta. ~ll?.hirtie sau din carton subtire· 0 .forma foarte apropiata de forma .piesei ~1.

apolhirtia desfasurata.se aplica p~ 0 .ta~liide ulain.adi,near: ~e·taie sable.nul. .Acesta trebuie sa fie cu putin rnai mare decit piesa finita, deoarece aceasta dupa decupare trebuie -sa fie indreptata ~.i .ajustata. Dapa e·x.·ec~tar.ea .. sablonului se alege materIalul ~i se asaza sablonul pe s~p~af3.}a lUI!. in asa fel inclt cantitatea de material care cade la decupare sa fl:· CIt ... ID?l redusa. Suprafata materialului d-in care se ex.ec,Yt~ ~iesa tr~bUle .sa ~le .. indreptata ~i curatata, pe·ntr~ ca sablonul s.B. 'poa~a fi bine ·aI?llcat. '. Gl1:. a}u ... · torul unui ·ac de. trasat .ascutit, Iorma sablonului se traseaza pe .material.

h. Exeeutarea pbloallelor. Sabloanelc ·se executa din tabla de alam~ de 0" 1--0 a mrn daca vorfi folosite de un numar mic de ori, sau din tabla de ~tel d.e. ac~~i . grosirne, daca se VOl~· f010s1 de tin numar rnai .mare de ort

. - Prelucrarea sabloanelor .plane se. incepe- euc~mtururi1e i~~erioa-re, apoi se .ajusteaza contuI"ll:l exterior. Aceasta s.·u·~ce~llHl~ a o·pera~lllor.~~t;. obligatorie, deoarece la .prelucrarea oontururilor interioare este ··poslblla

... r

deteriorarea eonturului exterior. . "

Tabla pentrusabloanele curbe se aduce mal Infii, prin indoi~~e) c~r?are· sa.ll bombare, Ia 0 forma cit mal apropiata de cea a modelului. Apoi, .pe aceasta tabla se traseaza ~i se tale sablonulcurb, dorit ..

c" Trasarea cu sabloane, Sablonul se .asaza pe materialul care. se .prelucreaza, iar contururile lui interioare si exteri.oa~·e se irnprima prin z.girierea materialului ell .acul de trasat. Acul se plimba de-a lungul conturu-. rtlorsablonului, cit mai perpendicular pe placa sau Inclinat In af~ra .lU,!"'" chiller sablonului. El trebuie impins catre .muchia sablonului, a,stf.el lnC!t sa· urmareasca mereu marginea acestuia. Apasarea acului de trasat trebuie sa fie potrivita, deoarece, daca este prea· slaba, urma lasata. ~pe material .1lU va fi suficient -de vi.zi-bila, Iar .daca este prea .. puternica, poate produce ruperea virfului acului sau deplasarea sablonului,

Pentru a fi mal vizibile urmele acului pe piesele de otel, acestea se Ireaca mai intii cu <CTeta sau se ung cu '0 .solutie concentrata de piatra \r}"_ nata (sulfat ide c·upru), care acoperA su!prafa~a tableT cu. 0 pojghi~a de c~loare ar3mle, pe care zgirietul"ile· :aeului apal' f.oarte clur. In .ace~.t felJ apasarea Hc·ului poate f1. tedusfl. b~~ ·mini-mu·n).

In· timpul. trasarii, ~abloanele se· pot- tine .pe suprafa~a materla1ului fie··ell m·ina, fie ell 0 men,ghi.nti. ~a II un ·~le.!;>te.

La folosirea ~abloan·elor rUlo·be frtaterr"al.u1l -cuDbat se· traseazel· ·pe fa~a interio.ara sau pe ·cea ,·exterioara,. 'd.up.a cu·m ·~ablonul s-.a trasat. pentru in-

terio"riil ~au· e·xw.riorul·pi.esei ·curbe.., ;.,.

; In ·'cazul pieselor iell ,doua :gau lnai rnulte ax·e· de simetriej 82 ·p.oate. utiliza un ~a:blon 'rep~z,entillld nunlai ·0 part2 din fntregul ·desen.~ 1.n accst caz, lprili .rQtirea s,au. d·eplasarea eonvenabila ·a ~a.blonului se (}b~lne de.se-

nul de ansamrblu care tl'eb.uie .trasat.. . , .. .

... ;

II

IJ

Acest pI~ocedeu se utilizeazi Ioarte mult In trasarea florilor, diademelor ,i a tueuror.desenelor unde, de-a lungul unui. ansamblu, trebuie re-.

petat acelasi desen, " ,

d.' Aplicatii .practice. Pentru ca sa se execute o1litera din alfabet, A de exemplu. (Iig 28; a), trebule mal intii sa se traseze pe 0 pIneli de metal aceasti. literA. In.· acest! seap se Indreapta IJi se curiti fata materialului din care se deeupeass liter~ .fi, se, a,az~ sablonul 1 .In asa fel ineit pierderile de material la decupare sA fie mlnime, ~bjonul se fixeazA pe suprafa~a materlalulul cu 0 Inenghini. de mini 2 'Ii Be strlnge prin interrnedlul unor tacheti 3 de lemn sau de metal, La\imea lor trebule sA fie mai mica deelt lati,mea unui ·brat al Iiterei, pentru a permite urmlirirea eu '\.'inul aeulul. de tTasat 4·a intregulul contur interior ~i exterior at literei -. La c~·~llt"i.. trasarea trebuie .sa so -raea cu arija, pentru en acul sa nu scape pe restul BU-

. .~ ..

prafe~i materialului ..

Pozltla sablonulul pe suprufata materlalulul de trasat trobule sa .fie cu una di n la turlle sablonul ui chiar de-a lungul unei Ia turi a matertalulu! ,i, in aeest cas,. aeeasta lat.ulii nu se mbi traseaza •. sau retragindu-sc sablonu! de la marglnea rna .. : terialulqJ, eu eel. pulin 'dauB .la~mi ale vitfulu.i acului de trasat, a~~el inci~ Ia =. eerea aeulul pc marginea sablonulu], vIrtu! sa nu aluneoo de pe material; iar dUDl'a~ trasa.ta sl .apnr a clar1'

l'r."a repetata cu ace~ ~ablon se executa prln translatie; in acest scop se folo,~,te'·o rigHt fixata. eu "0 InenghlnA pe material, fixarea ·,8Iblonulw. de ... luneul. riglei fAcindu-se eu 0 alta menghini sau cu un cle"te cU ,urub. Ca apllcape ae~ incepe prln trasarea repetatl 1a distan,\:e. ·egale .a unei 1itere" apoi ·se trece la ·o.··sii6- cesiune de litere, urmarindu-se ca a·~ llterelor sa se facl la distanta cuvenltl:

Pentru lrasarea repetata.. pe un cere (fig.. 28, b). se uiilizeazi, dlspozitive care· pernlit roti"rea ,ablonului in jurul unui virf 2 care formea2B centrul 'de'rotatie rfi care se gise,te la capatul unel tije 1, fiXate vertical pe un bral al dispozitiyului.

e. I;xe.rc:ltii de trasare. Pentru iQ.sU$i~ operap~' d~ tra~r:e·Be vor. face. 1a lnceput exerci?i de trasare pe metale ~i materiale ·comune ..

Se vor lua cite doua bucati de tabla sau placa de 8 X 8 em eu grosimea de 0 2 - 0 3 mrn din urrnatoarele materiale ~ otel dur (arc), otel moale, al~ma.t ~uprUt aluminiu, plexiglas, vinidur si doua Lpl~ de lem~ de aeeeasi dirnensiune cu a grosime de 4-5 m~1, care ~ vor ~~d~el?ta ~l se vor curata si lustrui ell smirghel fin -(i!1 afara de plexiglas ~l :lnl~u . r}. Fe cite una din placi ·se va trasa 0 suoceslU;te ,?e .d~sene geometn~ce ~l pe perechea ei 0 suceesiune .de monogratn~e ca .rn !lguflle ~29, u, ·b, C !ll d; ~esenele se vor tmparti astfel incit pe Iiecare 'nnd sa fie, Ide exemplu, cite cinci sau zece din fiecare. Se va trasa ·0 Iiriie de contur, iar la rnargmi se va lasa pentru estetica 0 distanta in plus, aceasta depinzind de gustul fie-

car uia,

111111111111111111111111 ////1\\\\\

rrrrrrrrr

Operatia "d·e trasare se executa cu echer, compas, Ilorar, {) l~nie gradata $i acul de trasat, In tirnpul trasarii, acul de trasat trebuie ~i .. ~t foarte putin aplecat in 'afara Iiuiel de trasaj, asbfel Incit tncllnarea .datorita ascutisului sa nu Impledice urmarirea cit rnai exacta ~.i nu de .. la distanta a marginii echerului, ·liniei sau f'lorarului, De asemenea.vin: timpul urmaririi liniei, acul de trasat va fi apasat lateral, ·astfel lea el sa urmeze Iipit,

marginea echerului. .v., . . <4

·Pen.tru, trasarea Ilriiilor drepte se vor face exercitli ell echerul cu talpa cu inclinare variabila, deoarece se pot regla unghiurile de incllnare fa1·a de margine, ~i prin metoda cu doua echere, din tare unul- aluneca

printr-o miscare de translatie pe celiilalt. .

~ .Penbru ca liniile trasa.te sa fie vizlbile, este suficient sa se apese user pe acul de trasat..

Se VOl' face exercitii de trasare pe supraf'ete rugoase si lustruite 1a metale moi ]~i larnetale dure. Se vaconstata ca pe metalele .dure lustruite, urrna de tr asaj este ap.roape invizibila.

Pentru a se rernedia acest Inconvenient este. necesar ca placile de otel moale sa fie f'recate in 'prealabil .cu creta, iar in cazul placilor din 0t.~l de arc este necesar 'Sa se ude 'ell apa Iata pe care trebuie trasat desenul: ·fji apoi se f'reaca toata supraf'ata cu sulf'at de cupru'tpiatra vinata), ~t£e_~ incit sa se obtina 0 cuprare subtire, pe care desenul apare foarte vjJibit.,~

.Monograrnele simple. sau ell Iitere suprapuse se vor trasa mai ~ iIl:ti( eopiindu-se cu indigo desenul monogramei realizat la marirnea dorita.. Se vor face combinatii de l! tere din ·care sa rezulte . monograme. ~. ' ::.: .. ,

Se recornanda sa se faca exercitii de copiere a acestora si direct cu' mina dupa -desenul avut in fa~a, avindu-se grija sa se apese foarte £i·n laj lnceput pentru -ca liniile gresit trasate sa se poata sterge usor, Dupa trasarea monogramei complete ell Iinil fine sl dupa un control preala.bil al desenului, se vor j_ngro~a ~i adinci liniile, pentru lea in timpul prelucrari-

lor ulterioare sa nu se stearga. ." ' .. -'

La. trasajul executat pe materials moi, cum sint aluminiul, -plex~glasul, vinidurul sau mai ales I ernn ul, trebuie ca acul sa nu parare;eascc';i" linia de ghidaj. Mai ales la .lemn, 0 apasare prea. mare a acului de trasat face ca aceasta sa se abata de-a lungul fibrelor lernnului, astfel incit desenul nu mai corespunde cu ceea ce trebuie realizat. Aceasta deprindere trehuie obtinuta eu multa rabdare, deoarece argintul ~i aurul, aceste materiale de

baza ell care va Iucra bijutierul, sint materiale moL·· ..':

La trasaj trebuie sa se ohtina exact ce s-a ·propus initial ·~i sa nu se

Iaca nici oconcesie, chiar daca desenul realizat este frumos. L,

60

*-----~~--------~

ABC.·O.EFGHIJK.LMNO:P·R STUVW·XYZ

3. SCULE PENTRU TAIERE

Pentru taiere sint folosite diferite tipuri de foarfece. Astfel, foarfecele· de .bane -(fig .. 30, a)" se utilizeaza pentru taierea materialelorcu dimensiuni ~e 1-6 mm, foarfecele pentru tabla {fig~ 30, b) si [oarjecele de . tip medical (~ig~ _30, .c) pentru tablele eu grosirni pinii ia 1 milimetru. De, asemenea, se utilizeaza 9j .foarfece mal mici, de tipul fo arfece lor de unghli, drepte sau curbe, .. pentru materiale ell grosirnea pina la 0,3 min .. : ..

Foarfeeele de bane sint prevazute cu un limitator care regleaza .1a~i-

mea exacta a taieturif, .' , .

In .prelucrarile de ·bijuterii ex~ta' cazuri ctnd pentru taterea sau deoup~e~ unJli material nu. ·se~ pot utili·za foarfecele, ·d~oarece- se .pi-eIde prea·

Fig. 29 .. EXerci\U de. trasare dupa modele:

- lln1U r curbe: C - mo-

a - model pentru trasarea Unillor drepte ; b - model pentru tr.odaS81-rea tr ':riularell'· literelor ,1

del pentru trasarea unei scrumiere In formA de ~vA : d - m e pen u . . ~ .l

.. . a monoanune!or. . " !.

1

I

I

. _.

c

d

4 - Manuahll bljutierulul - cd. 133

fl.

g;~asih(1('J-.-20~lllni) de ofel'c~~l. care 'a~e pe ffatasuperlQ~rA'tQarteplanoi .~~. ·~.ill~ .. pollza.ta:· -0 serie de gaur!.. bine calibrate, ale:·e~.ror' .. dlame.tr~~· vt\rlaza ::.l.~tJ~~'- 0,1. mm $.1" :~:Ol mm (.fI~:~ $4):'··'Itl-. ,.m·:al multe game ca, ·;de exemplu, ·0 ··'p1at:.3 de la :(l.··,.l: rnm ·-la: .··2 .mm, 'din ··z¢cirti"e. In. zecimede millmetru, d·e Ia

.,2.·:tnm Itt 4· mm, :tot·dIn· zecimetn ·ii?cilne., .. sl..a trelade lao ·4·:mm, 1~.· 1-() .. min, . . din ··.Q.,5, 'In O~5· rnrn. Plaeile servesc .pentr .. ~l . etectuarea 'nitulrllor; pentrulu;

. I..: ~. ..

..

(l

rnult material sau riuse .poate urmar! .eonturul. In aceste .cazurl; operatla .. de taie.re· se .. executa .cu dalra .. $.1 ciocanul,

·.Du·pa felul :t~ielJunft. se vorufiliza dilltf de JaJere. drepte, curbe, semirotunde sau .. chiar preducele (fig t: :31}.

• <

.,

.. j .

.. J

. ,

t... /.

. .

. •. I

,

.•

~b ......... ~ .................. AII!"--.-~.~ .... ' . ,. ( ...... . .

.. ~.~. .

.• .:. ·e· .•.. ,a· ..... • ..'~:.:a . .. ...• , .... - ..

··~2·l3,,·l· .: •....

III •• i···.' ..

•...........

. .; . : .. :

. ' ..., .. '. .. '.. .,: . . '. ~

.In "l)rluterl~ se Iolosesc ciocane obi4n.til:t.e. $i .ciocane speeiale. ·Ci~.c.~1i,~l~ o·b.:i$nui:tff au greutatea .lrrtre Q;5:.o:. ·~i. 1 kg, ·-sirtl .din otel trat:ai.·. :termJi> {Qal~ t ~l· rev~i)i.tl.~l·.~.e ~ol'os.esc ·pen:tt).l,. .. Jucra,rl '·d~· j.pJ.doire.,. .mdreptare, ·:.nituive. etc. Ele trebule sa ffe ex ecut ate ingrijit ~i sa· &.i:b&: suprafetele . .q¢. Iueru polizate. Coada cloeanului .este .de lemn, ell sectiunea ovala,

foarte bine lustruita .!it" fAT~ .asp·efi:t~~i~ In rrici-un ¢az .nu -se lu~te.apa·· cu -el DC ane ~ti:r bite .sau .avl""rt4.· .cozl ·c.r it pate ~.

CtQc(in:e~·e· speeiole {fig. 3.2} .au di·f~rlte, Iorrne ··($e·m·~sfenc"f~~, ·plate .• .in f-Qrtn·a.·:.·tI¢.: S.~pa;:· etc.) .. ~i . .-st.·tit· .::e.ortfe.ctJona.te· 'din ·"Q·t~l, 'eupru, .aluminiu; lemn, ·materi.al·plastic sau cauciue.'

Ciocanele.de. r alumlnlu, .cupru :§i lemn .nu lasa.urme Inmaterial, .atuncl .Ci·~·:"_::s·tnt folosite. CeJ;~."9-ih rnateriale plastice, din ·t·a~.in"i :$iil·tetlp.e. sau .. cau-

clue servese ~la Indolr]. ..

Ca. );i. eiocanele, .uico··'tJale·Ze.·· ·pe.ntru .. b·ijvJ·.e,rli au . Jonn.e .speelale, ·.peI1t~u.

a: ge,,'f~::ef!~til~i~:r~~}~te~f!rs~~o1~~~~Ui::::e,(~~~3licovala 'de ¢tlii~,

'.(~~t.;atn·bP~) .sau ntcovala ~:d·e .. sortat .. {niet.-1$lau:bep)~: Aceasta este. :0: P"-e6,

.··0

.~ .. ::.: .. ,. .. ..t:) .

.. .

, ... . .... : . . . ':

.

.......... ,', I

Exerci#i de ~.t~' ~iocclllire. indrepiat-e· J~ ~~oiTe.~Aces~ exel'cl1U sint ~sare insWiirii cunolUiterTh.. comportirii materlat,lor; ~ Ia p~lucririle e:ucutate eu aJu-

torul etocanulut. ! " , '.. ' ' . ' ' ,

Se vor lua doua sau trei buca\i ~de' metal (tabli ~CU. groslmea de 0,5-1 mm) cu latura de 6 cmxa em sau rondele cu diametrul d.e 8 em din sorturile: otel

, .

moale, CUPI"ll, alama, alumtntu Un material dare este iupus operatlei de batere cu

clocane de otel Be subtiazl, marlndu .. fI, suprafata. Aeest lucru poate fi pus in evi ... ·den'\i prin rnasurarea ~terlalu"1ui. respectiv eu .ublerul .~ incercarea de Indob ... e

cu mina ~i apoi prin. "batere cu ci?CanuI. In aceln.,i timp, materialul res ... pectiv se tntareste (ecrui sin du-se), Dupa operatia de batere pe nicovali se prelungeste, este poslbll ca matertalul sa' crape sau sa se exfolieze. Urmele de clocan ramln Imprlmate pe ·supraf·ci\a. blttutA. Pentru a se preinUmpina criparea'T sau exfolterea materialulul in tirnpu], ... prelucrarii prin batere, ~ul trebll;ie incAlzit 1& _ratu 'Ii racit lent, dupi fjee~~·stadiu de intirire. iar euprul $i ~la~a ,dupa iq.cil~.rea·)a rO§u vor fi rac.~te. brusc in api~ In Cc1.,zul iolo-slrll aluminiului care se tOpe;te. la circa 1·000C, aeesta Be va incalzi mult sub temperatura corespunzitoa·re culorii r!l'lii fi anume la circa 40rrC6 ~ul apare la metale la eleca 8OOOC •. Se "or face ~(!erCiri de suprlmara, a intiririi datoriti baterii, prtn incilzire 1Ji 'r~cire (reverare) cu eiteva barete (~tr8.iluri),. din dlferitele mate-

~ I \

riale amlnttte mal sus, . ' ...

... .. . .......

Se vor face Jxerci~ii pina cind> se va putea aprecis cit mal esaet momentul cind trebuie executata revenir,ea.

·Se vor executa lucr·a.ri de b·ombare a nlaterialelor prin cIocanire pe .perI-feria suprafe\ei ·~i in centrul acestei snprafete ~i se vor campara .. rezultatele. Se va ob-

. .... ,"'. '\.

serva ca se ohlin dcformiri ·· .. alt'!· suprafetf!lor pitrate, in "butoi" (fig. 35, a) ,i in

;t.pemi" (fig .. 35, b) dupa cum cioci~a.·:8 fclt. Mai !·acC!8ltuata de-a lunguj 1 atu ril Of·

sa:u spre virr~ri. ,Ii ;; '!\ _. l

I J I ..

PJalile bombate vor (i supuse o~erailnor ·ae ihdreptare tinindu-se· cont ci ]a

o deformare in ,.pilirie~ (fll. 35, c) aceastii indreptare Be ob'in~ prin cioc4D.irea accentuat! pc mnrginea material~lpi ~i gradat nmplificind. e!ortul de batere dinspre .centru spre· m:lrgint'3 supra.i'ctcL

., I ....

Indreptarea se ezecuti firi· a lisa -ea roatetj31ti1~·$i··"se _1i!tireasca ~ avindu-se griji sa f~ supus ~a~~ei. de rcveni~~~ ~u~~clent _de ~.~. ~~ a se evita aparitla

tenslun ilor .·~n nlaw-ricil.. ~ '/ ,. . .- . ", · , .. _

, . . . .."

Daci supr.afala tabl~i este mai marc !if anume de ordintil~~ti~~tri]or pa:traU

astfel Incit sA poata fi~.JacilZiti 1ocaJ., indreptarea se p,oat&-e'xecgt& prin metoda cu '9ventuze~; aceasta co~sta·din inciilziria La OOfU .din lac in loe ~n ci~a puncte ,I .ciociinirea cit mater1alul ;es~e ro,\! pe 0 nlcovala .f~ plana CU' ml~i rapide dar usoere, pentru a indrepia su~!Lfata· ·mi_ci . cirDdlari inci.lziti;.· care '''8-3, bombat din

. ,

cauza dilatarli Iooale a materialulut, Aceasti suprafati indreptati la cilldt prln ri-

eire se va contraeta astfel.incit va ~,trage" $I ·ma.terfaIul din jurLil·ttven.tlI.zei",.. tntln-

zind tabla. ..' 0 , .•

- It •. _. I • I I I __ _. r .. •• • .. -

Se ··vor face exerciti! de Indolre a cllieritelor sorturi de labIa ~i se va S'coate

. .

in evidenta necesitatea de a se utillza, pentru aceste operatii de Indoire, ciocane din

materiale moi ,i anume din cupru, atumlntu, plastic sau caucsre, Se vor ~xecuta Indolri de. tabla in unsh; obtuz, deept .. as.cutit ,i rabateri complete de muchfL Se ·vor ~~ee:uta ··indoiri rotunde-pe 0 ."inin1i" .din slrma de o~l care se Va putea scoate sau

rimine ·defi nj.tiv in indoi tura. ..

.:>. Aoousti ~,inima" se va alege in general dil1tr-un material mal tare ~It tabla

de tndolt (fig, 36).. ., , .,

•.. '.Be vor face exerci\ii, astfel inclt .sa se observe oi in fu~e de materialul utilizat, duritatea, forma, grosimea Oi starea lui de fntirire (ecn.risare) , marginiJe pot £i lttdoi:te firi deeuparf .Ia col tUri, pini la 0 lJD.um.iti .. iniltime. a· - ·lor; mai ~ daca supr.afata este ·pitratl &aU. dreptun-gh1ulari .. La suprafete rotunde~·pe margi~ea ·indoiti ap~ fen·~ul,'de ,~franjurare" sau fncretire (fig~ 37), atticl- apaT' ·onclW.a1ii

foane greu de Indepirtat odati ce a-au format. - . . -. .

Cauzele. apari·tiei franjurilor sint: _'.;'

...... folosirea· unui elocan "rea tare de Indoire, urmata de bltii' 'apasaie j' .:

.. . . __ folosirea unei nlccvale. dure (in acest eaz, odati· cu .indoirea apare 'Ii 0 stri.;..

vire a materialului) :

crarile de ~xpu1zare_ a nlturilor, ca ni-covale pentru SertizA·rl· PE: ~role, 'pre"'!"

cum .4i pentru a)te operatil, . " -: ,.'.

.De asemenea,' aceasta placa serveste ~l la sontarea tijeloi\. :s11,melor ~ niturllor ,i a alta-r piese cilindriee, prin uti liz area gaurilor. caqibrate care permit sa se determine rapid ce dlmenslune are 0 tija _prin Ineercarea. de .treee -'·riu trece" prin gaurlle 'nieovaleL Plaeile acestor nieovale au la .pa1"tea'de"j.oR'·'dou~· :ghidaje longltudinale care permit fixarea in me·nghina.

Anca este 0 nicovala din otel, care are pe suprafete scobituri semisferice cali~bnate, care pot fi folosite Ia ,,ambosa~'~ {scUfundarea) materialului ceo se preluoreaza,

\: ::: ":: :::-

==. ::

:-1/ .

Fie" 36 Modele pentru exercitii de batere ~ indoire.

0:::-:

t:::::

-_: It 51 :-: n

- =

= :~

=:

: ..
@:: : : : :::::= r ,

Fig. 37. Deformare prin franjurare la baterea prin indoire ..

•

IJ

Fig. 35" t;>e:formiri. ale .suprQietelor pi~ate.

c

.......

•

b .

_L~ ._~~~~~··~~u.~···~ ~_~~

f .

Fig .. 4·0, Clesti .de lalat.

b

.... 'Clesiele a:scuttt· (fig. ·-3.9, b) .are falcile .. late. dar .. rnai .scurte declt. ··cele ale clestelui lat.

··Cl·e$teZ.e·. rotund. (fig~ ·39, .-c).. are faltile in forma ~d·e trunchiuri de .con.

E-l serveste in. general ··pen.tru curbarea lamelor sau .a sirmelor sau pen ... tru conf'ectionarea ochlurilor.

···.Cle§"teZe semirotund. -(fig~. ·3.9~ d) 'ate .:pa.:rt.etl .intet-icara a f·alcilor plata, iar partes exterioara .rotunjita sau ovala. .C·U acesti clesti se ··.pot :-exe.c~ta ochiuri avind una dip portiuni .plate.

Cle§:t"eZe cioc de barzii -este un cleste plat .sau rotund, ale earui fal~i sint .indoite Ia virf ~n ·unighi drept s:~u .la ·45°, pe Iungirnea de 3-.4 em.

·CZ·e$ti"i de ·tifiat au ·falcile taietoare drepte, Ia 45° sau IEr ·30·o.~ Uneori pot ficomblnatlcu .,cle~tele plat.

Clestii de taiaf '<fig~ ·40., a)... au f~l'f~ile astfel .dispuse .: ~i.. ascutite Incit sa poata tala: stifturi, .nitur! sau cepuri, ·chlar de la suprafata. placll din care ies, t:

. Un alt tIp de cleste de taiat (fig~ 40, b) foloseste un sistem ··de pirghii.

datorita .caruia, eu 'un rnic efort a 1 miinh; se pot obtine forte de': taiere rnari. .Acesti clestl .se Iol osesc pen tru taierea .. sirrnelor .de -otel.

:.. Clestele de. irulrepiat: §.i ·n·i.tu·it. -(fig. 4.1) .este utilizat pentru ni tuire, ..

care se· obtine prin simpla strlngere. _ .

. · .. Clestele de 'tea-vii (fig .. 4·2) are .forma ·<falcilor . astfel construita, .. inclt cind .acesta este Inchis. Intre fdlci apar .doua 'ochlurl (g,auri). de -dlametre diferite .. "I.n .. regiunea acestor -ochiurl suprafata inter io a'ra .. a f'alcilor -este zirntata, pentru a impiedica .. rotirea rnaterlalulul prius in cleste.

Clestele ·.paten·t sau tombinat (fig. 43) este un cleste universal cu fAlci plate, avind un ochi zimtat It! interior ;. clestele este folositpentru prinderea, .. st.ringerea, Indoirea p12fcilor,·· ·benzilor .sau a- ·b;trelor:~ 'Totodata, cu

acest .tip de cleste se pot tala benzi sau sirme, avind .groslmi Iimitate. ..

Pensa este folosita .pentru prinderea pieselor mi~L Ea· poate ft. de tipulplat .(fi'g. 44)~ rotund, .ascutit etc ..

FiSr .38. Model pentru exercitii de Indoire. ,..._ revenirea rara §i mcornpleta .. ~ materlalului respeetiv .. ; ..

- .marginile de Indoit sint. prea .mari ~ .

~ -indoirea prea brusca a materialului ·de·· mdoit {ungh; prea mare -pentru 0 singura' ,.;trecere~') ;.

__ ezecutarea neuniforrna a Indoirti .si -eu '~.pa§.i :mari~(·· pe toa.t.a perfferia .. rna-

terialului de. indoit,

Pentru ea 'indoirea sa .poata: fi executala· -in bune condijii. se va tine seama de toate aceste cauzejIn plus, "indoirea· se -va executa 'CU· rnulta ralbdare, eu 10vlturi .usoare, uniforrne ~i succesive -ca pozitie, .urrniirindu-se iptregul parcurs '·al .Ilniei dupa.care trebuie reapzata. indoirea -v • (fig. 38)~

. ·Be. ·\~ot face citeva exeroitit -de .Indoire, .. dezdoire ~l lndreptar@t apoi .. din. nou

indoire in :a~la~f loe .etc., . pentru a se seoate ·in .. evidenta c·ali,~tea de. .maleabfutate a drverselor -sorfuri 4e materlale, .obser-viridu-se ca· dupa un numar- de in<loiri. §i dezdoiri· materialul se .crapa ~i se rupc, .Numai faeind multe i.n·cercari.;, hijutierul va cunoaste modul. de -eomportare la ·p.relucrare, a diferi tclor materiale : cu. care: va lucra.

In giuvaergerie se Ioloseste 0 rnare varietate de .clesti. ':

Clesiele ·lat".{1ig~. 39,: ·a)- are Ialcile plate, cu . .fet;ele'·interjOare netede sau zim·tate·.J La .. Inchlderea -clestelut, Ietele i.nterioa.re trebuie sa· fie paralele, pentru ca sii,:"·pfind·a· materialul pe toata suprafata Ialcilor ~i sa .nu-I scape .. ·

..

FiB. 41 .. C1e,;ti .. de . ."f.n4repta-:t "i" ~.~

. ~t..

··w

.. 6·~:,· ·DISPOZITlVE PENTRU QAU·RIT

In giuvaergerie, gaurirea se ··ex~uta.·Jcu. ajutorul 'burghielor, actionate

·de· .dispozltivespeclale. .

Prlnderea burghiului' ·se realizeaza :CU .: a [utorul .mandrinei .1. (fig, ··49)-· care are .doua, .. trel sau patru .. falci ::(ba¢\iri)_ ·:C9i1ldi~ia unei .. bune rnandrlna

.este caburghiul sa .Iie 'perfect In a4~~1 d:e rotatieal acesteia. . .

Stringerea -bacurtlor .rnandrinel ·$e produce prin rotirea "in.elului.j""zim-· tat. .. 2 .. .Dispozitivul.de gaurit~ poate fi -action .. at. .irrrnal .multe felllrl .. AS·tf~l, Ia unele .dispozitive (fig .. 49., ·.a), rnandrina .'CU.· burghiul .este prinsala .~capa~· tul tijel 3, care: are ·sec1;iunea. patrata .i~i .este -.rasucitiL - Celalalt cap·at. al. tijel ·.3.:se. ·$prijina in ciuperca de .lemn 4~ prevazuta ICU. lagartil S,. care per~·· .mite .rotlrea libe.;ra' -a ·tij~:L:. Pe tij~ se ~f~ii bucsa 6:~ .. Intmicit forma .gi=iurii. 'bucsei 6. este tot . pat-rata , .prin deplasarea ·ei. f.~ra retire in. Iungul t~.jei 3··, ..

tija cu mandrina $·e: rotesc, ·,Mi$C.area .. de rotatie ···~t.fel. obtinuta ·ifli." ·sc-hitnba. sensul ori -de cite ori se .schlmba .sensul de depl as are a ,bur~ei.·

. ~. "

La. uncle dispozltive, rotatia 'rnandrlnei este .independenta de sensul

de deplasare a bucsei. . . ... ':.- .::

Un .alt sistern (fi.g·.~· 49.,: b) este dispozitivul care ·are fixat Imediat dea·_·· supra- rnandrinel; pe aceeasi tij-a 3,. un volant .. 4~ Botatia .mandrinei se: obtine .:prin:· deplasarea 'in sussi in jQS a ·pr:avers~i .5:: legata -, de c.apattil·:tij~i. prin coarda 6. In timpul : rotatiei; coarda se infch<j.oara. .pe .tija de eomanda.

a mandrinei intr-un anurni t .sens. .. Apoi, prin apasarea tl~a.v~.ts.e.i, coardase

desfa·~o:ar~'·lpro.dlict!?-;d .rotirea tt:j~i.Jn:··s~n.s· invers., .. .' . ..' ;. .: ..

In·:.:a:fa.ra de .. acestea, se rnai foloseste .. $1 'sistemul care are .. ·pe.. .axul 3 (fig; 49:,: c) ·31 .mandrinei inelul .cu sant .. 4 •. Ro.tirea .. cuajutorul arcusului .5.~

>1 t~~rui. co-arda. 6 .se i..rt.fq·oa.rii·: Ip·e· lnelul 4,··; formind o .. s.~ngur~.·$Pira~· .

......... .__...... ~.:.) ···w::.. y ;)... ..

. .

Fig. 44. Pensa.

CLe·~f~i. de p.etjort;tt (fig~ 45) slnt- prevazuti pe una'din ·lAlci cu :po·an·_ .. soanele 1, avind forme ·~i dimensiuni diferite. Cind falcile se inchid, poansoanele intr··i\ In placa d.e· otelcu .sauri 2"···de· pe cealalta fa-lea a clestelui, perforind materialul ..

• • • I

: .. Tot in .. aceasta categorie intra ~i clestele preducea (f.ig·. 46), leu ·c·at.e·· se

pot ·:t&ici ga\l.r.i sau se ·pot .scoate rondele ··dt~··· diametre diferi'te. Clestele are pe una din f-alci. .. placa I? iar pe cealalta capul rotitor 2, care .pet-mIte· aducerea In. ··pozi tie de "tAie.re a preducelel :'GU. ··dimen.siuhea dorita. Materlalul poate Ii -expulzat prin .:g~ura preducelei ~i apoi .priu ga4·ra cetrt-rC3_la a ~ca~··

pului .rotitor: .. .

... .

::Cl:e:~t"et~ .pentrtL creuzei "{fig.~ 4.7} are: falcile fndol te, 'c-are. permit prin-

derea tmui creuzetv La virf', fa1cil~. sjut pp,r<;tlele,ca SA poata fi folosit~i Ia prinderea alter piese,

. ". Cle.·$tele:· de [oc: (!ig~ ~l8) .serveste la -prinderea ... obiectelor -inc:aTzite·~ Acest cleste ·:poate: fl cu fi3Jci ascutite sau rotunde sau ··dUP.cl forma oblectclor. .care ·t·ire.buie .introduse sauscoase din toe. .

. ' ..' '.' '. . .

I

,

Fig .. 4.5.·. C·le.$te· de perforat..

.-&.

Fig~ ·46~ Cleste predu- ," .fJg ... 47.: ·C1-e.~e· J1.l!lltrti

.cea.. . creuzet; ~

.~ .

-~ . . .,..

In afara acestor dispozitive se utilizeaza ·$f masinirde ;g.aurit. eu antrenare manuala .a mandrinei prin rotl dintate precum .~i ··ma~ini de ·g.aurit: e I ectrlce,

7·. UTI.LAJUL PERS·ONAL A·L ·BIJUTIERU·LUI .

. . . ..

I~l afara de~tilajul mare din atelierul d~ ibijut~rre care oeste .folosit

it) colectiv, bijutierul trebuie s~ aiba ·iJtilaj. personal." .... . .

: Utilajul ·personal· al lucratorulul bijutier se compune ·dtn ,.::... .: .

~ menghina mica de bane, avind latirpea. falcilor :de 50~6D· .mm.

· .. Aceasta menghina v·a fi prevazuta eu dispozitiv rotativ ; .

.- ciocane de diferiteIorme ~i rnateriale; ... ..

.. ~ nicovala mica de bane (circa ·2. kg);' instalata pe. un '. ipostam.en.t .me~

talic sau· .Iixata Intr-un calupde.Iemn ; . . .

- ferastrau pentru metale ~i pentru traforaj ; . ~

-. buterole de dlferite dimensiuni (cu degetare pentru a~:butls.·at)-;.

._ Ul1 aparat de poansonatsi diferite poansoane ;

..... :_ ;pens1J1~.~i.perilite·~etalice:~i.de·.p·ar; :

- clesti dediverse forme sl marimt ;. .

';. ..- diferite pensete de. otel ~i alama ; . . .

. +r: brunisor (f1g& 50)~ Acesta este 0- SCilla de otel, cu ·virful. in forma. de ·fTu·nza desalcie, avind muchiile rotunjlte, ·eu care se freaca ·piesele·, care trebuie lustruite sau polizate partial. ·S.e poate sterge astfel o linie

trasa gresit ; ., . . "' . . .... ..

- cabroane cu smirghel, .. care slnt .pl;:ici. dreptunghiulare de .lemn, .. pe

- arzator pentru sudare ell .gaze, ell care se executa sudurl . locale

(sallmoul) ;.. . . . . . ....

-. foarfece de mina, de diferite martmi ~i forme ;

.. ~ carbune ignifugat- pentru sudiUra.; ... - _.

- cornpas pentru masuratgrosirnl ;

_. arzator pentru sudare cu gaze, cu care se executa .suduri locale

(salimoul) ;

- bee- Bunsen sail. r·eclu .; .

- aparat Ide gaurit ell o se.rie completa de .. burgh.ie ~i freze ;. ..

-- ·diilti. de forme ~i dimensiuni Qif~rit~.· (fig~ 51). Pentru ·a putea fi

utillzate in conditii normale, dll'ltile trebuie ·sa fie bine ascutite. Dupa Iorrnele .lpe care le .au, ele se numesc onglete sau esope,

·Ongletele sint da.l\i cu care se .pot tala santuri ·c_u pereti incllnati.

Esopele au taisul drept ~i sint folosite pentrua tdia santur] (U. peretii

.~

.

d

Fig.. 5·~" Mirtere· pen tru diU ti (a, b j .C, d)"

drepti, profilul santului rezultat fiin:J patrat sau ~reptun~hiular~. Sub· !1u~ mele .de stickele sint cunoscute dal\ile care permit executarea santurilor cu .profil semirotund, Toa.te daltile .. sint executate din otel de. cali:ate· .bu~a ~i trebuie sa fie bine ascutite si calite ... Ascutirea bruta se e.x.e.cuta la ~11'" zor, iar cea· ,fina -:- pe piatra, Daltile .se Iixeaza in minere de lemn, care au forme diferite ~i anume ·: .: pa~a (fig. 52~ ti), ciuperca (fig. 52, b), l?ila sau ghiulea ·~fig. 52, c) ~i. ceapa (fig. ·52, ·d).. Forma rninerului .. Ia care se ata-

~aza ·dalta depinde de. operatiaceseexecuta .;.. .

- echer de otel ; . . .

~ alezoare de .dlferite diarnetre (de la -O~l mrn pina la 5~· mm), fo-

Iosite pentrumarirea .gc1\1·rilor .; ..

. - menghine.de min~·, de otel sau .de lemn, Acestea servesc pentru fixarea pieselor care nu POt: fi tinute . .in rnina .;

._ ciocan .de lipit ; . . .

. ~ razuitor {~abar), esteo scula cu sectlunea triunghiulara, avind fetele scobite, cu muchiile ·l1i virful foarte ascutlte, Se fQlo~te 1~ ~iZ:xir~;i suprafetelor de material, 1a 'care .nu se poate ajunge cu 'pile, Exista razui-

toare drepteslcurbate, potrivitepentru diferite lucrari; ~. ~

r.:., -- Iampa de spirt {fig~ ··53) este folosita pentru anurnite operatii care

nu pot . .fi eteetuate decit la flacara de spirt, vaporii ·de alcool avind un rol foarte Important .;.

-. pile de dlferite forme ·~i dimensiuni ;

. .. - Iupe deceasornicar ; '.

._. peruca pentru .sudat .(fig~ 5.4); este o perna din. sirrna .subtire de Iier care serveste ca suport pentru piesele ce .se sudeaza .. Peruca permite untformlzarea temperaturii in [urul piesei.Tn timpulsudarii ;.

Fig. 5·4. Peruea pentru sudat,

Ti .... , 53. campa ~. spirt

I . .' I

~ pietre de .. ulei. de diferite forme .§i .:gratiuioz~taij~,.?in, ~are un·a~Hne.-· aparat 'trebuie sa fie plata, Acestea servesc la ascutirea '1 polizarea taisu-

IVi sculelor ; . .

- pensule mici ;

- ace .de trasat, de dif'erite-marimi ;

- rigle de ·o·\~l.~ . .

~ filiere .. .sl tardz·i-. --.

fda aitolu]. VI MA~INIUTILAJE 5.1 INSTALA TIl FOLOSITE IN BIJUTEkIE:

. " -rlllf"' ; . ',,-:.

13·. 'DISPOZITIVE D:g+ ICl\LIBR/\,T,

MASURAT $1 C,OMP ... t\R~~T

.Pentru masurarea lungimilor, latirnilor si udlnctmilor se utilizeaza su·bleru.l .. Grosimile se mascara cu micromeirul (Ilg .. 55) si composul de

~. . ~ .. ,. I.

gr08fme~. . .. . ... .' .. J ~

,- Pentru determinarea diarnetrului ·g·aurilor 'mici se tl~l·llz-eaza ca"t,-

brele. Acestea sint tije coulee, dure,· avind to at a' lungfmea m~rt~ta··.c.~···:e~ pare transversale. Diarnetrul ·g·aurii de -masurat este detemi~na~: de ·ad.1n- cimea pina .la care poate· intra calibrul in.' gaura -respectiva. .'.r. ..• .: .•

Diametrele gaurilor se . pot .masura ~i .farii"· c.~lib~e, cu:. ~jll~·?!ul ·un.-el. tije coulee necalibrate. .Aoeasta se introduce in ·gaura·~·d·e ma,surat,· se .nct~aza .adincimea pina In care tija Intra in gaura fj'i aPoi,"":i"n "drepttil" sernnului, se mascara, cu un subler sau rnicrometru, dlametrul ·t1~i ;. acesta

cste egal cu diametrul gauril. . ..-. . ,~. . ':... . . . .

Un .alt ..fel de calibru este tribuletul. eel rotund (fi€!:." .~, :it)) este .folosit pentru inele, iar eel oval (fig, ·56·, b)·p.entru bratart'Tribuletul pentr,! ,!Jra. lari' este tubular, ·pentru· casa ntl .

.fie prea greu. .. ,

.. : .: ,. Bouinta este' -fdlosita pentru

, .. . ;

cintarlrea matertalelor- si a pie ...

- - ~ I I

selor .. ; .'

.Balantele trebuie -, ·~-a" -fie· pre-

. I else, iar manfpulareaIor trebuie efectuata ell multa ·grija .. Precizia masuratortlor balantei trebule ve.;.

rificata ·periodic.· ~

Cilttatu.l. poreativ·:·-·este folosit, . in .general, pentru. ·comparat. A>

.ces ta este.alca tliit .dintr-o ·ptr-ghie·~ avind ·a·gatat~ lacapeta ·.doua ~~latane ·u:~oare, plate sau concave, fabricate dill celuloid .sau material plastic. Pirghia reazerna p~ muchia unei prizme, care este fixata

intr-un suport cu cirlig .•. Ea este previiiula . $i . ei( . un ~c··~ indicator.

·qin.tarUl e~stit.· in echilibr:u, atun.:i clnd ·acul Indiqator este In ·CalIttl-

dent~ ~Slf ·un·. reper :f~.~t pe suport .

.. " .. q!l1!.arul.·p~tl~:nu ar~· p~~:

CIZle . ·prea·-mare_:;~ ,·aI .este· ... tOtU$l

.f?art~~}1iult ut~li~,~· ·~e·~arece. estLe· sun·pl4i. ~~ JPanlp~~48 ·.~o~.este

sens~bn'~ - . .

Fi~. 55~. Micrometru;

~Fig. 56. Tribulete (a, b).

••

i. P·O·LIZARE_~

Prelucrarile de bijuterie Implica o intreaga gama de prelucrari mecanice .~ 0 rnare diversitate de· materiale .. Curatarea unui material de .'. bavurile care au 'ra·mas .de Ia turnare, indepi\f~rea de· pe suprafata., lui a

z~~telor si .oxizil?l' ~'amase '~uP~ Hpitl_:lri. ta:~;;~a':.tratamen.~te['mi~~(~odiflcarea dimensiunilor unei piese, Indepart.are~ adaosurilor ·d1r.':Pre1u-

crare, confectionarea f]i ascutlrea sculelbr~.·realizai~:ea unor sURra~e~e.3P~ane .. etc., se executa curent in atelierele de lI.l~u:~rie~.-: In _~st~ ~~. se ~tili~ zeaza polizoarele, jar ··ope1"atia de prelucuare ~a' .. pieselor- la .polizor se rW:~·

meste polizare. ...

a. Pollzoare .. Polizorul este Q ma·.~in··a~Ull~·e flxa .sau ~port~t;·· cu ajutorul careia se cura\a, se indreapta saurse 'slefuieste .ssuprafuta '\.lnei . pies-e.

.. : .In atellerul ·de .scularle .esie utilizat in special .pentru ascutlrea unel ... te 1.0 r (d·~ltf,-·poltsoa.ne, ··;p-unlCtatoar~e., ace de trasat, razuitoare sau ·scule pentru ~ cizelare) .. " .Qrg·anul principal de lucru .£II polizorului ··este un .disc c.onstltuit· -din ,g-ra.riule de .materiale -dure, .legate intl~e ele prin liantul! ell care .sint amestecate, Acest disc se numeste piatra de ··polizor sau piatra abra-

. . ...

Zlva .. :

Desi polizarea este asemanatoare piltrdi, nu toate ·opera,ille: -de ·pili-ve pot .Ii .e~ec~Jate Iapollzor -. In schirnb, dirnensiurule pieselor .se pot reduce

la·. polizor ~or ~i rapid. . _

. Dupa Ielul actionarii, polizoarele sin t manuale sau electrlce .. L~ ~[:j!1~ dullor, aceste doua categorii se pot Imparti .intr-un mare numar de tipurl diferite, ~i anume : polizoare de bane, polizoare ·,de minri (portative), .. pollzoare cu viteza reglabila, polizoare cu una -si ell doua .'pietre ·etc.· ..

Polizoru! de mind·. (fig s : 57) :este alcatuit din piatra ·1, care prirneste miscarea de .la manivela.z, printr-un sistem -de roti .dintate·~ce realizeaza o multiplicare a turatiei, Dispozitivul de prindere 3· del". posibflitatea- ~.~a polizorul s·a .·.p,oa.ta· fi ·fixat la 0 masa sau . .la .. un bane de .lucru.

.. !. Polizoarele actioriate rnanual·:.sint: .incomode, ~.d-eoarece- u11a din llluni este .in'· pe·rman~nta Ocopala cu .frrvirllr·ea manivelei; din ace·.flstft 'cauza, ele sint'·foarte rat folosite· in locurile. unde· ·exista cu.rent ··electric~···

l· In· atelierele· 'de .. bij"uterie,- icele' ,mai ·u.tilizate ·;pbliz()ar·e· sin t. cele. etec~ tri ce, cu· vi tez~ reglabilii, cte tip "den t.ar" .

. .... PolizoTul elect·ric .. {fig. '.58} este' tactio.rtat- de rnotbrul ··el~tricT.:.1.) Pie.tt?lb 2.·~· monteaza-la .am·bele capete, ale· axului iriotdrului; di~'l eat! 'cau.z·a .se AQmesc itJO lizoare d-..ible. Tura ~ia .. pi·etrt!! Or es~e :.:de 2· 7 Oe~3· 000 -rot j min~

rlndul ei,. ute dati de ·d.lWltatea granulei fi a llantulul. Pietrele de poll-

zor sint,deflnite'in STAS dupi cum urmeazi : '

-
.,. _. oJ
Grupa de durttute Foarte moale 110ale ?ttlJlocle Tare Foarte tare
.
-- , ,
'.
Gradul ae' durltate E .• F~ G - H~ I.· J, K L. }I. ·N, 0 P. Q. R. ,oS. T. U, V, Z ........ ~-- ...

Fig. ·57~ Peltzer de mina ..

Fig .. 58. Polizor· electric du.. btu,

Structura - Foarte Deasa I Cu deslme Rarl Foarle' . Poroali :
deasl. mlJlocic rarl
..
Simbol • 0; 1 2; 3 4-·5·8 7; 8 9 j 10 - 11 j 12
J ,
~ . .
. . . Fig. 59 .. Pietre de pollzor,

De exemplu, 0 piatri de polizor indi'Ca~ prin (N3) are durltatea mljlocle ~i granulozltatea fina. Tura\la pietrel de polizor este tnsorlsa pe etiQheta pietrei ,i trebuie sa fie respectata ell strlctete ,i nu trebule de~tI. Tura1ia indlcata este in general eea maximA ~i este tn ~nC\le de

diametrulpletrei ,1 de natura liantulul. - .

o tu'ratie mal mica deett eea prescrisa produce- uzarea prematuri a pietrei ; turatla prea mare poate provoca spargerea acesteia, ,,1 deel '"8'CCi-

dente foarte grave. . .

In giuvaergerle se fdlosesc frecvent pietrele cu liant ceramic deoarece suport! incAlzirea In timpul lucrului ,1 nu stnt afectate de apa sau de lichidul Ide raclre, Pietrele de polizor eu lian,i organlcl cum sint ba .. eheltta, vulcanita, selacul sint mai elastice, supcrta mal. usor ,ocurlle, in schimb au 0 rezlsten'tA reclus! la temperaturi inalte ",i nu permit rAcli~a cu llchide de raelre.

c. Ex~utarea, poIizirii. Inainte de 'pornlrea polizorului trebuie sa se verifice: dacl acesta este in perfecta stare de funqionare. In cazul in care poUzorul este acp()nat electrle, carcasa ,i pArtile metallce trebuie sA. fie

legate 1a pAmint pentru a se evita posibilitA1ile de electrocutare, . ,

Polizorul trebuie sa fie bine fixat pe postament sau pe bane, iar pietrele sa nu fie erapate, defeete, necentrate sau slab strmse, in care caz

se pot produce accldente grave prin spargerea ,i sartrea pletrei, .

'C'orpul lucratorutu! care executa polizarea nu trebule sa. sa afle in planul de rotire ·a1 pietrei, ci totdeauna lateral.

Piasa' care -se preluereaza se reazemi de suportul special aJ. pollzorului ~i' se praseaza catre platra de poltaor ; ,in acest fel, in timpul lucrului, centactul piesei ell piatra este permanent ~i piesa nu vibreaz4.

Deoarece piesa se Inealzeste prfn pollzare, ea va fi ricltA In' apt; In acest seep este blne cat in apropierea pollzorului, sa se gas·ease! un vas

cu api curati. .

Platra se va stringe pe axul pollzorulul prln doui flal1Jfe .metaltce, perfect plane. cu degala~e 1a centru a grosimii pe fala flan~ei ·dlnspre piatarl (fig. 60). Piatra se Va strtnge cu .ajutorul fl8lU}elor 'prin intenriediul ODor eamituri sau ,ai,be din plumb, Prefpan sau carton cu 0 groslme

de aproxtmativ 0,5 mm, .

In general; turatla pclizoarelor electrlce nu poate dep~i 3 000 rot/min. Limitarea turatiei este 0 condltie foarte importanta; deoarece prin. depasirea turatiel rnaxime pentru care sint construite pletrele se pot produce accldente prin spargerea lor datorita fortel centrifuge.

Tot attt de Important .in prevenirea accidentelor este ~i sensul "filetelor piulitelor care. string f'lansele de. blocare ale pietrelor ; sensul acestara trebuie sii: fie astfel incit, in timpul rotlrii pietrei, piulita sa se strtnga, .In acest .scop, la .polizorul eu doua :pietre axul are la un capat Iiletul pe dreapta, Iar la celalalt caput pe .stinga.

; Polizorul trebule sa· fie prevazut cu aparatoare ·de protectle .. Ia fie-

care piatra pe trei sferturI din periferia acesteia ..

LucrulIa polizor nu se poa.te executa fara. oohelari .de protectie, Polizoareie utilizate in prelucrarile de .. bijuterie sint .prevazute eu dispozltive de aspirat sl retinut praful in filtre; .acestea pentru a nu ··se inhala pulberlle metalice ~.i praful provenit din ·piatr.a de polizor !ji pentru a se. putea recupera metalul pretlos din pulberea prcvenita din polizare.

'In aceste atellere se Iolosesc, de obicei, doua polizoare, din care 'unul pentru prelucrarea sculelor ·~i a materlalelor Ieroase, iar altul pentru metalele pretioase, a carer putbere trebuie recuperata.

bot Alegel"ea. pletrelor de polizor. Pietrele de polizor ·(fi.g," 59)" se fabrlcA in diverse forme, cu diferlte die-metre .~i. grosimt, Ele se· deosebesc ·dupa grailuLoz~·~ate, a·dies fine~~ granulelor· cornpouente I}i ·duritate, care, -la

........

Piatra trebUie. sa fie perfect centrati, as tiel inclt sa nu bad radi-al 'Ii sa se ·roteasca intr-un plan perfect perpendieular ~ axul pollzorulul.

Piatra trebute eontrotata ·tnainte

de montare ,1 apoi periodic In timpul func?onarii. Cu aceasti ocazie se constata daca ea .pre~inta .. cripaturi,

F/:JRfe' nu are fisuri sauporthm! sarite. Pie-

G"IW;lul'~ trele cu astfel de defecte nu ·se vor

dl' p"q"~ t·l"

CJ)l'il}b ~'1: _ ,- u ~,l.z,a. . '~r:' fI '", ,1 ' •

plum/) . _ l!n .meser_lafj e~e:~ent~t _ ~1

Fie. 60. Montarea pietrei de polizor.. poate da usor searna daca 0 piatra

. este crapata~ in care caz daci este

'ciocanita usor, suna a "dogitu.. '

Muncitorul care constata ci 0 .piatra de pollzor este deseentrata sao crapata, ii_ este Interzis sa lucreze cu eil; ~i are obligatia· sa ·,blocheze Iunctionarea pollzorului sau sa puna 0 .ettcheta de avertlzare. pfna 18. -i~emedie-

rea defectului. '

Ftnetea Jlietr~i alese ~dePin:4~ de finetea lucrului care trebuie executat La polizor, Cucit 0 piatra va avea o granulape·' mai mare eu atit suprafata Poliz~tA ~a Ii min, rugoasa, "Pe' dealti parte, 0 pi.~tra prea finA "nu are spar adlca trebuie sa se consume prea mult timp_-tpentru inli-

tu~~aifea .adaosulul de preluerare, j' _ •••• .'

De asemenea alegerea dU'riUitii pietrei este foarte irriportanta. Cu ell o piatra are 0 duritate mai mare cu atit se va "imbicsi'_'- mai repede daea se ~~r ... p~liz~ materiale mpi.~. ~ce~ta Imbtcslre tnsernneaza umplerea interstl.tlllor dl~tre gr~nulel'r; latbraZlve~ eu material care ramine pe loe ~l in fo~rte_~cu~t timp, piatra nu mal, polizeaza, sau cum se rnai spune,' piatra nu ~ma~. ,,~UfCa", prod~cindu-s: in acelasi timp frecan, atit,Qe irnportante, Ineit ~l., piatra, d~~r mar al~ piesa de polizat se inc_~~te· Pl!iSte masura, datorl~a faptulul cA energia de asehiere se transform! 111 mtregtme in

Incalzire prln frecare. - . ' ,

. Pentru ~mate~iale. mol se vor utiliza pietre de 'pelizor cu -dun,tate mica, iar pentru materiale dure, - pietre eu duritate mare. Fac exoeptie de ·la a~~qta vegula, materialul "Widi~"1 "stelitele'" in genera~l ~i materialele slml1are .care sint ~abricate din :pitlberi~ prio procedeul metaloce~mic fii care de;;l au 0 d,urltate foail .. te' mare, nu se pot fasona ~'i ascuti decit pe

pietre speciale moi.· - . . ~ .

.. M:otorul de actionare a: polizorului electric este. In general asinCron in ,~collvie" sau cu turatie variabi~a Ilmitata, de tipul fa·bricat tn ta·ra noast·ra.

~u este ~r~omandabil sa se f~19sea~a pentru ac.ponarea' polizorului el~ct~lc tirt' mot~r serie-c~lector, care ~~ "am'ba1eaza" la mersul in· gal ~i

i~l mareflte turapa pest~ masura. _ - - .-

~La pol.izoar~le el~tri~ duble s~'-aleg ,i se.monteaza ~ele douA ·pieire <;u f1nel,e ~f1 du~tate difente,. pen~ a putea acoperi ~. lami- ott mai larga de lucra.rl. In ti~mpullucrulUl la polizor nu trdluie sa se stea niciod:ata in

plan~ d~. 'ro~ti~ al~pie~ei ci-.in. afara acestuia ~ de§i .piesa .de pOlizat ~reblUe t1?ut4 .blne in mlna, pentru a nu fi antrenati de ~oti.reil pietrei, nu tr~ule ~~at br~usc sau prea tare nici Tadial niei lateral pe pia.tra.

~9uril~. dauneaza pietrei, ap4sarea -~adiali tprODuntati fnc4!Z.,te prea

mult plesa) Jar apBsarea puternica lateral poate sparge piatra. -. .-

Due,; :It! p}iJhlb

. ....t:~,.."i

-Cind se fasoneaza scule, este indicat sa se utillzeze suporturi speciale pe care se reazema piesa in timpul polizarii. In cazul burghielor, aceste suporturi au un .j.gheab, .care mentine scula intr ... o pozitie fixa~ astfel inclinata fa~a .de .piatra incit prin ascutire unghiul la virf a'l burghiulul ·sa

.fie de 120°. . '

. Pentru ca piatra sa nu se uzeze anormal ~i sa nu se produca ~an,·ud in ea, piesa se deplaseaza lateral pe toata grosirnea pietrei : in acest Iel, piatra se va uza uniform.

Daca se prelucreaza rnateriale pretioase, pulberea care rezulta din .p~l~zare trebuie sa fie condusa prin dispozitivul de asplratie, catre filtrul de retinere.

d. Operatl! executate pentru deprinderea lucrului la poIizor. Bijutierul trebuie sa cunoasca temeinic operatille de prelucrare ale diverselor materiale la polizcr. Comportarea la polizare a materialelor utilizate ·rn lucrarilede bijuterie este Joarte diferitii.

Pen tru .Inceput se recomanda sa se polizeze bucati de bara, de tabla si de s~rmA, d~n .fier moale, otel, alama, cupru, alumlnlu, lemn ~i material plastIC, urrnarindu-se modul cum se comports aceste materiale in tirnpul polizarii, fara a se urmari obtinerea unei forme sau a unui .anumit profit. .In timpul polizarii se va unmari sa nu se schimbe culoarea lao metalele

.Ieroase din> cauza incalzlrii piesei, in. care eaz metalul .j~i schimba stTUC~ tura, in general decalindu-se. Aceste sttuatit pot fi evitate prin racirea pieselor la .momentul oportun. . ...

Se vor executa apoi suprafete drepte, plane sl cut-be pe .lungimi din ce "in ·ce rnai mari incepind de exemplu de la un centimetru sl ajungind pina la zece centimetri. In seopul executarii acestor exercitii se vor utiliza bucati de bara de fier de 50XiOXIO mm ~i 12XIOX10 rom, deci avtnd sectiunea patrata ~i bara de Iier rotunda eu diametrul tie :6 mm ~i lungi-

mea de 50 mm. -

1) Se vor executa polizeri de fete drepte in capetele barelor,

2) Se VOT executa ascutiri oonice Ja oapetele barelor, in nmghlurl de 60 ~i 120°, atit la bare cu sectiune 'pat1'-ata cit ~i la cele· eu sectiune rotunda.

3) Pe barele ell Iungimea de 50 mm, se vor executa jpe 0 Iungime de 20 mm, ~e la capetele barelor .patrate, sectiuni cireulare, semicirculare §i hexagonale, iar la barele rotunda pe aceeasi lungirne, sectiuni patrate, hexagonale ~i triunghiulare .. Pe capetele bine indreptate ale barelor, se

vor trasa in prealabil profilele sectiunilor ce trebuie ob\intite. ,I:. ,

4) Se vor face exerci~ii de planare 'a supraf.e1elor laterale la btica~ile de bara eu .sec~iune patrata, eu lungimea de 12 mm ..

I:ucrarile se vor executa sub directa ~i stricta supraveghere a mais-

trulUI sau ~efului de Iu'crart . ,

. ' .

. ;

2~ ~MIJLOACE ·DE $LE·FUIRE IN .LUeRA.RILE

DE BIJUTERIE '.. .

. $lejcJ,lr~t:l eS,te preluerarea prin 'frecare a suprafetei ·tlnui corp . din ...

tr-un m·aten~l du·r,. pentru a 0 ·netezi sau luSt-mi. - ,

In general, QPeratia de ~lefuifre se executa pe ~ini.. DupB. forma su.prafetelor· ce se p·relucreaza, se deosebesc douB. feluri de -m3f1ini : m~ini de ~lefuif plan ~i ni~ini de ~lefuit rotund (interior sau: !·exteriot). -"'.

Aceste m~ini se utilizeaz6 la lu,cririle in mare' serie . in special in atelierele ~i· unitatile marl. In atelierele mla·,· filefuirea :~ real1zeaza ou

.. M

:5 - Manualul bijut1erului - Cd~ 135

..

ajutorul unor discuri (~aiJbe) care se monteaza pe axul unui motor electric avind 3 000 rct/mln. Saibele folosite Ia lustruire pot fi: din pisla imbibata cu diferite paste de slefuit, din strma, din bumbac, din cirpe, din par sau chiar din puf. "In timpul lucrului, plesele care se slefulesc sint tinute cu mina ..

. .

La productia in serie mare a ·bijuteriilor .se foloseste ~i. slefuirea in toba.

Toba (Iig. 61) este alcatulta din cilindrul metalic 1, cu axul orizontal, care se poate rot! eu o turatie mica (10-50 rot/min). Piesele se in-

Flg. ·61. TobA· de ,lefuire. troduc in toba prin gura ell capac 2, i-mpreuna

cu .blle ~i ace de otel, Greutatea bilelor sl a ace-

lor trebuie sa fie in total eu eel putin 250/0 rnai mare decit greutatea pieselor de slef'uit, dar Ilecare hila ~i ac it; 'parte 11U ~a Ifi 'ma~ grea ~ecit cea mal mica piesa, 'I'otodata, in toba se Introduce ~l 0 solutle de sapun in -apa sau un amestec viscos de oxid de crorn ~i apa.

Toba este prevazuta in interior cu 0 serie de placl longitudinale care, . in timpul inlrirtirii tobei, obllga .intreg\ll continut sa I~e rostogoleasca i~ salturi, Mlpiedicind,u-l sa alunece .pe peretii tobei. ~lvelul. ·amestecu~ul vlSCOS treoule sa depaseasca -putin nivelul tntregulul continut metalic.

La terrninarea operatiei de sletulre, continutul tobei se goleste intr-o sits, se spala, apol se separa bijuteriile de 'bile ~i ace sl, dupa ce se spala din nou, se usuca in rumegus de lemn.

1

• •

.~~c=~==~===a=z~ •

:Fi,. 83. Bane de tras,.

plasare se reallzeaza prln actlonarea pirghiei 6, de la care ml¥carea se transmlte, prin intermediul rotllor dlntate 7-9, 18 axele filetate 10 ,1 11. In acest fel, cilindrul superior se deplaseaza ega! ~i simultan la ambele eapete. Lagarele clllndrulul superior se deplaseaza tntre doua glfslere, asezate vertical in peretll batiului m8!9inii .

Exista !Ii alte tlpurl de lamlnoare la care lagarele pot fl actionate separat ; astfel, axul cilindrului de sus poate lua 0 pozil1e Incllnati fa'tA de axul cllindrului de jos, permitind prelucrarea unei benzl care capiti un profil trapezoidal (in pana).

MaJoritatea cilindrilor de lamlnor sint exeeutatl din otel-crom-nlehel ~i au suprafata exterloara neteda, Pentru placl sau table, val1urile tre ... buie sa fle per-feet clltndrlce. Prin laminare, materialul se sub11azi, se 14,e~te ,I, in aeelasl tlmp, se lungeste,

Pentru lamlnarea barelor, clllndrl! stnt prevazun :CU ,an\uri avind profilul care trebule obtlnut prin laminare. Pentru laminarea barelor rotunde, santurtle fiecarui cilindru au profilul semlrotund. Pe ellindri sint executate mai multe caneluri avind dimensluni din ce In ce mal miel, astfel incit, prln Iaminare succesiva, se poate obtine diametrul dorit,

Foarte mult folosit in atelierul de bijuterie este ~i bancul de tras, cu ajutorul caruia se subtiazi la reee, fara pierdere de material, baTe sau slrme groru;e (fig. 63). Baneul se compune din· postamentul J, pe care este mcntat saslul 2, din bare de otel .profilat. La unul din capetele· 'j8siului se aflA filiera 3, prin care este trecuta sirma ce trebuie sub1iati.

CapAtul strmel : este prins ~n menghina 4., care se poate deplasa In lungul 4asiu1ui 2 .. Menghina este antrenata de lantul 5, care prime;te mUjcarea de la manivela 6 prin intermedlul angrenajului cu rop dintate 7 fi-l"

Pentru obtlnerea diametrului .sau a profilului dorlt, sirma este tras! succesiv prin filiere avind diametre sau profile din ce in ce mai mlel,

3~ L .. ~MIN·OARE

Laminarea este operatia -prin care se modifica forma unui material printr-o presare continua la treeerea printre doi cilindri ·ell axe p~ralele, care se .rotesc .in sens invers. Aceasta operatie se executa ell Iaminorul.

Organele de lucru ale Iaminorului (fig. 62) sint cei doi. cilindri {valtu'ri) orizontali 1. Lagarele acestora sint montate in batiul 2 a1 masinil. Mi·~carea· se obtine cu ajutorul manivelei 3, 1a actionarea manuala sau printr-un angrenaj ~i 0 roata de eurea la actlonarea mecanica ..

Manivela este montata pe axul unuia din cilindri. M~carea se transmite Ia eel de-al doilea cilindru, prin Intermediul angrenajului ell roti dintate 4 ~i ·5. Cele doua roti ale angrenajului uu acelasi numar de dinti, asa .incit valturile se rotesc eu turatil. egale ; miscarea unuia in raport ell eelalalt este insa in sens contrar,

Pentru ca laminorul s~ poata preluera materiale de grosimi diferite, distanta dintre valturi paste fi modificatA dupa nevoie, prin depla-

sarea valtului superior, Aceasta de- FI,. 62. ~am1nor.-

4. PRESE

Presele fac parte din utllajul necesar oricarul·· atelier de bijuter~et Ele trebuie sA fie corespunzatoare ca mArlme, forti 4i preclzie, lucririlor care se executa in aeeste ateliere. Din punctul de vedere al a<1ionArU, presele pot. fl ! manuale· sau mecanice ; acestea din unnA sint utilizate In general pentru lucr4r~le In serie. Din ~ de vedere.&1 tipului se cleo-

3 I

a

b

..

",

,.

. ' c

Fig~ 64. Prese,

PJinlat· de !na1ti presiune sosit prin conducta 3 fii proiectat In camera de sablare 1·.· Aceasta oeste in general 0 00- -,

tie paralelipipedlc8t cu 0 fer~tra. J)e unde se. ,poate - pIivi inAuntru in tlmpul lu~crulul, ~ Camera de. sablare este prevAzuta Iji eu 0 1l4itA. pe.unde se Introduc plesele, ~i cu doui ori1icii, la care slnt racordate doul manus! de cauciuc 5" in care lucritorul introduce miinile pentru a putea apuca 4~ !is~~i p~esele, astfel Inelt sablarea si se execute uniform .. Pe fundul cutiei exist! 0 sita-gri .... · . tar 6, pe care cede nislpul CDmfJIWRtJI

separindu-se de aerul care l-a .. Fig. ·65~ Insial~tb! pentn.. sablare .(sciJernl) •.

antrenat. . · ~, ~ . .~ ... ~~ ' .. -:._- ~~, · =

•. N:is!pul treeut prin sita;:gr~ta~ este 's~r~t de ,p~at ,~, ~te r~in~d~ l!l ~eclplen~ull~ f\rcea·~ta operatie.se poate executa fie manual, fie automat

(tn Instalatlile .perfeetionate). . .,. ,

. ~en'tru ea sablarea sa poata fi urunariti in' bune cO~itii, interi.ortl1

Cuti~~:,de eablateste prevazut.ci; 0 Instalatie Ide Iluminat 7. . .. . .-

. ~

d

s~~ prese "~u ,ul~ub,pres~ ell p~~Ui, prese 'ell excentrlc ~i, prese eli

Irictiune. : .. . . ~ -

• ... ill! •• •• .. - ••• , • •

La Pres~, CIt furub (fig. 6'4t a). armatura superioara 1, se poate deplasa tn.Iungul coloanelor ·2~ .eare aloatuiesc corputereset. Depla.sarea se face ell ~liru'bul.,3,'sub actlunearoth de manevra ',,4~ Armature inf~rioa,ra.5 'a.pre-

ser este fixa. . .. i": - - ~ - :-

Sc~lele n'ece~are p~~luc·rarii (ponsoane, plAci cu gAuri, matrite etc~)' se f~xe~ la .cele dt?~a t=!-~matu·ri ale presei, prin Intermedlukunor surueurl.

" ,,' La presa cupeaalii (fig. 64" b). deplasareaarmaturii SllPerioare' 1 se i:ea·U~u~a·. pl'in actionarea pirghiet~ 2, care se roteste in jurul axului ~.~ atunci <ind se apa1;s eu plciorul pe pedala 4 .. Avant~.j-ul acestui tip de

presa es~e:ca lucrato.r~l . .ar~.miJpil~ l~~~e in ~imp~ll~:rul~i.. .: -: . ~ ~.

_ - Actlonarea pr~8pl cu: e~centr~c (flg~ 64, c) se obtine prm rotirea di$cului 1", In· care este.rnontat excentrlculz. Armature superioara 3 a, pre~ sel este Iegata, prin lntermedlul tijei.4, de excentrlcul 2' ·~i poate aluneca

in lungul gl~ierei ~. . . _. ; ~

, PT~8Q.. cu f':icti~~e (fig, 64~ d) este asemanatcare ':eu cea cu '~ui'ub~ ,urubul.f .. Iiind ac:t-iol?at. in acest eaz, prin intermediul. discurllor ~2."~i 3.

, '.,' qot;~i,iile pe care trebuie. ~~ '. le indepllneasca 0 . pres ii, slnt : u~1.lriri~~ t1-~: manipulare..robustete, perpendicularltate perfecta Intre masa presel 4i dlreetla f~rt~~ de presare, .posibilita.tea de Introducers comodi a material~.1ui lq,tl'~ a~atu~ile ;-presei ~,i poslbilttatea de sehimoare usoara . ,i ra-

·pldi ~ sculelor de presare, .

... I.

... .. ~

, I

.

. .

, .

:.

.', .

6~ BANCUi., PENTRU BtyqTI-ERi

.

, " '. ,~an_cpri,le, p'!n;tr~,,~ijlltled slntv ex~tate din Iemn de e.se~ti tare.tin general dln f~), p.~viz~t*'~~u. do.ua .Plot la ieCe locuri de Iueru, naj;>arti;.

zate de-alungul JC\turilof meseJ.. .. . .' . ~.

• A ~~ru~ loc ~}l,lJ.md, ti eorespunde 0 srobi\urifs~icil'C\ilad. (tig. 66), acbn'C8 de 15-25 em, care are de ~ parte ~l~ de alta doui ~emi1ori 1: pentru coate. Sub aceste rezematori se fi~eaz.a uh .4ort de piel~<::are' aeo-

~ri gen~~~bii lucritorului ~ .retbte pilituril~ ,i putberile .~e metale pretioase care cad in timpul lucrului, pentru a putea fi apoi recuperate. In mijlocul fiecirei scobiturl este fixati pana de 'lemn 2, care - serV~te lucratorului· pentru rezemarea obiectului pe' care +-il lticreaii .. Sub ~zem.Atoarea din dreapta a fiecarui loc de munca este fixat suport~ .. ~9nd~1 - de gaz, la care fiecare lucri. ~ ~ raCbr- ...

deazi arz4torul pentru Ilplre, ~/, -~. 41~·

-' Suprafata, -bancului trel!l:rle sa fie foar-te bine lustruiti sau sa fie 8coperiti en

,," ... Ll;( de '" \,

Li:IUlCI ZInC.

. ~

De 0 parte fi de· ·alta a fieclrui Ioe de

lucru, sub rezemitorlle de coate;;J! gisesc

~ ... B8aC lte 1Ucru pentru - sertare, Sa care Be clepozitea~. ~ele q~

·bijUterit · .cesare·l1lCndut... :OF .~ ~

. .

. . 5. INSTALATIA PENTRU SABLARE

. .

•• ill L

.. . - .. - ..

. Curatirea suprafetelor unel piese, eu ajutorul nisipului aruneat eu ·viteza mare asupra el, se numeste .sablare .. Prin sablare, suprafetele pieselor cap8ta un aspect mat.

_, Instalatia pentru sablare (fig.. 65) se compune din n!Cipientul 1, in ~re· se tntroduee .ni~ip de ·cu~r1; 'cernut, fara praf ,1 mal ales bin.., usca~ .. Nlsipul Sf! poate scurge pe ·14 partea inferioara a ,tecipientult1l in eondueta

deaductlune 2~ 'prln .care elrcula aer oomprlmat la preslune rjoasA .. ·~ .'"

- ~ ~.·~Ae.al-·ant'Ferieazi griuntele denistp cazute- tn- eondueta de ·adt)etiurie

,i -" f)Oarta 'Pid 111· dUz8 ~. De aiel, nisiptll- este .. preluerat de aH!rU} ixnil!..

..

"! • •

. , . .

..

Uneori, bancul este completat, in 'mijlccul sl pe toata lungimea lu-i, cu 0 mica panoplie de scula.

Alteori, panoplia de scule se gase'$te imediat in spatele lucratorului, in asa fel inelt acesta sa-~.i poatalua sculele .necesare, filra a fi obllgat sa

se ridice de pe .scaun.

Bancul este -prevazut leu priz-e necesare pentru alirnentarea eu energle electrica a diferitelor aparate electrice folosite pentru lucru (ciocane electrice de lipit, .plite electrice, foarfece -, clectrice, masini de· sudat ·prin!

puncte, masini de nituit ~i ·dal\i electrice etc.). . .

.I-n .cazul "in care se utilizeaza sl scule functionind cu aer cornprimat l alatur! de conducta de: gaz este fixat si robinetul conductei de .aer comprimat.

B. UTILAJE· FOLOSITE ·IN BIJUTE·RJE

Fig. ·68. Clesti folosit! pentru toptre.

1 ~ UTIL~t\JE· FOLOSIT.E. L_!\ TOPIR·~

Pentru topirea metalelor .se folosesc : .creuzettrl, portcreuzetul, clestii

si sistemul de Incalzire, .

Creuzetele ·.(flg~ .67) sint executate· •. d·e obicei, din .grafit, .au .dlverse rnariml ~l se utilizeaza la topirea metalelor pure sau cu un .continut mic de corpuri straine. Ele nu se pot- utlliza atunci cind metalul care se topeste are nevoie de rnateriale -de adaos (Iondanti sau ·dez,oxidanti), deoar.ece acestea ataca grafitul creuzetului,

. Pentru topirile oxidante se Iolosesc creuzete 'din ··pam"int .ars, samota, portelan . etc. ..

Creuzetele trebuie ·incalzite §i racite treptat, deoarece pot crapa la

schirnbarea brusca a 'temperaturii. .

Portcreuzetul este un suportpe .care ·se aIlaza· 0 placa -din rna terial . re...; fractar .~l pe. care se sprijina creuzetul. .. Pentru uniformizarea ternperaturii, de _jur Imprejurul creuzetului se .a~~za. caramiz! refractare.

La operatiile de topire sint foloslte ··u~rmatoarele tipuri de .. cZ·e§ti : -.

:- -elestele ell virfurile scurte fji fndolte :;d cu minerele lungi -(fig~ 6·S, .. a),

cu care se apuca creuzetul de. margine ;. ..

.- clestele cu. ciocurrle Indoite si miners lungi (fig. 68, b), cu care ereuzetul poate fi apuoat de JUT imprejur. Folosind .acest cleste, nu se

risca ruperea buzei creuzetului, care este destul de ·ftagilii ;. .

._ clestele cu ciocurile scurte si drepte (f.ig~· ··6·8, e), ·folqsft pentru manipulareaberelor sau a Iingourflor.

2" .. TOPIREA

In. prirnul caz, materialul se incalzeste direct de la flacara unui atzator care este alimentat fie cu acetilena si oxigen {flacara oxiacetilenlca), :fie cu. hidrogen si oxigen (Ilacara oxihidrlca), sau cu gaz metan (sau bu .. tan) ·~i oxigen •.

Materialul de to-pi t se in troduce intr-un creuzet a carui rnarime ~1 forma corespunde ell cea .a Iingoului care trebuie obtlnut, Asupra mate.rialului solid din creuzet .se dirijeaza fla.cii-ra arzatorului ~1 se mentine l·n ·a-ceasta ipozttie,. pina clnd intreaga rnasa a materialului din creuzet se Iicheflaza ..

La. acest procedeu, reglarea Ilacari! arzatorului in .timpul toptrllma ... terialului .este deosebit de lmportanta. La inceput, flacara trebuie ·sa :fie moderata .si, numai dupa Ice incepe topirea, se poate regla arzatorul pen·tru 0 flacara mat calda. 0 Ilacara prea puternica lao inceputul topirll poate .sa produca Irnproscarea rnaterialului topit, ~.i deci rlsipirealui.

Reglarea flaearii se obtine prin actionarea robinetelor de acetilena ~i oxigen ale arzatorului. Marindu-se cantitatea ·de oxigen, flacara se .scurteaza, ·c8:p·at"a· o culoare albastra ·~i temperatura mal ridicata,

b. Topirea Ia forji sau pe vatra, a topire mult mal lenta decit ·.c .. ea cu .. arzatorul din care rezultao cantitate mai mica de .. oxizi, se obtine in

creuzet, la un foede carouni (cocs), .

Focul se face ·pe. o vatra sau la 0 forja .si este mentinut·· si activat printr-un curent de aer care se .obtine .cu . ajutorul unei Instalatii actionate mecanic sau manual. Pe vatra, In .mijlocul carbunilor, se qaza un disc de material refractar, care .serveste ca suport pentru .creuzet, Creuzetul trebuie sa fie oontrolat sa nu aiba ·cta,p~turi qi, .inainte ·de introdu~ c.erea ma.terialului, se acopera "in interior cu un ·amestec .compus ·din 0 ·p·arte ·carbonat de·. sootu· {soda de rufe). ~i patru. parti borax .; .. ace.sta . im·piedici a:rderea m~alului topit la peret.ii. creuzetului ..

I· a .. Tnpirea prin incalzire cu arzatorul, 'I'opirea este operatia prin .. care un corp solid este adus in stare lichida, prin inealzire. Temperatura 1a care se produce topirea .dlfera de Ia material la material,

In prelucrarile· ·de bijuterle,. topir~a s.e .poate -realiza :, - ·prin incal~ire eu arzatorul,.· la ·forji sa.li pe. v~tr~l;·

- ·plio ·tncilzire in cupter.. ' ~

1:1

-Incalzirea .se face progresiv, activindu-se focul t~eptat~ pina cind in·:treagii canti tate de material din creuzet se topeste si lpina cind se obtine .fiuiditat~a dorita .. Apoi, materialul topit este turnat in forme sau in lingotiere .. '.

c. Topirea in euptoare. Pentru incalzirea materialelor in. vederea topirii, .alierii, lipirii dure sau tratamentelor tenmice, se folosesc .cuptoare care, de obicei, sirit mici. Un astfel de cuptor este a constructie paralelipipedica avind peretii .de caramida refractara, c8.,ptuqiti in exterior'cu 0

manta de tabla. . .

Vatra 1 este incalzita direct sau indirect, cu : carbuni, petrol, rnoto-

.rina, pacura, !g~ze sau electric. In timpul lucrului , cuptorul se inchide eu usa 2, captusita cu. cararnida refractara. De obicei, usa cuptorului are un orificiu protejat ell mica colorate sail transparenta, numit vlzeta, prin care se ··poate urmari mersul operatiei chiar cind usa este inchisa, Cuptoarele

care utilizeaza cocsul potIi fixe sau portative. . .

Cuptoarelc fixe (fig. GH) au trei .compurtienente distinete, si anume : vatra 1, cenusarul 2 -si cosul 3. Vatra are forma rotunda, patrata sau dreptunghiulara si este captu~ita leu caramizi refractare, imbinate ~j. li-

pi te eli praf de samota, . :- .. .. .:

Vatra este despartita de cenusar prin gratarul de "font-a 4. ·Bolta de

deasupra vetrei dirijeaza aerul cald si Iumul catre CO~·~ - " - ,.

Cuptoarele portative sint tot din caramizi refractare, dar au dirnensiuni mai rnici. in biju.terie sint utilizate in special. pentru recuperarea deseurilor de pulberi sl a particulelor cazute de 1a prelucrari.

. Pentru . incalzlre, ele utilizeaza gazul metan sau energia electrica.

Cuptoarele cu gaz se construiesc .pentru capacitati de 1 pina la 3 kg ~i permit sa se atinga 0 temperatura de .1 500-.1 70QoC. Cuptorul (fig. 70) ·este ·captu~rt In interior ell .caramiz! refractare, iar ·jn exterior cu ·0 ca.;rnasa de tabla groasa. Intre cele doua captuseli este introdus un izolant termic, astfel incit, atunci rind in cuptor se realizeaza temperatura maxi-rna, temperatura camasii de tabla sa nu depaseasca 60-----70OC .. In inte.riorul cuptorului se asaza cr¢uzetul._. F'lacara cuprinde creuzetul pe toate

partile, realizind incalzirea uniforrna a 'acestuia. ..

. Capacul cuptorului este prevazut .cu patru role, ell care se po ate: depIasa pe doua .~in.e fixate pe partea superioara a cuptorului. In rnijlocul

o

~ .

. 0 Q CD

.. (2)Q)Q)Q) .

c:::::::J

Fig. 72·. Cuptor elec- Fig. ·731' Cuptor eU regla] au-

. . . ·-tric. · tomat de temperatura.

Fig. 74. Plit~ electrici ..

capaoului se gaseste tin orificiu circular folosit pentru incarcarea creu-

zetului ~i supravegherea operatiei de topire. . . :

- In atelierele mlci de ·bijuterie se utilizeaza foarte des cuptorul-lingo-

tiera (fig. 7.1). Acesta intru·h~te; intr-un singur dispozitiv.oarzatorul 1 pentru "incalzire, creuzetul 2 in care se face topirea ~i Iingotiera 3 In care se toarna metalul.

Capacita.tea acestui cuptor este mica (50-300 g) !1i se foloseste pentru topirea aurului sau a' .argintului .. Arzatorulfunctioneaza ou gaz: ~i aer comprimat •. Dupa ce metalul s-a topit, creuzetul este golit in Iingotiera

printr-o simpla miscare de rasturnare. ~ .s

. Latirnea Iingotierei este reglabila, astfel Incit se pot obtine calupuri

de metal (lingouri) de Iatimea doritti.· .'

. Cuptoarele electrice sint din ce in ceo rnai mult utllizate pentru aceste

operatii. .. :. .

Cuptoru; electric (flg, 72) are 0 cam~a interioara de material refractat ;··pe ·pe-retii. interiori aiacesteia sint fixate rezistentele de Incalzire .. In exterior, cuptorul este imbracat cu 0 rnantarnetalica, care este rezemata pe trei picioare. Intre ·cama11a refractara ~i ·mantaua metallca se gaseste izolatia termica (azbest praf sau 'diatomit). ·Un·eo.ri, cuptorul este prevazut cu un pivot expulzor, care poate fi manevrat din exterior cu ajutorul unei rnanete, permitind .ridicarea creuzetului pina la 0 inaltime .la care poate fi prins ell clestele.

Cuptorul este acoperit ell un capac din material .refractar, prevazut ell o gaura, cu diametrul de 10-15 mm, prin care se poate introduce tija unui pirometru electric de imersiune. Atunci cind TIU este neoesara rnasurarea temperaturii, aceasta gaura, care serveste $i ca vizeta pentru supravegherea topirii, este astupata ell un dop .. tot de material ref'ractar. Dopul este prevazut eu .0 ureche de. prindere, de care poate fi apucat pentru manipulare, Temperatura in cuptor se regleaza prin manevrarea reostatului (rezistenta electrica variabila) instalat pe tabloul de comanda al cuptorului, In general, pe acelasi tablou se gaseste ~i milivoltmetrul. etalonat in grade Celsius al pirometrului, Puterea cuptoarelor electrice rnici este de 0,5-3 kW, iar a celor mari ajunge prna 'la 10 kW.

Ca 1~ orice aparat electric, camasa metalica a cuptorului, care poate fi pusa accidental sub tensiune, trebuie sa .fie legata electric la pamlnt.

F~g ... 69~ Cupter' fIx ell ciir- Fig.: 7001 Cuptor rriic cu gaz" Fig. ~71.. cuPtor-lingoti-

buni, '.. ' ... : ·erL!,-

73

·La ... unele .. cuptoare temperatura .se :masQ.·ar& ~i $e i"rireg-i'stre<.iza; cu .. pi~ rometrul "1:nregi$trat.or~. Uneorf, .cuptoarele sint Iptevaz~te·. <.'l inst·al~·t_ii ··de .. · regla]. automat, care me .. ntln temperatura co ustanta in Interior (fig. 7,3).:

Pentru a .se· itn;pledica plerderlle mati de caldura .. :$i.. pentru ca .pclr\lle. exterioare ·sa nu ·~jung~ .. la ·.t.¢tnpelfaturi .ridicate, .pe-t~~ii .cuptoarelor sint i-zdlati ·eu· ·vata ··d·e·:·Rliclii,:. azbest .sau ,·diatomit:;· izolatia ·.se .introduce .intre .. .zidarla de ·caram"i.:d·a .. refractara C§i mantaua metalica exterioara.

·0 · -, serle .. de anexe trebllie: .. ~·a completez .. e,: orice .cuptor, Acestea sint.: clesti de foe de diferite .forme, .. eu care .se .introdue §i se scot ·din 'cuptor tavile .~i placlle pe care sint' asezate piesele ; tifvi de otelInoxidabil la ·cald. ~i.··plilci sidiscurl Ide. pamlnt refractar, .Acestea din urrna trebule sa·· fieacoperlte cu U~J strat de .ocru .. amestecat cu ·apa, care, uscat Ia temperatura mediului amblant, lhlpiedi'ca Iiplrea .. pieselor de· pl acil--, In timpul .coacetii .. In cuptor ..

Cele: mai moderne cuptoare :§In:t ·cel-e .. electrice, Acestea au avantajul C&.· ... te:gla.jul tempcraturii se .... poate faceusorsi precis ..

Cuptoareleelectrice folosite tnbljuterre auputerl intre 1 .. :;;1 to:· .kW .~i. slnt alimentate la .tensiuni -de 380,,·;S3U. ·.2 .. 20 V~ "In~··alz~,jf~ r ase Iace cu ajutorul rezistentelor' electrice, executate .dln 'si.-tttlB. .sau din bare 'd_i.n .aliaje spe-. eiale: tlpul de rezistenta folosit .. .depinde .. de temperatura maxima pe .care trebuies-o realtzeze cuptorul, lncalzlrea .~i racirea·: cuptoarelor trebuie 'reaIizateIent deoarece :·i.n· acest felse evita avarfereaouptorului ...

.. Alcatuirea cuptoarelor electrice este asemanatoare cu a .cuptoarelor

incalzite .. prin .combustibi}. .

.. Temperaturi le se m.iiS¢·ar~·· fi·.e .: eu pirometrul electric Jtem~·taturi sub "1 6UO°C),:· fie cu phometrul optic: (temperaturi de peste 1· 60·00e).

·tn·· 'afarii" de .cuptoare, In atelierul de giuvaergerie .. sint .folosita ·~i: pli'-··

tele elecirice (fig. 7:4.).,,·'c~t:~. pot.realiza incalzirea unor pI-sci de f.¢nla.·: pln:a. ta temperaturi de circa 700~80Qo:C·~ plitele Iolosesc tot rezistente electrice .~i. se construiesc ·pinii" la puteri ::,d·e·.: eel multo 1 ·k.W~ Ele au .avantajul ca rru ··p~rod.ilc .gaze 'sau fum ... ~1 ·d~:cl nu vic:iaza: .. aerul .din atelier. De asemenea,

pfera posibilitatea de a aseza pe suprafatalor de .. lucru orice Jgntla de .. v.~~ tra.,:. aslfe(llndt,. piese sau Inlantuirt de piese sa: :poa~ ·.fi lt1(!n:tin·ute>.in po.zl:tia cea rnai convenablla ~.iJ ·in acest fel, sa .·rami-"na. ··fi'xale. ill pozi-tia do·ri·.t,a·, . pin~.la topj"l~e a rna terial ul uide .ad aos .al sudurti,

.,

@apiio [!LtVll

DETERMINAllEATITLURILOR ALIAJELOR MET'ALELOR PRETIOASE

:A~ D·:EFIN·JR·EA FINEnl])IATf)R:IAtELOR US.EI B"lJPTEJlII

Pentru .stabilirea ·.fine\ei .rnetalelor- pretioase exista ·.0. serie de unitati

'. :

··:d.e .masur·a. speciflce bijuteriei,

Astfe], aurul pur, care se. numeste :~i. aur iin.~ nu contine nici ·iJil ·.alt corp strain, .a(ii.·.¢a·· :1 :000 g. de al~·aj ·~Q.n·11n exact-I 000 -. g. aur .. put; despre aurul pur·se.:spune caeste aur de 1.··0:00 puncte .. :{sau .miiml) ..

i\ur\ll.p\1t· $e defineste ca .aur ~·e·<24 Kt. Caratul ate.i.OOO .:. 24 41,66·· mi-

1 ,c·ax-at~41.~6:6·· .miirni

In taoelul ·S este d,.alii. ·prqp.otti"~ d·e ·Ja.\lr·:.(in. .punet~· sau miimi) din alia]e. 'cln··d:: acestea sint .. def.inite . .in carate,

.. .. .. » ,
··P·uncle ·mibnl Punete mUmi
·Ca~.t:e . . .t~JG~)· . -, Carat.e ."~/D·.' )"
..
.. . .
..
l ·()_,66 .. 13 5·4t~46··
..
2: .'·.83~·33 .. .. 1.4 585,0
a 1'"25·,0- 1-5 625,0
4, , 1"66,,66 1:6 666,66·6
6:· 1."08·:3·3· 1"..7 7o.8~:333
~ .. t ....
5. 2_')O":O· lR· 7~OO
-, :t] . t· :.
-. ' ... '. . 791,·6&.·
7·· 2~~·.~·66 1"9
8·· 333.~:O 20 883,33:·
g .. 3.75~,O. : ·21 ·875·~O
10:: 41·&·t66 ").2 ·91.6,66··
..,
1.1 45.$·,.33 23 \)5&·.33"···
-12 ... 500~O 24, 1 pOO.·O
.. , .

Titlurile .. ·· allajelor de a~·gi-rt:t se ··e.xprlma. .. in: procente, argtn tul pur : avlnd titlul. de 1 0:00%0. ··Titlurile· de .ali.~j"e .cu continut. de .argint. 7-QOo/O(t .:.;: -, ·800·%0 _;. 92·5%1: sitlt eele mal ' .. intillnite Ia .. ·produsele· de ·bi.j.utetii ce se confect.io·neaz:a In W.Q· .".no.aistri·~

. .

2. ·QALCU·LV~.·.:TITLU·RI~:a. 'ALIAJE.LOR

..

:.

A

In care:

:t: ;est!!· ;.U;t1~l al~ajult# ;. ,. ,. ~~ "

··m· - .. masa m&·talu.lni.· 'pre.P6s,..-in g ; 'p - .masa. totala. a: aliajului, 10 gl .

·$·~e·mp.ltl. Titlul unuf liniou de aliB:f·d~·a.ilr,.·¢:at.e :·¢Qft.iine ~~ g :aut: ,pur !Ii': 132~ ~g.

cupi1J este de' : .

~.

. .

:M,asa ~fr~iTa~l p~t~os" ea~linqu .. in·tr~un al'iaJ .. se ,~e~tritq;4:. i~m"lp',ndu:-se mii~·a."·

fotali:··a .lingotilui· cu· ·titlul s'au, ~ad'it:A; : : .. ~. : . ' .' . ,. "_'- .

.

. :.p:.·t ' .. '

m. ;:: . ". . .. " [~ .

..... 1' •. r .

.' E%em.pJu~. :r.f~~ ·aurului pur 'd-intr-un Jingou ~are· .~. tiQu" ·.de 730. ,i. m8s;8 tobtlii:-.

de·, ·9.15 ··g>este. de: .- .. ' ..

91,5'I'X 7~O r: :1:: 886' 2.5" ~

t. '(lOO - ~ .1,· g

.'Masa un:w aliaj Be' 'determini ·ili1pAl1iDd:u-4e··:a;_ .~~ metal pUr·:.pe ·care. n een'ine· .. al~a:ju-l J((. 'ti ~lUl. Jl~tQiat ~iei ::!

:111 ....

p= ..;._··1 000.

'.. . t ... ...."

•... • ~ ~.. . ."II1II..,. •.

$~~p"Ua.~ .. Un~ :.llDI9U: .:qe· ai.j~j . ."de' ·;ai.lint··'·~· 'eQ.p~tte. J25· .. 1.~ar.Ii~t ·wt 'Ii .:~

titlul de 830 ~ masa .. : . '.

:'. . '. . .

325 :·:.1 ooo~: '391 56' .

'!"-". 'If ~.' "iH- . -.. . • rI

, . - '.' 8·

830

,. " ..

·Pe~tru.' a· se caleula t:antitatea de: irie~~l ¢QIti,u:~ (d,:· eJ:e~plu" .cupru) .care .tre~buie ·adA!J.a~ :.llnUl 'ali'aj pentru·.· a, ... i .&e' ·mm.ora· titlut "pirll Ia '0 valoare dt!tenninatat

. . ~ .,' ~

se ,folosette ~la.tia·:· e . .•

c::z .: (·: pxt , .. _ p' ). ~.t 000.

t' . '. .

ttl care s ' ..

• I ." '.. J. ~:..~ _Jo

C este masa de metal eomun care ·trebuie· .adAugatl, In ft. .. ;.

'.J': ~. masa ling01.Uqi',:.In···.···t:··:; .- .

t·· .~. ··tl:tlul initial al ·aliaj.ului; .~

. t~ ......_ titIul fi'nal al .alilljulut.

., ," ~empJu. ... Cantitatea "de" metal· tomptl wCate· trel>~e.' ···· .. adiUlatI, :::~\ii ·:lin.cOu ··de alJaj de ~ur cu tltlul de 815' ti mass. de· 830' g, pelLbu ca titlul .. ~I- la 7" .te-:

< ""183°7~815"-8$Q J. 1 D®.~138;;tJ 1(;

~'.. ;, ';' .. '

'-Xltll.il//\~Jlu1 .. all·8j :.·poate·. ti ::spori·t;.:. ·atrl$S.tecIndu-l cu tu~·: 'alt .. aJj~j- eu t1~14.l ... rior .;:' ·caJitCtajea··:.de ali·al. care ·trebuie 'dugati se Ck?tetilli·i1i. . eu .reIatta. :

... _.

-

P2 x -, (t--&Jl

1h. 2:::Z:I. '. . '. :,

. lfl-t)':'

In cBfe' : . .: . -~.

Pt. :, J".$t~t m~aaliaju:iui ~u utili ~uperlor' ·~a"!' ttebule' adail&ati.i~C) ~

'.1>2.. ,~ .• ::J." - ttl~···:a.lhjj~l.\lf·~ ~~I tluu' \.~ui~·:· .. i:rtJe·.fm~AIl."·.:.:In..i{

t, .';;~.~~ - ~.jtl;utile· .celo.r doui:·.·;alilije ';'. '

t~. --:- tlttul final·f!,- a~esteCul~i.··

·Ezem:p.lu~. Ce ¢aJititf:l~ ~. ai .. in~ .. ~~t;l·· ,t,i~lU~ ... ~ .. :·*li70 .~ ~~~t la un :tlncoa ···cU.:iitlul de ... _ ,l·m·asa.··d·e 63l,~~·,c~.si .. :~ Obtllli un··a·U:ltJ· ··cu::·tifltil de· ··~O.:·?

III ... , i ~ ....

-, _ : 637><:.(9.00-860) _.o.e ... "1'·'

"1-=' . . -dU"Z.

~ ~"" . (97'1\', .·M·n.). .,:. .;,:'

u. . ~vvv .,'~' ..

. ~ ~; .. ~

Pentru '3 sa determlna 'maseJe a 4Ott~····aiiaj.e eu titlUl ·:(l~it, care···treb\:d~ ames-

,. . '.. -

tecate pentru. a Be ·obtine un.~.t trellea- ~iaj avind .ti·tlul ~i. 1l'l8.&Q. 'date; Be folDseec.

u·~~toafeik·::.r~la~i1 :.

A ~ -: , ~.

f.o :.c.a1'c;:. ..

•• • r f'" : ... 'r .. ', ~ • ~ .... • r ",,:, _', ~ ..... • ~:'. ....

'p:e,k.~.~;li·ajulur·c~· ... trebi.tie···obtinut;.jn·R; '.. .. .. ._ _ ~

Pi -~ .... ~ aliajului eutltlul celmai .~clzu~, .. earetrebule iq.tr~d~1. ·h\~.~~P

In .. ~". - . ~.

", . .c, . . . g.,.. ,:, "'.. .. J .J:, .: .. " .'., ." .• ',' J •• , • • "

'.1'2. ~. masa 'aliaj:uUll :6(1· litlul ·.e¢l "~i' ·:rld·icat, .. :~ trebute lilit,t~\lii In

~ ;II • ~"" • • III ..J.... .. •

'~" . - . arri~siec~- 'In 1_: - '.' _

•• I

tr - .tiil\.ll.'aU-aJtllui· mat p\1tin' bQgat i·n metal Jlretlos.· ;.

... . ...• _. .... .~ .. , .

,t:i ~ ~ ':t.i.~lul·.·:;[dj:4'jJJl1.11 .m~:. pu~i.r.r ~~t. ill·· :.t@.t~l p.re,\lq~· .(4~l ~~r este m.a~ ·~B.re

. ; ~ .'. cmcit: ··f A"_':'~ . " . . .. :"~. .; .. '

. . ........

'i' ~ -, tltlul. _final 81 a1neSteculuL .

!c'·.;~.> f.:>. ti: (t :est',l m·ai.1Tii'c·.·:.declt ·~, .: :.daf mat mare· .:deett :If,).

... ,'" ~" .;. .... " ',It 1'" 1 ..... ::..-; • ~. ,.," II

-: ~~,,,mP.l~·:C:e ca.ntitl1i tre~U$e am:~~ate· :·~iti.: douj; : ... ~ll~je .:Cle··~.~ur· cu .·tif.lUr,i~Je:.

de ,735· rti "782' pentru a se ob~ne 'un lingou eu masa de 700" g $i' tftlul de 747? '

... , 182· ~·:."747. 'j :.~ ... 35 . ,.. .'. .~'.: '.. ..;. .

:P.L =1,00:· :' A •• :, •• ',;.".'" :.=70o.~·, .. ~= 52li3·;···:f··:aut··:cu./:titlul 7.3~ ..

~. 7·82·~·.· ::35 ":4'7 .. .

. .

. 00 747. -'7.35. 00 12 1 8,.'.. '. t"itl 1 782~

112=1' .. . . .. _. .'. .=7. ""1"'" = 7 7 ·g: .. aur·· ~U ... ~ .. :' ... i.

.,·82. ~···735 ' ..

.~

31' .DETERMINARgA TITI.URILOR ALIAJELOR~I ..

. -, ". T#lu'Z~:' se nUrri~te ~ ·~~entw .:iie''"' metal ~.~Qs ·:c·are se 'g:' A8ette ::In.~-un:·

.. ,..... .' ~ ,.~ ~.--. .' .. .. _tI'f&.t t6 . . .?

a.1ia II . . ,

-4- , .' l.. _ .._. .. ~ . . ... ' _ .'. ..~ . . ..' , '.; I ..•• •.

~ ~~- .. ~ In··.·.:.lnii,terie de ··bi,Juterie.( ~tlu}..' se ntaf·'Tt[t~m.e4,.~ :~l ,eanti.tatea···:de m~· ,.~os~: ~prittlati)'.. :tn 'P.k1i' ··.$att· ."u. .. gt.am~·~.~ ·taPQ1·t·a~ lao :c.~tatea. total_.::

de···a1iaJ1i. •. ., . ..... . - ~ .. ::. .' ~.: .• ;.- .. _

. -·f·

.,~:. ····~T.i~ul.P.niil .. 'a1m] se· ·· .. P9'ate.:~ detepiglria~ .. pf.l!i :·.QOua- meto(f~; ".f inumti·r·;:

Rrit.;·~i:.:;;;.n;1;"~"""AS~·;~n':"';'~~+4e" .. ' . ,. .,.'

.' ...... .·'··r" "W;.~ :. ~.~ ...... ~'" • g .... r."'~ .~, .:,...~- .'~ .

If

Q

allajulul, Pentru a nu se face 0 determtnare gre}ita,. trebule folositi ·a doua .sau a treia dira, o:btinuta din aeelasi .loc.

b. Determinarea tltlurllor prin cupelatle, Cupelatla este operatia de separare a unor elemente dintr-un arnestec llchid, folosind in acest scop proprletatea pe care 0 au elementele de a se combina cu oxlgenul, mal usor sau 'mal greu (afinitate -diferita fata de oxigen).

Determinarea titluellor unui alia] de aur prin cupelatie da rezultate toarte exacte.

Metoda cupelatiei aplicata se bazeaza pe urmatoarele .prlncipn :

Lltarga rezultata din oxidarea plumhului topit. are proprletatea de 8 absorbi cele mat rnici urme de cupru, din aliajul de aur sau de arglnt, sub forma oxlzilor de cupru, in care acest metal se transforrna prln .topirea

aliajuluL - ,

Pentru aceasta este Insa necesara 0 anumita cantitate de plumb, care este in funetie de cantitatea de cupru care se gaseste in alia].

Cupela are proprletatea oa la temperatura de topire a aliajulul sa absoarba in peretii ei, in totalitate, amestecul de oxid de plumb (lltarga) !1i oxlzl de cupru, eliminindu-i astfel din alia}.

Aliajul de aur, care eontine cantitatl mlci de arglnt (provenit ca adaos de baza sau din lipituri tan), este aproape inatacabll de catre acldul azotic, astfel incil arglntulnu poate fi extras prin dizolvare.

Dtrnpotriva se 'constata ca dlzolvarea .argintului din alia] este totala daca proportia de argint fata de aur este adusa cit mal aproape de .raportul trei pa.lii argint la 0 parte aur.

e: Determinarea titlului unui aliaj de aur. Pentru altajele de aur, Ilchldul pentru probat este compus din 780/u acid azotic .PUT, 28/0 acid

clorhjdric pur ~i 200/0 apa distilata. .

Pentru determinarea titlului unui alia] se trage pe platra de probat o dira avind. latimea de circa 2 rnm, lungimea de circa 10 mm si grosimea cit mal uniforma. La. stinga ~i la dreapta acestei dire, paralel cu ea, se trage cite o dira eu doua ace de probat avind titluri diferite. Cu 0 bagheta de sticla muiata in apa de probat se lasao urma ·de solutie, pe.rpendiculara pe .cele trei dire metalice, Din observarea Ienomenului care se petrece se poate deduce titlul aliajului necunoscut. Astfel, ctnd di?:a metallca din mijloc dispare .imedlat, metalul este ~upru ; daca dira mIl: locie dis pare dupa una din direle laterale, dar malnte de a doua, atune! titlul aliajului necunoscut este cuprins intre titlurile celor doua ace de probat cu care .s-au trasat direle laterale. Dupa timpul sours intre dis~arltia celor trei dire se poate determina· de care titlu este mai aproptat

titlul aliajului cercetat, . .

Cu putin exercitiu, bijutierul reuseste sa incadreze usor titlul alia-

jului necunoscut. .

Determinarea prin cupelatie da rezultate bune pentru aliajele .de aur.

In .aceasta me toda , adaosurile de' cupru ~-i argint sint separate din ·~l!aj cu a-jutorul ;plumbului ~i, respectiv, a acidultui. azotic. In tacest sco.p, all,aJul se tope~te intr-un rnic creuzet (numit cupela) executat din cen~a de oas:, aglomerata, in prezeh'~a unei an·utnite oantita,l de .plUin,b. In timpul :Opiril, plum.bul ~i ouprul se oxideaza, iar litarg-a. (oxidul de plumb), du·pa ce a antrenat oxid,ul de cupru, este absorbita de ·.'pere~ii poro~i ai cupelei.

Argintul se separa cu .ajutorul acidului azotic, care dizolva intreaga cantitate· de argint din aliaj; dacA propor\ia dintre argint ,i alur este de

3: ·la 1~ . . .

c

Fig! 75. Ace sau ~~~hei·~ de. probat (at bot c),

a. Determlnarea tltlurllor prin probare la piatra. Cea mal simpla ~i raplda metoda de determinare a titlurilor aliajelor de metale pretloase este metoda prin probare la piatra, Aceasta metoda are dezavantajul eft nu del 0: precizle rnai mare decit 10/0 ; in schirnb se poate aplica lao ortce piesa, fara a 0 deteriora ~i fara a extrage din ea deeit 0 cantitate infima de material. Din aceasta cauza este singura metoda care se poate aplica pleselor mici de bijuterie, -din care nu se poate prelua muterlalul necesar Incercarii prin metoda cupelatiei,

Pentru determinarea tltlui-ilor prln aceasta metoda sint necesare :

- piatra de probat care este, de oblcei, 0 platra de [asp negru, bine lustruita ~i f'oarte dura, care nu este atacata de acizi. Fata pie.trei de probat trebuie sa fie omogena, fara incluziuni straine $i putin rugoasa, Rugozitatea este necesara pentru era atune! eind se Ireaca pe suprafata pietrei un aliaj, acesta sa "lase pe piatra 0 dira foarte fina .. dar ·vizibila, de material ;

- chelle de ·probat sint niste lame metalice (fig" 75~ a) avind la una din extremltati un rnlc disc din metalul pretlos pentru care sint destinate. Titlul aliajului din care este confectionat discul este inscrls pe lama. De obicei, .mai multe lame sint prinse Impreuna la extremitatea opusa discului (f~g. 75~ b) sau alcatuiesc 0 stea (fig4 75, c) ;

____. solutla pentru probat (sau apa de tusat) este un reactiv a carul compozitie difera .in .raport ell metalul pretios a1. (1iru.i tltlu se determina,

La aplicarea acestei metode trebuie sa se dea 0 atentie deosebitA atunci cind ·ea se fo]os~te la piesele. ca·te iau fost supuse unui :tr·atament special, pentru a obtine ·0 c-uloa're· apropiata de cea a metalului ,pre\ios' ·din aliaj. Acest, tratament (numit aducere la culoare) c9nsta din acoperlrea piesei finisate eu 0 pasta de sar-uri corodant~, care prin incalzire. di.zolvat pe 0 adincime de ci1iva microni, tot metal-ul comun ·(lin aliaj~ In acest fel, piesa ·oapata :un as·pect pu~in mat,. dat de culoarea ·metalul·ui pr~1ios· din aliaj .. Binein~eles cA, freeind,u-s.e 0 piesa finisatA in acest fel ;pe piatra de probat, la prima dira se va obtine un titlu net su·perior titlului masei

~ .Inainte de .Inceperea. determlnAriI este dec! necesar sl se cunoasea ~p~~imativ.", ti~ul ~j~~i,. pentru ca, in raport cu aeesta, sA se poata

stabili cantltatlle de 'arglnt ~i de plumb care trebuie adAuga·te. In acest scop se executa 0 detenninare , rajJidA. ell ajutorul ptobarilltl pia-tra .

Apol, din U1lli0UJ! supus probei se scoate 0 portlune de. alia] in greu.tate de O,Q g (pentru aliajele de aur), care, Impreuna 'ou captiJ.a,ief,l ~e - ar-'

gint necesara (in raportul amintlt), se infa~oara Intr-o hirtie de matase sau Intr-o foils de plumb ~i se inbroduce in. cupela care a fost'm·ai intii

, ' . . i-qcalzi,ta. Cantitatea de plumb nece-

S8;A.este mdicata in tabelul 9. ,~n aceastaeantitate se include f;1 greutatea ft?~tel de plumb in' care s-a infW,ur~t proba "de alia] ~i argintul,

Cupela se introduce ill cuptor in vederea tQpiLrii amestecului. U~I11arindu-.s!, pri~ vizeta mersul opera\i~ei~ se constata ... C'8" duPll:, ce ~~ topit, mat~l~ul se acopera l~. ~~praf~t~a cu ,.ni§te puncta Iuminoese, Apli se degaJeaza un fum rosiatlc-brun ~l in curtnd la suprafata metalului apar, pentru putin timp, niste ineJe colorate, '

_.. Imediat dupa disparitla lnelelor, 8u1prafaia metaJ'ullii oapata un aspect mat ~i devine mobila. In clipa cind suprafata 'devine alb stralucltoare, cupelatla este terrmnata ~i cupela se scoate din - euptor. rfObita

de metal ram~A contine numai 'aur ~i argint,· ,

Prin batere ou' ciocanul ~i apoi prin laminare, boblta se 'transf~ma. intr ... o banda subtire, din. care -se executa 0 st>ir,ala cu spirele bine degajate ; aceasta se Introduce tntr-un 'b al on. de. sticla in care se adauga 3Q ,cm~ de acid azotic 22 Be ,i se fierbe pinA. cind nu se mal deg~ja vapori r~ii, a~

peroxid de azot, . '

- . . .. -_

Dupa ce se decanteaza, se adauga din nou peste spirala din balon 0 cantitate .de 20 ems acid azotic 32 Be, IOU care se fierbe .tnca 10 min, tn

prezenta unei bobite de carbune de Iemn, _'

" Se decanteaza din nou, apol spirala se spala, se usuca ~1 se clnt"~te"

Dubllndu-se g.reutatea obtinuta, se determina titlul aliajului.· .

Tabelul g'

~

cauza este necesar sa se ounoasca In

prealabil tltl\ll aproximativ al al~ju- £an'~I'ljle de phun .. DeeMUe penku

lui de arglnt, In acest .scop, titlul eupelaJIe

aliajului se determinA mal intii prin ----~~'----~---metoda .acelor de probat, Cunosctn ...

du-se titlul aproximativ al aliajult.ii, se determina din tabelul 10 cantitatea de plumb necesara pentru un gram de aliaj ..

Pentru deterrnlnarea titlului se

. ,

extrage din piesa un gram de alia],

daca titlul acestuia este mai mare de 800 miimi, sau OJ5 g, daca titlul este mai mlc de 800 miimi ; aeeasta proba se pune pe a hirtie de matase,

·Cantftatea de plumb corespunzatoare titlului aproximativ al aliajului _~i treutiti~,- aeestuia se introduce in cupela incMzltA ,i s~ .lasa' sa se topeasca.' In acest moment se Introduce in cupelci proba de ~aj care sJt: topesta ~r formeaza impreuna cu plumbul 0 masa lichida pe suptafa\acareia se observa puncta Iumlnoase datorlta litargei' 'in .stare de fuzlune, to eontlnuare, suprafa(a lichidulul cap~ta 0 culoare alb mata ~l ~po~ apar niste inele concentrlee in- culorlle curcubeului .. Contlnufndu-se tncilzirea, masa topita devine din nou mata sl, atunei clnd suprafata devine' puternic st~alucttoare,' cupelarea este terminata, R8clrea trebule sA fie lenta, deoarece, In caz contrar, oxlgenul din masa topita.' s-ar ·de·gaja prea repede ,i ar antrena in 'afara cupelei particule de metal; aceasta ar con-

duce 1a 0 falsa determinare a tltlului, '

Dupa ce 'cupela s-a (racit, se 'scoate din ea bila de metal solidifieata; se cura.~a cu perla de Impuritatl sau urme de cnpela ~i apoi se cilntareste, Rezultatul clntarirli indica' direct titlul ,aliajului, .. ,daca greutatea pr-obei a fost 1 ~ g ; dad" greutatea acesteia a lost 0,5 g~ rezultatul cintii ... t

ririi trebuieiinmultlt cu 2 pentru a se obtine titlul aliajului. ,

Cu toaUi grija eu care se executa determtnarea; rezultatul obtinut prin aceesta metocta nu este exact, valorile determinate fUnd· putln mal micl declt cele reale, Aceasta se datoreste, pe de. 0 parte, antrenarli unor particule de argint de catre oxizii de cupru ~i de plumb care slnt absorbiti in pere\ii cupelei sau sint evacuati sub forma de gaze, Iar, pe de alta parte, din cauza urmelor de cupru sl de plumb care nu sint complet eliminate 1ji deci impurifica argintul .. Pentru a obtine titlul real al aliajului este necesw- sa se efectueze 0 com,pens-are a acestor plerderi. Tn acest scop se face corec\ia indicata in tabelul 11&

Tabelul 10

CantJ"III~ de ,hunit De~esare peDIrD e1lpelal.le (pentm 0 prolNl de O. &00 .)

~
..
'fitlut o.Ualului Cantlttt.\'ca de Cantttatea
de aur, cupru din de plumb
mUml alia), a/kg neee .... 6.. IlJg
. --., . .
1000 0 0,5
900 100 ,. 5
800 200 8
700 300 11
eeo •
400 12
. .
: 500 500 '13 ,
400 600 17
300 700 17
200 800 17
100 900 17
T Cantttatea' de pl umb pemru 1 g de alta], mg

Cupru conttnut In aUa.l. g/kg

TIUul alia1ului de argint, InUmi

1 ()()() 950 900 800~ I

700 600 500

Sub 500

o

50

100 . ~ .

200

300

400

500

!tlal mult de 500

0,.3 3

7

10 12 . 14

16

17

--~ ---~~--------~-------

- .

d~ Detenn~narea ~rgint·ului dintr-un ~Jiaj. Opel~atiile se ~x~cuta prin acele. de probat (pro bare. llu piati-a) descrise anterior, numai c4 r~activ,ul foloslt est~ .p solutie de 2, g sulfat de argint (SO,Aga) In J 000 g a~· distllata, jar ace.le de probat sint din aliaje d~ arglnt cu tiUuri, cun~ute. Sub a~u~ea reactivului,. dire1e de .argi~i ~i Schimbi ,cul'?area, 'devenind brune. CuIoarea se scbim1;la eu ~tit mai l~pede ~j es~ Cll aUt m{d 9r-uM. eu ~it titJ.Ul aliaju}'~i este mai ·slab.~, Aliajul eu tltlulr de 950 milmi, nu reacti(Jneaza (nu-¢ scbim·bi culoare:a), _ - t. '. .

'Met9da prin cupelatie se bazeazi pe .faptul ca. in timp' ce CllPrul cop.t!out in aliaj se oxideazi .,total in timpul cupelirii, ar.gintul !dus in $iare .de fuziune,nu se oxideaz4 de 100 .. ,Cantitatea de plumb ear81.trebute adAugatA depinde de cantitatea de~' cupru con1in~uti In alfaj; din a~eutA

to

B ... PBOCEDEE PRACTICE PENTRU RECUNO~TEREA METALELOR

~I A ALIAJELOR DE CULOARE GRI

Aliajele cu platinat crom, paladiuJ nichel, argint IIi chiar unele aliaje de aur sint de ouloare gri .. Identificarea rapids a metalului din care este executatl piesa se bazeaza pe modul diferit de comportare a acestor metale In prezen~a anumitor reactivi.

6 - Manualul btjut1eru1ul - cd- 135 81

. Tahlul JJ Com .. _. tltJurllor • I IiJ I 101. argint-eupru, .e determln.rea. prin eup.ela1Je

fdo..p.ittdul VIII

""

TURNAREA MET ALELOR PRETIOASE

1 TatJuJ ~ennlnat. mumll .
TltluJ deterndnat. mUml TJ.tlul real mUm! Ttthll realll mibnl
. .
998.91 I 1000 495,82 500
973,24 915
947.50 950 44&,.89 450
896.00 996,05 ,. 400
·900
845.85 ·850 346,73 850
795.70 800 297.40 300
745,48 .750 241.40 250
.1-97 .. 47 • 200
895.25 700. ~
645,29 650 148~30 150
595,32 600 99.12 100
545;32 550 44,56 DO A. TUBNABEA

Ca reactivi se folosesc: tinctura de Iod, acidul azotic, apa regal~ persulfatul de sodlu, Solu\ie. de sare in .api, acidul -clorhidrte etc.

. Pe obiectul de cercetat se pune 0 picatura de ibd, apoi se inc4Jze,te

up pe 0 1ampA cu splrt, Daca urma dlspare fara sa lase pata, m~alul este platina SHU cram. In continuare, dlferentterea se face cu acid elorhidric, deoarece acesta atacA cromul, dar nu ataea platina.

Dac! -prin incalzire tincture de iod lasa 0 urma neag~i, aceasta se ·,~rge, ti daci ramine 0 pati galbena, aliajul este aur grl~ Daca' pata ri~' masa este de euloare gri, se continua operatia, atacindu-se eu .acid azotic. Paladtlil este singurul care la rece nu este atecat de aceat reactlv ; in schimb, nichel·ul fi argintul sint puternic atacate .. Pentru a stabili daca piesa este de argint, in looul unde a fost atacata ell acid azotlcse pune o pic8tur~ ·~e ap4 samta. Daci in locul respectiv se Iormeaza Q - pat4 alba, me.talul este arglnt ; pe celelalte metale, aceasta pata nu apare.

;paladiul'reacpone824 Ia .eald cu acidul azotlc, dind 0 pam de culoare brwlA ; dd este atacat co 0 .solutie de persulfat de amonlu, pata este de ouloare gaibena. Otelul inoxid'abil este ,utacai . de acidul sulf'Ufic .; el poate

fi reeunoscut ~r, deoarece este atras de magneti.. : .

Apa regali nu reacponeaza ell platina; tn schimb ataca aurul grl 'Ii

aliajele inoxldabile, la nichel provocind pete verzul.. ' '

Turnarea este operatla prin care materialul topit este trecut din reclpientul in care s-a ·executat topirea, intr-un tipar cu 0 anumita formi~ Pentru ca tumarea sa se realizeze In bune conditlt, este necesar ca tem .. peratura lichidu1ui sa fie potriviti acestei opera1il.. DacA temperatura este prea ·scAzu~a, nu se poate obtine un l!~gou .contlnuu, jar daci temperatura este prea ndioati, se produce 0 oantitate ·mare de. gaze, care neputind sA fie eliminate din masa de metal, dau nelitere la go luri , nuimte sufluri.

. ' ". ,

1. TURNAREA BRUTA IN FORME ~I LINGOTIERE

Pentru executarea unu! obiect prin turnare se prega~te mai. tnt·li forma de tumare, ·Aceasta se realizeaza cu ajutorul unui model de metal

de lemn, de gbips etc, (fig. 76, a). I '

Dimensi,unUe modelului stnt ell circa 10'/0 mai marl decit ale piesei c~ trebuie ob'tinuta·i aceasta din cauzi ca metalul se contractA prin rieire. Separat se pregate,te 0 fonna compusa din d1lui rame cu mlnere care se pot aseza una peste alta, imbintndu-se exact prin cepurl de ghi~ dare .(fl~. 76, b). Una. din .rame se umple eu pamint, ·se ,completeaz8 prin ba~ 91 se ne~te supmfa1a cu 0 rigli metalicA, plimbata pe marginile ram~. Modelul se bnprima in pamintu'l din rarna, apoi se ~azi cea de-a doua ·rami peste prima ~i se umple ·fii aceasta pe pamtnt (fig~ '76, e). In acest fel, partea a doua a modelului se imprima In pimtntul din eea de-a doua rami; apoi, prin tndepartarea unela din'bre rame se scoate modelul 'Ii din cealalti. Pentru ca forma sa fie gata de tunu:re. trebuie sa se ·execute la partea sa superloara dou.a· eanale de .Iega~u·ri tntre golul 18sat· de model ¥ exterior .. · Unul din aceste canale numlt ,plln1e de· turnare" (cul~) estemailq.iiserve;tepentrutu~are;.al.doilea pennlte ca aerW dm forma 'Ii .g8zele ee se produc tn timpul turnari! sA fie eHmlnate pe misuri oe metalul tOpit umple golul din formA. Canalele se eSecutl eu 0 lopapcA de metal, nl1mita "lanteta".

Amestecul de formare ~ -

se co~e din ~p fin eernut, amestec aes bille, miruntit _ cernut ~ 0 emtltate ·mici :.de pAr, tocat mlruntlt Ames~ ·se umeza,te .pln4

cIod- se obPne conslstenta ne-

. If"'-

..

"

II

c

I

1'1.~ 7tL .Bucutarea formei de turnare.

as

2ti se ,1Jxec:u.tA. pilnia de turnare. Apoi, .oele d{)U8 jumatAti ale tiparulut se aplica una peste alta. centrindu-se pe !jtiftu~ile de ghidare.

Osul de sepia fiind foarte. pores, forma nu .necesita giiurl sau canale pentru expulsarea aerului fji a gazelor care iau nastere tn timpul tur-

........

. na,Tl1.

o grlja ou totul dcosebita trehule sa se aC01~e IiI pregatirea formelor, pentru ca nici 0 picatura de apa sa nu existe in acestea, dupa Inchiderea lor .. In caz contrar, tn mornentul turnarii se produce 0 explozie, din cauza transformarii ·bru·~te a lichidului in vapori.

Turnarea trebuie sa se efectueze continuu ; .in timpul turnarii trebuie sa se Indeparteze zgura, Iondantul sau Impurttatile care plutesc la suprafata metalului topit, deoarece patrunderea acestora in forma, le face s;i·ajunga in piesa ..

·Fig. "7.7. Lingotierc.

cesara imprimarii modelului si pastrari] iormci dupa scoaterea acestuia ~i .in timpul .manipularli.

Amestecul utilizat pentru formare in atelierul d.e bijuterie trebule sa:· alba granule foarte 'fine, deoarece .suprafata .pieselor turnate trebuie sa. fie ··cit mai. neteda, In .. acest scop, forma se ··presara -cu Iicopodlu, care este un praf gitlbui, fin ~i alunecos, 'compus din spori de muschi de pamint.

Tumarea in Iingotiera se executa ·pentl'u ·obtinerea unui lingou; acesta .poate avea forma paralellpipedica, cilindrica sau de placa. Lingotierele sin! forme de.f'onta, avind dimensiuni fixe sau reglablle.

Li·n:g.otierele fixe (fig. 77,· u) au golul interior eli .suprafete l.aterale putin incllnate, pentru a .p.ermite extragerea llngoulul dupa racirea metalul ui, prin simpla rasturnare H .lingotierei.

. . Lingotierele cilindrice sint executate din doua jU.lnat5ti, care, prin lmbinare, permit obtinerea unui gol cilindric. -r

Linqotierele cu pereii re.gZa"bllf (fig. 77, ·b) sirit alcatuite din. doua placi d.e·. f'onta 1" in forma de L care, asezate tn rnod convenabil, Iimiteaza intre ele un gol de sectiune dreptunghiulara : una .dintre dlmensiunile golulul 'poate .fi rnodificata prin deplasarea placilor .. Acesten sint fixate cu. 0· -, menghina de mina 2~. La .partea de jos, inchiderea se realizeaza prin simpla rezemare ·a· lateralelor de placa de baza 3. Aceasta trebuie sa .aiba suprafata perfect plana sl Iustruita, .pentru ca metalul topit sa nu curga .pe 1a imbinarea dintre peretli laterali .~i placa de baza, - .

Cind ·este necesara 0 turnare .mai .. precisa, se f'oloseste turnarea in os de sepia (sau .. in ·osesepia). Turnarea In .acest material pet-mite ·sa se ob-. tina 0 piesa ·cate .necesita .Ioarte putina manopera pina la f'inisare. .Ti.parul· se executa dintr-un as. de sepia cores punzat or, ca rnarime, c.u· piesa ·c.are· trebuie tu'rnifltiL Osul· se tale· in dou·a 111 sensul lungimii ~i se s~rteazii 'p·u~in din. capete ; cele ·d·oua fete obtinute: ·prin tii"iere se· freaca. ·,una: de alta, :p·entru ca sa .devina perfect .plane·. 'Apoi, illtr-·un·a din cele. dau·a bucatf de os se im·prima mode luI pie~ei care· trebuie ob·ti:riut~A

De. pbicei, modelu.l este e.x~cutaf di.rl plunip -sall din. lemn ~i se· imprima. ,pina· ·la jumatate in.tr-u·n·a. diJl partile materialu~ui formei;. cealaltA jumatate a ·tnbdelti lui se "iil"lPi~irh'a··'"ijrip pres are· in· -cea,. de-a ·do~a . ju-

·ma.tate ··a. matelialului·· fornlei, in care- se infing· mai. intii trei .saU. pa~ru cuie de- ·ghidate,,· ·Prill desfacerea celor dOll.a Jum:ata~i, ·inodelul se. scoate·

2. TURN !\.RE1\ DE PRECIZIE

Piesele turnate au, in general, un aspect rugos, datorita granulatiei pamtntului din care sint executate Iormele, Pi! de alta parte, nu 'se poate folosi. pamlnt cu granulatie foarte fina, deoareee formele nu vor fi sufldent :de poroase, sl .. deci 'nu vor lasa sa lasA gazele ce Iau nastere in timpul turnari! ; in consecinta, piesa turnata va prezenta sufluri in interior ~i excavati; ~i porozitAti ill exterior ~i va fi rebutata. Pentru obtinerea unor piese en suprafete netede, turnarea. se face in forme de ipsos arae. Forma de Ipsos of era posibilitatea obtineril ,unor suprafete foarte bine finlsate, mai ales cind. se iau .,maRlrri speeiale pentru prepararea ei. La turn are , peretii-formel nu mal tr.ebuie sa fie porosi, deoa.rece presiunea determini metalul llchid sa ocupe locul tuturor detaliilor piesei, expulztnd roz;at aerul ,i gazul printr-o gaura anume practicata .

. a.: TUrnarea in. forml. en modele ftizibile. In procedeul de turnare In forme' de Ipsos se'poate r'ealiza turnarea tn grup .n unui mare numar de plese, chlar daca aoestea slnt diferite ca model.

Procedeul-se mai nurneste ~i turnare in forma ell modele fuzibile (modele difl-~cea-ra plerduta),

La formarea in ceara sint necesare urmatoarele operatn succesive:

. " Pregotirea modelului. Este lndicai - ca mcdelul - sa fi'e din metal ajus-

tat eu ingrijire ,i lustrult, De model se lipefte 0 tija, al c~ei locas V$ deven! canalul .de· turnare a ceril ~i apoi a metalulul. Modelele de dimensiunl rna! marl sau mai complicate se prevad 'eu mai multe tije repar.azate uniform ~i legate tntre ele ell o. tijii colectoare, Lunglrnea tljelor trebuie. sa fie cit mal mica, dar pentru a se putea minui eu ~urinta mo-

delele pina. la fixare, ele au lungimea de 2-3 em. .

.Prtg4tirea matritei. Tn acest .scop ~e. 'foIQse~te:!o rama. metalica patra~, ell p~etii suficient de gr~i §i de· inalti alcatuiti din do:ua pa!1i

Identice' ca· diinensiuhi, care se ·Pot" suprapune.. .

, Rams' se a~azi pe 0 placa de aluminiu, perfect .plana, iar in iriteriortil ju~atatii de jos se ··int~roduce 0 ·placa de cauciuc brut, de dimensi-unr co~ respunzatoaxe ... Modelul_ sau modelele de metal se W18za astfel pe placa <Ie cauciuc, 1nc1t ~Qnul de tumat:e tll tijei ·colectOare sa .ajungi pina 13 ~ul din peret~i l~teriori ~i ratnel ~i cltre pa.r~e.a ~uJlt:rioa~a 8. acesteia .. G91u- rIle rAmaSe- intre· model ,i 'pe.retii interiori ai ramei se umplu cu ca~ciuc brut, far suprafa~e libera se pud.reazi ~ talc I

~ ...

,

Pregatirea jormei de ipsos. Intr-un vas se amesteea ipsos alabastru (sau ref.ractar) cu apa~ pina clnd se obtine 0 pasta de conststenta srnin .. tinii. Amestecul se Introduce sub un clopot, unde, sub .actiunea vidulut ,i a vlbrarli, se elimina aerul ~i gazele ~ se omogenizeazi. Pasta astfel ob- 1inuta se toarna peste ciorchinele modelelor de ceara, ptni dnd acestea sint complet acoperite. Cilindrul cu ciorchinele de modele este supus din non vibrarli in vid, timp de citeva minute.

Apoi se lasa nemisoat doua-trei ore, pentru ca ipsosul sa se intireasca, Dupa Intarirea ipsosului se scoate fundul de cauciuc ~i cilindrul de hirtie, degajindu-se tija de. ceara .8 ciorchlnelui. Intregul cilindru se introduce In cuptor ~i se lasS. timp de 0 ora la aproxlmativ 105OC. In acessta perioada, apa - ramasa in ipsos se evapora, iar ceara se t()~fi.te ~i se reeupereaza partial tntr-un vas. Temperatura cuptorului se ridica apoi treptat pina la 400ac (timp de doua ore) ~i pina la 700OC, tot timp de daua ore. Dupa aceasta se scade temperatura cuptorului pini la 600OC, daca urmeaza sa se toarne aUT, sau pins 1a 4000C, pentru argint,

. _ Forma este pregitita astfe! -pentru turnare, operatle care se executA cu masina de, turnat prin centrifugare,

b. Turnarea ·eu aparate san eu masln! de turnat. Operatia se executa prin mal multe procedee,

1) Turnarea in forme de pamint sau de os de septa prezinta avantajul ea nu necesita ·aparataj special. In schimb, piesele obtinute au nevoie de mult ajustaj 'ii, In general, de m.ults manopera pentru finisare .. -

2) Turnarea in coehtle (forme de metal foarte bine poltzate) sau turnarea in forme de .ipsos, 'permit obtinerea unor piese .aproape flnisate .. ' Dil) aeeasta cauza, turnarea in cochile sau in forme de rpsos se foloseste Is obtinerea pieselor in mare serie. In acest caz, turnarea se executa sub presiune (prin injectie) sau prln centrifugare.

Turnerea prin presiune este aproape exclusiv utilizatl numai in rnarile industrii de bijuterii sau gablonturi (acestea sint imlta1ii de bijriterii. executate din metale comune sau aliaje ieftine, dar cu aspect asemanator

en al metalelor pretioase), ~

3) Turnarea. prln centrifugare este utilizata in atelierele de bijuterie mari sau mljlocii. Turnarea se executa ell rnasini sau aparate destul de simple, care fae 00 metalul topit sa ·fie presat sub actiunea foz;ei centrifuge pe tot! peretii interiori ai formei; In aeelasi timp, aerul Ifi gazele sint expuJzate pe la partea superioara a conductelor de turnare ..

AparatuJ sau masina pentru turnare prin centrifugare (fig. 79) este alcituit din' pirghia suport 1, care se poate roti Intr-un plan orizontal sub actiunea unui mecanlsm, situat in corpul 2 a1 apanatului. Pe unul din bratele ,pfrghiei se fixeaz8 forma. de turnare 3, tar pe celAlalt - contragreutatea 4, care echllibreaza sistemul mobil 1a1 .aparatulul. Gura· de turnare 5 este Situata deasupra centrulul de rotire a1 pirghiei; conducta

6 .reallzeaza legatura tntre gura de turnare ,i forma. -

M~ile de tumat prin centrif-ugare slnt ootionate fie de un motor electric, fie de un arc annat.

Pozitla formei in timpul turnarii 1Jrebuie astfel.aleasa !nclt aer~l din interior sa nu poata forma 0 perna de aer la partea superioara a mo-

del1ului., , " "

,In tim,pul turna·rii, temperatura formei sau a cochilei trebule sa .fie suficlent . de· ridicata, dar in tot oazul: mal mici decit a metlYwui topit.t TempsatuI'B acestuia trebuie sa deplLteasci cu 20~30OC· temperatura de

..

a

'1

Fig. 78. Turnarea eu model-e fuzlbile,

J\ doua [umatate a .ramei se asnze deasupra si se umple si aceasta ell oauciuc brut in cantitate suficienta, pentru ;00, prin presare ~i vulcanlzare, interiorul ramel sa fie complet ocupat cu cauci.uc.

Rama se aeopera ell 0 placa de aluminiu si, impreuna ell placa de [os, se introduce in aparatul de vulcanizat, unde se Incalzeste la circa 150°C; durata vulcanizaril depinde ·de cantitatea de cauciuc din rama. La terrninarea vulcanizarii, rama se raceste in apa si apoi se scoate calupul de cauciuc care formeaza matrita. Prin trag ere , matrita se desface in doua ·par;i, dupa suprafata care a fast .pudrata cu talc. Se scoate .modelul ~i matrita (fig. 78, a) .astfel obtinuta se pudreaza in intregime ell talc,

Exeeutarea modelelor de ceara. Acestea se obtin prin umplerea .ma·tritei ell ceara topita, operatie .oare se executa. pe masina de centrifugat, In acest $COP, matrita se fixeaza pe bratul masinii de centrifugat, apoi se introduce ceara topita prin ·~~nul de turnare si se pune in Iunctiune masina pina cind se intareste ceara ; dupa intarire, modelul de ceara ·este seas din matrita si operatia se repeta pina cind se obtine numarul necesar de modele ..

. Pregiitired ciorchinehu: Cu modelele· de ceara .astfel obtinute trebuie sa se alcatuiasca un ciorchine .. In acest scop se utilizeaza un bloc de cauciuc 1 (flg .. 7-8, b) avind 0 gaura centrala, care se umple ·pin~~t la [umatate eli 0 pasta din pamint refractar 2. In gaura ramasa se aflaza un eiIlndru de ceara 3, care va alcatui trunchiul ·ciorchinelui~ Cu .ajutorul unei Iarne de metal incalzita, tijele 4 de turnare a modelelor se lipesc de Ijur imprejurul trunchiului central d.e ceara. Cind toate modelele sint lipite prin tijele lor de turnare la trunchiul de ceara central, se obtine ceva asemanator cu un ciorchine. Peste ciorchine se aplica un· cilindru de otel

inoxidabil 5, in asa fel incit ciorchinele sa fie asezat cit mai in axe cilindrului ~i la distanta de un centimetru de peretii acestuia, Cllindrul se captu~e~te in interior eu 0 foaie de azbest 7, avind .rnarginea ·superioara mai joasa eu 5 mm decit margine·a de sus a cilindrului. Part-ea de jos a

·,cilindrului -se etan~eaza .eu piirnint refr~l"ctar" La parrtea de sitS, cilindrul de metal se prelunge~te ClI un cilindru de hirtie 6~ avind inalpmea ·de

3-4 ·cm~

·Fig.· .79~· Aparat pentru turnare prln centrifugare.

foarte multe ori este obHgatoriu sl se recupereze metalele pretloase chiar din oxizii f}i sirurile rezultate in urmadiferitelor tratamente termice 'Ii chimice care se aplica pentru preluerare. -

Deseurtle sint mai int.ti curatate prin ardere de materiile organiee cu care sint amestecate. In acest scop, ele se tncalzesc, ,p'na 1a rosu, intr-un vas de fonta. Incalztrea se continua atita timp cit se pot vedea particulele lumi noase ineandescen te ~

Urmeaza apoi separarea pe cale magnetlca a particulelor fer oaR.

Separarea se executa dupa racire, prin trecerea unui magnet peste acesiea. Dupa separarea partieulelor fe'roase se adauga masei de deseurl o canti·tate de fondant, in proportis variabila, dupa stares deseurllor care trebut~ topite, Astfel, daca acestea HInt sub torma de aschii de metal, oantita.tea

de fondant trebuie sa fie de 200/0 din greutatea matertalelor care urmeaza sa se topeasca. Daca majoritatea deseurilor este sub forma de pilitu~4, se adauga fondant in proportie de 251/0 din greutatea acestei mase, In prhnul caz, fondantul se compune din 0 parte carbonat de sodiu ~i patru Pirtt borat de: sodlu (borax), iar in al doilea caz, din cinci pArti carbonat de sodtu (sOda de rufe) ~i cinci parti borat de sodiu (borax), la 08Te se adaug's putin azotat de potaslu (salpetru).

, ,

Pentru a fi sigurr ca s-a eliminat complet "fierul 'din topitlJ.-ri se adauga, in timpul ' turnarfi materialulul topit in tipare, 0 cantitate de aproximativ 4'/, .sulf, Inainte de a fi introduse in creuzet 'pentro a ft topite, deseurtle se amesteea bine ell. fonidantii~ Creuzetul trebuie sA fie suficient de mare ca sa cuprinda intreaga cantltate de deseuri ~i fondant, avind grija totodata sa se lase ~i un spatiu de siguranta pina la buza creuzetului. lnalnte .de mtroducerea amesteoului, creuzetul se lnfierbtnta ~i i se arunca fondant pe perettl interiori ; acestia se acopera cu - un strat sticlos, care Jmpiedica lipirea materialului de topit de peretii creuzetulul, Deseurile slot Introduse putin cite putin In crcuzetul : fierbinte 1ji. pe masura ce se transforma Intr-o masa lichida, se adauga ~ restul cantl.-

ta:pi. Apoi, creuzetul se acopera ~i se activeaza focul. .,

.. '

Clnd materlalul este topit in intregime, se toarna tntr-o lingotleri.

fara sa se Intrerupa vina de lichid. Zgura alcatuita din fondantul in cue s-au .dizolvatJimpuritcl\ile ~i oxizii, ramine in creuzet lii se, ~gole,te separ.at pe C? placa. de tabla sau pe 0 earamida refractara,

,Materialele rezultate din maturare, precum ~i pulberile se tratead pentru .recuperare in felul urmator : Intr-un vas de fontii se ard mal intij. materlile organice, ptna Ia completa disparitie din masa metalici a punctelor incandescente. Ceea ce Tamine, se trece printr-o sits, separin-

d,u-se particulele fine de bucatile mai mari, care vor fi alese 1?i toplte ca de,euri. Ou ajutorul unui magnet se extrag -partieulele feroase fi~ apol se adaugi fondant in proportie de 800/0 din greutatea cen"i.H$ilor !Ii' pulberilor de topit~ Fondantul se compu_ne- din daUB 'par\i borax, trei pa.x;i sodA de rule, 0 parte sticla pisati fJi putin salpetru ,i su1f~ Se zdro~te totul ~i se amesteca, apoi se introduce in creuzet. In -timpul topirii, metalttl din _ cre~zet se amestec8 cu un baston de material ref·ractar. Cind masa este bine lichefiata se las8! 3-4 min fars a mai amesteca. ,Metalul topit se stringe la fUl)dul oreu~etului, iar zgllra deasupra. Se scoate creuzetul din foe ~ dupa ce se ri~te, se·sparge, obtinindu-se astfel·cal~ COla ..

tinind metalele care trebuie recuper.ate.. .

Apoi, calupurlle -se Ntapi&c,--trattndu-le de- aceasti dati ca pE! ni,te

de;emt.·· 1-'

topi~e, astfel incit metalul sa nu se .solidlfice in timpul trecerti >prin con ... ductele ,de turnare. In timpul tumarii. irnpuritatile care plutesc deasupra metalului topit se Indeparteaza cu 0 barti sau 0 spatula din 'matertal refractar. Turnarca trebuie 'sa se f'3ca in mod continuu, .pin~ in clipa in care se observe ea metalul n u rnai este supt prin gura de turnare; forma continua Insa Sa. se roteasca, pi~a cind se ·cqnstatii ca materialul din gura

de turnare s-a Intarit, . .'., ..

, ~~painte deturnare trebuie sa se verifice d,ara,.intreg sistemul (inclusiv for-rna si gura de turnare) este 'bine fixat. !ji daca Imblnarile sistemului de turnare sint bine realizate ~ in, caz contrar exists pericolul ca luoratorul sa fie stropit ell metal topit .. Lucratorul care toarna trebuie ~ .aiba sort si manusi de piele sau azbest ~i ochelari de protectie, Inainte de punerea masinii in .functiune, .trebuie .sa se verifice daca contragreutatea este bine fixata : desprinderea acesteia in timpul .lucrului poate 'provoca .accidenre

grave. . '

Aparatul pentru turnare va Ji ·a~ezat pe Iundul unei 'CliVe cilindrice cu peretele lateral suficient de. inalt.ipentru ca, in cazul cind in timpul rotirii, .formei, eventualele scapar! de .metal topit care datorita fortei centrifuge sint proiectate orizon tal, sa fie retlnute de peretele cuvei fji sa nu poata -sa produce accidentarea persoanelor din - jurul -aparatulul.

: :···B. REC·UPERAREA DE$EURILOR ~1 A· PILITURILOR

~ I _ ;. • ~ ..- :. • ; •

I ..

~ r :

a. Recuperarea deseurilor. La prelucrarea pieselor de bijuterie, 6 can-·

titate foarte importanta de material din piesa bruta trebuie indepartata, Exists ·cazuri cind numai 100/0 .din rnaterialul brut ramine in piesa finita, Problema prezinta importanta chiar daca este vorba de metale san materiale conlune,.· ~i deci, eu atit nl·ai Ini.llJ~ trebuie sa i se acorde 0 aten~ie ·deoseb.ita, cind este vorb~- de met-al.e pre"tioase (au1~, argint, platin·a" etc . .). caTe ,sint fo.a.rte soumpe. - Recuperaren ~i valorifioarea aeestor· materiale sint im·perios n·ecesare.

M·aterialul care carle se prezinta stlb fOrlTI& de bu-cate,le sau pa.rticuie mici, reztiltate din. decupa:ri, din pilire ~i- de Ia .polizare sau ~le.fuire ; resturi cantitativ importante se gas esc ~i in gunoiul adun-at la cura~area ·atelier~ului, precum ~i in-.' reztduurile ce He st.ling in filtrele speciale ale chiuvetelor, in· ~care s.e spala· piesele. de :bij-uterie, in .timpul ~i ·dupe. prelucrari~ Chj.~r ~i- depun€rile din'~baile· de decapat"e trebuie sa fie recupeca1E1 •. De

II

•

. h. Recuperarea metalelor pretioase amestecate in deseur'i, Pentru ca

. .

metalele pretioasa sa se recupereze cu usurinsa, ~e recomanda ca, inca

din timpul prelucrarii pieselor, deseurile ~a se colecteze separat. Pentru aceasta, atunci cind se trece Ia prelucrarea unui metal diferit de eel care s-a Iucrat anterior, masa de lucru, sortul de piele, reciplentele de recuperare etc. se ·cura~a ·ell atentie, iar (ee-a ce rezul til se stringe in cutia destinata deseurilor metalului respcctiv. De multe ori insa, colectarea separata nu este posibi la, si deci pot fi amestecate deseur! de diferite metale pretioase cu cele .ale metalelor comune. Recuperurea separata .a metalelor pretioase din deseurile amestecate se poate Iace prin trei metode, ~i anume : prin separarea lor Inainte de topire, prin separate din alia] dupa

topire sau combinind ambele metode. .

Pentru separarea platinei .dlntr-un amestec trebuie sa se efectueze rnai intii oseparare chimica, pentru a se desparti platina de restul metalelor. In acest scop, amestecul de deseuri se incalzeste la rosu intr-un. vas de Ionta, pentru a Fle' elimina materiile organice. Dupa racire, se ext-rag particulele de fier cu un magnet Peste .. amestecul ramas se toarna acid .azotlc fierbinte. Cu acest prile] se formcnza vapor! rosii de hipoazotida, iar argi ntul, cuprul, nichelul sl celelalte metale cornune reactioneaza ·cu

acidul azotic, formind saruri. .

Dupa ce arnestecul se decanteaza, peste 111aSa care a rarnas se toarna apa regala (amestec de acid clorhidric sl acid azotic in raportulde 3 130 1) ; aceasta se combina la rece cu aurul. Operatia nu trebuie sa se execute la cald, deoarece apa regala Iierbinte ataca chlar si platina, ·pe cind apa

regala rece nu are actiune decit asupra aurului. .

Partile .solide ramase la fundul vasului dupa 0 noua deoantare se spala cu apa rece in mai multe ape !1i apoi se usuca. Resturile astfel obti-

nute sint alcatuite din platina pura ~i pot fi topite. . :

.0 alta metoda de separare a platinei de aur, care este valabila ~i in cazul aliajelor aur-platina, este urrnatoarca : arnestecul de aur .. ~i platina

( .

se dizolva la cald in apa regala, .. .

Cind dizolvarea este terrninata, se adauga sulfat de fier (SQ4F~) sau acid oxalic (C2H204+2 H20) ; acestea provoaca precipitarea aurului care se depune pe fundul vasului sub forma unei pulberi fine. Dupa decantare, in vas ramine pulberea de aur, iurplatina trece odata cu solutia in alt vas.

Pentru precipitarea platinei din solu~.ia ramasa este necesara rh~i intii neutralizarea acesteia, prin .adaug,are d.e amoniac. Dupa. ce se controleaza ell ajutorul unui indi·cator (hirtie de turnesol sau fenolftaleina) ca solutia este neutra, se adauga clorura de ,amoniu, care prod·uce precipitarea platinei. ·Pulberea de· platina ,astfe,} obtinuta se sepa1ra prin decantare ~i apoi

se us·uea.

. : Pulberea de platina se to·p·~te in creuzet de var nestins, ada·u·gindu-se Pyaf de bovax" Dupa to]lire, platina se lasa sa se ~aceascii complet ~i apoi ;poate fi prelucrata prin b~ttere~ prin liaminare sau· prin trefilare. Daca la .prel\lcrare se constata ~a apar fisuri, atunci intreag:a bucata se pile~te com'plet f?i se repeta operatia de topire.

La rindul lui, precipitatul de aur se spahI !ji se usuca. Praful obtinut se pune intr-o hirtie de matase, in .caire se ad·auga ~i .Q cantitate mica de borax, eu care se amesteca bine .. Acesta serve~te drept fon;dant ~i,. in a~l~i timp, cural~a a,urul de impuri tati. Hirtia de matase cu· a.cest amest~c se introduce in creuzet~ se. tope~te ~i apoi· se toarna in lingotieriL .

. 0 alta 'metoda de separare a platinei din aliajele ~de ~platina~aur este u,rmatoarea : d~eurile sau piesa din taliaj ·platina--aur se aduc sub.·~formi

de pilitura si se amesteca cu pilitura de zinc pur, in raportul = 0 parte aliaj ~i trei par1;i zinc. Acest amestec se topeste In creuzet f?i apoi se toarna in lingotiera .. Dupa racire, lingoul obtinut se lamineaza ~i se intro, duce intr-o capsula de portelan in care se afla ecid sulfuric concentrat (S04H2)~ Acidul dizolva tot zincul, iar aliajul de platina-aur ramine sub

forma unui burete, care se dizolva apoi in apa regala, Peste solutia obtl.nuta se toarna eter, care retine toata platina. Intruclt eterul are densitatea mai mica decit a acidului sulfuric, se ridica la suprafata, antrerrlnd platina din solutie. Dupa ce se scurge eterul intr-un vas, operatia se repeta, pina cind eterul obtinut este complet Iimpede. Pentru separarea platinei din eterul folosit la aceste spalarl repetate se adauga putin praf de sal petru, care face ·ca aceasta sa se depuna pe fundul vasului In care a fast colectat eterul, Dupa ce se decanteaza, platina se usuca, se topeste

in creuzet sl apoi se toarna in llngotiera. .

Pe de alta parte, aurul dizolvat in apa regala se precipita prin adaugarea in solutie a eitorva picaturi de acid formic. Dupa decantare ~i spa.lari repetate eu apa, pulberea de aur se topeste in creuzet ~i se toarna in lingotlera.

Pentru recuperarea paladiului din deseuri este necesar ca acestea sa fie degresate inainte de a fi topite. Degresarea se executa prin spalare ell neofalina, .tetraelorura de carbon sau acetat de amil. Daca deseurtle sint sub forma de pilitura, dupa degresare, acestea se spala, se usuca, apoi eu un magnet se separa particulele de fier din amestec ..

Dupa aceasta separare mecanlca, amesteeul ·de pilitura se trateaza chimic eli 0 solutie calda de apa ~:t acid clorhidric in proportle de 50%• Prin decantare, piliturlle de paladin si ale altor m·etale pretioase se pot

separa pe o hirtle de .filtru. . '.

Intr-o alta metoda de separare se foloseste ·0 solutie de acid azotic ~i apa (o parte acid azotic ~i patru parti apa distilata), Arnestecul de pilitura se introduce in aceasta solutie si se fierbe timp de 5 min. In timpul Iierberii, argintul si metalele comune sint dizolvate in acid, ~i deci se poate separa paladiul printr-o simpla filtrare. In vederea topirli, pulberea astfel obtinuta este introdusa intr-un creuzet pudrat in interior cu borax. Topirea se exec-uta ell Ilacara becului de Brr-s, care trebuie sa fie astfel reglata in,cit sa fie oxidanta, adica sa ·aiba oxigen in exces" ... J\cest lucru se ob\ine cind flacara este alb.astra, iaT 3rderea se face cu zgomot~ La inceputul to.pirii trebuie sa se lucreze ell 0 presiune scazuta a gazelor, pentru ca flacara sa nu proiecteze in ·Hfara creuzetului pulberea fina· de 'm·etal .. Trebuie emtata insa f.olo.sirea unei flacB.ri reducatoare, deoarece aceasta face sa patrundci in m.aterial impuritiiti dB.runatoare, cum sint carbonul ~i sulful din gazul metan, sau calciul ~i alurniniul ce rezulta prin red!ucerea o:xizilor din care estc fabricat creuze1:uL In tinlpul topirii se adauga 0 cantitate suficienta de fondant

. Du,pa terminarea topirii, rnetnlul se VaTSa in apa rece, iar lingoul obtinut se· cura·ta ·de fondal1tul care a aglotnerat oxizii ~i particulele· de creuzet .. Apoi se face a retopire, pe 0 caramida refractara, ~i se race~te

· din nou. ·F,orJarea ~i Jaminarea se pot executa la rece~ Daca se obsex:ra un "inceput de ecruisnre a materialului. se face 0 revenire prin incalZlre 1a circa gOOoe ~i racire in a.pa, dupii. care se poate contin!ua lanlinarea.

·S-epararea ·chitnica a piliturilor de aur, de argint ~i de platina. se incepe eli elimina-rea ,prin inciilzire a m.aterialelor organice" Apoi, se extrag particulele feroase ell 'ajutorul magnetului ~i, prin adaugarea de acid

.,

clorhidric, se. dizolva ,zihCUI, staniul ~i alumlniul, care ar putea ·fi In amestee, Partlculele ramase se decanteasa, se spala. eu apa ~.i: se trateaza la rece, cu acid azotic dlluat, care ataca celelalte metale 'comuns 'din

amestec, !1i ·anume.: ouprul, plumbul, nichelul etc. . .

. Cind reactia chlmica a incetat, se spala pilitura ~amasa ~i se adauga din nou acid azotic, dupa care capsula se incalze~te. pina cind ~ Inceteaza degajarea vaporllor rosii de peroxid de azot, In acest fel, toata cantitatea ~e argint ce se g&:ea in amestec estedizolvata in solutie. Solutia se separa tntr-un alt vas prm decantare sau filtrare ~i i se .adauga 0 solutie de clor~ura de sodiu, Argintul se precipita sub forma de -clorura de arglnt care, tratati cu bicarbonat de sodlu in proportii egale, formeaza 0 depunere de pulbere de argint met-a lie. Din aceasta pulbere, prin topire, se obtlne ltngoul de arglnt,

Dupa separarea argintului, pilitura ramasa oontine aur ~i. platina; aceasta ise trateaza la rece cu apa regala pentru -dizolvarea aurului, 50- lutia astfelobtinuta se concentreaza prin Incalzlre ~i evaporare ~i apoi se emesteea ell o· cantitate de alcool de doua ori mai mare (in velum). Se adauga 0 solutie conoentrata de clorura de amoniu (tipirig) in- ·apci, care produce precipitarea cloroplatlnatului de: amoniu (pulbere tie culoare

galbena-,aurie)~' 'i. .

, Du,pa.·.lO-12 h, pulberea se separa ~i se calclneaza intr-un creuzet de portelan, obtinindu-se burete de - platina; prin topirea aeestuia, in amestec cu 0 cantltate mica de pilitura de platina, se obtine lingoul de

plati:rui recuperata. .

. .. Solupa care.a ramas eontlne aur sub forma de clorura de aur .. Aceasta se dilueaza '. cuapa ~i i se adauga 0 solutie saturata de sulfat .de fier (calalcan) in apa. .Aurul S~ ·precipita sub forma unei pulberi brune, ·care .ge fil~eaz~, se ~pal4 Iii se topeste in creuzet, in prezenta boraxului, Se obtine

~tfel aurul recuperat, . i

... Este. utilizat 1a topirea metalelor ,i aliajelor :ajutind Ia topirea mae.

tenilor pilnintoase. ,

In .acest i.el se separa materlile nemetalice, .la toplrea dE!4B\lrilor ~i pulberllor rezultate d·up8. maturarea atelier-ului ~i euratarea bancurilor

de lucru, ,. ,. , ,

Salpetrul (azotatul de potasiu) este 0 sara care se eomporta ca un putemic oxidant in cazul operatlilor de topire a metalelor ~i allajelor, deoarece la cald pune "i~ Iibcrtate 0 mare cantitate de oxigen, Se ut~Uzeazi pentru a elimina impuTitu\ile continutc in aliajele de aur IIi ._arg~t, chiar daca aceste impuritat! slnt de. natura metalled sau organica.

Nu ataca nici aurul sl nicl argintul. _ .. .

S1.tljul este un COl~P simplu care se prezlnta sub forma,' de pulbere

(floare de pucioasa) sau sub forma de bastonase clnd este erlstalizat. . :

Be utilizeaza la topirea aliajelor pentru a elimina eu ajutorul lui flerul eli care .. sultul · formeaza sulfura de Iler care se inglobeeza in' fon-

dan.t,i, dlsparind din alia], . t '.

Tartru (sare de yin, sare Seignette, tart-rat de sodiu !?i. potasiu), la incilzire se desoompune in carbonat de potasiu pur ~i 'carbune foarte fin divizat prin care actioneaza en un puternic reducator ..

Se utilizeaza cc fondant la toplrea aliajelor cu titlu nne pentru _. a

se evita in aeelast timp oxidarea cuprulul ~i iesirea acestuia din aUaj!'

Tipirfg (sare de amoniac, -elorura de amonlu), se prezlnta sub. forma unei sari de euloare alba, care cristalizeaza - in forma de ace lungi, Se dlzolva in .apa, cu mare absorbtie de ('a:tdur.8 ~i are -un gust tntepator, neplaeut. ~'. · _.- .

Se utillzeaza sub forma de solutle concentrata pentru precipitarea platinei sub forma decloroplatinat de amontu.

2. ACIZI MINERALI UTILIZl\,'fI L:.\ PRELUCRl\.RI IN ATE·LIEll UL DE RI~JUTERIE

~,

,

./ '

Acidul S'ulfuric (vitriol) este un llchid uleios cu densltatea 1,84 g/cm3

(66"·· Be). .

Cind este pur este Incclor, dar prin carbonizarea substantelor orga-

nice (~rora le extrage opa cu mare avlditate) devlne cu timpul de culoare

galben-bruna,

Acidul sulfuric concentrat nu -ntaca flerul, dar (lind este diluat, il

dizolva.

Se utllizeaza in. atelieru 1 de bijuterie pentru curatarea, dacapararea

sl dezoxidarea pieselor prelucrate sau 3 matet-ialelor care se pregatesc

pentru uzinare ...

Se va acorda 0 marc atentie manlpularil acidului sulfuric deoarece

provoaca arsuri ale pieltt ~i ale hainelor (numai Ilna pure. nu este atacata 1)1 unele materii plastice). w

In ~pecial :se v'a da aten,ie 1a diluarea acidului 8ulfuJric deoarece daca

din gr~eaJA se toarna apa peste acid, temperatura amestecului, care se face cu mare degajare de ca.ld Ul"a , poate depa~i eu mult 100°0 in ~~e ~z se produce explozie ell proiectarea stropilot de arid la mare dlstan\a. Pentru executarea diluarii acidului sulfuric se vor pune man~, ~orturi ~i cizme· de· cau,ciuc; de asemenea· se vor folosi o.chelari de ·proteci:ie, .iar turnarea acidului in apa (numai in acest fel ~i nu a apei in acid) se va executa prin prelingerea acidului, ·de-a lung.ul. un~i vergele de stiell pini

.. C~ PRINCIPALELE SUBSTANfE ANEXE, NECESARE PKELUCRARILOR, UTIUZATE IN ATELIERUL DE BIJUTEBIE

1. ·SUBSTANTE SOLIDE

, .

Borax-tu·(Borat de sodiu), numit ~i tinkal este 0 sare Incolora care sub actiunea caldurii se umfla pentru oa apoi sa se topeasca transformindu-se intr-un lichid transparent stralucitor asemanator sticlei topite ~i care are proprietatea de a "uda"' foarte bine suprafata Incalzita a pieselor pe care a fost depus, Indeplineste Iunctia de fondant ~i dezoxldant; absorbtnd .oxizii de :pe suprafetele ·.metalice ale topiturilor, Iingourilor proaspat turnate sau pieselor care trebuie sudate. Oxizii pe.care boraX!ulli absoarbe S;i ii aglomereaza, it coloreaza diferit dupa natura oxizilor obsorbiti ...

· Dupcl racire se trans fo l" In a intr-o masS. sticloasa care se indep~rteazi

de pe piesa prin lovire, prin spalare eu apa ·sa·u prin dizolvare in - acid

acetic.. ,'- ,

.~o(f.alf,ul se ,procura din comel;' . sub· forma. de pul~re· sao. crietalizat. . Carbonatul de sodiu SClU "soda de rofet:' se ·prezinti ca un corp -de

culoaI:e alba; uneori aristalizat, alteori Sllb forma de pulbere. . ~

as

• <

..

Ia nivelul .apei, pentru .. a s-e·· evita picurarea, ·$e ··VEl. .executa .. diluarea "In vase de plumb; sau ··in vase smaltuite ~~i .se va .amesteca ~rn permanenta .

.. A~t.lr. c_lqrhidric·: :(m;lHl,ait,ic,. ·spi:r.t de -sare) 'este 1Jn. ll;'Chi"ct fncelor In .stare pura; -dar de· r, multe ori. .. ·capAta :0·· culoare galbena .din -eauza .jm.purIta~

1iior pe.careIe .poate -contirre. . . . . ...

.. . Acidul. clorhldric ·at',"ca metale ·ca·. :: zincul, -staniul, ··:cto.m·u.l,. aluminiul,

·fi'erUr, .. cuprul ·e~c.·~:: n~J¢ij. este saturat .. cu zinc .. ·d·a·. -elorura de .. zinc; .. car~ .$e ··,util-i.zeaz·a. ca decapant ·~i .fondant .la executarea lipiturilor moi. :IOU .ajutorul

.cositerului, .

Aoldul .clorhidrlc preci pi t.a..·· :at gintul dizolvat. in. acid .. azotic, 'transfer .. · .mtnd azotatul :q¢ .argint In ,clorupii· .de .. · argi~.t. ··SUIP·: forma de pulbere 'alba, Acidul -elorhidric se .gaseste. ·In: .ccmpczitla apel .regale ·:·in proportie

.de ·trei·:paiii-"·a.cld·:·.·.cIQ.rhid.ric la () parte de acid.azotic. :. . ..

A·C:td:·ul.· ·a~()~fc· (acid ·.i1·ilri"c;:) fri. stare ·p·u~ra· .este Irrcolor, dar devlnegalben .din cauza impurltatilor organice ·.C-U care .. : a venltfn 'contact. .. Are d·e,nSita:~·

·te·a. 1:,4:2 ·:g/cm:3• .. . . .. . .

., ACiqlil.:azQii·c .dlzo.lva: majorttatea metalelon.In afata de aur ~l platina,

La .... dizolvarea metalelor se Iorrneaza ·a.z:ota~ii acestora .:~i. :~·e: .d~g(iJ:a::. vapor] Ioarte toxlei .... D·¢ aeeea, .operatiile se vor .exeeuta sub nise; lulridu-se toate- .precautiile .necesare ca .·sa :D·.·U se i nsp Ire. vapori ~i. . sit .nu .ating·a pielea stropii de .solutie sau acid -care pot provoca grave arsuri. ..

Actdui .aiq.tfc:· $e·:··;",uti~:izeq.za: 1(,). afinarea 'metalelor prefloase, pentru -euratarea .. ·111nO:r.-~ .din rnetalele .comune ~1 pentru executarea .anumltor .g:ra~·

·v.arl. ··pe· cale chimica, .

fdapJltJ.iuL IX PR~LUCRARE.AMETALELOR PRETIOASE PRIN DEFORMAR'E PLASTICA ~I ,$tANTARE.

A~ P·RELU.C·RAREA. I~t:NGOURILOR~:

. . . . . ... . .,~

n·Jl\l.· ·~ETAL:E· fRE·TIOASE:

.l ... LAMlN·ATtEA

. .La -sco~a~erea .metalulu! ·diil ~·.otigQtieraj. acesta se prezinta .sub forma

unui ealup mlc, alunglt sl cu se·cti.trltea. ·tl·Jlp.¢zqid,aI·a··.. .

~.~.ilgoUl.·Se. ·tt·:a·nsfgI'.tD·a· In :·placa prin laminare; adlca .·p:rm. trecerea S U·C<?¢SfVa ... prin tre cilindrii Iaminorul ul. . Dis tanta dintre cilindri ·:se ·re:gl~a..z~ la .. :fl~ea:~:.· t;.ece-r.-e.~. astfel incit ~~: fje· ceva )Tlai )uJ<;~ decit .. grosimea Iingou:1 ut. Dupa fl .. ecare trecere .·'prj 11- laminor, .. hi-a terIalul .. se .. s·v.·Q·~laza: din. ceo ·In, ·ce ·mat.:~l:llt; se )~.lq·~.~¢1?t~., "s:~~.late·~te :~i., .:S:-n cele .din urrna, ra forma ·,d·e:· .placa.: .. . ... .Aducerea rnater-ialulu]. la :gto~sii"n·e~ .·d·or-ita. .·nit s:e poate realiza .. printr-o

trecere, decarece materialul se 'poate fisura .sau .ch~·.tlt .rupe. . .

... ::n·.upc\. fieqa·t~ -. treeere ... P,titl .lamirror se examineaza starea materialului, .deoarece poate ~p.ar.e$·: Inta-ritea. .. .sau -chiar- exfollerea :{coji~ea) .. sa,

,.Daca. se constata cit" .'d·u~·p~;T. mai multe trecerl .materlalul ;.~:: l~·~put. :s.a· ~. ~·r.c·~jasca.~.~,~l:l: sa .. devina .dur, ··se executa 0·.· .revenire (prin iric~Ji:rt.e .. ~i. r~clr¢:: .. ~,~~?·¢a), d·1J,.pa .care' rnaterialul devine .din nou moale .. ·:"I,i. laminarea

poate continua. .

.. . Pentru a .se -obtlne ·bare -de diverse .sectiunl .·(·:p·:·.·atrat-a.· t~o:tu1id·(l semi-

. .. ! . .,.... ., .

r:b.t~tidii:,. dreptu .. I).g:l:tiulai~.a·: ete.), se ... fo..}ose:~.te,·· 'un .laminor ai. carui .eillndri

sint ·.·prev·a~,u~_i cu. ·o·~~ln.:e..1\Jli :·av,in·.d .:PtQfilul-.:dOi'it~ . ..

Prin .. Iolosirea 'unor ctllndr! r.u. ean;el.·U.li .. de .·f.ol~rn."a corespunzatoare se .pQt qb·;.iue bare .·c~ -crlce ,fe-L de seetluni sau profile; barele care nu :.QU sec~i.~h~e~ :sime:tti~if :I;i,'~;: ];J·tfrt"e din categoria barelor ornamentate.

In ti"mpul laminarfi, ·ba:rele urnamentate .au .tendinta de curbare, ·:!'·¢fittu ·a .se impledlca aceasta, -. capatu] barei s-e:· ·:{;rirtd:e ~U 'un cleste ·la.· .:~e~r~a 'din .. ~a.mitlbr $:i.". .odata .cu .. rotirea ··cilihairilnr,. bara se trag~ ~i se. ·In·dreaptfL. Efort:ul: de 'tragere lui .. trebuie :~a. fie prea. mare, deoarece ··p;ar.a

se poate rupe.

;2 ~ ··TR·EFIL~-\R·EA

a.Trefilarea este operatia de trecere fOrtata ·'a ·unui materJal ·melalic .prbin!r~ pl~~ .. g.e "Q~el· ·p·er.fttrata .itUmitii·: .fi.1ie-ra, .:.pe.ntru.. ·;z( .·se· Qb·til1~· ··bai~

·su.· t+-9· ··sau Slrme·. :

~r"iflciul :filier·et r.·()tun4¢· (fig. :·B-O}·. are· 0 ·form·a. spectaI~l,. al~·at.uit~· :,dii\ tf.,ei .. ~~·rtiuni :,distinct~f" ~J. .anun1e· .:. :oon·u1 de·, ·:lil1·gere· 1:, :¢O·il~ul,.. de IUcru ... 2: ~i bri..ul cilind-ri~· :,3:,

. La, ··0 .si·~g·ura lrecere prill iiliec·a s.e realiz~·az.it o· ·red·u·cere·. ·a ·dim·ensiiu·nil~r ·cu·· .".5:-. tj:~/Q... ljl: con~lh·ta; .. ,pentrg: :a· se: .:reaiiza···· trefilarea. ·'le·· ··.18 o .

.

I :. f",.:

b

.. 0 data .indreptate, barele .trebuie sa fie curatate mecanic sau r chlmtc,

pentru a: se .indeparta ·stratul de impuritat! {oxizi sau zgura). ' . '

. Bara 'indreptata .si ·culra~.ata se .ascute la un capat pe 0 Iungime de.

.1-.2 ern, pentru a 'putea fi 'introdusa far'a: efort prin f'iliera. . .

. - Inalnte de a se incepe tragerea, bara si frliera se ung cu ulei, oeea ce usureaza tragerea, micsoreaza Irecarlle ~i deci incalzirea, reduce uzura filierei .si evita ruperea baret ... . ~ ...

.. De al t",fe 1,. rnasinile ·~e !ta<;· (tl~!la.t) sjrma, ·d.e·. oarecare i-mpQrta-ri~a.,

Sl~t. ~prevazute cu un CIreUI!" de .racire eu pompa ~i motor electric, care trimite tot t'impul in ·filiera, in [uru l ei :~i in [urul sirmel, ulel sau Iichrd speclal (fie chiar ·~i apa sapunata, emulsie .. slaba de creolina In apa, sau "Rotaro~ "). ~n. timpul lucrului, mai ales daca acesta este continuu.. Iilierele (chiar ~.1 acelea de diarnant) .se incalzesc -puternic sl In consecinta 0

grija deosebita tre:P\lie acordata racirii 10r. .

.. .DupB.. una ~au mai m,ult~ treceri s_ucces-ive prin f'iliere, rnetalele .ptetioase .rnoi, devin .dure. Daca se continua trefilarea, .e.fortul .de tragere creste foarte mult, frecarrle devin mati, incalzirea importanta sl bara se poate :rupe chiar de la nivelul Ietei de Ieslre a filierel. Deci, dupa una sau .mai multe trageri, bara trebuie ·su·pusa unei reccaceri, pentru ca

materialul sa-si recapete .:c~litatile irti~.iale..· ":

Recoacerea consta ·in -inea..lzfrea lenta ·a .materialulul (circa lo-i5 min) Pina la 0 temperatura cuprinsa intre 150 ~i HOOqC. (dupa felulrnaterlaiului ~i avindu-se grija sa nu se ajunga I.a punctul de topire) si apot racirsa acestuia, rapida daca este «upru, .alama sau unul din metalele pretioase.

Temperatura pina Ia caFe se incalzeste materialul depinde de natura ·~i de dimensiunile acestuia, In general, racirea la metalele comune trebuie realizata lntr-un tlmp mal .lung -sau rei putin egal cu acela .de Incalzire.

Dupa fiecare recoacere, materialul trebuie supus ·unei cura~an (deca-

.pal'i) inainte de a-l introduce din nou in filiera. .

Trebuie retirnrt c·il .aliajele ·de aluminiu 'ell magneziu se calesc singure in aer daca sint Iasate 2"~3 zile .. In cons-ecinta, :inainte.a· trefilarii. aceste .al~aj"e trebuie supuse. recoa.ceriL

c. ·'rr.ag·erea sirmelor Itt m:a~ina. (le· tre"filat •. Un·a din co ndltii"le' pe ·care· trebuie sa Ie ·indeplineasca .opera1ia ·de· ·tre;filare este ·ca viteza d·e in·ain-: tar~ :a sfrmei s"fi fi.e· uniforn)a~ ·Oric.e sm·ucitura sau s·chimipare. a ditectiei de tr.agere· p~ate. ptovoca t'up~rea ~itmeL Pe .de ·alta pa.rte, tra·getea· ma.n·uala a sirmelor .nu se· .poate .. aplica ·decit pentru buca1i de .lun.giTile mic~, i.ar ill locul ·de p.rin.dere eu cle~te]e de tras, sirma se st'rive~te< ~i ·deci1a .0· :a. d·oua tr·~cere ·prin filiera. se poate rupe. Din I~-ceste cauze, pentru trag~rea. sirmelo·r ·eu lun'gimi mari .(rnai lnult· de· 1 in). se utilizeaza m·a~ina

·de trefilat~· Aceasta m.a~ina ·este .compus8: din suportul portfiliera, 0 wba p,eI1tru, :;~ebitar.ea sir.t)i.ei .§i o· alta:. to·ba pe.ntru it;l.fa~u·rarea ei du.p·a treL'er~a· prin fllierit La :intr,area ~i In i~~ire··a din: filier~, sirma· este indreptata prin_tr-un. ochi de· dirijare eare ·asigura ·c.a~. la trecerea prln £iliera, .ax·ul sirmei ·sa coincida ·ou. axul filierei.· Toba de receptie este b1otoare ~i ·este ac?o·nata de catre ·un motor electric· .prin intermedi'\ll.·un\1i redluctor~ Toba de debitare est-e· u~or frin.ata~ .pe·ntru. ea viteza. de rotire a ei" sa n·U· d~pa-

~.ea.sca viteza ou care este trHsa sitma~ .. r··

--=-- .. ..

Avantajele· pe care Ie prezi-nta trefilarea meoanica sint : ·.ob~inerea unor sec·tiuni unlforri1~, ,u.zur~ red.usa a filierelor: ~l p.ierder.i de material.

1a capetele· ·de prirt.dere, ·mult reduse. : ..

dlmensiune mai mare la 0 dimensiune mult mai mica, sint necesare

l. ·t I rnai multe trecerl suecesive prin

... ~ I ~ filiere cu ga,uri din ce in ce mai.

J ~ mici. Daca bara care trebuie trefiI

I· .~ ·1 lata are dimensiuni intre 1 -sl.

~~_~'~:~=~:~.~: ~~~~d~~=:~U~.~~t~~~~~~ 2 ~~·sintn~esarefili~ cug~i

_ ... - .. _ -....._. ---- .. ...:=-: --~. "~-'-:k.,,:::. =---» :ex:-- din zecirne in zecime de mill ....

V metru ; sub 1 .mm, diferenta .intre .gaurile filierelor pentru. doua tra.geri suecesive trebuie sa fie de .0·,0·5 mm, Micsorarea dimensiunilor gauttilor filierelor .nu deplnde

riumai de dirnensiunea materialului de trefilat, cl ~f de tenacita-

tea lul, ,.: '. .

Profilul ·g·aurii. .tilierelor poa te Ii rotund, pZl tr.a t, hexagonal etc. G1'Osirnea fllierelor ·dep~nde. ·de grosimea rnaterialului de treftlat ~i· este Cll-

prinsa -.intre 0,5 ~i 8 mm. Conicltatea gaurll .este de ~ .. or ..... 2~ ,. in acest

. 8 c

. .. . ~.

} . . .

fel materialul .nu este obligat .sa se. subtieze brusc, ci treptat.

. b. Pregatirea .,i tragerea bareJor prin .flltera, Inainte de inceperea trefilarii, barele trebule indreptate, deoarece cele deformate (strimbe) se pot .Intepeni in .fili-era sau pot deforma orificiul .acestela .. Indreptarea ·se i rea-

Iizeaza.manual sau mecanic. . . .. !'

1 ndre pt area manuala -a 'barelor se obtine :prin lovire cu ciocanul ; in acest .. scop, barele se asaza pe 0 nicovala sau pe 6 ·placa dreapta (fig~ 81, a),r'

.. ' Indreptarea manuala n sirmelor se executa fie prin mentinereusir. mei intinse ~i deplasarea in lungul acestela a unui cilindru de lemn pe care s-a infa~·urat 0 spira de. sirnla (fjg. 81., b), .fie prln tragerea sirmei

pe.circumferinta unui cilindru de lemn fix (fig. 81 ,. .c). '.:

Ale·gere.a ·sistemului folosit depinde de· lungimea ~i gr.ostmea· $irmei~· precum ~i de n.at.ura materialului din care ·este c.onfecti-on·ata~

•

.,

:2

3

Fig·~ 80~. Trefilarea prin filiera·~

a

o

~-. --~~.~. -:~::----~~-.~;~~----~-I~~

.C-

I

. .

Fi g. .81~. I ndrepta·rea· ·ma;nuahl a bare lor· ·,1

·strmelor:J

7" - Ivlanu:ilul bijutterului - ·cd. 135 ~~

. ? .... ·R~profilarea ·sirm~lor. Oeseori. este· necesar sa. se modifies profilul u~el· s~rme de ~metal pr:.t~as. Forma sectiunll nu se rnodifica prin trefilare directa l~ sectlunea. dorita, deoarece se poate deteriora filiera sau se poate

·:e~1fta ~slrma~ ~en~ru evita:e~ -ace~')tor neajunsuri, sirrna ·se trage mai Intii .prlntr-o f'illera rotunda si apoi, .printr-o noua trefilare se aduce Ia profilul final dorit: Dimensiunile filierelor .folosite trebuie alese cu toata .atentia, deoarece la trecerea de la .un .profil cu muchii, la un .profil rotund filierele sint solicitate la inceput numai in zona muchiilor. Din aceastA cauza, primele tragerl trebuie executate prin fi1iere ell dimensiuni foarte apropiate tntre ele, Apoi, eli cit sirrna se apropie mai mult de sectiunea rotu!lda, treptele de variatie a dimensiunilor filierelor POt 'fi mai marl, . Deoar:ce t1r:fi~·a .. rea este insotita de sporirea duritatii materialulul, f:apt oar~ face imposibila tragerea lui printr-o filiera de diarnetru mai mic decit al sirmei care se trefileaza, este necesara aducerea materialului in conditlile initiale de lucru, prin reccacere, Pentru ca tref'ilarea sa. se faca fAra ,,~odifica,rea duritatii materialului, masinlle .de trefilat de mare prod:uctlVltate sint prevazute cu instalatil .: speciale, in care· sirrna este .lncalZit a inainte de trecerea ei prin Iiliera. In acest fel, materialul se Iasoneaza

mult mal 'w;or~ .

Uneori, .masinila d·e.· tref'ilat combinate ·ell cuptor sint prevazute sl ell un dispozitiv de curataresau decapare a materiulului ; acesta este asezat intre dispozi tivul de incalzit ~i filiera.

. e. Indep"art~rea fisurilor in timpul tragerii. Una din gravele defectium ale trefilarii este aparitla f'isurilor. Acestea provin ·din cauza mate .... rialului insuficient de moale sau din cauza diferentelor prea. marl 'intre diametrele a doua filiere .suocesive : Iisurile se produc in special cind materialulare impurltati multe ~i mari. O· data aparute, Iisurile nu numai eft nu pot fi eliminate dar, .daca se continua. tragerea, ele se accentueaza

~i se produce .ruperea materlal'ului. .

Dupa pozitia lor fa~~. de axa rnaterialului care se prelucreaza, fisurile pot fi transversale sau Iongitudinale. Cele transversale produc ruperea materialului, iar cele .longitudinale --- craparea lu! in lung.

'Cind fisura ·este prea avansata, materialultrebuie .retopit ;. cind Iisura este mica ~i superficiala, se poate Incercao .rernedierea detectulul. Aceasta se .realizeaza prin razuire sau prin pilire, 111 acest Iel eliminindu-se fisura. Portiunea in . care s-a executat .remedierea trebuie .insa adusa la forma sectiunil rnaterlalulul, -chiar daca dimensiunile "in aceasta zona sint mai mici decit gaura filierei. Remedie-re·a se realizeaz.u eli atit ma1 u~or,. ell

cit aprui~ia fisu'rii este obser\!atu Inai repede. .

f,. Defecte de trefilare. Defectele de trefilare sint :in special de.fecte de sup,rafaj8 (su·prapuneri~ cOji, a~chii,. ad·incituri, ·d!ungi, zgiri-eturi, arsuri etc.) sau ·defecte de· m·ateriall(sufillri etc~)"

Defectele de trefilal'e se produc din. ur.matoarele cauze : calitate· neoores·punzatoare. a m,atetialului, tratament tel'mic. nepotrivit, folosirea ·unor filiere n.ecorespunzAtoare sau uz.ate, preguti.rea defectuoasa ·a materialu·iui (supradecapare.a,. d·ecaparea insuficienta etc.)~ intrebu1ntarea unor lubrifiaIiti ~ecore~punz~tori ~i utilizarea unor ··viteze .de tragere ne·potrivite~

Datorita ·defectelor de trefilare. apar rebuturi, .care sint caracterizate prin:

- suprafa\a :necoresptU1za{oal'e a slrmei. (dtlllgi, zgi~rietulTi etc~) ;

- -fisuri in .ma:te.ri~l ;

abater·i ·dimenslonale, gituiri" etc.

Aoeste 'rebuturi pot fi evitate daca se elimlna cauzele ~.i anume = . ~ executind o turnare .a lingoului "eu1ratA" (fara zgura sau inclu-

ziunl) .;

- utilizind filiere bune, fiira crapaturi ;

- 'decaplnd §i detensionind materialul inainte de tntarire ;

". -:-. realti~ind tragerea prin filiere calibrate, in trepte apropiate ~i eu

o raClre· suflcienta. ' ,

B. PRELUC,RAREA METALELOR PRETIOASE:

·CU ·CIOCANUL PRIN· WVIRE, PRIN PRESARE,. '~TAN'fAREt C.JZ·ELARE ~I DEFORMAR·E PLASTICA LA STRUN·G

1. PRELUCRAREA CD C.IOCANUL

Una din sculele intrebuintate in atelierul de bi] uteri e, intr-o mare varietate de forme, marirni si tipuri este ciocanul,

A Daca un material este lovit ell un ciocan dur se obtine nu numai indreptarea sau indolrea, ci sialunglrea materialulul prelucrat. In schimb, daca ciocanul este ·executut -dintr-un material mai rnoale decit celpe care-l loveste, .alungirea va. fi minima.

Folosirea ciocanelor dure, produce Indesarea moleculelor materialului prelucrat; fapt care are drept consecinta .marlrea densitatii acestuia materialul devenind in .acelasi timp rnult mal Iragll. Daca lovirea continua; materlalulorapa, se cojeste sau se sparge.

lata de ce lovirea trebule bine dozata, Iar ·dnd se observa ca .materialul s-a intarrt, inainte de a. se continua preluorarea, el trebule supus unei recoaceri, eliminindu-se in acest f'el aparitla fisuri lor. Fenomenul de, intarire se .observa f.oarte mult la alama, cupru, argint, aur .~i platina.

La indreptarea unei table, sau a unei benzi trebuie sa se tina seama atit de indoirea materlalului, -cit .si de lungirea lui, .Astfel, ,0 tabla se indreapta prin aplicare de lovituri .pe toata suprafata ei, iar in .. cazul benzilor, lovi.rea trebule executata in mod uniform .. pe toata la~imea lor. T?~~ata se recomanda sa se loveasca cu .batiil dese fji usoare ~i. nu ell batAi rare ~i apasate; in acest fel, ciocanul lasa urme ·m'ai p'utin adinc.i pe. suptafa1a m·aterialulUL

. ,

2. P:REL UORAREA CD .POANS01~UL

Gtnd piesa nu se, .poate .lbvi ·dire:ct ·cu ,clocanul, c;leoatece datorita ·dimensiunilor lui. se· strlca forlrna a.cesteia, lovj,rea se realizeaza indirect, prin inte~mediul un·or tije. de. atel, llumite poanso.ane.

• I ' .

DUpe. forma p~ care o···are capatul poansonului se ~poate· ob~ine·"in,drep-

tarea .supr~fe~~i piese~ (poanson eu ·capat plat), bombarea· acesteia·, -sali oriq~ ,alt.a forma. Bineinteles" forma captttului poansonului trebuie sa fie alea$a ast~el, incit sa .se ·poa~a obtipe: .forma sau desen·ul dorit. Tija. poansoanelor poate fi rotunda, p.a.trata, hexagonala,. octo,go.nala. ·etc" Capatul ca,re se lov~te ell ciocanul. este foarte pu~in ,bom'bat, astfel incit efortlil .prin IJO~rtSoti .sa se transniita .axial" .

.. > Capatul de prelucrare al poansonului t.reb·uie sa fie blne ajustat ~i Iustruit, pentru ca -g·a nu, lase urrne .pe material. Dupa finisare, capatul .de prelucrare se caleste, astf'el incit ··UZUTH sau deformarea in timpul ·fol()sLrii sa fie .. minima.

. Daca este neoesar sa· se perforeze o .·gaU.ll'a ~¢U. prof'il bine deterrnlnat, .se utilizeaza' un poanson avind virful ·de·· forma gau'rii ~.i muchiile .ascutite . . Poansoanele Iolosi te pentru ind reptarea pieselor sint executate din

.materiale moi (alarna, cupru, nluminiu ete.), .1"-.

Operatia prin care ·se obtine prin lovire ttl ciocanul 0 ridicatura bornbata In material se numeste ,.:lan1bos·::lrea .. In tirnpul Iucrului se foloseste ·0· nicovala de mlna, denurnita "am'i:)os." ..

e

..

VfJ

I

I

- . ~

. . 1-·

I .,

I I . ., _.

j •

1 I, .

J J~

a

Fig. 83. ~D~lti speciale ~i .ciccane pentru cizelare

v (a, b, c), . .

. Fi g.. 82... 'S\lport . pert lru :·pieselor.

·fixarea

.....

'A_ V9

111

~

. ;

, .

-t.

rita faptului ea .difera de .repuse prin ·platitatea suprafetelor interioare ale desenului,

. Clocanul folosi t ~ .pentr~ . cizelare este plat .la UQ cap at" , iar la .celalalt - semirotund, .Mlnerul (figw 83~ b)- este subtire 18.- mijloc si Ingrosat in locul unde se apuca eu mina .;.. aceasta forma :da cozll ciocamrlui 0 suficienta elasticitate si ,per1n.ite 'totodata 10 bunaprindereIn rnina. ·Uneori, coada este .curbata putin In j"Q.5" (fig. 83, c), pentru ca .mina care

tine ciocanul sa stea intr-o pozitie rnai cornoda In timpul Iucrului. .

. .

b,' ·:·Ci~.elarea prin .ambutisare, Cizelarea prin ambuttsare .. (pe adtncime

mai .mare declt Ia celelalte tipurt de cizelare) ·se: poate executa fie prin batere, fie prin presarea .111 ate ria 1 ului. In. ambele eazuri este necesar C$. placa sau piesa care se prelucreaza sa fie asezata .. pe .. un suport dintr-un material mal moaledecit eelcare se prelucreaza (lemn, plumb cauciuc etc.), astfel Incit deformarea sa. se produca numai la locul1ovit ~i numai .dupa forma virfului sculei,

De exemplu, pentru realizarea unui vas de rnetal, care .are suprafata acoperita cu un desen o a recare, se .'executa mal . .Intil ·vasul din tabla·~ imbinindu-se ··prin. Iipire tare .. Apoi, Interiorul se 11011pie ou plumb topit ~i .se. trase:aza :pe· supralata v·asultli desen·ul .care ... trebui"e executat~· Acest.. des-en se im·prima prin. b·atere ·ell dornuri. ~i diiltL D:aca desenul trebuie sa rami.na .. in relief,. se ·prelucreazfl· suprafet.ele din .. v·ecinatptea a.cesttiia ~i inv~.rs!J. in· ·c.azul ·cin.d. lin·tile ~i" st1prafe·~ele desen·ului ·sint ·sub· nivelul su.pra!etei. vaswui.- Du;pa: ce desenul a·. fos.t ·terminat, .plum:bul C3ire a servit.

ca· s.uport in ti·mpul prelqcrarij ~ste· seos .. din thteriotul vas.ului .·prin topire .

Lovitea dlr~.cta sau· indirect-a ell ciocan·uJ a·. uo,ui .material implica cunofl.$terea. amanui1titii a ·eo.inportarii materialului care se prelucreaz.ti . Efectele slnt· ·cu· ·;atit m·ai·.-eccentuate eu: cit'. sllportt1l·~:·pe·, care se ·exec,uta

·100

- .,.

.1n"

a. Scule· folosite pentru cizelare, .Prelucrarea mirrutioasa a piesclor rnetalice cu ajutorul ciocnnului , a: daltilor 9i a domurilor, pentru a le ·da forma sau aspectul dorit, se numeste .. cizelare, Prin cizelare se pot" obtine diferite forme. sideserie in relief ..

. Pentru f'ixarea piesel in tirnpul cizelarh se Ioloseste suportul 1

(fig, H2), din fonta, otel sau bronz, avind forma unei [umatatl .de stera,

scobita, . ..

·.In scobltura aces tei jumatati de bila sau .".g·hiu]ca'\ cum i .se rnai spune, se toarna ,.,eimentuP' sau ."mate.rialul'\ ·pe supraf'ata (~areia se ·fixeaza

tabla sau .rrsaterialul pe care se VB. cizela 'piesa, ..

Acest "cim.ent"·. constituit din $111.oa18., compczitii pe baza de colotonlu sau chiar din plumb, ·18e toarna la cald .. Dupa .racire, pe suprafata "m.esei''\ se fixeaza tabla de preluorat, prIn incalztrea usoara a acestei table 2.

. Suportul se .asaza-pe perna scobita "3., din .. piele groasa t1mplutii -cu .nisip. In acest ·fel; suportul poate lua in timpul Iucrului orice' pozitie si este in acelasl trmp, bine fixat ; totodata piesa este rnentinuta ill pozitia

Tl ecesa ra ~i corned U· pen tru h.1Cl~U. . . . .

Pentru prelucrarea propriu-zisa se Iolosesc dornuri, poansoane sau dalti, avlnd diferite sectiuni (patrate, .dreptunghiulare, . rotunde.: ovale, serniovale etc.jsi forme (drepte, bombate, .sooblte, rotunjite .sau .ascutite) (fig. 83-~ a)~. rn genera 1. S(!· f olosesc .aproxirnativ 200 de. astfel de scule.

Aceste scule sin t in general exeeutate chiar de meseriasul cizelator :.;. in .atelier se .numesc stichele <au cizeleti .{cesello ~--;::: dalta, '-in itallana) §i se realizeaza in Iunetie de nevoile de preI uorare pe -care Ie impune piesa.

Cizelarea se poate executa prin l'i~ dioare sau saltare (sbaltare, de Ia itaIienescul sbalzo =;:: salt) sau prln s.cufundare (repuse, ·qe la frantuzescul re .... p.ousse=l~espins)~. ·lIn primul c.az·· ·se· s·cufun:dii fon·dul "lar in .al .dnilea, ·se scu~ fun:da desen·ul prQpriu·-zis"

.. :r.n primul caz· se ob~ine deci d·e.se·nuI ]-n· r.elief iar fondul este ·Sllb nivel iar ~in. .caz:.ul Te·puse~uJul, :cl~enul e-ste· "in b·aso~

relief.. Pen tru , .. un· ()chi .exlpe.rimentat.

• .J

sb·ulta_tlu-ra se req¥.no·~te iriw.dlrtt~l_d~to~

baterea este mai dur Ej-i mai greu ,i cu dt· greutatea ciocap.u1ui~,~ viteza

eu care se ,aplica lovitur.a sint mal mari, ., , " :

o deosebita atentie trebuie acordata marginilor suportului (sau nieovalei) pe care se reazema materialul, pentru ca loviturile sa nu produci tai~rea, strivirea sau spargerea matertalului in dreptul acestora,

In timpul luorului trebuie sa. se ~in~ searna 'ca orice material are 0 limita de intindere, de Ia care, daca sa continua lovlrea, el se crapi"

. Daci este necesar sa sa. execute 0 adin-citura mai pronuD"tati. prelu-

crarea se incepe de la mljlocul suprafetel care se adlnceste, continutndu-se cu Iucrul cAtre marginl, De exemplu, pentru executar-ea unui tub metalic dintr-un disc de material se cauta sa se ob~ina mai intti 0 piesa In formA de degetar, din care prin batere ~i presare se poate obtine un tub Infundat, din ce in C€ mai lung; subtierea peretilor trebule sa se produca cit mai uniform pe toata periferia ~i pe toata adlncimea tubului,

Numai daca se tine seama de comportarea la batere ~i presare a rnaterialului, se pot obtine formele dorite (marginfle ondulate ale unui vas, fr-anjurile unei tlpsli, petaiele unei flori etc.).

Scula (domul, dalta, poansonul) se tine cit mai perpendicular pe plesa, fiind prinsa intre degetul mare ~i aratatorul miinii care se reazema pe masa ; mina se poate rezema chiar pe piesa, prin intermediul degetulut inelar.

In timpul Iuerului, operatorul plimba virful soulei pe suprafata rnaterialului, lovind-o in acelasi timp ell ciocanul, pe capatul liber.

Cizelurile se pot obtlne prin bataie, prln apasare, prin stampare, prin presare, PI-in calcare, prin ambutisare sau combinat (fig. 84, 85, 86, a, b, 87, 88, a, b, e). ..

Fir. 81. Model desfa,urat de cizelura obtinuta prln batere pe 0 suprafata curb4.

Fig. 8411 Cizelurl obtinuti prj.n bataie sau apisare cu poansoane,

Fig. 85. Cizeluri obtinutA prin stampare manu-

ala in matri\A.

c

Fig~ 89'. Metoda de prindere a stiehelului L - pen-

tru cizelarea prin api-

sare ...

Fig. 88. Modele de cizelura obtinute prin batere, plasate central pe suprafete plane sau curbe,

b

Fi,. 86.; Nodelele de cizelurl pe borduri, ob~inute priD batent.

: ,

Fig. 90 .. Cizeluri obtinuti prin cllcare ~ apisare~'a foii de metal pe model

de lemn sau metal moale. .. . .

~

1n2

.........

Pentru executarea cizelurii prin apasare, dalta .sau stichelul se tine 'in rnina, ca .in figura 89L In figura 90 este .prezent~t un .".brate·a"t" obtinut prin calcare ~i apasare, care dupa executie se ruleaza 'pentru a. fi purtat . . pe antebrat incheiat prin doua lantisoare scurte, petrecute prin .gaurlle de capat ale brateatului .. Se ... poate executa din argint sau din. aur. Cind se· con fection e?za· din platina, nu se poate executa decit .prin bataie, din cauza

duritatii rnari a acestui metal. .,.

Foaia de .metal .nu depaseste 0,3 r11:l1J grosirne, iar modelul pe care se calca. si se apasa, se executa sculptat din lemn sau metal moale, In cazul utilizarii .aurului sau argintulul, .nu mai este necesara copierea modelului pe fata materialului, conturul rnodelului sculptat irnprirnindu-se .si iesind in evidenta dupa prirnele ,~calcari.'·"~

F ;, ... t· d - . ., 1111~ -I.

I f t 1

4. U·TILA·JE st SCULE FOLOSITE· LA PR~SAREA MET l\LELOR· ·PRETIOASE

Fig 91 .. Strung,

Deoarece metalele pretioase stnt scumpe, pentru 'prelucrarea lor trebuie .sa se Ioloseasca metode in care .pierdefIle de material sl deseurile sa fi:e· minime ; pe de alta 'parte, utilajele .intrebuintate pentru diverse operatii trebuie .sa fie in starecit rnai buna,

~ . .

IntrucitJri executarea bijuteriilor intereseaza foarte rnult gradul de finisare a. pieselor ·este necesar ca dispozitivele Iolosite la presarea meta .... lelor pretioase .. sa fie cit mai bine lustruite, pentru ca, in tirnpul lucrului, ·sa nil se produca zgirieturi ; acestea .nu se potIndeparta decit. prin pilire, polizare .sau-sletuire, operatii In ·tare. pierderile de .material sint; in ge .... neral, marl.

Pentru prelucrarea metalelor pretioase se folosesc poansoane de otel bine lustruite. ·Ca suport .se utilizeaza .plumb, aluminiu, lema" cupru,

smoala, ·cau·ciu'c ~i- uneori chiar material plastic. .

In executarea bijuterrilor, marginile pieselor din metale pretioase se indoiesc de obleei prin .. presare si nu prin ·"batere, -deoarece baterea lase. urrrie .. adinci ln material, care nu pot :fi. .indepartatc decit cu pierderl im ... portante de metal. in unele cazurr se preintimpina pierderea de material care se produce la curatarea pieselor .turnate ~ in acest seep, piesele se introduc qi se preseaza in forme dure §i foarte bine lustruite, producindu-se astfel netezirea tuturor neregular itatilor ·~i ·ur-me-Jor ramase de pe urma turnarii. Daca 'presarea nu se poate face dintr-o sirt·g:ura data, ci necesita mai multe·· etape, este n·ecesat ·ca intrc f~ze.le ·presarii sa· ·se exec-ute ~i

·recoacerea piesei, .. p.entru aducerea m·aterialului la proprietii~lle ini\itale.

Elementele care deterrnina dirnensiunile maxirne ·ale pieselor care pot fi prelucrate la un anumit strung sin t distanta din tre virfuri d· .si .i"i1al-_ timea virfurilor h, La strungul folosit in atelisrul de bijuterie, aceste ·ele-: mente .au urmatoarele valori maxime : d;~250 r mm si :h·~lOO mm. Piesele'

. . . . . . . . ~ .

se prind ·in. mandrina universala s.

. .... : Vitezele de lucru se .schimba cu ajutorul unei .. cutii de viteze eu roti dintate sau 'prin conuri etajate, La .strung se pot prelucra suprafete cilin-

drice, sferice sau conice ; de ac;ernenea se .. pot taia Iilete. , : ;

In atelierele de bijuterre se Ioloseste Ioarte mult tip ul de. strung-care permite prelucrarea tablelor .cu .suprafcte ·de revolutie. Acest strung este cunoscutsub numele de .strung de presat si .are; 'ca ·f1i strungul obisnuit, un batiu sau postament, un pat, 0 papll~fi. fixfi ell .mandrlne §i'{) ·papu~a rnobila .. ·C~rul este inlocuit printr-un suport simplu pe care. se poate :re-· zema scula .care se actioneaza eli mina, ca la strungurile pentru Iernn, ~i care este 0 bara .rotunjita ~j bine .. Iustruitu la capatul de Iucru Iar la ·00-.

lalalt un mirier de lemn. . . .,

, .,. La aeest strung se pot real iza, cu ajutorul sculelor numite presatoare (fig. 92)., vase cu .·profil curb. cupe, tipsii circulare etc ... prin .presarea pe un sablon ·de lucru sau metal, in timp ce se invirteste in. papusa .. fix!· ~i. antreneaza discuri sau cilindri de tabla subtire ~.i" ·de dirnensiuni corespunza toare,

: : -.' .In figoc·a. ·93 este data o bomboniera din tabla de argint de 0,3· ·mID. grosime, executata Ia un .astfel de strung." Bornboniera 'se oompune din doua 'bucciti care completeaza ·0 .forma .de para. Se vor'._'putea: a~$ "·0 tavA ptesatfi t~t" la .strung, .iar l<;1 part~a sU.perioar~. 0 couda +~xecutata

dintr~o, ·t~ava . d.e· argin t curbata $i lipi ta ,eU aliaj d.e. lipire tare.· .

5 .. ·STRUNGlTL

·6. PR.ESAR,EJ\

·S.trun·gul este o· ma~in·a-uneal,ta pehtru .pte1ll:crare· prin .a~chiere a. pieselor" In atelierele d·e hi-jut-erie, ·.el estft utilizat :In spe.cial .pentru exe-

cutarea scuTelo.r ~f.·dispozitive.1or ,ajutatoare4 ..

Strungul (f.ig:~ 91) .. este alcatuit din. '·batiul 1,. ope· care sint instalate papu~·a flx·a 2.,.·pap~~a .m·obila· 3~ carul. portscula 4· ~1. mecanis·m·ul de. antr·e~e." Actio.narea. ~e .po-ate fate .. eu piciorul (pri~ lapas.area un.e.i .p·edale) sau ·.eu ajutorul unui m·oto,r electrfc~

:S-a ·ar:a-tat ca presele folosite ·obi~nuit "in ·atelierele de biju.terie. sint de doua· tip·uri : 'cu. ~urub ·sa.u· ell pirg1;1ie (cu pedal?) ..

Pregiitire·a materi.a..lelor .pentrll .presare~. Maferiall.ll ·care .urtnea~a sa fie· prelucrat prirt presare t.rebllie :sa fie bine iridrept~t, fi~ ca: ptin presare el se· vafdecupa,. fie:~.ca va rami-ne .ca. ·:0 :piesa .lntrea·git,. ]ndteptarea se·· J)C?ate reeliz8: prin Ipvire eu CiOC811Ul sau prin·tr¢cerea, materia.lului J)rin-··

.1

seaza materialul de preluerat. Cele doua scule sint executate din otel si sint calite inainte de utilizare.

Pentru realizarea unei bune stantari, .-

cede doua scule trebuie sa. se potriveasca ex-act. -, (poansonul trebuie sa .fie "pasult" pe plana de taiere).

Spre deosebire de presare, la . care .materialul trebule :8(1 fie moale pentru ca sa nu se fisureze, la stantare este recoman.dabil ca materialul sa fie .mai tare, pentru ca .in locurile de decupare sa dea 0 ru -, p-

tura "ne.t.a'·'.~ .

Pentru stantarea in .serie a pieselor se utilizeaza matrite cu pas. Avansul ~m-aterialului se executa manual sau automat: . . Pasul de Inaintare al materialului se stabileste astfel, incit intre piese sa .ramina o banda cit rnai ingusta de 'material, totusi 5---+ ~~

su.ficient de lata. ea sa nu se ·prod'uca r--....JIII:""-"';'---._

srnulgerea. Latimea acestei benzi poate varia intee 0,2 si 2 mm si depinde de felul, calitatea· .~i grosimea materialulul stantat ..

Stantarea eombinata eu presarea ne- 4- cesita ·folosirea unor matrite de diferite tipuri.

Aruncatorul piesei gata stantate poate fi ~i el actionat manual eu 0 .maneta sau eomandat automat .de .retragerea poan-

sonului.

Masina de stantat ·este asemanatoare .cu '0 presa .si este alcatuita· din

postamentul 1 (fig. 95); care sustine doua coloane vertioale .2.;. pe ·acest~a aluneca traver-sa 3, care este suportul poansonului 4. "I'raversa se deplaseaza in lungul coloanelor intr-omiscare ·de du-te-vino, sub actiunea bielei ·5, articulata excentric fatii de axul care 0 antreneaza. ..

. Masinile de stantat pot fi actionate manual sau meoanic. Viteza de luoru a stantelor actionate manual (sau prin pedale) este redusa, astfel incit nu pot fi folosite· pentru Iucrari de rnare productivitate. .,

. La masina de stantat se pat executa si ambutisarl. In acest .caz, sculele

trebuie .sa fie corespunzatoare operatiei care se executa.

... Exista stante ell 0 sing-ura coloana ·d·e ghi.dare ; acestea ~u avan~j·~l ca materialul se poate introduce rnai .usor in masina, :In .schlmb precizra on care este ghidat .poanso.nul este rnai mica. Din aceusta cauza tre?uie acordata 0 atentie deosebita atunci cind -se Iucreaza Ia aeeasta stanta eu

placi de taiere de mai mare finete, deoarece.poansonul necaeind in aoelasi Ioe din cauza slabului ghida], poate detericra placa. Cind se executa operatii fine la ·aceasta masina sirnpla se recomanda sa se utillzeze matrite cu poansoane ghidate pe coloane fixate in corpul stantei,

Masina de stantat ell frictiune este asemanatoare cu .presa cu frictiune ~i ·se utilizeaza atunci cind cursa .necesara es te mare sau .dOO· se executa Iuerar! in serie ..

,I.

..

, e .

r

~ ~.IOOm

.J

i

•

J

Figw. 92. Presatoare pentru strung de ·~presat~

Fig. ~3L Bomboniera din tabla de argint executata 1a strurigul de presat ..

tre cilindrri unui .laminor valt, In ambele cazuri., dupa indreptare, mate.rialul tre·buie sa fie inmuiat prin recoacere.

Cind se executa presari adinci, materialul .se 'tinge cu. ·ulei pe am·bele ·pa·r1i inainte de a fi introdus sub presa ; "iri acest fel, in tirnpul presatrii\ materialul nu· se agata ~i nu se smulge la marginile poansonuluisau

ale matritei, .

I .

Se recomanda ca, inainte de a se executa prin presare diferlte piese

din metale pretioase, :sa se efectueze citeva probe ell un metal comun ; acesta se alege astfel incit sa aiba calitati 'Cit mai apropiate de rnetalul pretios 'care urrneaza sa fie prelucrat. Probele trebuie examinate cu atenlie, pentru a se .stabili remedierile care trebuie executate la .dispozltivele de lucru :.(placi de taiere, poansoane etc . .)., Remedierl1e pot consta tntr-o amplasare mai buna a placii de taiere fa1il de poanson, i-n marlrea numarului de trepte (etape) ale presarii. Materialele din care se executa probele trebuie taiate la dimensiunile pe care le ·va avea metalul pretios Ina ... inte de presare, Rezultatele probelor nu pot fi concludente decit daca dimensiunile initiale ale acestora slnt egale eli cele ale .materialului care trebuie prelucrat.

De multe ori ·este neoesar ca, inainte ·de presare, sa .se indeparteze oxizii de pe suprafata materia leI or , deoarece acestia maresc coeficientul de frecare dintre material sl matrita, Iapt care poate duce 1a rebutarea

. ..

piesei.

7 ~ a5T ANT r\REA

Operatia prin care ·se tale, fa-rel aschiere, piese -de .aceeasi forma, se numeste stantare. Pentru stantare se folosesc doua piese asociate.: poansonul §i plaea de taiere (flg; 94), avind .muchii taioase, intre ·care se pre-

Ul7·

Fig. 94. ~tanla.

Fig. 9.5. Ma$ina de .stantat,

In timpul folosirii acestei masini trebuie luate masur! speciala pentru asigurarea securltatil muncii ,i an·ume ca Ia introducerea piesei sub ,tantA miinile Iucratorului sa fie aparate.

Dezavantajul acestor maslni consta in Iaptul ci efortul de stantare

nu se poate dOZ8, ial- CU1'Sa nu se poate Ilmita cu preclzie. -l • .

In atelierele de bijuterie masina de stantat cu frictlune· se· utllizeaza din ce in ce mai putin, deoarece se prefera alte tipuri mal precise .~i mai

robuste, -

.M~ina de stantat 0\1 excentric are cursa mica (30-60 mm), dar este 0 ... maslna rapida cu care se pot obtiae in jurul a 300 de batai pe minut ; din a~sta cauza, ea este destinata pentru luerart in serie mare. MWiina· este a.ctlonati de un motor electric, prin intermediul volantului ·si a unei

transmisll de curea. '

M~inile de stantat cu exeentric sint foarte mult utilizate in atelierete de bijuterie.

Daca efortul de stantare este mic, actionarea se ponte face manual.

In .acest caz. antrenarea se face direct pe axul excentricului si, de cele

mad multe ori, maslna nu mal are volant. '

Toate masinile de acest tip sint prevazute cu sisteme de reglare ~i Iirnitare a curssi. Acest avarrta] permite utilizarea in bune conditii a ma-

tritelor, ~

....... Masa masinii este prevazuta cu santur! In forma de ooada de rindumea, care servesc la - fixarea matritelor, a ghidajelor sau a dis:pozitivelor expuizoare (aruncatoare).

Pentru intretinerea acestor masini trebuie executata ungerea zilnicB, curatarea la sflrsitul Iucrului :~i 0 revizie periodica lunara,

Masinile de stantat cu carna sint masini la care deplasarea portsculei se face prin Intermediul unei ·name. Cama ponte fi 'rotitii manual sau prin apasare eu piciorul pie 0 pedala. La aceste masini, cursa este mica, dar variatia efortului este bine dozata, Astfel, la Inceputul stantari], oind efortu:t t~~buie sa fie mare, oama dB. .0 deplasare 1111c8 a sculei, in timp ce la sflr~ltul ~tantarii; clnd efortul trebute sa fie numai eel neeesar expulzirii materialului, oama dB. o deplasare mare.

_. Indiferent de tipul de masina folosit, reglajul deplasaril suportulul portsoula perpendicular pe masa postarnentului trebuie sa fie executst foarte atent, deoarece joeurtle mari pot deteriora ma-tri,ele ~i pot rebuta piesele ~tantate.

. Pentru lucrarl In serle foarte m-are 5UU in (~azurlle in OOife profilul fitan'tat se Tapeta de f-oarte mulbe on, cum ar fi de exemplu executa.rea ~blei perforate, se utilizeaza m~in'a de ,tan\at tip val1~ Ace8sta este a1- catuitA din ~,doi cilindri de dialnetre egale, ;dtn care unul poart4 sculele ce reprezinta poansoanele, i-tlr celaJalt are gallri care tin loe de matrite ..

Dezavantajul. acestor 111~ini COllsta in .faptul <:,a. cllindrii trebuie sa aibil diametre relativ mati, iar poansoanele forme speciale, pentru -ca IBngrenarea lor in. gaurile-matrlita ale ceilliialt 1,eilindl'u sa se - f.a1ca fam dificultate, iar periolW"ea sa se tealizeze ell bavuli cit ·mai mici.

piferite· sisteme folosite la ~tante·~ ~tan~ele stnt prevAzute cu diferite sisteme care permit executarea ~tan~ii repede, co mod , ~i ·in bune 't,?n-

ditii.. .

~

. Uri. astfel de· sistem este folosit pentTu realizarea avanSului materia-

lului ce se ~1Janteazi. Alcituirea .i ·modul de funC\ionare a sistemwui de avans depinde de tipul m~at?inii uti,lizate. de m'odtirl de a'ctionare a jacesteia·

~i ·d,~ f~l:n,a Ina~erial~lui. care. sa prelucre~za. Unele :~is~e~,e,)~ioneaza avansun In sens longitudlnal, iar altele reallzeaza deplasarea materialului

prin 1"ota~e. .'

De cele mai multe ori,' sistemul de avans, dupa ce a executat de-

plasarea materialului, oomanda ~i Iixarea ecestula. . . f •

Stantele <& sint .prevazute ell sistema de expulzare a pieselor ~tan\ate. sau a deseurflor. Ele slnt alcatuite din fjtifturi~ actionate prin arcuri sau pirghii, eomandate de retragerea poansonulul, <au de Insa.?i maslna de

stantat in eursa de intoarcere. . ~-

II Un alt. sistem Ioarte neeesar ~i de« utillzat este aeela c,gi~ trage rnat~nalul dUJpa .. stantare de ,p ... e ",po·an~'ontll sau poansoanele care .se retrag din plaea de taier~. El consta, in genel"~l, dintr-o tabla mai groasa; pe oare s-a exeoutat 0 prima stantare cu prof'ilul poansoanelor respective, astfel inc it intre aceasta ~i placa s,l se =poatii Introduce corned materialul ce tNbule stantat .. La retragerea poansoanelor, rnaterialul este retin,ut ~i extras de pe acestea fji astfel i se poate .da avansul necesar '$tantarii urmatoare~

In tlmpul f\l~ional~i;i masinil, .lucratorul trebuie sa aiM iJl mlini doi clesti (sau un oleste ~i 0 surubelnita), cu care apnea, ajusteaza sau controleaza inaintarea materlalulul sub poansoane. Acesti clesti folosesc ~i ca mijloc de protectie, dsoarece lueratorul, avind miinile ocupate, nu le

poate introduce sub poansoane, .

- .

8. MOD DE LUCRU PENTRU EXECUTARE.._~ DlfERI~ELOR

MODELE: DIN TABL.t\

Inalnte de a se lncepe ·preIUC~'Utli pe metale pretioase, lucratorul -trebuie sa se obisnuiasca ou operatlile. _ respective, executind diferite piese ~i ~biecte din metal comun. In acest seop, pentru inoeput se eX,eouta o· farIurioara de metal, avind pe rnarginl mflorituri decupate (iig. _ .96). Farfurioara se realizeaza din tabla de alama moale sau semltare, blne ,curatat~ pe ambele fet.e, care se tndreapta prin batere eu ciocanul de -Iemn. O.upi ce este perfect plan, materialul se inmoaie prin incilzire :pina aproape

de . ro~'u. ~i se In trodu ce brusc in apa, . . , '.~ ~

'Se alege apoi 0 matrita de lemn sau de metal (pentru :presarea fun-: dului farfurioaref), care se Iixeaza intre armaturile d'€' luoru ale unei prese·~;

prln pres.ace, tabla este adusa Ja forma dOIita~ .~ ..

• Dacii la SCO'a-rerea din presa se constata ca marginile tabIei s~u· rAsfrlnt, ele se aduc prin ciocanlre la' inclinarea ei' forma ·corespunzatoare modelului care trebuie executaL

Fili. 96. Farfurle ~u .margini} decupate ..

11'\0

lDa

. Se tale arpoi marginile farfurioarei, Jasind,u-se aproxlrnativ un millmetru in plus fata' de dimensiunea finala ;. aeest .plus de material este necesar pentru indreptarea ~i finis-area .marginllor.

IIi eontinuare se. traseaza pe marginile Iarfurloarei desenul deeuparilor care trebuie realizate prin stantare. Daca desenul necesita 0 'comblnatle ·de decupari trlunghiulare alternind cu ,pi\t r ate le, se taie mai intii toate .pa:tra~lele. ~i apoi, dupa schirnbarea poansonului §'i .a matrltei, se

decupeaza triunghiurile, .

Daca farfurioara are si suprafete cizelate, acestea se executa prin 10- vireo cu. ciocanul, folosindu-se scule {dornuri, dalti etc.) potrivite.

In timpul cizelarii, locul care este lovit trebuie sa fie bine rezemat pe 0 plaea de plumb, estfel Incit def'ormarea materialului s.it fie corespunzatoare -cu forma sculei,

Oind desenul este realizat .. se indreapta rnarginile, se finiseaza supratele ~i se .lrrdeparteaza aschiile de pe muchiile stantate, Dupa aeeasta finisare, plesa se curata, .se polizeaza, se slefuieste si, eventual, se arginteaza,

1 O~. NITUIREA

t ,

9~ MAsURI DE PRE\lE.NTRE .A REBUTURILOR

Spredeosebtre de deseuri, care sint bucati de rnaterialce cad in timpul preluorarti .~i' -care depind de material, model ~i metoda de prelucrare, re'buturlle sint piese gresite.

Rebuturile pot 'fi recuperabile sau. nerecuperabile. Rebuturile recuperabile sint aeelea care prln rnodificaoi sau .prelucrert suplimentare pot fi totusi folosite. Cele nereeuperabile slnt piese dare nu pot fi reparate, rnaterialul putrnd fi recuperat eel mult prin retopire, Iaminare etc.

La rindul lor, '.~i. -deseurile sint recuperabile ~i .nerecuperabile ; daterita formei -~i dimensiunilor Ior, deseurile recuperabile pot .fi folosite. 13 confectlonarea alter 'piese, adaosuri, .intarltur! etc. Deseurtle nereeupera-

bile nu pot fi valorificate decit prin retopire. .

Rebuturile pot .fi prevenite prin executarea atenta u prelucrarilor, preoum ·~i prln buna cunoastere a calitatilor, comportarii ~i tehnologiei

de. prelucrare.a materialelor. . .

Pentru evitarea r'ebuturIlor, materlalele nu trebuie sa. fie nlciodata batute pina' 'la limita de 'ecruisare; de, ·aseme.nea, 11a' lcizel·are nu. se bat¢ nicio(lata pes·te limita admisibih\ d:e a·mbulisare ia .nlaterialului.

La aJege'rea matritel.or 'p'elltl'tl alTI·blltisare trebuie sa se tina seama de· grosimea materia1u~lui, deo.are.ce '111 caz 'contrar materialul se fisureaza

.~i piest3. se rebuteaz3 .

. L·a !1tan~TeJ poa·nsolTul tre'buie 'sa alba· dime·nslunile. ,cit mai potri-vite

eu ale pl.acii de· -talere, pentru ·ca. 'materialul sa n,ll se :sm,ulga, ilar mar,ginile gaurilor decupate sa n'u aibA bavuri. Totodata trebuie sa"se tina ·seama ii de distanta 'de lao m.arginea ga'urii Ia matrgiheia materialului sau a gaurilor invecinate, pentru ca materi,alul sa nu se trag·a '~i sa .nu se deformeze. In unele 'cazuri, pe·ntru. :;a se evita ·acest defect,. in timpiH ~tan1RriiJ materi:alui este ~inut apasat pe m:atrita de Jur :imprejuTU! ·.poansonullui, ell ajut-orul unei placi,. care impi-edlca m'3rginile' tablei sa. se ri'dice ~i sa fie 'autrenate 'in mi~ea.~onului .in matri~a ..

.a. ~c?le folosite la nitui!e. Nituirea este operatia de imbinara nede~o~tablla a do:u~ sau~mai rnulte piese, prin nituri. In lucrarile de -. ~bij.uterie, nltuirea se utilizeaza nu nurnar ca element de asamblare ci ~i pentru decorare.

. ~~lel: nec~re operatlei de n·~tui:·e sint: ci6can'u~, nicooala, tTdgd~

torul, ciipuitorul §'t uneltele pentru ·gaur.lt~

. M~r~,eo~iocru:ului !1ia. n!oovalei trebuie sa fie-earespunzat~are-cu

dirnenslunile nitului ce se aplica, . . '

Pent.r:u g·aurirea. pie~elor .se utillzeaza 'llIl burghiu avind diametrul egal ~ .. diametrul .n~t,ul~l .... Cele~ do~a :piese ·se "gauresc in acelasl timp iiiPOZ1t1a In 'care trebuie sa fie solidarizate ...

,D?pa ·ce ·bav.~ra 'ramasa ~'e 1a ,gat:rire se indeparteaza pentru oa 'pie.sele sa se ~ze bl?e. Ull'.a pe;s~e' ~lta. '~n sa nu ramina· dlstantate cu iri.aJ.~i~ .me.~ ba¥'UT1.1,,,. ell ajutorul unui razuitor .sau a unui burghlu de dlarnetru .mai mare, piesele se asaza una peste alta ell gaurile 1n .eorespondenta .~i

se introduce ,un .nit. . .

.. Nitul are' 'unul ;._din ca~ete gata Iorrnat : .acesta poate fi aparent (fig. '9~7, G, .?,. c) ~~a~.lnecat: (fig, 9.7, d). Pentru ca nitul 'Sa IpAtrun4a.complet.si l~ ·rIve1 :0 rpl~e~e· care se irnbl ria , se s~prijina ~P\11 format al nit~Ul pe ruc?~ala '~~J '!·o.vl?d piesele prin intermediul tragatoruil.ui,. se aduce nitul mpozitta definitiva,

. w. Tragatorul ~fi,g.~ "~8, a) este un dorn eu 0 g'[1t)ra in virf, mai adfu.ca ell dol sau t~el. :t;Jl11metrl ~ecit Jungimea .nitului .si ell ·diametrul.·pu:,in .. mai mare 'd:ctt dla~·~tru~ ·~ltulU·~.;· In. ·acest .Iel, ci~d se introduce traga-tor'ul p:. port~une~ cilindrica a nitului, eapul tragatorulul .apasa tablele una catre alta (fig, 98, 0),. . producind totodata si intra-rea nitului in ga'U!r3 ..

. Dupa int~u.~erea nitului se controleaza duca .partea ramasa Ii-bera; este ~resp·u~zatoare f~rm.arii capului ; daca aeeasta este prea mica, nu se poate 'r~al:z'? capul, 13'r daca este prea mare, nitulse va Indod, Obtinert;a unei nltuirt corespunzatoare este conditionata .de modulo cum se epreclazA· Iungimea llbera 'a nitului.

... ... Apol se executa nitulrea propriu-zisa, batind capatul ieslt al nitulul

pma cind se turteste. ..

. Finlsarea nituiril se executa apol cu un ~apuitor~ Acesta. este un" dorn ·a,vind in vlrf o· scobituTa 'rotunda de, forma capulul ·de nit.

o

c

d

Q

Fig; 97. Nituri (oJ b, CJ d) ..

Fjg~ 98~ .Tr8..iator de nitUM - '(0, b).

111,

b .. Pregatirea materialelor pentru nituire, Cu toata simplitatea ei, operatia de rtituire neeesita-o pregatire rninutioasa .. Cele mai marl dificultat! se intimpina 1a nituirea table1:or .sau a benzilor .subtiri deoarece .nitul nu . are suficienta .Iungime .de .ghida] dirrcauza subtirimii rnaterialu-

lui. Se va da atentieTa Ioviturile de nltuire pentru ca nitul s,1' nu se strimbe in timpul baterii.

n~i la bijuterli dimensiunile niturilor nu se calculeaza, ell toate acestea. diametrul ·~i Iungimea .nitului trebuie sa se areaga ell mult diseernamint, deoareee nu se pot f'olosi nit-uri. eu .sectiunea rnai mare decit cea a materialului care se irnbina, iar aa.ea raportul dintre diametrul nitului si latimea benzii care se nituieste nu este bine ales, nitul obtinut va fi inestetic.: Tinindu-se seama sl de faptul ell de multe ori Ia bijuterii

.nituirea se executa numai ca 0 operatie de Infrurnusetare, este evident ca

alegerea niturilor este deosebit Ide importanta. . .

Materialele care se nituiesc trebuie bine curatate ~i Indreptate inainte. de .a se incepe nituirea. Dupa curatare ~i indreptare, piesele se fi'xeaza .i.l}. pozitia de nituire si se pun . cteaza Iocurile unde se· vor Introduce niturlle. Distanta de .Ia capatul .materialului ·pina la primul nit trebuie sa· fie eel putin r 0 'data sl jurnatate cit diametrul ni tului din conslderente estetice si pentru a nu deforma marginea materialului 'pr'in urnflarea nituiui Iabatere.

. Dupa punctate se .executa gaurirea : in timpul gauri.rii, piesele se reazema pe un' suport de plumb sau pe 0 placa de otel ou ·ga·uri~ Inainte de .introducerea nitului se indeparteaza bavurile rezultate de Ia gaurire, apoi .. se verif'ica .daca piesele sint bine asezate ·una peste alta sl daea nltul .~ intrat complet in ele. Daca .pentru patrunderea rritulul se Ioloseste tragatorul, operatia se va executa cu grijii, astfel incit .prin Iovire sa .nu se deformezepiesele ..

,. La inceputul .nitufrif propriu-zlse, .prin citeva Iovitur l usoare aplicate pe capul neformat :al nitului se ·realiz.eaz.a o ingrosare care l1U mal permlte deplasarea nitului in gaura, Lovirea capului nitului trebuie executata axial, pentru ca nitulsa nu se indoaie.

.... In vederea nituiril a doua piese de -otel calit este necesar mai intii . decalirea .lor, ·.pentru. a putea fi gaurite si pentru a se evita craparea materialului calit (care s-ar putea produce 0 data Oll ·umflarea nitului),

. c. Nituirea stifturilor la cercei, .clipsuri, brose, bratari, medalloane.

Stlfturile sau tijele de Ia cereal, clipsuri, bratar], brose, medalioane sint .de fapt nituri mai lungi sail rnai scurte ~i, in consecinta, apllcarea lor se

executa printr-o operatie de nituire. .

Darn stiftul este .scurt :ji .gros, nituirea este mai .simpla ; in schimb cind .stif'tul este lung ~i subtire, nltuirea este mai dificila si necesita 0 a tentie deosebi tao

o .

De rnulte ori, la aceste ipiese ~tiItu'.rile jo:acfi rol de balam,a, ~i deci trebui'e sa. ,fie solid pril1se intr-uD1U din piese, la~ind iil ~cel~i timp pe cealalta sa. _se :rotea",·cii art.iculat iIi j.lll"ul 1 uL Rezitl ta Ica· ni tuirea ~.tiftulu-i trebuIe .astfel realizata incit sa: se· solidarizeze ell una dint're .·piese, dar sa lase libera.:La rotire pe ·cea ··de-a ·doua.

Pe~tru ni,tui:rea u,n·ui ~tift l'a/~n -cercel (fig .. 99), balam·aua se introd·uce in. tija cercelului .in ·pozi~ia in care 5e ·exe.cuta .g.aur.a comuna~ Inainte de in trod ucerea. ~ti_ftului., g,aw'a balamalei tr~buie pu~in largita eu alerzorul, .pentri..t . ic.a sa riimina a,rti-culata ~i. sa fl'li·· se blocheze· din ·ca'i..wa umflarii nitultii "in ·timpul nituirii.

. .

Fig. 99. Nltuirea unui. cercel,

arcoir»

ii :ii =

. :._::( :

: : ,': .. : :=-::::::: .: : r:u

-

. ~,.

.. a

....., ......

-

.- -

- ..

...._-------.,,---. __ .... .... ..................

b.

Fig. 100. Alezoare (a, b).

Alezoarele sint tije de otel calit, eu 0 conicitate foarte mica, avmd cinci muohil (fig. 100, o) sau patru taisuri (fig, 100, ·b) ;. prin .introducerea ~i rasucirea lor intr-o .gaura, m.uchiile alezorului. aschiaza rnarglnile gaurl! si, in. acest fel, 0 largesc ·t?i 0 aduc la dimensiunea dorita. Datorita conici.ta'tii", prin. introducerea rnai adinca a alezorului prelucrarea .se face la un diametrtr .mai mare, si deci gaura se largeste .

Dupa alezarea gaurii din bareta .cercelului se introduce. ~tilf.t1Jl ~i .apoi, prin lovituri foarte usoare, se executa nituirea; in timpul nitulrll se ·urmireste r ca efectul de -, turtire a materlalului sa afecteze oit mal mult .capul nitului ~i cit mai putin corpul "lui. In acest tel, tij.a stiftului no se va deforma ~i va permite ca .. articulatia sa luereze in. bune oonditii.

Atunci oind stif'turile se aplica la piese din tabla, este neeesar oa in timpul nituiril sa se introduca adaosuri intre ochlurile ·pa..I1ii fixe ale balarnalei, pentru a se evita deforrnarea aeestela, Dupa nituirea 'itiftulu1, adaosurile se indeparteaza, iar bareta se actioneaza de citeva on, ]lentru ca rotirea in. jurul stiftuhri sa se fa-ca. liber.

·Uneori, pentrru ca efortul necesar nitui.rii sa· fie mai redus ~i iIi. aoest fel corpul ~tiftullui sa :ramina nedeforl11at~ capatul ~tift·ul\li se gA~te 1a strun·g ..

d .. Scoaterea· niturUor· lira deteriorarea. pieselor. Pentru a se extrage. un nit .dint·r-o piesaJ trebuie pmit ICapill·.cel ·:m·ai. mile sau oapul de, inchidere.

PiliTea ~ executa· eu grijfi,. in ~ fel incit sa. nu se ·zgane piesa. Pentru a se feri. piesa· de tgirietw-'i, se· pune· deas'upra nitului 0 hktie, care se perforeaza· in locul. .in care se pil~te. ·Se contin·u_a operalia pilla la completa pilire .. a .capului ·sau pina cind. mai ramtne 0 ~oi~a foarte subtire de

112

8 - ·Manualul ·blju.t1erulu1 - cd. 135

113

material .dtn .capulnttulul; aceasta ~{~,:~ ··hide-parte~z,tt·c.u: tai~ul unui TaZliitor

sauehiar eu u·n ·bis-tu·riu~. . .

. . ". . Apof;:pi¢~.a~ se. ~.az:a J~e":. 10 .nieovaIii: sau pe .. ·0 .;placa ·;c.u ·gaU,tl cu "CUa~·

metrul maimare deelt :di·~:rn .. etrul .nltului astfel 'i·n~c·i-t capul .nitulut sa poata trece. .. usor ··pri·n .gau'ra .pl'Aeif asezate .dedesubt; .cu -un dorn de ... otel. ceva.

rnai Jnlc:~deCit·,·'diametru1.·nitului.1?i.··:!u:n ciocan, nitul' seexpulzeaza, .

. !\t"t;tn{!l. ciI¥l··t-reb~le·" S9PS: un .. rut .dinrr-o plesa .cava.:. se .p:un· adaosuri . . pen tni'··a .~~ rezema peretli pi~s.~-t· j rio t~'rriP·uJ.:~ x puJ?a<r~.i. ·nl t:u.1 ui t Dupa scoa-

terea :nittilui;· ~.:d·aca' .este .nevoie, ··.Re ::rndteapt-·a: marginile: Pte$er~. . .

tn: ~·ge-tl'(!ral,'· :p.it1..iT .. .scos .. ,··nU··se· midi. · -. poate folosi, deoarece q~p'a·:: :pi"Jit.e:·

r.amtn·e· ]~re~t·scptt--~ ~: -, ., . . .

I-n: unele cazui-i; caput de nit poate Ii j_nd¢p4.:rt~a,t ··p.i~i-n -"tiile.rea .CU ... o. dalta ·:mi;c~l- bine :·asc.ti~<i-ta. ;. ·-alegi-nd·u.~se: ·~po·zi.\i-a· cea .mai .convenablla .$j .. :,a:p·'licindu-se loviturl .de.cioean pe dalta .. :}a~e-zat-a.:t:n.clinat1 .se reteaza eapu] nituIui deIa .nlvelol pi~·r.,:·,~ ..... Potjll:~ !diUl{jJ ..-l~ .. tai~r~·a:.· !\Jil\ii .cap ·de:- .nit este. foarte. iniportanta,. deoarecede .. lao .. pr.(m·:x lovi·.tlJ~·f~. .de .P;':OCfl-ri, -, dalt~·.l:re.bUie·. 8.a<~i)the:.·:sll'b··¢apul.ilit.ului,~ lal~a S'a .. zg~rie materialul.

. .. ·:pup"tl retezarea.capului, .. nttulse ex -, ptllzea.·z-}l-leq .. lun. dorn.

@apilQlut X PRELUCRAREA METALEl.OR'PRJ~rIOASE

, , .

'PRINASCHIERE

1~ :PILIRE'A

.. ~. Pilirea, Ptlirea este q·p~rat.i:a .. care $.:.~·4 .la baza. prelttcrari.1or .'~i. repat·a~li.lQr :bjju.t~tijIQt\ Prin ·piltr.e· se· .aduee .materialul '18'. .cotele 9:1:1).' .·<iesen.~ se· ·:elus·t.~a·z~ .. ~riil¢ .-:p(>.tnppI),eht~,:· ~i '-s;e .Iiniseaza ·,obie·ct.ele···· JPr~l,uotia·te·~ .s.~: . pregatesepiesele pentru -alte .ptelucttfl.~l,. ··s.¢ .i.llgeP.atteaza .. ··,ba,\qJriJe:.· ... ·"§l mate- . . rialul de ::pr.:j$~ ·.-i~atQ .. as:, de Ia l~pituri tari Batt mar :~r $ -, e "d·~,. ··fa,~a:" ~pilU te.r1ei ~ .

·T.·ot.· prin ·plli-re:·:,$.e·,:a,Ju$~:tl,z.a .sculele ~i dispozltivele ·striot .. nee¢s:are. ·~.xe.cu,-·

ta-til obiectelor ce.: 'vor -..£1 ·U:?in:ate~: : ,. ..

Deoarece ··;p~lj·t¢~( .mecanica este ·.·pu\i"n. utilizat fi: lil .:~atel"ie~te'···:de: lj.ijltterie.se va .. pune ·~·a¢c¢ht: peptlirea ::ntanu.ahl .. ~i" 'pe. alegerea seuleloz pentru

efectuarea aeestei operatit, . '. . .~~':

,. : : ~.:;: .. .

. : ·.bl . AI~gerea ... pl1elor •. :pil¢~¢ .. sint di(e:rlt¢ -ca .fqttilaJ.> .:p:t.~elu.cr~re .a .di·~~~·

.Ior; l\i'ri·g~·nie~,. :Sec}i..pne .. ~i, .. fin·.e,te·~. Finetea. unei .. p'il~: este cl~t~ ... de .·:i.nl.uriin~ ··111 'de. 'adi~cirrl~Jl ·din\i~or.· ei : din. acest. punct .de .vedere; pilele. pot- .·:fi--::::· aspre.rbastard, .s.emifj.ne·~:.~fin·e §i· dublufine.

.: Pi"lele;: ·:pu·t\intii marl se nurnesc pile bastard .:~i: .. se fol~sc· pentru .pi-lire· bruta ; pilltln;a::.:rezult?ila. are dimensluni de O,3~.o.;4 rnm, .. Iar urmele Iasate .-1je' ··piesa:· stn t ~gitle"turf v·lzj;blle'~ I).¢. .aeeea .. ~le:· ··:se ·uti.ljZe.a·za pe·nt4"11

.aducerea.Ia .... ,cpta a .·Jii.es.elol\ .

.. . Piliiura· . o·bti nu"ta;· cu .:pi.l¢ l~ ripe':·· /~l .dublu frO·e. .are 'di'rrlenSi\X,tli,: de

t}·:'1~··o.:3.nun sl sub .. O.···l.jnln~ : : .. - .. '.'~ ,..

-. , . ,. .. .~. ,. . '-'

.: Al~g.:er~·a: ·tipul~.1.:· .de ·pilii.' depmde: de; fill'e;t~: . ·prelu·orarii, durltatea

.materialului ··~i forma rnateriulului .de .. prelucrat, Un .materlal rnoale tre:·btiJe.:. ·pili.t .cu. Q. pila . awn;d:. din ~Ii., .rnai marl, ... ·.de.oate.~e·: "m·at;ei?i:'~lele::: ... ~.q~ 11ribi($esc ·din\i~ p~le:liQr ··J~··ne., Ja¢lnd :imposibtl.A .. eontinuarea ·.preluc~~il.

D·~a' ·i~h.t:~~ .se folcseste -(l pila· .... ~~·.jt"a. ··perit;r~ up. th.att1~~al moale, ... P~·· .J'.:ll~~ ··s~· :··d·:a: eli ~l·.eta·· tnainte .de i ncepere a .Iuerulni :;,; creta patr~n·de. ·i~ntr~.··: dlntll

:·pilei' ~=-l nu .. ··~~"$a~ -ca.acestia sa se tmbieseasca. .

. ,. ·To·todatal. -se .recomandaca .·pilele:. ·.£bl9sit~ .p·~ntt.u· rnatertale fero~e····s·a .nu ;:.s-e .. llti·~·~t,~:ze:, ··~1 .Ia rnaterialele .nederoase, deoarece aeestea din urma

.$$·rtt_:.mB.i ·pu\i·n dIu·re· sf .. lnf.u;nda· ... ·,d-itftit.pil:eJor>·, r ,

Forma. Jt1lt~i~tuluJ····$i .:8·. ,prelu,.cra:-t-ii determin·a: forana ·pilei" .. ··~t anume .:.

·.~lf, .pgtr·at4J .:rQ.tu:niU1~.". cuJit, o:vnl·a:. :.'_

. .. . . .,: ': .

,. ,

.:: : .... c, rl.Iir·~a plani. Pi.Ur~ pt~na esbe ·lin'a .. din ·Q.per~P.i~e e~l.e::. ~.'. ~~

.. :folosite ·:in .. exeCuta'rea·"1)"~jU~riiJ.~· ~i- ~te ··ti :¢Xeol.ltllti ~·a.tit>o~ : .. pi~ -.fi~At~ 1n .. menghifil\:,. eli ,l·:cu>ea·~ rezema.ta sa U' -¢hiar·· ·11nutll-· i.n': ... ··lllina.

t-.I j

... "

Pentru a se 'preintimpina accidentele, nu .se vor folosi pile £-arel .miner, eli minere crapate sau in stare necorespunzatoare,

-'. Uneori, pilirea se executa pe piesecare se.rotesc la strung. In aeest caz trebuie sa se dea 0 atentie deosebita pentru ca .. pila sa· nu scape de pe piesa f?i sa 'nu poata fi prinsa de mandrina .. smulsa din mina si azvtrlita.

Unul din tipurile de pi lire specific: .lucrarilor de. bijuterie este "p~litul din mina" ..

Deoarece pilitul este - se poate spune - cea mai importanta operatie la 'executarea unei bijuterii, va trebui sa se acorde 0 mare atentie acestui

mod delucru. Rezultatul.obtinut

. '" ,

nu ·depinde. numai de gustul ,?i

indeminarea lucratorului ci si

. .' '. ~ .

defelulin care este tinuta piesa

si pila rind Iucreaza, Oe : cele mai multe ori. piesa nu se poate

prinde .in menghina . si din aceasta cauza se tine In mina sti'n·ga ell ·d.ege.tul .mare, aratatorul ~i degetul mijlociu si se pileste tinindu-se pila in .mina .dreapta. Nu se va rezema niciodata piesa .. pe bane sau pe pana banoului cl in mina care tine

- .! .

piesa .(fi~. lO.2)~. Numai in aeest :fel.s¢ poate ."simti"··~ care parte a piesei ,,}~creaza:'_ pila, Se va actiona pila eu miscari .~oar.e ~I scurte ·~l numai cind s~. simte ca pila calca platvpe toata suprafuta ce trebuie pillta .se

lungeste cursa ei, . . ,. '

Este 'bine sa se faca suf'iciente exercitii de pilire cu piesa.In .mina.

La. inceput se '\7a ·utiliz:a. alama, cupru, .aluminlu, ~plexiglas sl se vor executa suprafete plate, .rotundc, cilindrice, co n:ca,,-e, convexe etc;.'

Pentru pilirea plana a unei piese se prinde piesa in menghina Ia inal-

) tirnea cea mai comoda, se apuca cu

. .

mina dreapta '-' .minerul pilei, iar ell

rnina stinga se conduce virful pilei '(fig. 101)~

F· 0 101 pOl" . ,CurSa activa (in care se executa

19~ ·...1 irea.

pilirea) 'este .cursa de ducere, cind

pila .se impinge :~i. se apasa. Pila .se retrage .fara"o.pasare·, aceasta miscare constituind cursa moarta 'a ciclului de lucru, In tot timpul cursei active, mina care impinge minerul pilei se deplaseaza inalnte, raminind insEt· permanent 'in acelasi .plan, paralel eu planul .suprafetei care se .prelu~reaza. Balansarea miirrii 'in afara acestui plan fare en prin pili-reo sa se obtina o suprafata bornbata,

. Daca suprafata de pilit este mult 'mal mare decit Iatimea pilei, directia de pilire in plan trebuie schimbata des; aceasta inseamna ca, dupa executarea a citeva curse intr-o anumita directie, cursele urmatoare se vor efectua pe o directie inclinata fa\a de. prima, iara Insa .ca prln .aceasta modificare pila sa fie scoasa din planulxle Iucru .. Din cind in. cind se eontroleaza supratata pilita .CU origla.: acest 'Control se efectueaza pentru a se eonstata daca suprafata pllita este plana sau daca prezinta denivelari.

Pentru ca la prelucr.are sa se poata .obtine 0 suprafata perfect plana, este necesar ca pila utilizata sa fie dreapta. 111 ucest scop, inainte 'de uti .. Iizare trebuie verificata rectilinitatea pilei. 'Pe 'de .alta 'parte~ in tirnpul lucrului este bine .ca, din' cind in cind, .sa se schimbe fa.~a ·pilei, iar cursa activa . sa· fie ctt mai lunga posibil. In·. .acest Iel, chlar .daca pila este def'ormata, abaterea ·de Ia planeitatea supraf'etei pilite ve f'i minima.

d. .Pilirea profilelor ... Pllirea unui prof'il or icit de complex poate Ii descompusa in' pilire plana (dceapta) ~i pilire cu-rbii (rotunda). .

In. pilire .. a curba, pentru conducerea sculei trebuie '0 indeminare deosebita, deoarece, pe linga rniscarea de lnaintare, este riecesara ~i 0 .deplasare Iaterala a pilei.

Pilirea curba, interioara (gauri), se executa, de .oblcel, cu .ptle rotunde sau semirotunde ; 'in unele cazurt, curburlle se 'pot executa ~i cu pile

pl.ate.~ .

Profilul pilelor rotunde nuesie rigui-os circular, cl pollgonal (de obicel, un poligon cu un numar mare de lanturi), Din .aceasta cauza, Ia f'olosirea pilei rotunde, pe linga avansurile longitudlnale ~i transversale" mai trebuie im·prjnl.ata. pilei ·.~i 10 mi~care de l'otatie in jU1u.l axullli .ei. G.a ~i. la pili1rea plana,. in tin1pul ·pilirii rolunde, direLiia ClV{ll1.Sului transversal trebuie modificata ·:din cin,d ill eiI1.d.

Peritru .ob'in~rea UI1'Ui" profil oaree·are. pe· o· 'pies-a" !se i11(.~pe cu, 0 pilire 'brutii, .prin care se aduc.e pie3u .apl~oape de forma trasata ; apoi prelucrarea 'Contiu'ua: cu pi[·e. din ce in ce l1)ui. fine, 'pina la.obtinerea 'ooritut'ului pieseL

'Realizarea' :prii1. lpilire· a unui profil eu eo n;tururi interioaf"e ~i ·ex.te...; rioare ·combinate .din linii drepte '~i' vurbe este dificila, dar mai grea este aducerea' unei 'piese .Ia dirn,ensiunj birte· stabilite de [a inceput~ 'Din aceasta. oauz.a este 11ecesal~ sa !--ie· fara .multe e·xerCitii" m·ai intli pe pies-e· de ·1ernn apoi de ·:mateLriale. plastiee, plexiglas~· ebon.ita. de m.armura· ~i in c~le ~in urma, sa itece 1a exeoutarea 'pieselor din .me~l

--, .. , -·Pile? " "-

......... ,

<, .•. l c ~ ..

,

Fig. '.102. Pilirea ".~Jn .min1i"'.

·:v·' ......01. "I.

'~~~[l

~~~~~~:r.tw.:'!TII'SJ .1

Fig .. lO'3a Traforarea.

2~ 'TR1\FORAREA

. .

: a. Ta!e~e3: metalelor eu traf9rajul •. Tr.a~orarea este' :decupare~ dreapta sau.,curba·,. lnteri'o'ara saU extertoara~ .a placilor sau ta:blelo.r sub,1ri,. execu-

tata pu un. ferastTau de mina, alc~tuit. 'din cadrul 1 (fig" 103), in care, este montata .pin~a 2. Pinzele ~nt 'panglici silbtiri de metal, avind.pe una din mu~hii di"n·ti dreptunghil.tlari., :In-clinati.· Pinrele· pentru . .lemn ~i materialele simil,aT'e sint "diferite de'.oele ,pentr~l metale a.cestea ·din 1t.ln11cl fiind foarte

., .. . . .

·dure;:. c':l diiJ ~li. mal mici 'f1l mal. de~i ~ i· ._. ~. ..

116

;.l. II ,.,

Capetele pinzei se prind in clemele 3 cu ajutorul piuilitelor eu aripi 4 ; intinderea pinzei este datil de arcuirea cadrului Jerastra·ului~

Pinza se rnonteaza .Intotdeauna cu dirrtii inclinati catre rnlner, astfel incit <?ursa activa (de talere) sa fie cea de tragere.

Materialul, respeotiv placa care. trebuie dec-ulpata:· dupa un desen

trasat, este asezat orizontal pemasa de traforat 5. .

Cursa activa este lnso~ita de 0 apasare usoara a ptnzei catre material; cursa de inapoiere se face retragindu-se putin din taietura, astfel

incit dinti! pinzei sa n,u Irece Ipe material. .. T •

Lei" taierea unui contur exterior, decuparea.se executa in afara .semnu-

lui trasat, adica semnul rtrebuie sa ram'ina intotdeuna netiii,~t.· .

Cind se decupeaza contururi interioare, mal Intii se executa 0 gaura in interiorul conturului care trebuie sa cada, Pinza de traforaj se desprinde la unul din capete, se trece capatul .liber prtn gaulfa si apoi se "fix~aza .din nou in rama ferastraului. In acest fel, pinza se gaseste in interiorul ·CQnturului care trebuie decupat, ~i decl operatia _ de taiere se .. p_oate executa

la fel ca si taierea exterioara. .... .

In toate cazurile. Ierastraul trebuie actionat cit mai perpendicular pe .placa ceo se prelucreaza, Exceptie far: gaurile in care se rnonteaza pierre, 1a oare pinza Ierastraului trebuie :sa aiba ~O astfel de 'inclinare, incit

decuparea sa. alba forma de pilnie ·Oli partea Ifi'rgita in jos, ., .. -

Daca deeuparea cutraforajul este bine executata, marginile taieturii, golurile sau .colturile trebuie sa fie curate, adica sa nu mal fie nevoie de indreptarea lor ell pila.

b. Materiale care se pot prelucra eu traforajul, Aproape toate materialele folosite in executarea bijuteriilor se pot taia cu .. pinza de traforaj.; exceptie fat cele foarte dure sau cele calite. ··~A.stfel~ se pot tai3 cu ptnza de traforaj .aurul, argintul, platina, paladiul, cuprul, alama, tombacul, a Ipacaua, bronzul, zinoul, alumlnlul, otelurile moi, .lemnul, abanosul, ebonita, rasini'le sintetice etc. ; nu se pot prelucravolframul, osmiul,· iri-

diul, otelurile .ealtte si cele cementate. .. _ .. - .

De proprietatile materialului care se taie depinde gxija care trebuie acordata la efectuare·a operatiei de -trafora-re. Astfel, dtqca materialul este foarte casant, trebuie sa se.acord'e '0 aten~ie deosebita re.zemBrii __ f1i minuirii lui, . pentru ·ea· sa nu se s:pargEL La te,rmin·area ·decupa'rii tre~uie sa se ~ina seama ca ulltim·a ,por~iu·ne (IramaSa netai~ta) este "foalrt~ fragita ~i se. poate

rttpe u~r; .. , . ..

.' .'.

. Totodata treb,uie sa se ~in·a seama ~i de mod·u:l de comportare .. a

materialului Il:a incalzirea ·produ.sa in timpul taieriL De exemplu, in timpuI taierii .. materia1ele .plastice se topesc in jurul ·pinzei ~i, in scurt timp, blocheaza p!nza, care se ·va ~rupe. 0 astfel de taietura este inestetica ~i trebuie prelucrata ulterior .pentru inde·partarea baviurii tamase sub linia decupata; in ·acelf1~i tim'p, consumul .. ,~e pinze este. exagera~.: De aceea, traforarea - m1ateri-alelor' plastice· se exeouta ~plicind.u-se in. perm,arteri~a in

ju~rul taieWirii 0 ~acire activ8. _ .: _ .

o metoda .. ·moderna de taiere· a plexigla~ului e·ste aceea i~ care pinz·a de trafwaj S~- inlociiit printr-o sirma de crom-niche}, in~ii1~ita. elect·ric la ro~u~ Sirm8 este :prinsa la un ·cap in cle·ma ferastraUJlui ppn Inter?lediul unoc placi .. -izola.nte (-de ···exemplut .pinza: de sticla), im' cela1alt· capat este

legat electric, la partea .metalicii a -fer&;traul1-li. Alimen~ au - energi-e

71~irica se fa.:oo· de Ia un mic transformator.: printr-un cordon: flexibil.

Izolat care permitemiscarea libera a_fer~trauluL ' , .

.. . In ~impul taieril, care este de tapt o toptre, Jerastr8W se deplaseaza intocmal ca la d~0l!·pare'a" o~~~nuita. A~easta metoda are dezavan-tajul ca bavura caT~ re~[ta dupa ,talere trebuie .. <:~ra~lata_; In schimb, deouparea fie face eu vrt.eza mare, Metodase poate -ap'1ica Ia toate materialele al caror punct de topire este scazut.

c. Exerciti! -de- traf~rare. Pentru aceste operatii es·te 'nevai~- de 0 serie d~ placi :?u .dimensiuni~e. de circa 6 X6 em. ~i grosimea de 1,5 ; 2; 2.,5 mm din ~rtyJat~arele. mate~lal.e: lemn,_ a~ama, aluminiu,. cupru, otel moale, pertinax ~l plexiglas ~1 cite 0 placa din aceste materiale cu 0 grosime de OJ5-0,75 mm" ." . . ;

- . Daasemenea . v~ finevoie de un ferastrau de traforaj, pinze de trafo/ar ~ntz:u lemn. fjl.pentru metal, de di!erite _;dirnensiuni sicu finete de di-?~l diferi te. Mal SIn t necesare .0. placa-masa de traforaj cu oleste de

prindere corespunzator, 0 masina .. de gaurit .,d.e. .mina, 'C\!., burghie de i ~i 1,~5 ~m, s~l,: pen~ru ooPi~t. ~i tras~t. d~se~.e, ~ hlrtie sticlata (glasapapier),

pmza -abraziva (smirghel) ~l citeva pile fine. . .

. .. Se vor trasa .~ placl citeva desene de cifre, litere, monograme ~sau modele de petale -de flori, care. pot fi desenate din Irnaginatie, sau se pot copla pe ca~c dupa diferite desene .. Se vor executa Ia .inceput decupari

de .contururi drepte apoi rotunda, ovale sl - combinate exterioare. ;: ....

·Se va treee apoi lao contururi interioare. Se vor executa traforari

drepte si inclinate. ..~

. La traforare bijutierul trebuie sa urrnareasca, ca : .. ' .

. . -:- Intinderea pinzei in eadrul suport a1 traforajulul, sa se fiitia in functie de grosimea pinzei sl de calitatea materialului din care este con-

fectionata ~' . - _. .

. =: ~U!1J'bUlrUe de la capetele pinzei trebuie bine strinse, pentru ··~a. in timpullucrului ~i anume in _ cursa activa, sa nu se desprinda, in care caz

ruperea pinzei este inevi tabila ; . 1 •

_. , .. --:-: ta,ierea metalelor cu pinze pentrulemn riueste posibila, dupa cum met ~alerea lernnulul cu pinze pentru metal nu este ·posi,bilii din callza rand~me-n.tului scazut de in:aintare ·a pi.nzei" ~f ··a ~ -tn.cal~irii. aq~t~i.a datori~ fapttdui ca pent_ru lemn $i metal' .pin.zele sint ·~·diferl,fe ·ca material, ··foma

~i dimensiune a dintilor ; --

:- -eu cit materialul ca're se traforeaza este mai subti·re, cu a~it este neV01e sa. se· utiliz·eze pinze cu dintii mai fini.·· Altfel 'materialu:l vi.oreaza,

nU .poabe fi ~inut .ell mina ~i pinza se rupe ;. .

, : - sensrtlll d~ montare al ,pi"nzei in ;privinta, iri~llnatiei dintilor nu este indiferent deoarece la tr'efora~rea·,pe orizontalii trebuie sa taie la ~)npingere, pe clnd Ia :trafora·rea .pe vertircala, _din,~ii vor fi -orient·ati sa taie la tragere ; ___;. traforarea nu_. ~e poate· ~xecuta in min a, cu .. piesa netezemata;

. . _. schimbarea de directie sau. into~rcerile In. -timpul decupATii 'unui contu: exterior sau interior nu se ·pot face fa~a._ ruperea pi~ei '4aca .nu se comblna ini~rea de d'U-.~e-vino a tciie1_""ii eu ·mi~carea de rotire a feristrau-

lui sa'll .H. p,Acii ; ... . .. . . _ . .

- -: ~xac~itatea d~p~:ii ·~nuJ. ~ntu,r interior ,~i ap.ume a. C9~turilor acestUla. ·deplnde de dllrectlile din c~ este atacata t~ierea c-ol~llaui ; uneori

este¥ri~voi~.?e'11riii".irltern1~iar~de~ -~iere p!ntru·a-:ajunge ~a oolt.Qip ~l~.

douB. dlre<!tt} ale lUlt; .-, . _. ,"I" ._;.:.,1. :,;'1 ~ - .

.. ....;_ 00· cit 0 traforare este executata eu mal multa grijii., cu mlscar! ale ferastraului ~i apasare a pinzei mai uniforme, ell .atlt decuparea -este mai~"curata."J. mai Irumoasa ~i necesita rnuncamai purina pentru finisare,

a .. Seule folosite la gaurire. Gaurirea este prelucrarea de efectuare 11 unei .ga~tf Infundate sau strapunse, Intr-un material plin, ., .

w .... - .Sculele folosite ·ia_-_g~·i..irlre· se numesc burghie .. Dlmensiunile ~i .felul aeestora sint foarte variate ~i,rdepin·d. de dlmensiunlle gaurl! si de .proprietA~ile materialului care ~e gaureste,

Pentru metale se folosesc in general burghie . -elicoidale.. ascutite la vIm sub un 'unghi de 90--:-135° (fig .. 104) ; virful ere d<?q~ tai~urL .. De la \1rf··catTe coada, tija este prevazuta cu doua canale elicoidale -care servesc

Iadegajarea ~chiilor de ~ateri:al,. rezultate in: timpul gaurir.ii6

:. , In afarade burghiele eiicoidale se folosesc ~i burghie simple.

Tot. pentru gaurire se utilizeaza .Jji burghie cu trei .. rnuchii . (tropane), care sint. asernanatoare razuitoarelor, avind in plus virful ascutit ; acestea . . . . . . .. se Iolosesc pentru gaurirea marmurii, a pietrei .~i a materialelor asemanatoare,

Pentru gaurlrea sticlei se utilizeaza ca scula 0 teava de cupru, care se fixeaza in mandrina masinii de gau1rit. In interiorul acestela se introduce un praf din material. abraziv, care este antrenat in timpul . rotiri! tevil. Prin rotirea ~i apasarea tevii pe sticla, praful abraziv produce . aschierea sticlei g~urind-o.

.: 1) Executarea burghi.ului simplu. Burghiul sim~~ plu sau burghiul plat ·este foarte mult uttlizat .in exe~ cutarea bijuteriilor, deoarece poate fi confectionat de insusi lucratorul bijutier, La dimensiunea necesara. Intrucit gama dimensiunilor ·bulrghielor este Iimitata (acestea fabricindu-se ell diametre crescind din jurnatate de rnilimetru in jumatate .de milimetru, careori

Fig. 104.. Burghiu .din zecime in .zecime.de rnilimetru) posibilitatea de

eli coidal. . a executa burghie ell orice diametru este un mare

av:antaj~. 1

Burghiul simplu se· oonfe.cti:Qneaza din sirma de o~el arc, .,avin·d diametrul. egaJ. eu a1 gaurii ~i lungimea

-intre. 3 ·~i ,6· em ; sinna !;e, indrea.pta, se pil~te plat.pe doua part]. la -unul din· capete., transfornUnd-o 1a· virf . ·pe 0 potiiune de 3·-4 ·mm, in·tsr-o 'lama .eu fe~ele ·Iparelele,; ·Lama se ~ascute la virf sub un unghi care variaza intre 90°' ~i 1600 (fig~ 10.5). . Mari~ea a~stui unghi. d~1?linde de rpateri~ll)l care tie ga~re.~te .... Astfe}, pep:tl:~. gaurirea .materialelor mniJ ullghlul. ;kebule sa f.le ,m'ai aSoutit, iar pentru cele dure ---- mai putin ~u-p.t~ Urmeaza apoi ascu\irea prop.riu-zis~ ·Ia. v.i,r{u~ui bur-

. ghiu1ui, adica forma re a, tai~uri19r lui .;: _ace~sta opera-

• .. '. . r ~ie se. ~x~utA prin. polizarea supraf~'\ei din· spatele

FIg.. 105.. .Burghiu· • ~ bu~". II< .: f 1 A ~·t ,... 'teO

sitnplu sau pla~ m'uchlel care tre Ie sa tale, In * e:J. In\:..-:J.' . pnn ' -

3 .. GAURtRE;A· (BURGHIEREA)

sirea acestet fete, frecarea dintee burghiu si materialul de ~gaurit sa se rnicsoreze, Aceasta operatic se nurneste detalonare ..

Dupe) detalonare urmeaza degajarea burghiului, care consta in executarea ·unei treceri (racordari) line, ·de la sectiunea circulara a oozii bur-

ghiului, catre virful plat al acestuia. : ,

Toate operatiile (sscutire, detalonare si degajare) se executa la poll:':'

zor. Burghiele ascutite gresit, .nu taie, se Incalzesc ~i se rup.. . ,-'. -.

. Dupa ce 's-a terrninat prel ucrarea burghiului, se .. executa calirea virfului, pentru a-I face rnai dur ; restul burghiului, inclusiv coada rarnin

maimoisi deci necasante.. .

Calirea se executa incalzlndu-se burghiul la 800-8S0o·C (adica pina ajunge la rosu aprins), dupa care se introduce repede, numai vi1rfujl burghiului, in plumb, parafina, ulei, petrol larnpant sau apii. 0 calire foarte durase obtine introduclndu-se burghiul, dupa incalzire, in rnercur ..

2) Ascutire-a burghielor. Burghiele sint executate din otel de bu~ calitate si foarte dur, Din aceasta cauza este necesar ca atlt prelucrarea

cit ~i ascutirea sa ~·e Iaca eu materiale ~i mai dure. ..

,. Prelucrarea burghiului simplu se face ·la polizoare eu pietre de 0 finete ~i 0 duritate bine deterrninata .. · De asemenea, ascutirea burghielor uzate .. sau indreptarea si ascutirea eel-or rupte se Iac la polizor ~i pe pietre de Mississippi. In tot timpul lucrului la polizor, piesa trebuie tinutA strins, astfel incit la contactul cu piatra sa nu fie srnulsa din mina .. ·Piesa nu trebuie apasata prea tare, pentru ca sa nu se incalzeasca exagerat; daca este neoesar, piesa va Ii Tacita, din cind in cind,

Prel ucra rea. la polizor se face numai pe periferia piebrei sl nurnai pe .portlunea in care aceasta se deplaseaza .in [os, astfel .i·ncit, selnteile ~i

pulberea de material sa fie dirijate in jos. ' .

Finis-area taisurilor se executa pe (piatr'a de Mississippi; aeeasta este de ouloare alba-galbuie, foarte Iina ·~i foarte dura .. Burgnlul se tine eu 0 lnclinatie fixa si se deplaseaza de-a lungul pietrei, urmarindu-seoa detalonarea sa caloe pe toata Iungimea ~i latlmea ei, pe piatra. Uneori,

pentru a nu se zgiria piatra, se pune o ·picatu.ra de ulei. -_

b~ Ma~ina· de gaurita Masinile de gaurit pot fi actionate manual $·a~

electric; de asemenea ele pot fi fixe Sal1- portative, , . j

.. Masinile de gaurit electrice fixe. se monteaza pe un bane de lucru sau pe un postament aparte. 0 astfel de ffiIDli118 .se compl.)ne dintr-o ~. pe 'oare .. se a~·aza piesa de ga·urit ~i dint.r-o coloana pe care este' f~xa~ dispozitiv1ul de gaurit.; .acesta are 1a un oapat mandrina de prindere·,a·burghiului, iar la celaIalt - roata· de antrenare. in afara de acestea,. m~ina rf,Ste prevclzuta ~i eu un dispozitiv de deplasare a .mand,rinei ~i GU mecan~ul de. actionare~ compus dintr-un motor electric ~i din sistemul de tr~n¥tere. a .. ,mi~carii d'e la J.~o·ata de antrenare de pe ax·ul mandrinei. .

.. :.. Exista ~i ma~ini de' gall.rit elect-rice· de mina ~portative).. Mestea sint comode peritru luoru· ~iJ ·din aceasta cauz3, sint m,ult· utilizate in ate~ierul

de bijuterie. , !

. M~ina de gaurit.~elootrica eu ax flexi.bil (fig. 106) ~te· foarle' utili

iri giuvaergerie .. ·Mooorvl electric 1 ral acest4!i mrujini se sus'penda. deasupr.a. mesei de· lucru.; scula 2 Be. fixeaza in mandrin·a 3 ~i este antren&at~ ·de motprul electric 'prin intermediul axului flexihil 4·~· eu aceasta ·~iriA se pot . e·xecuta, opera-pi dH'erite, ca ~ gauri,re,·· ~lefuire, poli·zare, riztiire ~i grav.anH; aoeasta fse realizeaza ~prin; slmpla schimbare 'a scuIeiJ. oare. pOate

Fig. 106. Masina electrica de gauri t ell ax "flexibil.

. fi : burghiu, rondela de. pisla .sau pamatuf .. _. de

bumbac, piatra de· polizor, f['eza .. etc. :

Cind se executa gauriTea, materialul trebuie sa' fie blne fixat ·.pentru .a nu fi antrenat de burghiu :in .rniscare de rotatie. in timpul lucrului, piesa (sau materialul)' se reazema pe

·0· ~bticata·· de lemn, plumb sau alluminiu,' in ·care· burghiul patrunde dupa . ce .-a_ strapuns piesa.

Uneori. .pentru H se evita incalzirea burghiului si decalirea lui. in timpul gauririi, se

. . .

poate pune _·pe virful burghiului 0 picatu·ra de

ap~ sapunata .sau cu creolina sau 0 picatura de petrol lampant (cind se gaureste aluminiul).

Pentru eoitarea accidentelor, piesa trebuie sa fie tinuta cu un cleste sau ell un ·dispo·zitfv

."..

de prins. De asernenea, este necesar sase poarte

ochelari de protectie contra aschiilor care 'pat ~alrj in rnornentul gauririi, iar parul trebuie sa fie .Iegat pentru a. nu fi prins de .rotl sau axele

w1II w4 2Q2~

b

c

Fig. 107." Prelucrarea g11urilor de diferite. forme,

.mandrina papusii fixe ··~i ·tinindu~se piesa in .fata burghiului, In primul caz, piesa se roteste tar avansul de gaurire se realizeaza ·plin deplasarea burghiului, iar al doilea caz, burghiul se· roteste si avansulde gaurire se

obtine prin deplasarea piesei. .

d. Prelucrarea .gaurilor de. difcrite forme .. Deseori este necesar sa. se execute .gau'ri de dif'er ite forme (rotunde, dreptunghiulare etc.), De Iiecare data in- parte trebuie analizat modul eel mal user si mai rapid in. care .se

·poate realiza aceasta operatie. De exemplu, o gaura patmta mica (fig .. 107, a) se poate realiza prln executarea unei gauri rotunde,.· 'cu un burghiu avind diametrul egal cu latura patratului; colturile 'se··~justeaza ell pila ... ,.

Data gaura informa de patrat este mare, ea se va .realizaprin .deeupare cu traforajul sau ell dalta, In ambele cazuri, .marginlle g.fturii se vor

f'inisa prin 'pilire. . - ._. ~~

'-. Pentru obtinerea contururilor de dif'erite forme, se utilizeaza metoda gauriri! de jurImprejurul contuenluf (fig. 107, b). In ··acest seop, cu un punctator, :;e marcheaza locut-ile de gaurire, de jur .imprejurul oonturului, la .distante putin mai mari decit diametrul burghiului ales. .Se executa apoi gauriren cornpleta a. fiecarui sernn punctat, .dupa care partea decupata se .poate desprinde cu .mina sau, daca este nevoie, cu dalta ~i. ciocantil. In cele din urrna colturile ramase in urrna gauriril se ajusteaza cu

pila de-a lungulconturului. ~ .. ,'

o gaura ovala .(fig. 107~ .~) se poate realiza executindu-se .initia'~ ~~ gaur], ell doua burghie -avind dimensiuni dife:rite. Gaura ·din mijloc ace diametrul eel .mai mare. iarvcele laterale au rliametrul mal . rnie. Dupa gaurire, conturul interior -se f'iniseaza ell pila, iar daoa este prea rnult material de 'pllit .. se -·utilizeaza dalta ~i ciocanul, pentru -a se realiza dega[artle brute de· mate,riaL f.inisa~rea ·execu,tindu-se eu ,:pila"

,.. .

,.In ml~'Care~ . - ,

Este interzis lucrul la masinile .lipsite de aparatort de proteetie; ·'precum $1 la rnasinile .actionate elechic ~ care nu sin! Iegate la pamint ...

c. . Folosirea masinllor de gaurit. La ·0 maslna ·de gaunt verticala, -&e. pot executa gauri verticale, Masina de :gau'rit cu ax Ilexibil permits

gaurirea din orice .pozitie. . , .. .

. . Conditia care trebuie respectata la orice ga·urire este oa burghiul Sclf~e astfe.~· tinut si .c?nd;us, Inclt sa nu inainteze decit axial, Dupa ce .ga,u:-·

.rlrea a inceput, ort:ce deplasare laterala a .. mandrinei . produce -, 0 largire a gauri! peste dimensiunea burghiului ·~i poate 'produce ruperea acestula .. Cea maio grava .. consecinta a ruperli burghiului este faptul -ca virful .lui

rarnine intepenit in. gaura, .. . . .., _ .' -, _, '

_. Av~ns~.l de gaurire se poate da fie .buirghiului (in acest caz piesa este .fixa), fie piesei ; in ambele cazuri trebuie sa. se tina seama ca acest 'avans

trebuie sa fie· axial Jata de. burghiu. .', . .

, Uneori este necesar sa se realizeze o gaura avind .axul inclinat rata de suprafata piesei. In acest caz,· locul .gaurti se puncteaza ou ajutorul uI1:ui punctator. ·Pun~tarea. trebuie sa· fie su·fi(~ient de adinca, pen·tru '·ca ~rlul bUrrghi4U!:~' sa. intre In ac~t s~mn ~i ·astfel sa-~i :pas~~e ,. po ziti a

.In tim,pul iro.tl'I1.1. .. . ~

Pentru c.a bUrghiul sa nu alunece .alaturi. ··d'e locul ,unde trebuie exe'cutata gat.l:rta, se· incepe mal intii gfl·1.lritea perpendicular· pe suprafa,a· lpie ... sei, pina cind adincimea gaurii ·este cell ·ptitin egala t·u_ di.ametrnil bur-

ghiului ; se continua apoi giiurirea .pe direc,ia Inclinata n·ecesara.. .. ..:

._. Cand g·aurijrea se executa cu ·m~ina ·electrica .·portativa· se a$az8 intii vi1lf1il burrghi\ilui. pe llrma ·punctata care indica loCul de gallrit ~i abia. apoi .se· p01:n~te :m~inaA :In. ca.z contrar, burghi~ul se· plimba in jttrullocu-

lui de·,g~:lirit, zgilriind suprafata piesei.. .." :

. ,.Gaurirea pe. ~trung. se executa" fie·· fixindu-se· burg·hiu,l in .piip-W;3 rnobiJi.·' iar pi$8 in ·mand~ina pipu§ii :fixe.,· fie prinzindu-se· ·blurghiul i~

4. Fll~Er ~\REA

. ··.In multe ·din lucrarile- ·de ·bijute·r~e ··pent.1~1 asamblarea .. _.pieselQ~ sau pe~tru infrumUsetare se.· utilizeaza. ~uruburi, p.iulite~ gauri ~u 'pa@-· exterioe.re, -le care· trebuie execu tata .filetaroo. In lucra'rile. de bijuterir·: filetele ~int in general :mici ·ca dia.metre.~ cbrespunzatoare· .ma,tirnji .pieselor la care se apIica~ Uneori ·.se a.plica .la bij.uterii flletarea, deoarece ·in alt moo. ~'m ar fit· .lipi'rea· cu ladeziv-, mastic, prin· topire, prin nitui,re:, sertisa.re sau tintuire ·opera1tia de· fixare sau asambla·re nu est-e tehnologtc ·,posibiliL De asem.enea'·u·tilizarea in,·unele cazurl 3 . .'asam.blarli prin "filetare este 0 maz:ca

de inaltA ca1itabe a uzinirii. . ..

. .. -

Filetarea este operatia prin care. 'Se taie un filet '. pe 0 piesa .data. Filetarea poate fi exterioorii (oind se .. executa 'pe 10 tij'a sau bara) sau inierioarii

~ . '.

(cind se executa intr-o .. gaura),

Flletarea exterioara se .. PQa te n'ealixa Ia s trung . sau .cu .Iiliera ; de ase;.. .menea .~i .cea interioara se poate realiza Ia 'strung sau cu tarodul..

Filetul este caracterizat prin ~ lunqimea de 'file-tare, diametrul Jilettllui, pasul JiZe.ttt'lui ~i tipu; .de filet. Lungimea 9i. diametrul sint determihate de dimensiunile piesei care se fileteaza: celelalte doua marimi trebuie s'il fie a lese'.

Din punctul de vedere al prof'ilului lor, filetele pot fi : triunqniuiare, trapezoidole, patrate, rotuiule sl speciole (ell alte 'profile decit oele mentionate). Cel mal des' Intilnite sint f'iletele triunghlulare: la rindul .lor, acestea pot fi de doua feluri, sl anume :. fi'Zete metrice '~i [ilete .iTt toli.

La filetul metric, fetele profilului trlunghiular formeaza un unghi 'de 60°'.;' dimensiunile acestui filet sint .exprimate in milimetri.

La filetul "in toll, inulinatia Ietelor este ,d·e. 5'$°, iar diarnetrul este exprirnat in toli.

In ·tara. .noastra f'iletul standardizat este eel metric dar in lucrarile de bijuterie nu s~a .putut renunta nici Ia acelain toli.

De ooicel, .filetele speciale se .folosesc, In rnecanica fina si, tn conse~in.~a, .isi ·gasesc mare u tilizare si in. 'bij uterie.

Alegerea tipului de filet este .determineta de calitatile materialului : astfel, la .material moale si grauntos, Iiletul corespunzator este cu pasul mare; de aserneneaIa unele Irnbinari ale colierelor '-unde .imbinarea .amovibila trebuie facutii ca .~i. desfacerea, rapida,

In', raport. cu sensu! de insurubare a piutitei, filetele pot fi pe stinga sau pe dreapta, filetele norrnale "fiind cele pe -dreapta, Filetele .. pe stinga se utilizeaza l~' piesele care se pot .desuruba -din oauza sensului rotirii ~i care' trebuie asigurate 'contra desurubarii.

'In unele .cazuri, clnd este necesar ca .pasul filetului. sa fie mare, filetarea se executa cit 'un,ul, .doua, trel sau .rnai multe inceputuri.

a. 'Scule folosite lao filetare. Sculele folosite. la filetarea de .mina obisnuita sint .filierele sau tarozii, .impreuna cu anexele lor, ~i anume : portfiliera (clupa) §f 'tija pentru rotirea tarozilor.

'Fllierele sint folosite pentru taierea .filetelor 'exterioare; acestea pot avea forma' unor bacuci rot-uncle fixe sau despicate (fi·g .. 108) pentru .regla], bacuri. prismatice ct>lnpuse·. dirt doua ,buc.ati avind :dispqz:itiV .de regla] pe diametru ~i clupe cu patru sau ell mal multe bacun reglabile de forma' prismatica, filetate pe una din fete.

Filierele rotunde se fixeaza in portffliera (fig~ 109), .prin trei suruburi

care Ie impledica sa se roteasca in'. timpullucrului. .

ttl cazul ·ba.curilor rctunde ·des.picate, unul din. suruburi serveste la reglarea diametrului de filetare, Astfel, prin Impingerea virftilui surubului de reglare in despicatura conica a bacului, . acesta "se deschide

marind in. acest fel diametrul de filetare.. .

. Bacurile prismatice ·compuse din doua bucati se fixeaza Intr-o por-tfiliera speeiala, fiind .gl1id~ate .pe doua .glisiere laterale ell profil brlunghiular. Pozitia baeu rllo r se fix. ea ho~ lao Inceput la dieme .. trul exterior

Fig;· 108. : FilierA. ro- Ul t.a.

tunda. al tijei' ce trebuie flletat,l, .iar 'pe .. masurA ceo filetul 'se·

Fig. 109~ Portfillera.

a

Fig. 1'11. 'I'arozi (aj b). ..

b

adineeste, bacurllese apropie din .ce In ce mai rnult cu ajutorul unui surub

deregla], pina la executarea adincimii normale a .f.iletului. .

In luorarile .de bijuterie se folosesc ~i placi de filetare (fig. l10~ -a) care sint din otel callt, avind g.El:ul"i .filetate .cu diametre variaolle, mergind in' ordine -descrescatoare de .la Ill-are la 'mic. Fiecare gaura filetata constituie o.filiera. In. merginea 'fie.carei ga~ri se gasesc una sau doua degajari" (fig. 11fJ, b), care ~r~Pl.lnd ~,u. Interiorul g'aurii de flletat ~i ~3re

folosesc Ia evacuarea asehlllor. .

Taro21J (filg'~ .111, a) - sint tije de otel calit, .. fi le tate:' Ia ·exterior· fli ,. eu santurl pentru degajarea aschiitor rezultate din Iiletare.

1·9.d.

De obicei, ·:pentru acelasi diametru se folosesc trei t.~6zi marcati ell

~ ..

unul, doua sl respectiv trei :inele. Primul se ·utilizeaz~_9.1lM.1 a incepe fi-

let-area; .acesta are .diametrul mai mic, este .. putin,,..oohic. ~i serveste pentru trasarea filetului. AI. doilea adinceste f'iletul; r.~i.i1il·r treilea Il ·finiseaz-a, dindu-i dimensiunile .. definitive, cura,tindu~11r·lustrllind,·u-1.

Pentru filet-area interloara .rapida' se Iolosesc tarozi conici (fig. 111, b), cuprinzind, 'intr-un singur tarod, pe . toti cei trei. 'I'arodul conic, desi este foarte COTI10d. de intrebuintat.rnu ... · sepoate insa ·utiliza pentru filetarea gaurilor .tnfundate, ~Qeti~ar~ numai pe portiunea dins-pre coada are

prof'ilul final alfiletu 1 ui." . .

b. Filetarea suruburilor ~i a piulitelor .. Filetarea unui .surub se Iucepe cu alegerea filetului corespunzator diametrului tijei, din care se confectloneaza surubul. Gaura interioara a ttletnlul filierei trebuie sa fie aproxirnativ O,~ din .diametrul tijei.

Dupa alegerea corespunzatoare ~ Iilierei aceasta se introduce in portflliera ~i .se blocheaza cu ajutorul suruburilor de blocare. Tija de fileuat se fixeaza in menghina de 'bane sau chiar intr-o .menghirui d.e rrrina. .In capatul Ilber al tijei se a~aza f,iliera si; rotindu-se ~i in acelasi timp apaslndu-se usor pe portfiliera, .~e· ."t.aie';; prirnele doua S(lU trei santuri ale filetului. Rotlndu-se In continuare Ii lier'a i~i .faoe loc .~i 'avanseaza singura,

.,. .

nemaifiindnecesara apasarea ei. . .

In timpul Iiletarii, aschiile trebuie sa se elimine p.rin .gau,rile -de degajare. In acest scop, din cind in cind .Ii liera trebuie totita putin inapoi, dupa care se continua filetarea. Daca aschiile 11U sint eliminate Ia tirnp, filetul se distruge, ·-compromi~ind.u-se .in acest :fel buna executie a surubului.

Executarea unei piulite se incepe eli .ga.u,rifrea piesei brute. Se puncteaza centrul :piuli\ei brute f-I.i se .gaureste .cu un burghiu al carui diametru este aproximatlv 0,8 din .diametrul exterior al .surubulul sau tij(3-i·.<.filetate ~pe care se vainsuruba .piulita. Apoi, cu cei trei tarozi, ,av~ .. .filetul ~i.

diametrul corespunzator filetul ui surubului, -se f'ileteaza .. ,piUU~, la Inte-

•

rror.

In timpul luorului ·tarodul trebuie -s·li se deplaseze.axial cu gaura ce se fileteaza ~i. deer -.in tim·pul rotirii. se evita "}ni.~.ca,tile Iaterale.

. . .~ .

In general, avind fie filiera, fie tarodul, "se 'pot confectiona tarodul,

respectiv filiera corespunzatoare. .. ,. .,.,.

Cind ta(o'dui se executa. in atelie·*,::: .. c.a).l.ale.le ,de .,degajare ·a a!1chiilor se inlocuiesc prin trei te~ituri plane,~· .. eiecut~te .. d·e-a lung.ul. pO'Ili-unii "fi-

letate ·a tarodului. '. ' .

. .. .

In aite tari . .se folosesc din ee in ee mai mult ~u,ru·:bu-rile· autofiletante. se tecomanda ca asemenea ~ut'uburi sa se utilizeze ~i la noi in lucrarile ·de blJuterie, deo·atece - ,prin Jutiliwrea lor - s.e evita., ·in cazuril~ .Cin4

qinei.nteles es-te, posi.hil,. op~ra1-ia de filetare ;a_ ga,urli,. opera,~e sufici,ent ·de preten\ioasa ~i care ia mult timp.

$ur«;burile autofi"letante' (fig . .112)? .riumite uneor~ ~i: ~urUbu.ri 'pen.t~ tabla, au .pastil ,.~;are., las,eman·a~;r ~u~ubLtrilor· .pe·nt'ru· lemn, d'BJr se deos,~~ beSc :de acestea, dHtoritfl "fapt:ului- cit. sint ·.ri1indrie~ pe.· .. poqiunea ~il~tat~~ .P~t avea ~~p~.1 pen.tru· ~u'ru,belni,a obi~nuii3 sau peQ,tru.:.~~r~belni,a in cruce.

La unele ~UrU·bU{Fi autofiletante, virful surubului pe ·0 lungin:!e· .de citiva pasi, .are 0 degajare longitudinala, necesara

desprinderil ascluilcr materialulul In , r care. s.e Insurubsaza .. Gauna ini-

. .

tia1a care se .. executa in placa ill

care se .insurubeaza este egala in diametru cu diametrul Iundului

. . I .

filetului surubului ..

.. Sectiune A-B

.. .

Fig .. li2~ Suruburf autofil"etante ...

Materialul din care se executa -suruburile autofiletante este Intot-

deanna mal tare declt materialul in. care se in~:urube:aza.· .. :

5·,. RAZUIREA

~. Razu·it_?3re c·u. ~re~ tai¥_uri. Razuitor-u] cu trei taisuri se 'po.ate .obtine de catre lucratorul bijutier dintr-o pila triunghiulara cu dimensiuni cores-

p,.u~zat?a~~, ·~za~a .. In acest scop, f~ele -dintate ale pilei se polizeaza :pina eind dintii .pilei dispar complet ~l pina elnd muchiile devin ta"is"ilrL' tn. timpul prelucrarii, pila trebuie racita periodic in apa, pentru ca 'incalz-ire·a. datorita polizarl! sa nu odecaleasca. Dacapila nu se decaleste in timpul polizarii, rai;-uitorl'ul ramine (~U calirea initiala.

. ~

Razuitoarele potf! drepte sau conice. .Cele drepte au muehiile para-

lele, iar cele conice au rnuchiile in unghi ·~i se terrnina .1printr-·un virf foarte aseutit,

, l!nele razultoare .au fe{ele Iaterale scobite (f.ig·. 113). Aceste scobituri. permit ·ob~~nerea unor U1UCrui. taioase rnai asoutite, deoarece unghlulsub care se Intilnesc fetele razuitorului este rnai mie de .60°" Muehiile -razui-

torului trebuie ·sa .fie clt rnai ·bine ascutite. . ~: . _ .,

Razuitorul trebuie ferit .de alte ~ule. ·de otel, deoarece acestea pot

sa-l stirbeasca rnarginile .ascutite, eare· . sint foarte oasante. , ' .

. b: Ri·zu·irea .suprafetelor plane sau curbe. Riizuirea se. poate efectua fIe manual, ·fie la masina (atunci cind .p.iesa perrnite) ; In acest .caz, plesa se roteste, iar raz.uitoful este ,inut in mina, razuirea. realizind,u-se !prin

depl'asare,a 'm'u·chiei razuitorultii pe suprafata .lpiesei. .

In ·general, r3ztuitoru1 se rutilizeaza in_ cazurile in. C"ate trebule. inde{iar;.. ·tat un Ii1~aterial· din lo·curi inaocesibile pilei. Ca·ntitatea. de· materi·al .·care .se'·poate ind.-e;pa1rt.a ·eu ra2uitorul este ·nlai mief{ !declt· ·aceea care pob.te fi ·inlaturata prin pl1ilte. ... . . . .

Totodata, raz,ui,toru,l se foloS~te f$i . pen tru i-nd.epm~tarea bavu,rllOr .rezulta:te. ·dillrr-o prelu(.~aTe anteiioarra sau a· ·resturilor de ·sudurta ;care· s-aIU i"n.tins mai· mult deCit es-te necesw; pe su·pra-f.ava linei piese.

o· supraf.ata plana poate fi ·ra·ZUiti, fi~ind·u-se: pieS-a in menghina.· , 'fii ac,ioniridu-se IJ'azui,torul cU 8min ...

·Fie~ ·113: ~a2uitor.

6. SABLAREA'

oxizi si metal extrase de pe piese. PJ:~ul . este ·dalUlator sablirli (eficienta acesteia scade) ~i deci trebuie indepartat din Instalatie : totusi el nu se arunca inainte de a se recupera din el pulbetile de metale pretioase pe

care Ie contine. .

~

Nisipul folosi t pentru sablare trebuie sa fie usoat, deoarece eel urned se aglomereaza 11i opreste buna functionare a Instalatie! de sablare, Mirimea granulelor de nisip trebuie aleasa tinindu-se seama de lucrarea care trebuie sa se execute: nisipul ell granulatle mare da· suprafetelor sablate un aspect mat foarte frumos, dar in .acelasl timp eu ·ja.~ritati importante. Nisipul "fin actloneaza mult mai tncet ~i dB. suprafetei sablate un aspect mat foarte fin, care in..~a se murdareste foarte repede,

h. Pregatirea instalatiel de sablare, Din cauza complexltatii ~i a productivitatii sale ridicate, instalatia de sablare nu se foloseste declt in ateIlerele foarte .marl, care pot alimenta permanent lnstalatla cu piese ceo trebuie tratate .prin aceasta metoda.

. Inainte de a se incepe sablarea, instalatia trebuie pregcltitii, reglatA ~i pusa in functlune, Se controleaza daca in recipient exista suficient nisip, mai ales daca readucerea in circuit a acestuia se face automat, Se centroleaza starea .nlsipului din recipient, iar daca este umed sau murdar, - se scoate din recipient, se Icura·~a .,trecindu-l prin sita ·~i, in. aeelast tlmp, se usuca, Apoi se controleaza incinta de sablare ~i in special geamurile de la vizete, 'Care trebuie inlocuite daca s-au matuit,

Piesele pentru sablat se introduc in cutia de lucru .. Se porneste compresorul ~i eu ajutorul roolnetului de pe eonducta de aer se regleazadebitul fii viteza aerului : dupa ce se deschide vana de pe oonducta de nisip, se observa daca vina.de nisip antrenata de aer nueste tmprosoata prea puternic sau prea slab.

Dupa toate aceste pregatiri, Iucratorul introdu·ce miinile in. cutia de sablare, prin rninecile ~i manusile de cauciuc atasate Ia aoestea .. Piesa care trebuie sablata se tine in curentul de aer amesteeat eu nisip sl se roteste in permanenta pentru ca nisipul sa actioneze pe toata suprafata .ei; daea piesa ar fi mentinuta in aceeasi pozitie materialul s-ar subtia prea rnult.

Dislooarea ·particulelor de material de pe supratata pieselor este cu a.tit mal Importanta, ell cit nisipul are granulatla rnai mare fJi ell cit presiunea ~i viteza aevului sint rnai ,marL

c. Pregatirea materialului pentru sa'blare. Prin insu~i procedeui tehnologic de lucru, sablarea lucreaza rhai 'activo asupra .paIiilor dure din ma-. terial ~i mai sla.b sau aproape deloc asupra pat;ilor moi sau elastice.·· me, acestuia~ Din l3C'*istfl -cauzel, ronductele, minecile· ~i mAn'u$ile Idin· instalatia de sabla·re se executa din cauciuc.

Pentru ca opera~ia de sablare sa se execute in bune condi'tii,- piesele trebuie sa fie supuse unei pre.gatiri ,preala'bile. Astfel, daca· bi.ju1eria con"tine pietre, perle S3J1). anexe, c.are la sablare 3r ,putea sa se ··Qeterioreze~ aces·tea vor fi scoase s-au se vo·r lua ~asuri speciale pen·tru pro~jarea lot: prin acoperiri co respunz ato aTe .. De ·ase·menea, d,aca piesa ·de. sablat, este acoperita cu un. lac .pe ~za de cauciuc sau daca supmfa'ta ei· este acope·ritA eu ·pelicule de materiale sintetire ,elastice in locurile unde trebuie "53-.

blata acestea se vor indeparta :in 'J)TealabiJ. fli n'umai dupa aceea se· va pu~' tea executa sabl2'rea~

doua miinile {una pe miner, tar cealalta pe virful lui) .. Razuitorul se deplaseaza transversal in lungul dlrectiei de razuire. Pozitia razuitorului pe suprafata care se ~pteluoreaza trebuie sa fie astfel Incit suprafata laterala a lui (una din cele trei) sa .se mentina in timpul lucrului intr-un plan

paralel ell suprafata de prelucrat. .

·La~i~ep.utul razuirli, adi.eu atuncl -cind cantitatea de material ce trebuie indepartata de pe suprafata piesei este mal rnare, razuitorul se tine cu unghiul ce formeaza muchia aproape perpendicular pe suprafata pie~ .. _ In acest felt razuitorul nu se va infunda in' material, Cu cit operatia de razuire se apropie de sfirslt, eu atit inclinatla rnuchiei trebuie sa fie

~ .....

m~al rm~at .

Pentru razuirea suprafetelor curbe interioare sau exterioare, operatia se conduce similar ca 1a 'razuirea suprafetelor plane, avindu-se grija totusl ca, odata eu deplasarea transversals a razui torului, sa i se imprime *i o miscare de .rotatle. Aceasta miscare este cornandata din miner ~i este necesara pentru mentinerea de-a Iungul curburii plesei a unui unghi de atac al muchiei razuitorului, cit mai constant.

Daca se constata ca pe suprafata piesei razuite apar denivelari, se modifica .pozi tia sculei fa~a de dlrectia de razuire (pozitie inclinata) ; prin schlmbarea pozitiei razuitoeului, denivelarlle dispar, ell conditia oa miscarea sa fie .Ierrna ~i. cit mal uniforrna,

. Denlvelarile se produc cind razuirea se executa prin rniscari .sacadate, inegale ~i discontinue.

a. Scopul sablari], Operatia prin care se curata cu nisip piese de orice forma se numeste sablare,

Sablarea sau sablajul se utilizeaza din oe in ce mal mult ·i·n luorarile de bijuterie. Aceasta metoda perrnite dislocarea de pe suprafata .pieselor a particulelor superficiale oriclt de .dure ar fi ele, ca zgurele, oxizii vitrifiati etc. Dupa -operatia de sablare, suprafetele sablate Tamin curate !ji mate, ceea ce face ca proeedeul sa· fie aplicat ~i pentru infrumusetarea suprafetelor vizibile ale pieselor de .. bijuterie. 'Un mare avanta] al sablajului este ca dupa aceasta operatie, nivelul suprafetei .nu se modifica decit impereeptibil, lucru care nu poate fi obtinut prin pilire, poliZar,e ~a.u ~lefuire eu pinza abl~aziva (~m.irghel)~

Opera~ia de sablare se ~poate executa ma·nual intr-un vas in care s-au introdus piesele de cura1at ~i nisip; scutu'Iindu-se energic vasul, piesele se freaca de - particulele de. nisi:p, producindu,--se 0 zgiriere ruhiiocrna la s\qmafata p.ieselor. In ac~t fel, oxizii ~i impuritatile de pe supraf,ata piese.i sint antrenati de nisip, iar piesu. ranline curata ~it 'in· acela~i timp, suprafava el devine 'll)aia.

. 0 instala~ie .perfectionata de sablare 11e-cesita un COll1ipresor de aer, un rezervor de nisip, 0 incintii sau 0 cutie tn 'care se exeeuta sablarea ~i tu,buliUtura ell filtrele ~i· vasul .pentru .lrecupel"a,rea nisipului .. tn aceasta ins~,alatie, vina de nisip proiectata eu putere d'e aeru1 debitat de rompreSOT, ajunge Ipe suprafa1a !piesei ~1 disloca griiun'te mici de material" impreuna eu oxizii ~i murdaria de pe suprafata pieseL

. . . , Instala~ia ·de, sablare e$te .. prevclzuta ~i. £"u un sepax:ato; de IPV?f ; ace-sta provine atit 'di~ sfarlmare;a .. g.raun\ilor de :nisip, cii·.1;l d.1IJ.:l>8:rticulele de

9 -- Man ualul bij u tierul ul - 04. 135

Plesa SUPUS_B sablirii trebuie sA nu lie udi, unsa cu ulei sau cu rnateriale Jipicloase, deoarece in aceste locuri nisipul se aglomereaza, Impiedicl~_ ~a operatia sa se destasoare in bune oondltit : in jurul locului In care nisipul s-a aglarnerat se produc dislocarl mai ,imfJ()rtante de material, astfel ca pe piesa in 1oou1 nesablat ~amine 0 ridicaturi.

Tot pentru executarea in bune oonditii a sabl&rii, trebuie sa se dea atentie pieselor executate din mal multe feluri de material; la pregatlrea acestora trebuie sa se \ina seama ca, pe materiale diferite, sabIa rea

actioneazi diferit, '~

Daci ~piesa este foarte mica, se rnanipuleaza in timpul sablarii eu o penseta eu ~aloile invelite in teci die caucluc.

•

d. Metode de sablare. Sablarea este foarte mult folositi ~pentru a se da unet .piese sau unor portiunl din aeeasta un aspect mat, gr~1OS, care mir~te 'Ii scoatetn 1:elt.ef In unele· oazuri frurnusetea bijuterlel sau a obiectului de artA.

Oind se sableazei, toata suprafata piesei (sablarea totala) nu trebule luate mAsuri speciale de pregatire, in afara celor - obisnulte, de pregatire

a plesei ~i ap&"aturli~ .

Cind se ~ableaza numai anumite portiuni (sablarea part!.ru.a), plesa trebuie supusi unei pregatirl speciale, care consta din acoperirea suprafe~lor pe care nisipul nu trebuie sa le atinga; ell ·un strat dintr-un materia.} asupra 1Ciruia ntslpul sa nu 'aiba '~fect ; ·in acest scop I se folosesc 'lacurl

de l'a~ini sintetice. _':

Laourlle pentru astfel de acoperirl trebuie sa se usuce relativ repede, sa fie elastice, deoareee numat in acest eaz sablajuI nu are influen14 asupra lor; de asemenea trebuie sa se poata depune cu 0 pensulA mica pe suprafata piesei, far la depunere sa nu se jntindll ~i ·sa pAstreze marginile nete ..

Cu toat4 ~rezistenta acestor acoperlrl, in cazul sablArii tparpale trebuie sa se reduea viteza de jmpro~c,are a nlsipului, prin actlonarea robinetului de pe .conducta de' aer a instalatiei ; aceasta masura speciala se aplici deoarece mci un fel' de lac, oridt de elastjc ar fi, nu rezisti prea mult timp acpunii" granule-lor' de' nisip trimise ou putere asupra lui.

Sablarea totala sau partiala se aplica tot atit de blne Ia metalele 00- mune, -cit ~ 1a cele pretioase. Deosebirea consta numai tn aoeea ci, in caml metalelor pretloase, este indicat s4 se Ioloseasca pentru ifieoare fel de material 0 cantitate separata de nisip. In acest feI, eeeuperaeea materialulu! pretios din nlsipu) cu care s-a efecutat s8'blar~ este 'l1)ai u,oarit

Dupl ce s-a e!fectuat ~larea part.ials, lacurile de pe suprafeta protejati se indepirteazi ou solventi, lpentru ca piesele sa nu se piteze. Se men-poneazi:, cit ,suprafe\ele sablate se pateaza foarte ~or cu· uleiuri sau grasimi.

Daci se executi manual 0 sablare partialA, in recipientul cu nisip se introduce cite 0 singutT8 piesi, deoarece aroperirlle .J>8l1iale ale su~ pnate\elor piesei ncu pot -~ista ciocnwilor dintre fpiese (care S-8,r produce d·aci s-ar introduce deodata mai m'ulte pies'e in ace.J.ruji vas d·e $8-

blrare). ,

, In timpul opera~i trebuie sa se controleze foarte des f&lul In - care inainteazA sllblarea, pentru cA daca se constat! ca laoul a fost dislocat de pe suprafe'te~e care ~buie aparate de atacul nisipului, sa se poata interveni imediat prln adaugarea altei pelicule de lac.

Rez-u1tA deci ci sablarea par:tialsJ executata manual, necesiti un timp mai Indelungat pentru executarea completa 18 operatlel. Prin aeeasta metoda sablarea ·pBlI*~ala este ingreuiatA fii de faptul ca, in timpul agitArli recipientului, piesa nu trebuie sa ajunga sa se izbeasci de pere'tU aeestula. Pentru a se elimina acest neajuns recipientul de nisip se captt.u,e,te co cauciuc; In acest tel, nici pere~ii reelpientulut nu se mal uzeaze prln frecarea cu nislpul.

e~ Sablarea eu acoperiri ceroase, 0 metoda rapida pentru pregatirea pieselor in vederea saolarilor partiale este metoda acoperirilor oeroase, care se bazeaaa .pe utillzarea materiilor ceroase pentru a se reellza crusta de aparare a suprafetelor ce; ttrebuie sa r&minal mtacte .

Ceara se amesteca Ia eald cu oolofoniu (saetz), proportla fiind determlnata de calitatlle ce se eer amesteeului ; ell cit se adauga mai mult sactz, ell at1t amestecul este mal dur ~i mal cas ant.

Acoperirea suprafetelor piesei se face tot la cald, Amestecul se incalzeste usor .pentou fluidificare; in acelasi tlmp, ~i piesa este supusa unei usoare Incalziri, Dupa depunerea substantei ceroase, pies a este 1asata sa se raceasca .. In timpul sablarii, temperatura Ia care se luoreaza nu trebuie sa atinga valori Ia care crusta ceroasa sa se Inmoale.

"Acoperirile ceroase 'nu si~t prea rezistente la sablare, Din ecec;lSti cauza este necesara dozarea [udicioasa a presiunii ·~i vitezei aerului eu care se Iucreaza ~i alegerea corespunzatoare a marlmii grauntelor de nisip eu care se sableaza. ,

Totodata, intreaga oper.a-p,e a sablarii partiale t;rebuie sa se tennine Inainte ca nislpul sa fi distrus complet crusta eeroasa de ap~r.a·~~

. .

f,. Coreetarea eonturulul. Dupa terminarea sablarii parttale, partile acoperite se curci1i de materia1ul care le-a ap&rat de partleulele de nisip. Curiyarea trebuie facuta cu m·ulta atentie, ca sa nu se strice finlserea su-

prafetei caIre a fost acoperlta, ' ,

Uneori, curatarea se poate realiza printr-o usoara lncAlzire fii ,tergere a, suprafetei. In alte oazuri se ,utilizeaza metoda dizolvaifii intr ... un 501- vent corespunzator ; in acest .scop se folosese benztna, benzol, aleool me7 tllic, aloooletlhc, acetona, acetat de amil (tiner), tetraclorura de carbon sau oricare alt solvent corespunzator substantel utilizate pentru acope-

•

pre.

" ,1DupA Indepartarea aeopeelrli se controleaza calitatea sablii·rii partlale.

Un~ri se constata ca. marginil~ suprafetelor sablate prezinta franj~uri, sint neuniforme IIi nu sJnt net delimitate fata de suprafe1ele nesablate,. lucru care nu este de dorit. In aceasta sitUl81ie trebuie sa se coreoteze cootu-

~rl~. .

Corectarea se face trasindu-se eu un ,ac de trasat linia'de demarca\ie neta dintre suprafe\ele sabla~ ~ cele nesablate, linie care constltuie conturul desenului .. J.,tIcurile dlntre suprafa'Fi sablati ~i marginile eonturu-

lUi tl'8sat neataoate prin - sablare se corecteaz8 prin ·ciocAnire finl cu virftul unuit'sc ~ de b1.aSat,~ itstfel incit S"pra£ata defecta sa C8:pete 8spect de suprafa14 sablata"

In executarea corectarii, importanta este alegerea dimensiunii acu-

lui de trasat ,i virful·ui lui, precum ,1 foria· eu care se aplica lovlturile cu acul pe suprafa1a ,de cectlfi~t~ ~

Pentru a se obtineo corectare buna se Iac mal Intil incercart pe suprafata unei piese ajutatoare, corectindu-se elementele, pentru 0 cit mal buna imitatie a 'sablarii. Rezultatul corectarit depinde de indeminarea si

de experienta celui care ef'ectueaza operatia, ~

Q.

6

.c

r ·Chitul.de gravura se prepara din ·250 g colofoniu (saciz), .125 .g .ghips

ala~stTu. ~1 125 g praf ·de creta ;. amestecul se face la cald, ·in colofoniu

t~lt. .

. ·Pentyu tgravura slnt necesare si unelte de desen, precom E?i stiche-

lele .(d~l~lle) cu care se executa gravu.ra propriu-zisa.

Stichelele se Impart in trei categorii :.

_. stichele-outit (sau onglete), care au forma unei .lame ell fetele rotun:_iite si ~~ul,ascutit. Acestea se titilizeaza Ia gravura Hniilor *t" a santuri lor subtiri ;

. . - ~ti~hele .~late (sau e~~.)~ ou Ietele lamei .plate .sl taisul drept.

Aoestea ~nt .. utl1!zate la ~an~url. ell fundul drept .sau inclinat: stichele ~lroulare (sau gu]e), ·care servesc la realizarea .. santurflor

eu. fundul rotunjit. .

Teate stichelele se fixeaza in minere deIemn, de forme diferite care trebuie s~ p~ta fi~bi~e prinse in rntna !if pe care sa se :ppata lovi eu ~lma.

In sfirsit, mal Slut necesare : ·0· rigla ·metalica, razuitoare drepte ~i curbe, precum ~i. pietre de asoutit,

.. c. Ex~cu.tarea sculelor pentru ·gra'\'"at. Principalele scule ·ale gravoruIUl sint ·.daltlle de gravat sau stichelele de diferite forme si dimensiuni. ~cestea. se obtin din bare de otel de seule lungi de .10-15· em, cu .sectiunea dreptunghiulara, 'avlnd Iatimea de 4·-8 mrn si inaltimea de· 2-.4 mm. Bara se fnsoneaza prin prelucrare la polizor, dind lamei forma necesar~~ D~ca se ~nf~~~ioneaza. un stichel-cutit, cele doua fete ale lamei se dega.Je~az~ astfel inclt ·sa capete .in sectiune forma sectiunii unui cutit. In aeelasi tirnp, lama se subtiaza putin catre virf : .acesta se teseste sub

un unghi .de 30-40°. .

. .L~ ceAlala]t ~a~at., .pe 0 lungime de 3-4 ern, ·m~terialul se degajeaza ast~el ~ln:clt Ra., :alba fo:rna unei piramide foarte .alungite ; aceasta .parte alcatuieste .coada sculei, -care se introduce in minerul de -lemn,

Stichelele -se pot obtine s! .prirr .forjare la cald.

Important este ca suprafata stichelulul ~a. fie neteda, fa'l~a. asperitati sau muchii taioase, pe toata lungirnea lui in '·afara de virf, deoarece in tin;p;tl gr!l'Yarii, Iuoratorul deplaseaza in permanents degetele mare, aratator ·~l inelar pe toata .lungirnea stichelului.

v C~ada ~ti'Chelului trebuie sa aiba. sectiunea dreptullghiulara sau patrata; pentru C3, dupa infigereH ··ei in mi.nerul d·e Ie·ron,. seul,a. sa nu se roteasca.

Minerele dih lemn· de ·esenta tare (nuc~ ~tej.ar, fag} s.e prelucreaza la st~u~g. ~le trebuie sa aiba suprafatabine lustrulta, 'astfel incH sa nu zglrle mIn a ; ·ra form:a, 'el~ pot .-li. de t-ip para, .ciupercii, bila sau. ceapa~.

Rigl~ Jrnetalica ,de o\eI se executa din· lama de atel de arc eu· grosimea Ide ("lteva zecimi de milimetru ~i la~i'lnea de 8-10· m'in.

: ... Ra:uito~rele ·:-;e pot exeouta ·di·n· bare· de·· otel de sectlune rotunda sau tnungll1ul'ara sau ··din pile vechL Pent.ru indoirea r<).zuito·arelor curbe, dupa aju..starea· la sectiunea definitiva, 'ac.estea s·e decaJesc .pentru a nu se.rupe"

..... d·~ A·Cilirea. ,tich~~elor .. §~ichelele,. f.~ind scule a~chietoare, trebuie $8 alba Vlr£ul sau ·muchla ·de talere· foarte tari1 decl "foarte bin·e calite .. Pe·ntru obtinerea dU1ritatii n·ecesare ·se aplica tratame·ntul termic corespunzAtor ·calit~i otelului din· care este vCo~fectioh~t· ~tichellul. Soula· se lncilz~te, in intregl~e,. pin! la ~u, adi-ca· pIn! la· circa 80QoC. Ihcalzirea se face de

a. Generalitatl, Gravarea este una. din metodele sail procedcele de baza .pentru ornamentarea bijuterrilor. Desi meseria de graver .poate .constitui 0 meserie de sine statatoare, un bijutier trebuie sa cunoasca temel-

.~ ~

me ·~l ·gravarea.

Gravarea .este operatia de sapa.re in supraf'ata unui material a desenelor sau ,a .literelor .. Ea se .·p·oate executa .pe un mare n!uma,r ·de materiale, ca : Iemn, os, ebonita. materiale plastice dure, rasin! sintetice dure, rnarrnura, ehihllmbar, stichl etc., precum si pe metale .~i. aliajele lor. r

Desenele se pot realiza in relief sau prin saparea contururilor lor; ·gt-a·v·ul·a corespunzutoare acestor sisteme se .numeste gravura in pozitiv sau in negativ.

Pe metalele .pre.tioase.; ca sl pe «ele ·CO'lTI'une se pot executa .gravur!

ornamentate, stampile sau ernbleme, .

Pe oteluri .se graveaza stante, stampile, poansoane OU. marci, litere, texte, cifre sau numere pentru imprimare eu tus .sau prin presiune etc.

In cazul literelor, textelor sau cifrelor, notiunea de negativ este legata si de scrierea inversa (in o=linda) a. acestora, Gravura negativa a acestor semne se Ioloseste pentru .ca, prin aplicarea lor pe 0 suprafata (in vederea Imprimaril), textul sa apara in ordinea si forma normala de citire,

. .

b. Scule folosite la .gra·~vat. Pentru executarca gravurii ecte necesar

in prirnul ,rind un suport sf'eric de fonta sau de otel (fig. 114, c) suflcient de mare (cu diametrul ·de .aproximativ 10 om) si greu, pe care se !prind piesele ce trebuie gravate. Suportul .se asaza ·in ·scobitura unei perne de ·piele (fig. 114" b) umplute eu nisip ; pe aceasta perna, suportul poate

avea orice fpozit\ie (dreapta sau Inclinata), astfel incit piesa sa fie cit mai la indemiha celui ·ce 'lucre-aza.

In su]x>rt este montnt :un ~tift sa·u· un ~ul'tib· in :.c-are se ]Jo·ate bloca o· piesa dlindrica Ide .1emn~ .numita ·plot (fig~ .114, c), pe. ca·pa·tul careia se fi~ xe·aza, eu iajutorul chitului specia1 de .gravura, 'piesa 'Ca:re se ~prelucreaza.

Fig. 114·. Pi~se suport. pentru gravura.

preferinta Intr-un cuptor electric, eu temperatura, controlata, CAlirea propriu-zisa se executa pe 0 treime din lungimea sculei, socotita de Ia: oapatul dlnspre ta~. Racirea brusca se face introducindu-se vlrful ~ti.chelulu! in ulei, api SBIU alt lichid cerut de condlttile de cilire. Calirea cea mai dura se obtine introducindu-se scula de otel incaIzit8 in mercur ..

Trebuie 1nsa sa se ia in conslderare .faptul ca, cu ctt un otel este callt mal tare, ell atit este mai dur, dar ~i mal casant ; :prin urmare, taisul unei scule care a fost prea tare calita se sparge usor. Pentru a se preintimpina ' acest inconvenient, se oblsnuieste ca dupa calire sa se apliee 0 revenire, prin incaIzi~e La 150-200OC f;i raclre lenta. In lipsa -unui "pirometru, temperatura de revenire se epreciaza . prln observarea culorii pe care 0 capata otelul, !Ii anume 0 nuanta galbena-albastruie,

Dupa calire f?i revenire, stlchelul sa cura,a, se ~lefui~tet Iar in cele din urma i se ascute virful sau tai~ul. In acest scop, pe tesitura v1rful'lli se ia 0 fata plana pe tocila. Se preifera utilizarea tocilei .cu piatra. de gresie, deoarece aceasta lucreazi cu vtteza mult mai mica ddt a poHzo-

rului, ~i deci nu se risca decalirea taisulut in tlmpul -ascu.1irii~ - "

Dupa asoutirea pe tocila, talsul se finiseaza pe 0 platra de ¢ei ,i

apoi pe 0 piatra de K-ansas sau Mlssissipl, ~ -

e. Exeeutarea prin gravare a poansoanelor de liters ,i elfre, Poansoanele sint tije de otel, ell care se pot imprima, prin batere "Ipe meta1e sau pe .alte materiale, cif.re seu lltere. Ele se executa din bam de otel ell seopunea patrati, avind latuea mai mare decit -iniltimea cifcelor sau a literelor.

Din aceasta bars se debiteaza ,buca~i de otel ou lungimea de 8-10· em, La unul din capete, muchiile lor se tesesc putin ; aceeta este oapatul pe

~reseoore~ :

La al doilea eapat se executa 0 SUlb\i,ere prelungiti (pe 3- -4 em), In forma- de trunchi de piramida. Capatul trunchiulu! de pil'amidi se ajusteaza plan, perpendicular pe axa tijei poansonului : pe aceasti supl'afata se graveaza litera sau cifra dori"ta. In aoest SlOOp se traseaza litera sau citra, inversata. In general se executa poansoane pentru imprimaTe prin batere, in care literele ~i clfrele sint caractere de tipar,

Pentru ca trasajul sau desenul sa poate fi vizi-bil pe suprafata otelului, aceasta se uda eli apA ~ se fceaca eu 0 buoata .. ; de piatri vinati. In acest fel, suprafa~a devine ~iatica (din oauza cuprarii), iar desenul apare

vizibil ~i nu se poate sterge in timpul prelucrarii, .

Apol se graveaza eu ,adu.torul stichelelor, degajindu-se materialul in afara si in interlorul contu~,urilor literei gau ci·freic

Atunei clnd litera sau cifra trebuie sa aiba coama ~ita, adincimea de sApare trebuie sa fie m"ai mare, iar dupa terminocea degajBrli materialului, coama se obtine prin ajustarea muchiei en 0 pili fini.

In mod obi:?nuit, adinclmea de sapare este proportionali eu rnarimea literei sau -a cifrei ; p·entvu dimensiuni1le cele mai folosite, adincimea' este de 0,5 m,m~

eu cit materialul pe care se va folosi poansonul este mai moale, cu aUt liteca sau cifra trebuie sa fie mai scutiti ~i, invers, daci. poansonul este destinat sa fie utilizat pe materiale dure, tatuml literei sau dfrel

tTebuie sa fie mal pu"Un inclinat.. "

._. ~. .-

pupa grava.re"8 selllllwui pe capul poansonulUi. materialul de ,pe

margini poate'·fllnlAturat cu pila sa·u chiar 18 polizor.'

Uneorl, pentru obtinerea scoblturllor rotunde din planul unei ,lite,re sau cifre se poate utiliza burghnil.

Virful poansonului este supus unei caliri durei pe 0 ·lungime egall cu 2-3 ori adlncimea literei sau cifrei.

•

Dupa calire, poansonul se curati cu 0 perie de si·rma.

f. Reguli care trebuie respectate pentru poansonarea cifrelor ,I a literelor, Poansonarea este operatia de imprimare prin batere a unor semne, pe suprafata pieselor sau materialelor .. Sculele tolosite pentrlt im1primare se numesc poansoane.

Poansonarea se foloseste pentru marcarea matertalelor ~i a pieselor, pentru numerotarea lor sau pentru imprimarea unor modele ornamentale ...

, Pentru sorierea oriearu! numar sint suficiente noua poansoane, deoa-

rece cika 6 ~i cifra 9 se obtin cu acelasi poanson, .

Pentru a se serle oriee text sint necesare 25 de poansoane cu literele alfabetului.

Pentru ca la scrierea unui numar sau a unei litere sa nu se fa greseala de a se, bate un semn inversat, se obisnuieste ca rpoziti6 normaia de imprimare sA se marcheze printr-un semn pe partea superioarA '8

poansonului. _ .

Imprimarea cifrelor sau a literelor se executa asezlndu-se poansonul perpendicular 'pe suprafata .pe oare se imprima semnul, In pozitla normali a poansonulul, Scuta trebuie aplicata co intregul eontue al semnulul pe suprafata pe care se Imprima, AiCeastA asezare este ebsol1ut neeesara, - deoa-rece numai in acest fel Imprimarea semnului va fi uniforma~

Ci:frele· SaJU literele unu! numar sau ale unui text trebuie sa fie imprimate uniform, edica sa aibi aceeasi grosime si adincime .. - Acest lucru. se_obtine nu numai prin aplicarea eorecta a poansoaneloe; ci ~l prln dozarea cit mai uniforma a loviturilor aplicate in capul acestora. Neuniformitatea i~primarii va fi ell at1t mal accentuata cu cit cifra sau litera are ·proftlul mai ascutit. Totodata trebuie acordata 0 atentle deosebita "i allnierii

semnelor unui acelasi text sau numsr. : .,

g .. Gravarea cifrelor ~ a literelor co earaetere calQlrefiee sao artIstlee.

Pentru a dobindi indeminarea necesarl In minui-rea uneltelor de gravare, la inoeput se executa Iiteee ~i· eifre singulare, rnai intti dtepte i!li apol Inc1inate. in acest scop se foloseste o tabla ou grosimea de circa 2 mm ~i suprafata patrata ell latura de 3-4 em ; tabla se indreapta, se curat'8, iar dace. este de alama sau de un aliaj aseminBtof se freaca eu pu\inA pulbere de piatra ponce, pina tind suprafata capita aspect mat, utllrlndu-se in acest fel trasarea, care va aparea in trasaturi strilucitoare fata de restul &upra-

fetei." .

Tabla se fixeaza cu ajutorul chitului san .a1 cimentului de g-ravuri, in capul piesei de lemn nUlmita plot care, la rlndul ei, se fixeaza in suport ~ ,plotul poate- fi ~in'u't ,i ln minE!.

Dupi ce chituI s-e. rAcit, se tr-aseaza desenul ,i apo-i se executA gravarea . .$tichelul se tine cu minerul rezemat in podul palmei ,i ~egetul ariitator rezemat de lama !Jtichelulut "~etul eel mare de J_a mIna care tine scula se prop~te tn marginea .. pteSeJ. pentru a fmipiedica 0 even1uali scapare ,8 scti.1lei In tfmpul 'tmpingerll; totGdati, degetu,} mare reazeml "i

ghideQzA lama fftichelu'lu1 (fig; 115).' '

Tai~ul stichelului se 'impinge in lungul isernnului trasat pe suprafata placil -de metal avindu-se grija ca la inceput aschia care se degajeaza sa fie subtire.

La capatul final al semnului, sti ... chelul se opreste sl prin rezemarea lui de degetul mare al miinii drepte, aschia S~ Intrerupe brusc 1~ capatul santului, lasindu-se astfel un prag .pentru talerea urmatoare : rotindu-se apoi plotul ell 180°, se formeaza ~i in capatul celalalt al .semnului un .prag aseman ator,

Santul se adineeste, atit cit este .necesar, prin trecerea stichelului in ambele sensurl, de mai multe ori.

Forma peretilor sl a fundului santului se obtine cu stichele cor-espunzatoare (cu tai~ plat sau semicircular) ..

Daca se executa semne eu contururi rotunjite (curb e) , se procedeaza in acelasi fel, numai ca, in timpul lmpingerii stichelului de-a Iungul semnului trasat, ou cealalta mtna se .roteste plotul in mod corespunzator, degetul arata,tor sau inelar al miinii in care se tine stichelul, fiind 'rezemat pe pies a; sau pe plot in tot timpul .. cit stichelul se impinge de-a lungul direi care mareheaza Iinia ce trebuie sa fie gravata.

La inceput se -tr,aseaza numai Iinii subtiri sl putin adinci.

. D~' exercltil filcute .pe alama se poate trece la gravura pe placi de aur ~i de argint si numai dupa aceea de platina, deoarece aceasta este mai dura ..

·OraViarea cifrelor si a .literelor combinate. Exersarea pe litere .si cifre singulare se face in vederea obtinerii indeminarii necesare pentru gravarea textelor, numerelor, moncgramelor si desenelor, cu sau fara Inflo-

rituri. .

La gravarea textelor sau a numerelor compuse din mai multe cifre trebuie sa se tina seama ca toate liniile de aceeasi grosime sa alba aceeasi inclinare.

Unele semne tau grosimi diferite de-a lungul aceleia~l linii. Pentru exeeutarea acestora, ~tichelul se cond'uce astfel ineit.:pe :p6rtiunea in~gro~ta a liniei sa se accentu·eze apasarea virfuflui taietor, iar la ie~irea catre linia subtire sa se mi~oreze aceasta Hpasare. In. acela~i textt liniile de l~iitura intre litere trebuie sa aiba 'ace.ea~i grosime~

Gravura nu se poate executa pe oteluri ca.iite ·cementate sau 'pe suprafe·te acoperite prin' cram·are dura.

Cind se executa gravarea ffia.nuala a a.celuia~i dese'n .pe m~i multe piese, se ,graveaza 'mai intii complet ,prima piesa~ Apoi, pe suprafa¥l ei se aplica ~ de impriin·erie ~i se ~.terge ll~OL, asHel in'cit sa' n'l\ ram ina. exces

Fig. '115. Mod de prlndere ·a suportului sl stiehelului In timpul gravariL

de tus pe suprafata gravata. Peste .plesa se asaza 0 hirtie, iar deasupra ei o bucata de plnza peste care se freaca user eu 0 tija. rotunda sau cu muchia rotunjita a lamei unui stichel ; in acest fel, desenul se imprima pe hirtie.

Pinza se ridica ou g.rija, se scoate hir'tia si se .aplica pe suprafata euratata a unei piese noi ; se freaca usor .pe spatele .hirtiei 'pina cind t~Ul. de pe hirtie imprima desenul IP.e suprafata piesei n:oi. In acest fel, desenul se reproduce (sau se copiaza) pe a doua placa, Dupa usoarea tusulul pe

a doua piesa se poate trece la gravarea ei. .

. Gravarea cifrelor si a literelor negative, Semnele folosite la m arc are , sigilare, stampilare etc., trebuie sa fie gravate in negativ; aceste semne nu trebuie sa poata fi citite direct, ci trebuie sa' .apara in forma ~i ordinea lor .normala numai dupa Im'prlrnare ..

Gravarea in negativ se face .absolut in acelasi fel ca '~i gravarea in. pozitiv ;. singura diferenta apare la copierea ~i transpunerea desenulul pe suprafata piesei care trebuie gravata.

In acest RCOP se deseneaza mai intii textul (sau numarul) ell to.ate semneleIn pozitie norrnala .. Desenul se executa in tu~ de imprirnerie (care se usuca greu) , pe 0 hirtie ce se aplica apoi ell lata in [os pe suprafata ce trebuie sa fie gravata in negativ.

Se trece epoi user, de mai ·multe 01'1, cu un miner rotunjit de lemn sau cu muchia rotunjita a stichelu lui , pe spatele. hirtiei care contine desenul, astf'el l'n(-it tusul inca ud sa imprime de pe lrirtie pe suprafata

piesei desenul In negativ. :

Cind se considera eel desenul s-'a imprirnat, hirtia trebuie indepartata, Pentru ca aceasta operatie sa se realizeze fara' deforrnarea desenului, hlrtia trebuie sa se rrdice in sus printr-o rniscare brusca sau trebuie flxata pe placa (prin apasare) pe una ·din rnargintle ei, rtdicindu-se usor - din partea opusa.

Inainte de apllcarea hirtiei desenate pe supratata de gravat, tusul nu trebuie sa fie .in exces, deoarece surplusul fie va intinde pe toata suprafata piesel in timpul reproducerii desenului, Din aceasta cauza, desenul se deformeaza, detaliile .lui dispar, ia,r gravure nu se mai poate executa in conditii bune.

. h. Exeeutarea stampilelor metallce. .Stampllele metalice se pot; grava pe ·cale enecanica sau pe cale manuala deoarece in general sint executate

cu caractere de tipar .. Se des-erie numai prelucrarea lor manuals. .

Starnpilele rnetalice simple sau combinate se executa de cele .mai multe Dri pe placi de bronz si se graveaza in negativ, In general, executarea gravurilor negative. se deosebeste de. gravarea decorativa, prin metalele folosite si prin .felul prelucrarii. Insa~i prinderea piesei care trebuie : gravata este deosebita in cazul gravurii negative sl .mai ales al stampile ... lor metalice"

In timpul folosirii, ~tampilele meta.Jice sint afectate de ·uzurl irtl~r.l·tan-te datorita solicitarilor dese la care~ ·sint supuse. Din 'aceasta catizs., ~tampilele se executa din bronz (care este 'mult mai dur· dectt alama),' iar uneori chi,ar din ote1 ..

In .mod obi~nuit, 0 ~.tampila metalica n'u rezista la rna;.. mult de' 100 000 de 'utilizari, du·pa care textele sau em,blemele .IliU se m'ai imprima eitel, din caruza uzarii suprafetei ~tampilei. Pe de alta parte, 0 data ell warea· s.uprafetei se. redJJCe 'a4incimea gravuJi,i. fapt care face ca· ,tampila

sa se' imbicseasca .. foarte des. J ~ ;

In gravure deco-rativ8, operatie de gravare se executa prin !mpingerea cu mina a ,tichelului, deoarece se l-ucreazi tn general pe metale moi; in gravura de negative, gravarea oonsta din baterea eu cioeanul in coada ,tichelului, tntrucit rnetalele in care se executa -aceste gravuri sint dure~

v Da~a se executa 0 stampila de otel, aceasta se graveaza cind materialul este necalit, adic.a moale ; dupa terminarea gravurlt, piesa de otel se 'pcate cAli .. Calirea se aplica numal 1a acele ~tampile de otel lao care, datorita tormei ~i suprafetei lor, DIU exlsta pericolul ca suprafata .gravata sa se deformeze in timpul tratamentului termic, Din cauza acestui pericol,

gravura se executa uneori pe oteiul nedecalit. .

~ Cutltele 'sau stlehelele Iolosite Ia gravarea acestor stampile trebuie sa fie ·1a rlndul lor foarte dure, adlca tai~urile 101' trebuie sa fie calite foarte tare. In-wctt 0 data ell cresterea duritatii otelul devine mai casant, trebuie sa se ia masuri eorespunzatoare in sensul C"a~, pentru a se pretnttmpina spargerea taisului, este necesar sa se dee 0 forma care 88-1 facs rezistent la eforturile la care este supus. Forma taisulul seulelor folosite la gravarea materialelor dure este putin alungita, iar tnclinarea. :~i.turii virfului este de 45-5Qo, Datorita acestel forme, vlrful stlchelulul este mal gros ~i mal rezistent 1a eforturl ; in schimb, pentru aschlerea metalului cu aceasta scula este necesara 0 fortA s.porita~ Din aceasta caUZB, gravarea stampilelor in negativ se executa prin Iovtturl aplioate In coada

fj tiehelulul, .

Daca lovitura se executa ell ciocanul, stiehelul nu se mai introduce in miner, ci Ioviturile se aplfca direct in ooada aeestuia, Daca loviturile se aplicA· cu podul pa 1m ei , stiehelul trebuie sa fie prevazut eu 'un .. miner

In .fo~ma de ciuperca sau de ceapa.. ....

Pentru a nu se produce accidente pein crBparea minerului, stiehelele au la capitul care se fixeaza tn miner un prag in care mineru1 se propteste, tmpiedicind in acest fel ca coada asou1iti a sculei sa pitrundA din

ce in ce mal adinc in mfnerul de lemn IIi 58-1sparga. -,

Gmvarea proprtu-ztsa se executa ca sl gravarea deeorativa, - numaf ca ItS. exeeutarea stampllelor, pentru prtnderea corpului ·~tampilei In timpul Iuerulul, nu se mal foloseste nici plotul :?i nici cimentul pentru gravura. Deoarece prin efortul apllcat dMtlloJ~ 'ii_ ~tichelelor, efort care se transmlte piesei, aceasta ar putea sa se smuIga de pe chit; piesa se fixeazA astfel ~nt~-o menghina ~ezata pe un post ament , care are poslbilitatea sA fie 'rotlt. In acest fel~ in timpul lucrului piesa poate fi a~ata intr-o pozitte cit mai convenablla ..

i. Exercitii pentru deprinderea indeminlrii .Ia gravare. Se va incepe prin copierea 4i gravarea cifrelor ~i literelor de tipar pe plAci de alaml ~.i -CUprull Mai Intii se vor executa cifre singulare pe alamii ~i apoi pe cupru, acesta din urrna fiind mai moale ,i mai greu de gravat din punetul de vedere al oonducerii IJtichelrul-ui, ,i al posibilit8tii de corectrare a greselilor, care - in majoritatea cazurilor - slnt "linli sirite", adica ietite din :fig~ul trasat. Clnd gravorul va ajunge sa graveze pe eupru corect, atunci va putea avea siguranta ca va putea grave aurul ~i argintul, acestea comportindu-se la gravare foarte asemanator cupoului.

Se va trece Ia gravarea literelor marl de tipar ¢ apoi a literelor

... ...

II11Cl.

·-Se·vor fac::e apoi exercit.ll'de eompunere e nomerelor eompuse ~ a textelor simple. Se va cia 0 atentie derosebita la aliftlen!& dfrelor ~ lite-

• •

()

Fig4 t 16. Cifre si Htere ~liirarice miel ..

Fig .. 117.. Litere caligrafice marl - simple.

Fig. 118. Litere caligrafice marl ell inflorituri simple.

relor ,i 1a spatiile dintre aeestea, Trebuie avut In vedere cl spatiile. ~ntre litere trebuie sa fie diferite. AOOst spatlu este in f.unctie de tipulliterelor!

Se vor grava in continuare dfr-e ~i Iitere oaligraflce rna? w ~i m~' (fig. 116 ~i 117), gravtndu-se 'la tneeput in ,~fir ~ simP~U.c,. adlC8 pe ... , ~ singuri linie de trasa], Se va trece apoi la gr~varea In fire paralele, dindu-se cifrei ,i literei un aspect de grosime; i aceasta g~ime t:-ebule sa rezulte 'din gravarea depArtata a liniilor de contur pe portlunlle lngrof;ate

ale lite-rei !ji in final prin obtinerea ingroJjArii literei pe porpunile necesare prin ,ad1ncirea progresiva- a adlncimit ~n~ului sapat pe aoeasta 'pOtV.une~.

, Se vor face in continuare exercitti pe .litere ~i texte scurte compuse din Htere ou un minimum de Inflorit~ (fig. \18), pe Jitere ,,grase" _ tnflorate (fig. 119) ,i pe litere .,inalte" in:floratp <.flg. 120). Dtmgile innegrite ale acestor litere, care dau ·efectul- -de umbra,· se vor sips. co ,anturi

adincite.

Pent:u· ·~epr~nd·eT.ea execut~rii chenarelor se vor copla, .trasa .~.i grava modele din figurtle 121, a, b, c; il, e.

Dupa ·ce se VOl" grava colturi de chenar separate se 'vor executa chenare complete prin gravarea celor ·patru colturi ·~i ·unire.a lor -pritt; .liniile corespunzatoare,

Liniile .ingrosate mai mult pe desen (fig. 121; c, d) se vor executa in linii duble, interiorul Intre aceste Iinii hasurindu-se, iar Iiniile .ingrosate mal ·putih· (fi.g. 121 ~ e). se VOl' executa in santuri adincite mal mult.

·Se va trece apol 1a executarea monogramelor simple (fig. 122) ... Se va incepe .cu monograma din pozltia 16,. treeindu-se ·apoi la monogramele .din pozltiile 12, 24t· 23., 10 siapoi la celelalte care sint mal greu. de executat ..

In. figurile 123-, ·a iii b .sin.t ·reprezel1tate rnonograme complexe, care se pot executa conform modelelor sau .dtn cornbinarea Iiterelor-dln monograme diferite, avrndu-se i"nsa grija. de ell se udapta tipul de .Iitera corespunzator. In acest sens se ... pot .ccmpara rnonogramele din~-fig·u;ra. 123,· a poz. 10, cu acea de la paz. "12 unde ·se observa ·'eel nioi .. :M-~i nici L nu sint

lie ace ~~.~i tip.. .

Tlpulde .scriere din .figura 12.3, :0. .poz. 20 cste un scris care se executa rnult alungit (In desen n Iost redusa inaltlmea de ·.ci'rca. trel ori, pentru aceeasi latime) .. Acest soris trebuie astfel ·ex·ecutat .incit vazut din fa~a~ perpendicular :pe desen, sa. nu poata ·fi citit; ·el aparind numai .daca este citit in lungul Iiterelor, Tipul acesta de serfs -se preteaza Ia monograme Sail flume gravate pe porttigarete sau tabachere plate de buzunar flind ·d·e un remarcabil efect, .cind se executa bine.

lncazul monogramelor ·eom'pl'exe "(fig. 12a~ b) se .observa ca ·;monograma tripla· de Ia poz 12' nu ar 1i clara (vizibila) daca Iiterele nuar putea. fi. diferentiate prin ornamentatia lor dif'erita.

Diferentierea literelor se mal poate realiza .si prin smaltuirea en srnalturi colorate, in care caz gravarea se reduce la executarea ·de paroane pentru .depunerea de email- co-Tarat opac sau pentru exeoutii in tipul "guillochisn ·san "B-asse-taile'·'; ·.pentru email transparent,

In cazul srnaltuirtlor ,,.ajou~·" a unor portiuni ·de .monograme gravate, se va avea ,grija sa se lase; in .locurile unde. este necesar, punti de .sustinere a .Iiterei, astfel incit srnaltul din portlunile deoupate sa· nu poata cadea.

In .figura 124 sint reprezentate modele. de ·grlavu~ra pentru orriamentarea bljuteriilor, iar Ia .poz. 9 din -aceasta figura un model ·de gravare

.plana·,. de litere care .Jmita relieful. . .

In figura 125, a este reprezentat un .model de litera ·;inflO:tata singulara. Infloritura se .·poate aplica la orrcare alta Iitera. Cimpul nergu al bazelor .llterei ·propriu~·zise· se lasa in relief .. In figura 125". b, c~ ·'d ~l e. sint reprezentate modele. 'de gravure care se pot executa pe suprafete curbe .cum at fi ·de exemplu pe cam rnetalice sau pe supratete plane la taba-

chere, -cutii etc. In Ilgura 125,. r este reprezentat un model .de capat de bra-

tarA. .

•

Fig. 119. Litere mart grase inflorate ..

Fig. 120 .. Li tere inalte inflorate.

14Q·

.. ."".

In figura 1.26, Q,. b, c, d, e, f sint reprezentate modele degravura care se preteazala aplicatil de 'bordura. FIgura 126,. a, b· se poate· repeta de rnai multe orl oe perireria unui vas sau a marginilor unei tavi. 'Se reoomanda c cent rare justA ·a. modelelor din figura 126, c si d, .acestea avind ·0. parte centrala a. desenului .care este birie ·sa· fie. pusa in evldenta prin .pozitia care i se da .. Aceeasi indicatie este valabila ·~i pentru rnotivele din fi.gura 126,. e, f.

= - ....
r m ;~
o·
•
•
. .
, ...
.. I.V d








·_r-
, li&._ ' ..
:. :

-

-

..

C·

·o··o·o··p.oooooo··

or II

o. o .

dT

·a

d

-0 tr

Ilia

e·

•

4 •

F.ig~ 12111 ·¥odele de ehenare peiltru aravuri..

liS

:=;:;

-.

2

8

(5

IS,

9

-17

J

10

18

2J

1

ii

~ 25

26

. tl

I)

19

28

Fig. 122. !\rfonograme simple.

3

.4

21J

21

20

r

1

f

2

3

I'

, .

.,

8

22

9

It

12. '

IJ

8 ..

Fig. 123. Monozrame complexe (b).

1

6

~~~~c-._ <~~~~

7 &

9

Fig. 123~ Monogr'ame cornplaxe (a). ~

14i

15

a

b

·a·

b

c

d

e

e

Fig. 125 .. Modele singulare pentru g ravurfi.

In figura 127 este reprezentat un motiv inflorat i11 care supralata ramasa. libera in mijlocul motivului peate fi gravata cu initiale sau eu '"alta gravura, Poate constltui separat ~i un motiv de gravura pe 0 bratara, pe o tabachera sau pe un' breloc,

Este ceea_ ce se numeste un chenar inf lorat, curb in psul"~ '·Se zice ea:

_ . ,

este in forma; de "papirus~', Iirman' sau "sCriS031'e venetiana", Lind este

gravat ~i utilizat pe verticala.

In figura 128, a, b, C sint reprezentate modele pentru motive gravate in exclusivitate pe verticala. Aceste modele se vor utiliza pe piese ~i bijuterii avind forma alungita cum ar fi vazele rnaltc de Ilori, cutii paralelipipedice, cutii de fard etc. Aceste desene se vor putea utiliza sl partial ca de. exemplu .numai '·casu~a, padurea ~i. lacul din figura 128, a, caste ....

f

Fig. 126. Modele de gr avura pcntr u aplicatii de bordura,

Fig. 127. Model de graVUra (chenar nsu1'· Inflorat).

146 .

147

lul, muntele ,1 rim din figura 128;-b sau medalienul cu cele trei capete de pasarele de Ia partea de sus a desenului din fig,u,ra 12.8, c.

Detaliile alese sa incadreze desenele partiale depind de g·ustul artistic al bijutierului.

. a

"

b

@aplttJ-lul XI

LIPIREA MOALE 51 LIPIREA TARE A PIESELOR DE BIjUTERIE

t. ·GENERALIT A·TI

Operatia de lipire consta in asamblarea elementelor m:etalice (de metal pretios sau cornun) cu un material de adaos, numit alia] de lipit.

Lipirea poate fi. moale salt tare ..

Lipirea .moale se executa la temperaturi [case (200-350°C), este mai putin rezistenta mecanic ~i Ioloseste ca mater-ial ide adaos cositorul sau unul din aliajele acestuia.

Lipirea tare se executa Ia ternperaturi inalte (650-900°C)~ jar materialul de adaos este un aliaj avind la baza .insusi metalul 'din care sint executate plesele 'Care Be asarnbleaza.

Suceesiunea operantlor care se executa in- vederea lipirii este urma-

to area :

- .pregatire.~ pieselor ;

_. fixarea pieselor in pozitia in care trebuie ·asam-blate ;

- pregatlrea Iocului de lipire prin adaugarea fondantilor, si 3. materialului de adaos ;

- mcalzlrea materiabului de adaos concornitent ell incalzirea pieselor; incalzirea trebuie efectuata in asa fel incit lipitura sa. se execute Ia locul si in. pozitia dorita ;

- racirea pieselor lipite .. Piesele trebuie sa Tam-ina nemiscate in tot timpul racirii. .

2. SCU·LE P·ENTRU LIPIREA MOALE

. C

.,

. Lipirea realizata la ,0 temperatura sub 400°C se numeste lipire moale.

In general, rnaterialul de adaos folosit la Iipirea moale este cositorul aliat,

Pentru executarea unei lipituri ell cositor se foloseste ciocanui de lipit (fig. 129:, a.). Marimea ciocanului 1 depinde de marirnea sudurii .si de materialele de imbinat prin sudura .. El este confectionat din cupru si are forma paralelipipedica, terrninata .eu 0 ·p-arte prismatica. De ciocan se fixeaza prin Insurubare tija. de otel 2'J terrninata cu mlnerul de lemn 3.

In giuvaerger ia, greutatea ciocanelor de lipit variaza de la 10· 1-0. 200 g. Aceste ciocane de Iipi.t se irrcalzesc in foc. Foarte raspindite sint ins a ciocanele de .lipit electrice (fig. 129, b), care se Incalzesc electric.

Pentru ex·e·cutarea lipiturilor .rnai rnici ~i fine se foloseste pistolul electric de lipit deoarece acesta poate patrunde In loeuri in care nu pot

patrunde ciocane de lipit .normale. .

Fig. 128. Modele de gravura pe verticalA.

149

'Fig. ·1"29 .. ·Ciocali.e de Iipit ..

.. ".

.,

I,

I~

i'

':

Fig~ 130·~ Bide: de .cosit.Or .in capsula de porteIan,

·ciJ.zite 18 300-320~. Temperatura nu trebui~· sa de~easca aaiastA Ii .. mita, .. deoarece, in caz contrar ,. aliajul se oxideaza ,r se fomieaz:a'·~o· cruSta· galbena de oxid de staniu la ·suprefats, oxid oare i"mpiedica Iipirea.

J'irmJ 1(1t,j/zl M;tre I I./I{1 copr«.

3~ EXERctrlI DE LIPIRE' MOALE

, p

Se vor taia 0 serie de benzi din dlferitemateriale ca ! atel, ··Ctiptu~

alama, zinc ~i aluminiu. Lungimea benzilor este de 100 mm, la~imea de 10 .......... 15 'mm· ~i grosimea de .O,3-D,5.mm. . , ~ .. "" . . _ ... ~ ~' .

Se vor' utiliza : un ciocan de lipit. un . pistol electric de lipit, 0 capsula ·de portelan pentru baia .de cositor, aliaj ·de cositor, dscapant ca : apa tare

nestinsa, epa tate stinsa, pasta de lipit ,i rolofoniu (saciz). ~ .

. . . _ ...

" Dupii tndreptarea beriztlor 1?i curataeea lor prin razulre sl (U ~mitgh~l

se vor exe·ou ta urmatoarele : . -

., ~ depunerea unei picaburt de' eositor pe 0 "s-u'prafata. nedecapata ; - depunerea unei plcaturi ,~~. cositor pe 0 ·s·upraf·ata decapata ;

- liplrea unei benzi pe 'alta banda - asezate plan;

- lipireaa doua benzi asezate. in unghi drept ;

__,. .Ifpirea a doua benzi .cap la cap;

- asamblarea in unghi a. douii benzi ~i cufundarea 'lor in bata de cosltor,

Se vor .avea in vedere ·urmatoarele :

- la zinc ,i alama decaparea se poate realiza numa! cu apA tare' nestinsa (acid ,clorhidric) ,in care caz cosltorul prlnde bine ffi .se in.tind~ pe

suprafa\a inca-lzita ; .. . . ,

._ la otel sl cupru daca se Incearca decaparea cu acelasl acid .clorhid ric , lipitura nu se poate executa deoarece materialul se oxideaZa" se

tnnegreste .. ~i oosltorul "nu prinde" ; ,

- pasta de Jipit ,i colofoaiul po~ decapa toate materialele, daca in. prealabilau fost cura-

tate mecanlc ; . , ..

- alumlniul nu poate fi l~pitcu oositor dad . se utilizeaza decapan\ii obilnui\i,; exista ,i decapanti speeiall dar nu sint recomandabill deoa-

rece ~ sin t toxici, scum pi §i co rod an \i;, .

- lipiturile executate lao benzi: cap in: cap nu rezlsta la tndoiri, deoarece li.pitura moale are rezistanta mecanica slaba ;

~ .la llplrea in baia de cositor, toate suprafetele curatate fji ·decapate se acopeeacu co-

HN1ISC "., sitor ;

ctJ,sllor

., - la. lipirea cu ciocanul sau eu piStolul de

.lipit precum ,i la aceea exeeutata !~ baia de co~ sitor maximum derezlstenta mecanica, Iaesam,blar~a a doui benii in unghi drept, se otJtine numai datorita "menisoului" de cositor care s-a format de-a lungul muchiilor de solidarizare

Fl.. 131.' Asarnblilri in (fig, 131, b). Lipitura fari menisc (fig. 131, a)

unghl drept prin lipire~' prezinta 0 reziStenta mecamea redusI.~

Bare··de c(Jl'ellf de .ioasa.lei7~iiJne -(ii-5V)

SchimlAi!or tie fenslunt>

If/ocr

.La pistolul electric de Iipit se incalzeste 10 sirma de 'cupru, .cu diametrul de 1-2,:5 mm, in forma de ,;V", .. prin trecerea curentului electric de jQiasa tensiune, care este .debitat Ide un transformator. Acest transfermat-or este montat in .carcasa 'izolanta a .aparatului. care ··are forma. unui pistol (fig. 129, c), ·.iar ·a.c,:ionarea tragaciului cornanda Intr.erop:atorul-con~

. . ..

tact-or, care- face leg:atura transformatorului cu ·rete·aua electrica de care-

pistolul este legat prin ·cordon. Ilexibil si. fi~a de curent -. Atita vrerne cit tragaciul este apasat, pistolul este in pozitie de-Iunctionare.

Utilizarea ·piS-tolului de Iipit este simpla, 0U·~

.rat .. a. si comoda, acesta .neconsumind curent deeit In timp .ce se Iucreaza efectiv ·ell el, iar unul .din rnarile avantaje este Incalzirea rapida care nu .depaseste citeva .. secunda.

.Ptstoalele electrice .. de lipit se .Iabriea pentru tensluni de retea de 1.20, 220 V sl 0·. frecventa de ·5.0 IIz~ tensiunea de -alimentare .putil1du-se comuta la .dorinta.

. ~ .

.. Lipirea moale se poate executa sl in baie de cos~tor.:· In acest seep, piesele care trebuie Iiplte, bine .decapate (curatate) .in z-ona viitoarei lipituri,

se .asambleaza provizoriu .$i.. se introduc intr-o bale de cositor topit (fig. 130). La scoaterea din baie, dupa indepartarea cositorului in exces, :~i dupa ri\cirea pi.eselor, acestea r~in .solidarlzate de-a lun-

.gul rnuchiilor tn ·co·ntact. Baia .d.e cositor se .realizeaza intr-un ereuzet sau capsulade portelan In-

··CQl"iItJ,relet:'1r1& de. {q.re- 18 retca

Fit;- de cur~"f"·

a

Llpi'll/r a hett8~/slenIJ

b

,.

, 4. LI'PIR:EA MOALE APLIC·AT A LA MET ALE PRE'fI,OA.SE

oxidat nu prinde cositorul, .nu tr ansmi ts suficient caldu·ra piesei !li rna-

terialulut de adaos sl nu se 'poate efectua lipirea... .. _ . .. . . L

Dealtfel cu un ciocan de lipit, din cupru, incfilZi.f prea mul.t (de exemplu, la rosu) si care deci se oxideaza puternic, nu se. poate executa o Iipitura moale, Pe .virful pregatlt nl clocanului se ia 0 picatura de cositor corespunzatoare ca marime si apoi ciocanulse aplica pe piesele care tre-

bule lipite pentru a Ie transmite caldura, . ..

~ Cin? piese~e¥sint suficient de cald.~, cosit~rul se i~tinde "in lungul zonet de 11Plt. Daca este necesar, se mar adauga 0 cantitate de material de· adaos Ia locul de solidarizare H pieselor ~i se preseaza eli virful ciooanu-

lui de lipit, pina cind se topeste ~i se raspindeste pe piese, . .

In tot timpul 1racirii, piesele trebuie tinute nemiscat pentru ca sa" se.

solldarizeze in pozitia fixata, .

Dupa racire, Iocul llpiturii sl .partile Invecinate se spala bine eu multa apa cu. sapun. In acest fel se indeparteaza acidul clorhidric, reziduurile de oxizi, precum si alte reziduuri care au iesit la suprafata.Iipiturii .. Totodata, prin spalare se indeparteaza urmele acide care pot produce mal tirziu oxidarea sau corodarea ·pi.esei. Dupa spalare, piesa se sterge, se usuca ~1 se lustruieste ..

. De.aceea la lipirea ell cioeanul sau eu pistolul de lipit, Iipitura se va

realiza prin plimbarea virfului ciocanului sau al slrmei incalzite a. pistonului, de-a Iungul .. muchiilor de imblnare a tablelor, in care caz .se vor obtine, de 0 parte ~i de alta a irnbinarit, menlscurlle necesare unei bune rezistente .rnecanice.

In acelasi scop, piesele lipite in baia .de cositor vor fi decapa:te pe 0 latime ou eel putin un milimetru mai mare, decit grosimea tablei care se solidarizeaza perpendicular ..

. Lipirea moale este putin folosita in bijuterie si at-unci numai in locurile care nu se vad sau cind piesa .nu mai poate fi Incalzita in intregime, pentru a i se aplica lipirea tare.

.. Pentru executarea unei astfel de lipituri sint necesare : un ciocan de lipit, alia] de cosltor, acid clorhidric diluat ~i solutie ide clorura de zinc.

Aliajul de .cosltor care constituie materialul de adaos contine 500/0 Sn si 500/0 Ph ~i are temperatura de topire intre 20.0 si 250°C,.

Acidul clorhidric diluat se foloseste pentru curatarea aliajelor care contin zinc (de exemplu, alama), iar solutia de clorura Ide zinc pentru ouratarea tuturor celorlalte materiale,

Pentru prepararea clorurii de 'zinc se toarna acid clorhidric intr-un vas srnaltuit in care s-au pus bucatele mici de zinc .. Reactia care ate loc este insotita de efervescenta, incalzlre puternica §i degajare de hidrogen. Dupa ce efervescenta Inceteaza, se adauga tipirig (clorura de arnoniu) ·$i, dupa dizolvare, se fi'ltreaza~ obtinindu-se solutia de clorura de zinc neeesara.

_ Pentru a se putea efectua lipiturile, ciocanul de Iipit trebuie sa fie bine curatat, Virful ciocanului se curata prin Jrecare pe 0 buoata .de tiplrig, in prezenta unei picaturi ·de cositor. In acest fel, pe· virf ·se formeaza o supraf'ata bine cositorita, de care aliajul de lipire aderii foarte bine.

Conditia unei bune llplturi este ca, at-it locurlle de lipit cit !ji aliajul si ciocanul sa fie foarte curate, Daca piesele de lipit nu .sint prea murdare seu oxidate, se poate utiliza pasta speciala de lipit sau saciz (oolofoniu).

Lipirea moole la aur $i a.rgint. Acest fel de imbinare se utilizeaza destul de rar lao piesele de aur si de argint ~i in special la repararea biJuteriilor, cind temperatura ridicata necesara unei lipituri "fa·ri ar ·deteriora piesa- .. Pe de alta ,parte, lipifura .1TIoale are rezisten~a 'mecanica. ·redusff ~i ·n1u· trebuie ·folos-ita in locurile eu solicitari marL Un alt in'.oonvenient al folosi·rii lipiturilor moi este CB, la piesele de aur -sau. de argint, in locul .acestor lipituri ·n'u· se mai pot ~apli.ca niciodata li'pituri tarL Aceasta se datore~te faptului -ca, in· cazul ;unei rnici supraincalzirl a piese19r, ,aliajul ·de cositor se combina la .locul lipiturii ~i in \'eciniitatea ,acesteia, eu ·aurul sau eu argintul, i.a-r atunci rind se via incalzi ,materialul pentru 0 lipire tare, combin.atia se transforma in.oxid care patrunde ·pe 0 adincime .mare in m,asa metalului .pretios, deg=radind·u-l.

Pentru a se executa 0 lipitura moale, piesele se curata bine ell pi1.a, ·prin razulre sau eu ~mirghel, se fixeaza ~i se ung .in 1JJna {'are se lip~te, eu solu.tie de acid clorhidric ·sau ell .clorura de zinc, dupa caz. Virful incalzit al ciocanului de lipit se curata pe tipirig sau .pe sa~iz ~i se acope,rii ell 0 pojghi1a de ·cositor deoarece un virf de· ciocan de lipit~. m,urd·ar ·sa.u

. .

5~ ALIAJE PENTRU LIPITURI T ARI

Alia-jele pentruIipit trebuie sa aiba urmatoarele calitat! :

- temperatura de topire sa fie rnai joasa decit temperatura de ,topire

a materialelorpe cate le imbina;! :: ~ , ... " .

- culoarea sl aspectul trebuie sa fie aceleasi ca ale materialului piese lor care se lipes c. ;

:.- caracteristicile mecanice (duritate, maleabilitate) sa fie ··~t mai apropiate ·de cele ale pieselor pe care Ie lipeste ;

- sa fie suficient de Iluide Ia temperatura la care se executa lipirea,

, In aceasta situatie, la alegerea .aliajului pentru lipirea ·tare.'f .trebuie sa

se tina seama de urrna toarele ; '.,. I . ~. ~ -. ~.j

-. titlul unul alia] usor fuzibil este Ioarte SC8ZU.t, ~~ .. deci Iolosirea unui astfel de material rnicsoreaza titlul global al bijuteriei care se f,a-

b · v ...

rica sau se repara ; .. . ..; ,

. ~ daca montarea unei bijuterii necesita Iipituri suocesive, trebule folosite aliaje diferite din ,p.unctul 'de ved·ere al temperaturii" de tcpire, pentru ca '0 lipitura eXe"cutata anterio:r sa nu se dest~ca atunri clnd se in-

,calze~te piesa pen tru li.pirea urmatoare" . ..: '

Din aceasta cauza, I.n biluterie se ~utilizeaza eel pu,in cinci categorii diferite de ali,aje de lipit, atit pentru aUr, .cit ~i pentru argint .. Aceste!a sint diferen'tiate pr'in numerele 2, 3, 4, 6 ~i 8 ; ell -cit nu'marrul este mai mare, ell ati.t pun-ctuI ,de fuziune este mai ridicat la aur ~i invers la argint.

Caracteristicile -aliajelor folosile pentru' lipirea a-urului !1i argintului

sint :date i"n t'abelul 12.. .;

Aliajele pentru lipirea platinei. sint numerotate in bijuterie, inceptnd eu numarul 1, care indica aliajul cu temperatura de to.pire coo mai.~ridi~ catel, Spre d.eosebire de aliajele pentru lipirea au:tului .qi ·argintuJrui, nume .. rotarea aliajelor pentru lipirea ·platinei n·u are nici·o leg~tur;l. cu titlul sau· c.u ,propot~ia de ·metal fin, ei reprezin tao 0 simpla catalog-are.~-~

153

Te~peratu .. ra de topir~ a I platinei este de 1 775OC, a aurului de l0640C ~fa argintului de··96~~.

Ca -aliaje pentru lipirea platlnei se utillzeaza In special aliajele platina-nichel-:""cup~u...Jcadmiu sau aurpaladlu .

Un metal 'utilimt din ce in ee mai mutt in. bijuterie este paladiul, care Iace. 'parte din clasa platinei ~i.

. este utili~~ in bi}uterie ca inlocuitor al acestela. Datorita proptieta\ilor lui de aliere eu majoritatea metalelor, paladiul permite obtlnerea de aliaje pentru Iipituri tari,

. Paladiul .are un punct de topire de 1554°C ~ greutatea specificS. 12 g/cm31 Este un metal foarte moale ,i din ueeasta cauza este utilizat . aproape numai in aliaje. Este ,.in.alterabil in aer ~i in ape. la temperatura.

mediului ambiant.. L

Lipirea tare (sudura) este una. dintre operatlile cele mai des tntllnite ~ totus] dintre eele mal-delicate, dinmeseria de bijutier, Ea trebuie exe-clitata cu multa pnet!pere p;i acuratete. Ca enaterial de adaos se utili~~za Ia lipirea tare, in general. ali,8'je ~i fo-arte rar metale pure.

6. GENERALITATi ASUPRA ALIAJELOR PENTRU LIPI~EA TA.RE

.. ~ ..

IN FU,~CTIE D.E MATERIALELE 'DE LIPI~

Ali'~jele sint amestecur! a doua .eau mai multe metale. Ele permit sa se coreeteze earacteristicile naturale ale metalelor com ponente , Iuate separat. Aliajele se obtin prln amestecarea me tale lor oomponente, aduSe in stare de fuZiune. Aliajele Ie. rece ou metale dlntre care unul estemereuc,

se' nurnesc amalgamuri, . .

~ Aliajele pot fi considerate ca metale mol, Cll. proprietati ~i calltiti

diferite de ale metalelor components. _. - ,

.. Unele rnetale pure nici nu ar putea fi utilizate in stare pura pentcu

confectionarea obiectelor de bijuterie.

Astfel, platina, aurul ~i argintul trebuie aliate cu cupru pentru a Ie

mArl rezistenta mecanic8, neeesera ..

In aeelesl $COP paladlul trebui~ aliat cu ruteniu sau cu nichel pentru

a-l f·ace utilizabil. .

Nici .cuprul cart! se utilizeaza .ca sa mareasca rezistenta platlnei, argintulul sau aurului, nu ar putea fi folositor la majoritatea lucririlor de gtuvaergerle, daca .DU ar .fi aliat cu alte metale care· si-i mareasc8 .. durl-·

-tatea.

Este cunoscut fenomenul care. face ca din doua metale moi cum .sint. zineul ,i cuprul, amestecate in proportie de circa 331/, sa se obti,na un aliaj numit alami, care este mai dour ~i mai rezistent dedt fiecare din ~e-

talele oomponente,

Taklul JI

CAn.etertstklle aJiajelor pentru IIp.t

Nr.

nUu1 aHajulul. ,. I TeutP~tu~ de

mllnd topire, 0C:

J .. lpHvl peat.ra. 11111'

375 500 563 625- 657.

•

720

756 794 8U - 855

LI,lturl .. 1m arvlat

700

475· 830 712 793 832

·830 800 735 800

. Alierea metalelor se executa "duo scopul de- a 7 mitri. rezistenta meta, lulul. rezultat sl cu . .soopul de a-i schimba ouloarea din .motlve decorative.

Astfel auru] aliat .ln anumite ptQport.ii ·C:lJ arglntul, permite sa se ob. tina aurul verde care are. 0 culoare mult apreciata ·.in ·bijuterie, desi pastrind rnoliciunea aurului nu poate £i utilizat declt -pe ..(l10 metal separat care. rezolva problema rezistentei mecanice.

Alierea metalelor se rnai face ~i ..in seopul .mlcsorarli temperaturil de topire a metalului :de . baza, obtinindu-se materiale de aport pentru lipirea moale ~i lipirea tare ~i care indeplinesc condltia de a fi mai fuzibile

decit materialele catre trebuie liplte. . .. ..

In acest JeJ rezulta ca prin aliere se obtine in .. general 0 marire a rezistentei mecanice odata .cu o .modlficare a ternperaturli . de fuziune, Mai rezulta de cele mai multe ori sl 0 modificare a densltatii. Astfel aurul galben, 'lntrebuintat de obicei in ·bijuterie ejunge la 0 densitate de 1.6,5 desi s.e .stie ca acest aur de 750· .miimi are initial densitatea 19: ...

Trebuie sa ·se retina Insa ea punctul de Iuziune al unui alia] nu depinde nurnai 'de. punctele de Iuziune .ale metalelor. componente ci ··~i . de proportia in care ·~int. amestecate, iar variatia punctelor de fuziune este

in general neliniara. .,

Sint numeroase situatiile In. care punctul de Iuziune este mal mic, decit eel mai mic punct de Iuziune al metalelor componente .

Acest fenomen este ilustrat tn curbele din care. 'l1"ez'ultil punctele de fuziune ale .aliajelor ... cupru-aur .(fig. 132)" -arglnb-aitr (fi·g~ 133) ~~i .cupru-

argint {fig. 1.34}·in Iunctiede .diferlteleproportll ale lor, "

DC °C ·"0
:1100
., .. ·Cv .108*
1100 . .• L' TODD
·I08~
108" Au
9G2 Ag
1000 900


.. I.
900 800

·800~. ----"-_~--.J... __ .J....- _ _.

... 0 20 YO· GO ·80 100 .

. % Cu.

Fig. 13-2.~ Curba de variatte a temperaturii de fuziune la aliajele Cu-Au ..

~·'10 . - 'GO .. :80 "00·

~;" ·Cu·

1000-

20

·Fig .. 134. Curba de variatie a temperaturit de fuziune .la aliajele ·Cu-Ag·

1100 T06'1 1050

.&.
Au
~ ~
......_ ~~
Fig. 133. Curba de varratie a ·temperaturli de fuzlune la aliajele Ag-A~

1000

·050

ftC 962

900 .0-

20·

'10

60

80

100

184

,15·5

T(lbelul ,., (cont~uarel.

..

~ . ..

. :T,lbilii:l .J}1.

'. . . '. .... ~. . ..

" .: .

.~

"1··.4 Aliaj ·de· .I lpli Rqr.,22 kt (IneiwJiv

dentar)":·

~

'·.~20,OO .g .·Iir· fin 24 kt-

a.50 g atgbil fin (~ll.~ :QOO) 1 .. 20 I cupril

--~-t~,----~~------~.,.~··--~---I~,.--~-----.~., .. ---- __ --~·d~~. __ ~~; .. __

j 6··. -, Allaj ·.·de. 11pJ.t.: aurul ·tilum1"nat"(Inc.usl.v. .d,ntarj·

~ ::~~:·6·5.·· .g'. a pf~ :.t:hl/ .. (:l·4~ let)

; 1~·.~1( H'~ ~~gh\t 1lJi t-J.OOj.1 QQQ).~

.,

...

;.........__c., . .......... --.;;.. '~ . ._._. _..... .. _ .. __ ~-.......:.. ....... hl,..· .~. ';;;.;.". .. _--,.._;.--...;. ........... ............_...;,.,;.;..____._,;.. __ ~........._...:.-.._........__~

" " :.

'tf ,: .. : Llp~t~Tl( d~r:a ::p~uttu·.·:?qt ·;p.~~<ig·.:.·kt.; .::. f(f;p:Q.:. 'g aur f$. ki ... " ..... , ..

.,:: .;.. .2..·~.5O: g -. ~.glnt ·iln· (90(f/1 :OQfl).·

.. : ·/f:i5.p· g. c.uPI1l·~·· .

~"""""'-"" • .......,;" .,.. 1IIIiL·..,..-.b--·~· .-., 10' ( .. -hP' ... :' . ',' ,', .... . ..... ~~ " ,'. ~

.,. .3. .... '.: :. ~:.ipt~:q~~·;: m.fj·iit1.e.·:::lt"¢ntr.Q~ ::.a·J;It a:¢ ~ ~ ·:.Jtt ~.,~~Q.Q: g. .~·ur ~::Jllt.t:: . . ~ ..

: .. : ... :.. :{l~,5<'f 8. ~~·gJ·~t: Jib" ·"(~()q;it ··QP9J

:. .: 1··;§9. ··8~· :~·:.4.pJ;:\l

.... ,,. ; .. ~ :~: ,_. ~.~. ~.: ... ....;.;;..,..._;;",;...- . .;:;_.- . .......:...._. ___,.."._. ;;....~ ~, ~. ,~. _.~. ,~ .. ~." ~___.... .. ~. _.""!",""""",, .. ~ .... :_... :.-.".....,._.,----~ .......... N::.:.i.:.··. ~ .. -..-....i....i.;.~'~' ......... _~~~

:.: ~"

JG:

>t. :: Llt~lt:Uri/ p.entru· ·l1tft de ·.:1:".6· kt

:::. 1:;!.~.OO· g. aur 1."-. kl .. ·5.~·:OO: g. ar.gtrit fln :t;;oo· :~:. Cttptu ..

.. UrOD' s· '~·.lb~· ·:,1n.·· (2.4· kt) l.On g pl8UDI

0,·50 « arglDt fin (9OQ/1 .~) 0,5 g alumtnfu

AiiaJ ·:de·· ltpit· ftur :gai:be1i. ::.de. 14 :kt::·

(Bl·az). . ' . :

:fhJ M) g.. au:t" :(900 it J)OO) . .' ...

.2· .• ,20 g: .~gt:"t." fbi, "(9W11 ~·OO) 1 J2Cl ,: tiripiti·

1·~20 g a1amA.

I· ~. t

- . ._ ) ._".

l7

-----I .. :-. r~·':;;";"· ..,........;...____;,;.-!----.~.~---~-____,.... -. ~:~ .. -,..... .. :. -.......---....--,..,._,-. -.---.'.- .. -.,.- ... ,...... .. - .. -.._----~~

:f).

f):~tl(J, g nl~r· ·:l~ (2~ k~· 3;;:··:~.·.:®.Otf:000) ., l·.*·~.ll 1 ... -:4tgro, ~~n (~ .. ft.QO.()} _

1.:60 II e"pf:~ ..

t,20 g cadmll1

1:."8·· Llpltwi./ .. ·penttu, aurill d~···.8 kt.

(3S3"::.(I;~· aur) . .

,... .J. . .. : .

.. 6. -, ~ .~~pi~t •. · pen.~ft.t. ji·.l:it· :l:1:b .~<i~.. J·:4·· ;~~::. .::. rtfiii- ·Ifr¢,·u Ju·ziJj.ft:

... . ," : .... ,' ... ' .......

·1.~oQ· :g. aur ~l_lJ. ·:.t~:: kt:

·:2.f.$f!· .g~ al,1t.J··. ~l-.~ .. :!lpl~ ,~l'.mnr

'J~OO .g~·~aur ~Jl ~t. (3~")., .·~~:)O "fr·.a·w; <Jtn .(Q(lO Il. Q9Q:) , ....

·:2·~·2& g .: ZhJiC .. . . .

... . ... ____.--~. -.;. . .,._. .. ~. '......___ ............. -..,..;..;.. '_;' .. "","-,. ..;...,... ..;..,.. --=-~... . .. '.

. ..

.. .

1·9

1-1

:'1 :.. tAp~.t:qrii:·.; pe,ni.r.v ~~. a1,b.~·JW·: :1·.4 ~kt::. :.: <" ::6~.~O·· .. g. ~~;.·a1.b J·.~·<kt: ., ..

:·f,-,z~"l:fU .medlu ; a.so .. g' .1lH~i. 4~::J;pi"t Jl:q~i.:ht-:

.' . . . .

--~.r. ~----~~~------------~ ... ~--~~~~ .. ~ .... --~ .. ~~~--~~,--.~,.~

...

. .

. ,'.;'_ . '.~,f~' _.......:._......;. . ..;.o.::. '~.~" ........ -..:.;.;..;.;;___;,.;_.;.....-____... .. ,.;;.- .. ...;,.. .. w.;,..', ................... ;. ...... -.;;...: h-~·. i .......... h __ • -

.' . ~. .

20

.,. :111: .

::8· ktpi.t·~ri:: pen·trll' ::aul': ·alb ·.de· 14 :::kt;. .'. .5:/oQ. .~.'. P:~i" .. ~ .. al~ J:4: .. ·.:.Jtt". ,~.

.. .tJ~o'f Ju·zJbU. .~:. ·5·,00: .~~ all;JJ 4e. U~t.t :.;u·~IR.t ,.

Llpltur4.]~.rn"tru aurul galhen·de··14 kt ';1.50·g aur -1"4·. kt (gallJen)" 2,50 I arglnt :·'10 (900/1 000)

~ ~~----~------~--~------------~ .. ----------~---------------

31

_.

_...;;..._.",,; :_.....__....., .. ~ ... _,..,~ -. _~;..;........:..-~~-.....--.....-.........._. ... , N,.

.. :-.: :.. ..

·1

.:~. ..i.\li3j ... ~.~.:: J.l"jitf ~uf .,¥~r-~~

..

.. ·7';JO;··."···g~· ~v·r·· .i:l,f.t .,(.2;4. .Jc._t)

::~ J_,,::1tl. g. a~gt#t ·Jill (·~()91j .... QUo.J

.. ~h:~ t g. ~·~·d:mitr .

. ;

;__ f;"':~·~··"":"":""_~-""""__".""'~~------,:-~__"'~ __ .. :-. ',' . ~... . .. __ ~ 'j. • " ',' '_' ... :----;:........,._, •• ,;;",o,.___ -. "'""!'I"' .•. ~: ... :.~, ........__

:,

. .

.,

Lipltu~ ·peDtru a urut :'d~: -eutoare rd~ : 5.oo:g 1iur·: i'o'·leU~ 1 ~ ~.t.

~·lit.k.Ii. (le. t4 ](t' ., : ,·3~30·:g ·arglnt ·fhi {OOO}l:·OOO)

·f.70 ·.1 'elqJi'il ' . ,f··

.22.

11

to .::~ .AUaj ::de_·, }.U~'t:;·. a-ut' ·ye·t.de

~:::.:- '~~:'"~'''''

~··--,.l·~' -~ .. --.;.;;;, .. ~,.~-....;.....~ ... "-"""._ .-~---l~ .. ~-......._ ~ .... ----_,;,; ... - ... -:O--~,,----~--

··t·t·

. ~ ....

111

.Ali"~j ·dt· ·]tpft·:·: ·~»tu[ }teJ;'.Q~~88:l1rui..

.' .' .' . . .' . . . . ..

~··2·4·

" . '.;.:

1. .. lplturi.. .moale de· aur pentru re~rat;~l .~lIrului. obl,nult

de ..1 ~,: ::;kl :. ;

6.00" I cui r · l~ kt. (eul~r.~li.·· a~lrulul ~ar.e.

-;' ttcbuie: ::reparat) .

.':, A·:~oo g all~l moale de· .. ·::UpIt ,:tirglilt:

; .

Llplturi pentru aut, d~ _1-2 kt 8.00 g aur' de 1.2 kt 2.00 II ar~t ftn

... " O~·50· g cUPtl..

.Llplturll· ptntru au", d~ :til kt-:

7)00 g aur '1· 0 kt . 2~OO I a:rgbit fin 1,00 Ii eupru

-I--~;";_"";'-__'------+:·~~··~---I -----------~---"'!""~~-

,.P." " .~. ~ .. . .

..

.:.l~O«( .g' aur: t&: -: ;l;t ..

,~~ ... :$. g::. ~r.g(~.f iln; (~OO:.l.·t 0"(101

.~~,3.. ~r ~·~Pt:~,··.

-

-

..... e_ ~ .

. ..

:. :h2.4~·OiJ g:. aur :.·22.·: kt. . ~~··~(X rk ar,gJnf t:ttl 1. ,Q(f g~ .. cu.~·\l:.

4· .. 00: il: aur···:·8 kt

1.50· .. aliaj de arglnt pentru UpJt

. .

•

.·A,IIaJ. de.:.-:·U.plt ,·urglnt·ul .'dUJ'

~4 ,',

.,

,:

" -:'. ..', " ':- ",", c . ~":'

....

...

:"WI! '!4( ',.. 7 g .. .,,. ... - i'ioW:--:' x ...... ;. •.•. c + . " :. ~ )~' .. 1.1 ' ... 'if.. pzytt." rtF"; .. .;". :. ~ri' ..

~. . .:

. ... (.' • ~. . .__...... . Ii' "

--~----~-·---~----------~~I----~----------~----~------~---

2·9

2? Allaj 'n;aei;Uu: pentru ,llplt.· ~glntul

AUaj· meale Jleritr~r ~lplt. Q.rBlnttil..

~AltaJ· <f.e Uplt ·'argintul. (rapld)

.. ~~f. .. :Cp.nttinitilt· a U~i:~il~l ,,~N·.~~~J~·:p.la~~jii,~~:: t-:Q(l': p~rt~';; Uith.e:l

. ~:~.~:: "pJ~·t.,; p'l1..tb'it:

.:l·5_;· ~:Jll":lJ ... )st;ll1l~l

5.·.:00 g _Tglnt :"tln

5jOO ·1 ,krill de ·.latnl

4~OO ·1 ··iU'glnt .80!J% .1 ~.30 g ~inc

.. C .. (i~ll:~p:t.til:· .. a1.l.a·J'Ql.t(f .;p:e·~rti\l·· a;f.·~j1l:1 . ·2j5: .og . {nit· ·21: J~}.

:.~,f· (l·w ·'"4c':: .p.t.~.~. :.~e ... ~.#r .. ·~·~,:5 ~.g ~Ar~ljt.. ·::(hi..

:5.)) .: .. g:: .. ,:~q_p.'th

~ ... --"!!! ... __ -- .............. --;_,_. ---_ ........ _ ... ::-;.... ....... --~-- !""---_~_. __ I~...._......__,,---_--~--~ .. ~. -

.. ~:U.j:u.j l1:iJ:IIip·a,i· :·:$..a·\'( :. t·~.fU~;~:t .. ~: :.b~·zf.>$l.

. .sJrmt( cu. (t; ·mw.e ela$t"lettaie· '

....... '>' .. ,,'.,' .

:

~ .. --~--~--------~~---------~~~~----~~ .. --~~.,--~'-------------

..

~~--~'.~ .. ~ .. ~ .. ~----~ .. ~- .. ~----~~.~ .. ~.-.~~~--~~~ .. ~.~'r---~.~ .. --~~~--~

30

:J\llaJ de Uplt ·a.ralntUl emnl.t

3.00 R .argint ~-l,n .Q~$O .'g .·:~l~pr.l~

:31

__ h_" __ -I~ ~ ~··~ .. I~----~ ~·~· __ ~ ~~,~··~··, __ -

.32

':Llplturi .dln :allaj .de., arglnt· 835%.o ,to.~do. g .... l .. glnt 835% .. &. .Se tepeste Inttt ar·giu-

4·~J1a :tr ·sltnUi ·:~dam~ 1.:u.:.l ·~pol se .Intro-

, duee: alatila

1. ...:L1llllurl· pe1)Jrll aIJl~tn.~U

. ~.

... ~.

·~~~t~~~·~·~~~~,··~~~~~-·~·---~~~~~··,-··~.~-4"~~----.~.~ .. --~~.~.-.- ... J~'.~------~~~~~

1"0 .. 00% alumlnfu l5·:~O·" $tanlu 75)) .. !'t6 zlne

'1l'ecnp·area e.u,·:so.lutle, de fluoruri de· calclu ·,sa·ll· :::·np.ire.~ . hit'· .plstol eu .. <, ultrasunete ...

33

~--~--~----. .. ------~~~-----'r------------- .. ~--I--------~··---- __ --

II" Llpltui"a pentru alumtnfu

~~n%·· ·~·inlnll.l .. 71;0% stailiu ::2~;:O% ·eupru

. t~'~% f oSfOr

·--...;.;;··· P ( p............. • _ ~. , , .c,.;.,.".: ~_·_...-.. __ ·t _ . ..:,...0 .• ....._, ~ ..

..~. . ... . : .

(denl

..

.

-,

~~H .. ----------~--~--------~ .. ----------~--~ .. --,~---------------~--

34 .. ):.Iptturi: ·tare·~ peiltnt fler·. ,1 ot.:el·

.Al~J .-"t9aPt~ .u"J'Qr ~f:.Jil~ ·):jil. T~mp.~ J;·a·.t.u·rn de;·· :t9P-lre:· .: .. §(t,(:.~,

-',

. ·:·TIJJ:t( ·a{b)plq~ .,:,J d.e:~ ::tof;4 .;.llQasl;r:.=l. .:,$~ ·dc:" :;mUltf.t .. · ait~: t·4r·t.

.. Deeapant ·:l.lOfl\X

..

~~~l·~· --~~--------~·~-·~··~>~~~~~----~~ --_I _

"5.~3% ¢Upru 44~1% zinc Ji-3%· stanlu .O~3-" plumb

9~·::4.·6 -, $.-~r: ,o./fJO ·:aut Iln: a3·~.il34~~!~·::· eupru

..•. . ,

·35

--~-I~.~··--~----.~ ... -. --~-----I- __ --------------~--~--------~--

"l.t itur4 pentru SlWl'111 P .....

:Contbi..ttw·· aIll1J·.ulul

·Cupr" I ... ·p~ttu pbl"on·z sau

·.bnlt~tle

.... p·,ufber.e ·.co.mp_· .. JUn~··· $.e u.·t.nlz~a.Zil::· .:p1,i~ ~ ... :: tr~u·n:·a·me:ste.c· depl- . f.:Un(!;~~ -'au..·.: ··Pr.~,$11~

liturll;:·de.·:. a1J;j"j'. d:e·ll~.. fat~::::p··e .pt~e.l~ "·a~.:"··

p·t'r.~e ·.·.(5:9..%:·.:): ~ .•. ·bor.~x.:··· ·z~,~f!, :tq .. ::P~d.t·~ '9:¢' ..

e~Qf¥o:;'- ·:{t~: ··v:pll):me)_·. lmpJp~;r.·e :.,~: j~~~.~b~e·:

.. .... apJ:~Qap~{ ij~ tPfU ..

~

·DecaptUlt." c.ol.(,fol1_,u. sau stearlrui

.. .

-,

...

··Ro~-hUlc

::37

-=--'_~I_-------""- __ -,~-..;.;..-·· - ... ~..; ';.._ __.;......._...:..----~-~ .. l,~ --- ......... ....._~- .. ;......- ......... -

CQD\~ut1l1 a),i8J ului

·Cupr,q 11 plffitr.u .:gablonz·. sau.

lmttJi\le

·80·~:-O% eupru ·1',7;.0% ·:z .• ne 3'~O% :8t1U1iu

.. : •... J .

c.-or;.e:~p pu.~~. . .. :·:·ex.act; . .l •. ~ ··tltll1l: <t.e:'· ~~t tt: ·~.i";:.·.'t:·'::

.. ,t(J:,.t··.~·.·~Dp:t~t .~4·e .·;A'Q",~ .. ~ , . glla.: it:, itteva;·· A~lt., .. :

"·'i:~tf .. . ... ,

... :.~ .:

.:: ... Coe}lclent Ill. .:de·: d_ll:Eita·~,

.. • : ~.'.' .. I" ". "

tie:· ·foortc ··aproplat'

de al sti¢1el· .,1 al

s.malturJlpr,: .

1.~:: :SC.ULE·:·.· :91 .:D:IS.J?OZ:J:TIVE. .. .··F.OL(Z)"StTE ·:LA· ·:LlPIREA ~:r:AJ:'{E·.

. :.-.

:. Pentru tehnten de-nl.Btl se:· liIICfore~ ·.pro .. eentul de ,z_inc ,~: de

enptu ,1. .se ·.~~~t.e ~ncent~ de ·~u~.:

·Realiz·ar.e:a· unor .liplt,uii. ·:id·e.:. ;bUltii· call.t~l.:te·· este .COll<li~ion·ata· ·:de.: f.Q.losi~·: .te:a.:.·'~u.r.iOr': ··4l~p'~zitlv·ei~ .care :i.·~l~li~., ".1~f~:l)p.:¢·rea ;·$.1 'fi:x:a~te.~·.: p~.e$·elQ.r: t·tl::: timpu,l

1. ue tul til·. . .. . .. '. '._'." .. : ... . .. : ...

...

': . :,. ~.

~.

- a.rztto~. eare.este ~alimentat CU I8z aau~_",z·41·.er cOInpr1mat.

Acesta este .mWt·mai· pr.actlc decit lampa 'cle spirt, 'ileoarece este simplu de :nva!leV1rat, flacAra se regleazi cu u,urlntA ,1 .poate fl dirl1atl,·dupi ne-

~tali; .

- sirmi pentru legat :piesele in ·ti~pulluorului I

- diferi~ sup 0 rti , carSmida refractara 'Ii dis.po~tive de reazem din

material refractar sau din sirma ; . _ '

-- cle,tel-: pentru lipire- (fig.· 135, b), a.lcAtuit din tijo· 1, ·tixati In ,mI.n~ 2; pe :tiJl} se pot deplasa pensele 3, care se pot orienta tn orice di.rectie 'Ii pot fi b!ocate .in pozitia dori~ .. Cle11t~le este .completat cu t1ja '4, de asemenea ortentabila, care permite rezemarea in timpul .lucrului a

anexelor piesei de lipi-t : . - . .' . .

_:_ borax (borat de sodiu), care este folostt ca fon8ant !Ii dezoxldanl

,Este ·,preparat sub. forma. unui lapte mai mult sau mai putin consistent, care _la n~~ie se ~ubtiaza .prin. adaugare. ~e api~ Concen~ solu11ei ·de borax trebule sa fIe ell latit mal mare cu Cit metalul de liplt este mal O%i ... dabil,

2

8. TEHNOLOG IA LIPIRII T ARI

a

b

Se vor tAi.a 0 serie de benzi (stralfurl) din di.ferite materiale ea : ·01el moale (tablA (I.e fier) , eupru, alama, tombac, nlebel. Lungi.m~· benzilor !v-a, ii de circa .100 rom, la~ilnea de '6-8 mm ¢ grosimea de 0,.2-0,5 mm . . , .: Se vor utillza: .1amP4 de spirt, 1eavi de sufIat (blaser), bee, de 9az su.fl~ oxihidt!c sau .?xia~~ilenic, aliaj de argint pentru lipit, borax, . deft! micr de ·foc, ctteva caramlzl refractare, operuea (Cluperci), sinna ·de fier,

alaml,~,i cupvu.de. O,5-1.mm¢ pentru solidarizare fl llpire. -.- , ..

DUpA ibdreptarea benzilor ~ cnrit&rea "lor prin "r8zuire I 4i .·fmlrgbel

(pinza abraziva), se vor executa urmatoarele }.ucrari : .. .

, . 1) Depunerea unei mici cantita'ti, de aha] de·lipi~. .pe 0 s~ nedtqlpati ,i fiu~ borax. Se va eonstata ca lLpitura .DU· aderA, .Iar :dupi"ri;. eire .: se desprinde de pe plesa. -

i 2) Depunerea unei cantita:\i de 15-20 mg (se va cintari .tn .. prealabil fidndu-se _In aeest leI ~ eXeJ:~itii de· cintarire la balanli) .. pe suprafetele m~terlaleJ.or alese .,i pe care s-a depus in prealabil. borax pm -f;l .apoi

borax. dizolvat in api. - ..' .. . : . ~ :-

Se va urmari formarea smaltului (glazurii) del borax pe pie;;i ,p, H"V' .co~tata ca In acel lac metalul de adaos (CJliajul de lipit) se iotinde .uniform, d~ incilzirea a fost bine condusa, Se va da ateD1ie ca 1picitwra de alia] sa .nu aj~unga Ia topire sau la culoarea rosie pe pies' ~nci insu+ ficient .i.ncalzitA, in care caz aliajui de lipit va forma 0 micii sid -care 8' va oxidati·nainte de a putea Sci" adere la 'metalul ·pe care este ·deplssi~

. 3) Se va executa ·lipirea unel benzi pe alta banda asesate ,petreeut

una peste alta.· . _. -

_ 4) Se va executa lipirea a doua benzi asezate In unghi c:Jrept, mai ·tn.~ tii pe o lungime de un eentimetru, apoi pe toot! lungimea benzii (1.00 mm). Lipirea unei benzi cap in cap fornlind un cere cu diametrul de 10 -mlli-

metrl, .. ; ..

5) Lipirea a .doua benzi separate cap in cap~

Be va ·ineerca rezisten~a solidarizarU.

6) Se vor lipi cap In, cap benzi din materiale dilerite~

7) Se VOl" executa lipituri tn.v1·rful Wlui uV"~ cons1Jituit. din d9uA benzl.

Fig. 135. Tub ~i cleste pentru Iiplre,

Pentru executarea Iipibut'l lor' de serie mica .se utilizeaza masa rotativii Ide ltplt: .aceasta este '0 rnasa rnetalica, pe care sint asezate placl de carArri.i~a. refractara ~i care se poate roti in [urul unui pivot, fixat pe un postament .. Piesele ·se asaza pe rnasa de jur .irnprejur, la distanta convenabila, Dupa ce se ·pune. decapantul ~i fondantul La toate piesele, se executa incalzirea ·~i Iipirea lor 'pe rind, In timpul lucrului, plesele sint .aduse in. f'ata Iucratorulul prin roth-ea mesei, Masa rotative poate :fi. deservita de .doua persoane, ~i anume :. una care executa llplturile pe ·piesele pr.oprlu-zise, iar a doua, asezata in ·part.ea opusa a .. mesei, .inlocuteste piesele

.·gata lipite ~i racite, ·CU. altele pregatite pentru Iipire.

Exista ·~i rnese rotative antrenate mecanie ;. acestea se rotesc eu viteza constanta. Flacara arzatorului este Iixata .intr-'o pozitie .astfel aleasa incit piesele stnt obligate S"il treaca lao un moment. dat pe sub ea .. Tn tirnp ce ·pi~.,a ~are·. se gaseste chiar sub :flaca'r"ii se llpeste. cea di.nainte se prelncalzeste, jar tea care ·a Iost sub flacara sl s-a Iipit tncepe suo se raceasca. Reglindu-se in mod convenabil v.i:teza de rotatie .8 mesel si temperatura flacarit, se poate reultza mecanizarea operatlei de llpire.

Materialele, sculele, piesele ~i dlspozitivele necesare executarii Iipi-

turilor tari sint :

- lampa de spirt. pentru lipit ;

_ ·s~.flatorul sau. ·tubul de· li:pire (blaser): (fig~ 135, a), ~ar~· este .0

~~ava metalica coni·ca, ,curbata .la ·un capat, prin care se s-tifla aer ell ·gura, pentru. a dlrija :?i .. activa -f.la.cara lampi.i de· s:pirt .;

11 - Manualul bJjut1erului. - cd. l" :JAl

160·

8)_ Se va incerca liplrea unei bucati de .sirma Ide Iier cu di,ametrul de un milimetru perpendicular .pe supraf'ata unei benzi f?i apoi in prelungirea capatului -benzii sl de-a lungul unei Iaturi a benzii.

9) Se 'VOI' incerca lipituri 'de "aIA'mire" Iipindu-se tare doua benzi de tabla de fier '~i doua benzi de cupru si utllizindu-se ca material de .adaos sirrna de alama, iar ca decapant borax.

10) Se vor incerca llplturi tari, solidarizindu-se doua 'benzi de tabla de fier ~.i utslizindu-se .ca material de adaos sirma de ·cupru. .

II} Se vor face. exercitii de Iipituri tari 'ell alia] de argln t a unor oapete de sirrna de alarna ~i de cupru eli diarnetrul de un milimetru, perpendi .... cular pe suprafata unor benzL

Toate lipiturile tari vor fi executate prin cele trei met-ode, (Iampa de

spirt ~i blaser, bee de gaz ~i suflai ell oxigen). .

12) Se vcr executa lipituri tari utilizindu-se oa decapant, in loc de borax, acid boric sub forma de praf si se va ·.constata ea rezultatele sint aeeleasi.

13) Se vor executa Iipituri tari, utilizindu-se .numai ,,~laglot'" (a se vedea tabelul de aliaje pentru lipirea tare).

g~ LIPIREA TARE L.~ METALE PRETIOASE

'Pentru a se obtine 0 Iipitura de calitate, materialul de adaos trebuie sa se Incalzeasca de la piesele care se Iipesr-, nu direct de la flacara arzatorului ; in caz contrar, aliajul de adaos se .lipeste numai pe una din piesele-de Iipit. De aceea este necesar sa se incalzeasca nu numai locul llpiturii, ci pe 0 portiune mai mare a. pieselor. In clipa in care se observa ca materialul de adaos incepe sa se scufunde, se concentreaza Ilacara asupra acestuia, pina cind ia forma unui fir stralucltor de-a lungul crestaturii imbinarii .. In. acest moment, incalzirea se opreste, deoareco, daca se continua, se topesc ~i se deterioreaza piesele.

Daca 'in timpulTiplrli se observa ca metalul de adaos late tendinta s.a se Iipeasca de una din piese, .inseamna ca aceasta a fast. inc'alzita 'pre~ mult sl, in consecinta, trebuie sa se dirljeze imediat f'lacara catre partea care a ramas mai rece.

Dupa racire, Iipitura este acoperita ell 0 crusta: asemanatoare sticlei, iar restul piesel este mnegrit din cauza oxidarit, Crusta sticloasa, fermata din' borax, se Indeparteaza mecanic, apoi se curata .oxidukforrnat pe piesa prin introducerea acesteia intr-o bale care contine '0 solutie fierbinte de acid sulfuric in apa, in proportie de 100/0 (bale-de derosaj), . '. ..

Dupa curatare, pie-sa se scoate din bale, se clateste in apa curata ~i

se sterge ·00 0 clrpa moale. . .' . ,

Solutia de' acid sulfuric se pregateste . eli rnulta grija·, turnindu-se acidul in. apa prtn prelingere pe 0 bagheta de sticla : in nici un caz nu se va turna apa peste acid, ci acid in apa, debarece apa turnata peste' acid produce explozie. Adaugarea acidului sulfuric in apa este inso~ita de

incalzirea puternica a .amestecului. . . . . '.

Acidul sulfuric trebuie manipulat eu multa atentie, ,deoarece produce grave arsuri ale pielii ~i deterioreaza tesaturile ..

a" Liplrea tare la platina. Fiind inoxidabila la orice temperatura, platina se poate lipi usor, Intrucit insa temperatura sa de topire este ridicata (1775°C), Incalzirea trebuie realizata ell un arzator ell flacaJra oxihidrica

sa·u oxiacetilenica, :

Oxigenul necesar alimentarii arzatorului se livreaza in butelii care contin ·3 sau 6 m3 oxigen la presiunea de 150 daN jcm2 ; pentru folosire, presiunea se .reduce la 2-6 daN/emf, ell ajutorul 'unui regulator de pre-

siune prevazut ell un robinet de reglaj. .

Butelia de oxigen trebuie manipulata ell cea mai mare atentie, ferind-o de lovlturl mecanice ~i mal ales de contactul oxlgenulul sub presiune cu urme de ulei S3U de unsoare, deoarece se produce explozie.

Ca material de adaos pentru Iipirea pieselor de platina se foloseste un aliaj de 'platina sau paladiu, avind temperatura de topire ridicata. Din. aceasta cauza, sculele '~i dispozitivele utilizate la lipirea pieselor de platina sint din caramidii .refractara. piatra de var sau materlale cera mice greu fuzlbile.

b. Lipirea tare :la aur $i argint. Prima operatie care se executa la lipi'rea pieselor de aur sau de argint este euratarea acestora in regiunea in care se llpeste, Ouratarea se realizeaza mai intii prin pilire ~i se continua

prin razuire eu razuitorul sau cu ~mirghel. .

'Pupa aceasta., .piesele de lipit se fixeazii in pozitia in care trebuie imbinate, fie prin legare au sirma, "fie prin reze.m·ai·e ~i se acopera in ZOna viitoa'rei lipituri eu 0 solutie de borax. Pentru l'ealiz,area ,linei' lipituri de bUna calitate este necesar 'ca 'boraxul sa nu aibii. impurita\i ~i sa ,acopere toatH regiunea lipittirii.

Materialli'l de adaos, .laminat ~i tiliat sub' forma unei ,henzi cu dimensiuni. potrivite, se ,a~aza in lungul zonei de lipit~ Locul lipiturii se .. ~n?alz~te u~or,. in a~ fel incit sol~,ia de borax sa se 'usu,ce ; daca .incalz1rea se face repede, boraxul se umflii ~i deplaseaza materialuL Dupa ce bor,axul s~a llscat, se activeaza ~i se continua incalzirea. pina cind. aliajul de lipit s-e tope~te ~i patrun.de intre piesele care se lipesc"

-10~ 'APLICATII P:RACTICE DE LIPIRE TARE LA LDCRARI DE ,SERlE 1MICA

Pentru Iipirea baretelor, .la 0 serie de cercel.ise procedeaza in felul urmator :

Pe masa rotativa se asaza de jur imprejur, Ja distante egale, cerceii, Apoi, la fieoare cercel se fixeaza bareta, astfel incit in timpul lipirll sc\ nu .se poata misca ; la nevoie se leaga eli 0 bucatica de sirma, in pozitia in care trebuie sa se solidarizeze, Operatic se executa la piesele asezate

pe masa rotative, . ..

Se pune. cite 0 picatura de borax ~i apoi cite 0 bucatica ·de. alia] de lipit, pe fiecare loc care trebuie Iipit.

Materialul de adaos se incalzeste .~i se topeste ell arz._;iitorul,. d~ l~ piesa la piesa; dupa ce s-a lip.it ,ultima piesa, prima .piesa s-a raclt ~l. poate. fi data jos de pe masiL

Av.antajul metodei consta ill faptul ~a, lucrindu-se. ~pe grupe de ope: ra~ii, se economise!1te foarte mult timp, i.ar lipiturile se pot ·efoctua mal repede, datorita faptului ca piesa ·u,r·m·iitoore prjme~te in general 0 pre.incalzire 'din partea flacarii care se indreapta ~i catre ea.

In afara de aceasta, presupunindu-se ca inca.lzirea n'll a-a. putut face in condi~iile. cele mai bune la prima· piesa, a doua va fi m,ai bine executata, a treia ~i mai lbine ·~i ID}8 mai departe. 'In acest leI, 'prin -utilizarea grupelol: de operatii rezulta lipituri bune, frum{)s executate ·~i in timpul eel mal scurt ..

.182

16f-

.: Totodata, cantitatea de .matertalde. adaos se poate doza mal birre dato-

.rita Iaptului 64: .lipirea in. serie permite observarea Iipitueilor .an terioare, . . La .. inceputul Iiplrlt p.iesele trebuie .incalzite moderat ~i ,·cu 'multa .gl'iJ..a~ pentru ca 'boraxul sa nu se umf'le .!?i s·il. indeparteze .. aliajul d~ .lipire. Aceasta .pretn·cillzi1re cere .in general un timp mdelungat.

@04zitrt[u[·· XII· TRATAMENIEPENTRUAMELIORAREA ··SUPRAFETELOR

Cind llplrea tare nu este corect executata, .materialul de. adaos se poate lipi 'numal de una din piese ~ de asemenea, cind materialul de .adaos este in cantitate prea :mare, el .se prelinge peste marginile ··pieselor. care

trebuie imbinate. , ..

Excesul de .material se poate Indeparta Ia eald {in timpul llpirii) sau

la recejdupa lipir~).· .

Cind operatla .. se executa la -cald, se atinge picatura de material In. exces cu 0 mica bara SHU sir-mil. Incalzita la ,0· temperatura ·'pu\in .superioara .temperaturit piesei ; pe aceasta sJrt-nf .. adera, datorlta Ienomenului de .. adeziune, o 'parte .. din materialul ':in surplus, restul rarninlnd pe piesa.

Dupa racirea piesei, plusul de material rarnas ·se· indeparteaza ..la rece,

prin pilire (cind excesul de .material este mare) .sau prin razuire. .

Materialul .de prisos patruns Intr-un ~rrt sau scobltura a piesei se

indeparteaza ell ajutorulunordalti ell miner, .. .

Hirtia .. smirghel se fcloseste pentru elimlnarea straturilor subtlr] de pe suprafetele pieselor ~ se toloseste smirghel din .. ce In ce rnai flu, cu cit

stratul in.surplus .este mai subtire. . .

Indepartarea materialului de prisos este o operatle ··destul de grea, care cere multa Indamlnare ~i atentie pentru a .nu .. produce "zgirleren pieselor.

Chiar cind rnaterialul .de Iipire are 0 euloare foarte apropiata de rnaterialul pretios al bijuterrei, .el trebuie Indepartat; cind .este de prise s,

deoarece· strica titlul bijuteriei, :

Pentru .a -se. Iimita surplusul de .. material. de adaos, se reeomanda :ca parlj.le -de care. nu -trebuie sa adere acest .material sa se protejeze .prilt acoperlrea cu un lac special.

A~ DE ZOX I.DA Il EA. QB{ECTELOR .. DE· BIJUTERIE

.1~ .MATERIALE .YOLOS"ITE ·l?EN·TRU DEZ·OXID·ARE·.

Oxidarea este .Ienomenul. de combinare a unui corp cu oxigenul, Prin .contactul .eu oxlgenul din .. a.er, .. corpurile -se -oxldeaza, acopedndu-se .. in exterior .cu ··un strat de oxid, .Inlaturarea acestui strat se numeste

de·zoxid·a're~. .

. .Oxigenul din aer ataca .majoritatea rnetalelor, eu exceptla unor me-

tale pretioase. .

La . ca 1 d, oxidarea .este rnult mal activa ; ··de· aceea, pentru lipirea pteselor -de metal se folosesc substante dezoxidante, Unul dintre 'dezoxidantii . folositl pentru lipire .. este boraxul (N~2B·407) sau tetraboratul de sodiu .. Acesta se prezlnta .sub forma unei sari albe, greu solubila .In ·a·pa rece .~i ceva mai solubila in apa. calda ; i-n stare topita, boraxul dizolva rnajori ta tea oxizilor metalici.

. . .

·Un. alt. dezoxidantfolosit Ia cald, care In acelasi ·tim:p·. cu dezoxidarea

produce ~i Indepartarea -fierului dintr-o lipitura, este un amestec de doua paIii borax, ·trei pfirti" carbonat de sodiu, ·0 parte stic}fl pisata, putin sulf

sl foarte putinazotat d:e· potasiu (salpetru), . .

·Pe·ntru tndepartarea cxizilor 'de la supraf'ata pieselor se utilizeaza substa nt e·· care ii dizolva, lasind supraf'ata curata. Dintre acesti dezoxidanti fac parte .: .acidul sulfuric. cianura .·d·e: potasiu si amoniacul.

.: Acidul sulfuric este- Ioarte 'periculos, ·~i deci trebuie manipulat eu: multi! grijii. Pentru diluare nu .se toarna nkiodata apa peste acid, ci numai acid peste apa si aceasta nurnai prin prelingerea acldulul de-a .lungul··unel baghete de sticla, In acelasi .timp, solutia se amestecain permanenta.ideoarece ·se incalzeste puternic .. La manipularea .acidului .sulfuric se luereaza cu manusi de .cauciuc si .cu ochelari de protectie,

'Cianura de potasiu este 0·· otrava Ioarte puternica .. ; de 'aceea trebule manipulata ell foarte .mare atentie. Foarte asernanatoare cianurii de potasiu este cianura de sodiu, :care: trebuie .manipulata cu aceeasi .atentie -ca .. $i

cianura· de."_I>otasiu. .

.A:monia·cul·are .u.n miros ·puternic" Intepator .~i n·u este· atit. ·de toxic t~~ cianurile ;. ttebuie .rna·n.~p.ulat cu grija·, ··d·eoarece in .stare cortcentrata·

·ataca pielea·~. .

Dezoxidarea pie$elot" In solutii este mult activata. ·priri 1.ncalzlrea bailor. pina la. .punctul d.e· fierbere. In acest ca-z trebuie·· ·:arorii"ata- 0 at.entie· deOsebita: v~·porilor toxici~ care s.e ·.degaj.eaza prin fievbere ..

Avind in. ve<ier~ jlerlcolul. pe care-I pre-ziritav ·.:m.art1pulatea acestor ·~ubstante~ ele se .utilizeaza. n'um~i pe .b&za unei. 3<utori.zatii" speciale.

. "Ii .. , . ·.\.·U·.I

-

. ..

w

.2. DECAPAREA CU .i\CID SULFURIC

Tabelu I 14

Metoda se· tntrebulnteaza foarte rnult in 'bijuterie, in special Ia articolele de gablont.

Piesela tratate prin ardere pot fi ·U§or colorate 'in .diverse culoii de anilina ;. ·vopsirea· astfel obtinuta este foarte rezistenta, deoarece .. pigme.ntii.colorati adera bine datorita porozitatii Sll]Jerticiale marl a pieselor treeute

prin baia de ardere, ..

, Daca se cunoaste compozitia aliajelor, atit la alamur-i 'cit sila bronzurl, coloratia obtinuta prin ardere Be poate doza adaugindu-se in bale acid elor-

.hidric sau acid azotic. ·Ada'ugindu~se acid azotic, baia dizolva .mai rnult cupru din alia], astfel .ineit piesele vor avea 0 coloratie mal ·deschisa.·. Daca se adauga retetei 0 cantitate de acid clorhidric, micsorindu-se in aceeasi proportie ·cant.itate.a de acid azotic, baia va dizolva din a.'lialj"",mai mult zinc, Iar suprafata piesei va capata 0 culoare rosiatica, Deci, prin .moc;li-' ficarea corespunzatoare a 're~etei ·baii,·-Se. obtin piese avind cull 0 area dorjta~·

.: : Actiunea bailor de ardere este foarte rapida -; d.e aceea, ·ri1en~inerea. pieselor in baie nu trebuie sa· ·dure-ze. mai rnult decit 0 [umatate ·de mtnut

Temperatura bailor trebuie ·sa fie cuprinsa intreB $i .3_·5"C. "In afara acestor temperaturi ·biiile nu .lucreaza sau Iucreaza ·defectuos. In tlmpul functionarit bailor .se degajeaza vapori bruni-rosietici -de hipo.azo.tlda.

Acestla sint mal grei decit aerul sl sint foarte toxlci ; din aceasta c~itiza~.

operatia trebuie efectuata 'intr-o ·ni~a .cu ventilatie puternlca, ,. 'c .

Cuvele trebuie :sa fie din f'aianta .sau din sticla.

. ."

Piesele se introduc in bale In cosuri din:' Iaianta. Uneori se utilizeaza. cosuri sau .suporturl de aluminiu, deoarece aluminiul nu se dizolva in acid azoti c concen tra t ..

La inceput, piesele se.Introduc in baia de ardere, care este 0 bade ·de decapare in . care se inlatura oxizii. Imediat dupa aceasta, piesele se introduc in baia de ardere ell luciu SHU in baia de ardere 'mata; in oare -plesele sint mentinuteaproximativ ;0 treimedin timpul cit au fost mentin'lf.:e in .prima baie. Apoivpiesele se ·spala cu .. apa curgatoare .~i in. cele din urma,

.....

se. usuca~ .. ..

. Daca ·piesele urmeaza sa fie trecuteIn mi· de ~coperire: galvani~at.· el~

sint depozitate, 'intre operatii Intr-o CUV8. cu apa, in care $-a·' .. dizolvat 1% acid tartrlc .. lnainte .de a fi introduse in baile de galvanizaee, :piesele se spala din nou eu apa,

"\

Prin scutundarea pieselor in solutie -de acid sulfuric se obtine ·0 cura-

tare, a. suprafetei Ior ;' aceasta curatare se numeste .deeaparl!~. '. - .. , ..

Spre deosebire de- cazul cind cura·~ar:.~ suprafetei n:etallce ~e· realizeaza prin mijloace .. mecanice (cum este vpl:llre~ s~. ~!efulreaJ,. p~n ·de:a~ pare asperitatile $i defectele de suptafata .nu slnt inlaturate, Cl slot chiar accentuate ..

Pentru decapare se fcloseste acid sulfuric tehnlc, sau chimic 'PUI;, diluat in .. apa in proportie de l!lO. sau 1/20. adica, .0. parte acid sulfuric

concentrat ~l 10 sau 20 parti de. apa, ., .

At-unci cind .se .deoapcazu 'plese singulare, solutia ··de· acid s~lfu~i-c. se· toarna intr-un vas de sticla, de portelan, de, .pluin·b·, sau vas smaltuit, tar piesa atirnata de :0· sirma se cufunda in .aceasta bale .. Din cind .i~ cind se agita. solutia .sau se ~i~ca .·pi~s<:t in bale, controlindu-se permanent mersul

operatiei. . .... .. <I .. .• •

Daca se efectueaza decaparea unul numar mare :de· . piese, o'p,:ra:t1a se executa intr-o .cuva sau cada speciala .~i. .. de preferinta intr-o nlsa, sub 0

hota, sau Intr-o .incapere separate, cu.ventilatie buna. .. .

Dupa decapare, piesa sau piesele se spala .cu apa din abundenta $i ·se· usuca in rumegus de lemn .. de orice esenta in af,ara de rasinoase (brad,

pin etc.). . . : - , ...' ..

.. Solutia de acid sulfuric s~ pas treaz a. insa numai In vase ··d~ sticlll ~au

de plumb, : '

3"~ ARDEREA CHIMICA A ... ALIAJEL·OR ·DE CU,PRU ~

. pentr~cura.tareasuprafetE:lor .la aliajele de cupru sefoloseste p:oce-

deul de ardere chimica. Prin acest procedeu, ala-rna sag bronzul capata 0 culoare aurie .. Modificindu-se in mod corespunzator compozitia bail, se poate schimba aspectul suprafetei, de lao lw:ios pi~na lao mat.

Compozitia bailor de ardere este indicata in tabelul 14.

Compo·z·llia b.iilor:. psntru arde.rea. ·ebimici 8· aUajeJor .de cupru

:
Baia. pcnuu Baia pen tru· iJaia pen lru
Substanta ardCr·~ pre~labiUi D.rderea cu luciu arderea mala.

.. ml
.Acid sulfuric 66 Be 38 ml 49,5·. 011 32
Be· 7;.2 ml 49,5 ml , - ", ..
Acid a·zotic 40
Acid. clorhidric 21 Be O~4 ml 1 ml ~ ....._
:
de 1um· 0,5 nil ..-
Ne·gru. - ..
3 g
Sare ·de bucatlirie. _. ..
- ~
Solu.ti"c de· ·sulfat de zinc 10% - -. ·.3· ml
·65 ·.rill
Acid azoth: 3.6· Be· - ~. i
Api 54 mt - _
. .B. ACOPERlREA METALlCA A BIJUTERIILO~, ·PE CALE· GA·LVANICA

. Prtn procedeul ·de .. ard.ere ·chimica se .ob~ine :t?-I~ n~m.ai curajar~a ~e.-: talului .de- Qxid., ·d·ar· ~i. ·colorarea pieselor dupa ·dorlnta. De ·exemplu,. dln-. tr...;un aliaj de alama (66.0/0 !cupru.,. 34.0/0 zinc) a:v-ind un aspect mat,. se

obtine prin· e,roere· () culoare· au,rie. '

.Pentru a feri supl1a·fetele metalice ale hiju:teriilor de actiunea agent!--· lor ~tmosfe.rici .(oxidar·e, ·ac~iilnea umiditiitii) precu.m· ~i de .aceea ·.a .age?~lor c.himici, .se u-tiIi zeaza, Inetooa .. aco·peririlpr metalice., ,~. caie' ga1lvaruca ..

·Tot ·ptin 'acope·tiri ·met-alice se imbu.natate~te eSJ)eC.tul unor bil~terli executate din materia~le comlun~ salt m.ai pU1i!n pretioase~ .As~fel,. o?iecte. de cupru, alama. sa,u· de .. fier se·. pot auri sau ·ar.ginta. Pri-n ·aunre. Oblec.~ul capat~,.. in .. aflara. ·de tl'n a_sipect ·mai pla·cut~ o· ·valoa.re m·ai mare ~i ·0 re·Z]Stenta sporita. la ·oxi~dare .!j~. la ·alae chiinic .. Prin ·ac·operi"ri. m~talice cor~spunzc\tOare se obtin : pa~ivlzarea,' sporirea valorii ~i infrumuseta1rea ple-

selor de biJu~erie. .; .. .. ...

H1·

1. PREGATIREA BAILOR

Procedere de Cllrltare It suprefetel_. Una diD: eete itUd lmportante .eonditli pentru - 0 -buna acopertre galvanici estf!~ Curitarea perfectA' s't supra:..

fetelor pieselor ce se introduc In bale, .' . -; ~. - "-

,. Ctira_ea se poate executa prin procedee termlce, ehtmice,' n1eeantcel

~i electroehimice. - " - . ~ .

Procedeele termice se utillzeaza atunci cind pe' suprafata pieselor exi~ti . cantititi mari de grasimi, vopsele sau lacuri, Procedeui constA: 1n· Incalzirea piesei pina cind impuritatile se ard ; apol scrumul se indeplrteaza cu. 0 perle. Acest procedeu se poate apllca numai daci piesele permit

incalzirea pins la temperatura de ardere a impuritatllor. ..-, ~·.1

Procedeele mecanice de curatare constau in r~rea supraCe~4j' frecarea lor ell smirghel .. pilirea si uneori chiar clocanirea lor, T()~_in C3.tegoria procedeelor mecanice se Ineadreaza polizarea, -,.~~f~rea ,I· s8bl~:r, rea .. Sablarea se foloseste tndeosebi atunci cind nu este necesar s~ se ~'r ~ina 0 suprafata Iueioasa, san eind din ca~~ formei .. piese~~ ~~i se. ~~j

aplica alta metoda de curatare, . ... _.

MettXla chirnica este comoda, simpla si, in consecinta, foarte mult utilizata .. Ea consta din Introducerea in solutii ccrespunzatoare a pieselor care trebuie cu·ratate~

Pentru degresare se folosesc bii compuse din solu't!i de· carbonat de sodiu (sodA de rufe) SCf.U hidrat de sodiu (soda caustlca). Acel~i efect se ob\ine cu soluti! de carbonat de potasiu sau hidrat de potasiu ; acestfe bii slnt chiar putln mai active. in solutlile amintite, degresarea se ~ produce la Nee, dar efectul este-·mult aceeleratdaca se folosese bli cal de sa~·

chiar ,fierbind. i : .

Perrtru dezoxidare ~i decapare 'se utilizeaza acidul sulfurie, cian~ de -potaslu sau amoniacul, la care se mai pot adAuga ~,I- alte substan1e,' e&! .: oxalatul de potasiu (sarea de mac~, foarte otrivttorare) saa solu-pi 081~' oontin puiberi (pulbere de :oreta, de oxizi de erom, de cuart etc • .) ; prill folosirea solu1iilor ell pulberi, oxizii ,i Impuritattle de - pe .suprafete1e pietselor se w-ra~ii' pe cale mecanica, prin frecarea pieselor cu pulben.a aBati~ in suspensie, in solutle. - ,;'1. ~~. ~ ..

- Substantele ~i metodele de curatare, degresare sl decapare depind de mater·iahll din care slnt executate piesele, de 'forma 'Ii de mirlmea'l acestora,

Acoperirea unor obiecte metalice cu un strat subtire din ait metal depus prin electrolizi se numeste galvanostegle. Aceasta operatie se executa in bii in care Be 'afl& 0 solutle epoasa a unor sarur! metallce, un electrod din metalul care trebuie sa se depuna (sau In unele cazuri un eleetrod de carbune .de retorta) ~i a1 doilea electrod alcatuit din ins~i piesa Sl8U

piesele care se aoopera cu stratul metalic, .

Prin solutia baii (care se numeste electrolit) se trece un curent electric- continuu ; pentru ca metalul sa se depuna pe piesele care se metalizeaza, polul pczitrv a1. sursei de eurent se Ieaga de electrodul metalic al bAli, iar cel negativ Ia piesele care se acopera cu metal .. Pentru pregatirea b4J.i se alege 0 cuva sau un vas de sticla, de Iaianta sau de lemn smollt in interior, astfel lnelt-sa nu fie atacat de solutie .. Solutia se pregate,te respecttndu-se cu strictets Ica~titatile ~i puritatea substantelos spectfice in reteta electeolttului.

" Electrodul metalic se scufunda .in electrolit, intr-o margine' e. euvei,

legat de 0 bari metaliea de contact, rezemata transversal pe cuva, Cea de~a doua bar! de contact, asemanatoare ou prima, se ~a de cealalta parte a cuvei; de aceasta a doua bars se leaga piesele care sint ~i ele sCufundate in eleotrolit .. .Prinderea electrodului ,i a pieselor de cele doua.

bare se face prin legaturi metalice. . .

Barelese leagala sursa de.curent continuu prin intermedlul unui reos-

tatpentru reglarea curentului. _

2~ PREGATIREA OBIECTELOR

. Inainte de a ff Inbroduse in baia de acoperire galvanlca; obiectele des-. tinate 'a fi metallzate trebuie sa fie pregatite m!nu~~os.' Mai' tntii ele s~ curati de urmele de gr&~ime care ar putea iritpiedica actiunea bAilor g81- vanlce ; aceasta operatle se numeste degresare. In a1 dorlea rind, suprafete-Ie obiectelor trebuie co"ratate de oxizi ,i alb! stftlturi care ar putea compromite operatla de, depunere galvanica ; aceasta operatie se numeste decepare, Uneori se folosesc :bAi complexe, care realizeazi in acel~i timp ~i degresarea ~ deoaparea pieselor.

Pentru a nu se modifica compozitia ·bali de tratament eiectrochimic, este necesar ca dupa decapare ~i inainte de introducerea lor in baia de galvanizare piesele sa fie spalate cu multi apa. Uneori . este de preferat ca spalarea sa se faca cu. apa calda!, Dupa spilare, obiectele se scuturA bineJ pentru ca sa nu se introduca odata cu ele, in electrolitu·l baii, 0 cantitate prea mare de apa ; ele insa nu se ~terg ~i nici nu· se usuca ..

. .

Dace In baie se introduc nlai mult.e obiecte deodata,· distanta dintre

ele nu trebuie sa fie prea' mica~ pentru ca sa nu se atinga sau sa se acopere unele pe altele. De as·emeneat trebuie 'ca cele douB - bare sa nu se' atinga, pentro ca sa nu se produca ·un scurtcircuit. Nici distan1a dintre electrod,ul de ·baZ8 ~i piese, nu trebuie sa fie prea mica, deoarece actiunea

biii va fi 'neuniforma, iar ~epunerea va fi inegala ,1 uneorl va prezenta

pete negre .. _ .

- Inainte de~ pune-rea baii sub tensiune este deci necesa.r ·un control al.

qezirii barelor, electroduiui ,i pieselor lntroduse in baie. ~.

3. INS'r ALATII, SCULE ~I UTIL~E FOWSITE IN GAL V A.NOTEHNICA

. - .. I . ~ • ,.

Sculele, utilajele :ji instalapile Iolosite in galvanotehnic4 stnt d~ter-. minate de operatiile care alcatuiesc procesul de lu~u ,; . ~1a. ~pn~de pregatirea pieselor, acoperirea galvanica propriu-zis8, .p~um '1. spila-

rea, ~a ,i finis·area pieselor· met,alizatee -- - , . ,. , ~ r '_ - .,

Cur~ta.rea nu se poate face .fara pile, ,mirghe_l ~i razUitor~ PiJ,ele trebuie Sa fie destul de fine, pentru. ca, odata ~u cura~~, sA nu, se d,~te7" rioreze suprafa'ta sau f{)rma pieselor. De asemene8, ~lni~~lul ~~e atege

cu· granula~ie corespunzatoare. ._..

~lefruirea fli polisarea necesita polizoare cu p~etre sau cu p'isle Cu praf

de tmirghel~ . .

. - ~entru sablere ate :necesari 0 instalatle oompJeti de "tlpul ~lO'r de.:. scrise anterior.

-. Pentru. ~m-~~~rea ¥pi~lor mici, atunci clnd acestea stnt tn nl1mar mare, se mal _~~llzeaza ,1 tobe rotat~ve,.'·in care oda.ti cu piesele, se Introduc~ 0 pasta 10 care s~a amestecat un abrazlv .. In timp ceo toba se ro ... ielte ple~le se curi~~ de impuritciti, de .grisimi !Ii de acizi, prin frooare

au abrazlvul continut In pasta. '. '

Pentru curitarea chimica a pieselor sint necesare vase fit cove execu~ale din materiale rezistente 1a solutiile bailor respective ~1 in care li-

Chldul·sa poata fi adus la .fierbere. - ..,

. Pen~ spalarea obiec.telof se' folosesc chiuvete cu api ourenta.. CU sl~e ~e .. retlner~, precum ~l vase de ~pa ell deversare ,i golire. retlabilA. prevazute ou preaplinurl, . .

. Biiile. pentru ~epune.ri· galvanice trebuie sa f!e prevazute cu utilajul de .. tn,calZlJre, ventilare ~l control al temperaturli. Instalatia electrica a biilo~ ':'lPrinde, pe ltnga .generatorul de curent eontinuu, dispozitive de reglaJ ~1 aparate pentru masurarea curentului lIi a tensiunil.

Pentru uscare -se folosese tobe rotative sau cosurl cu rumegus.

"~- baile 4i·subStan~ele.otravitoare'trebuie sa aibiindicapi precise asu'pre; pericolului pe care il prezinta din cauza toxicita~ii. Materialele ehimice ·.pe-riculoase se pastreaza in dulapuri .incuiate ~i trebuie sa fie -eti-

chetate.

5. CUPRAR'EA

4. BAI GALVANICE FOLOSITE IN BIJUTERIE

Cuprarea S~. executa fie' pentru a se da unui obiect aspectul cuprului, fie ca operatie premergatcare (depunerea pe 0 piesa din otel 'a unui .strat de baza aderent), In" vederea nichelarii sap' cromerii .. De asemenea, "se' cupreaza 'unele piese nernetalice pentru a' Ie da un aspect rnetalic sau .pentru .a permite s.a .se execute- pe ele Iipituri cucositor. Cind materiatul de 'baza .este putin rezistent la umiditate §i. la actiunea oxigenului din atmosfera . ., .cuprarea .se foloseste ca : "sbrat protector; stratul de cupru se aoopera in

timp cu ,.0 pelicula superflciala de oxizi, 'dare impiedtca corodarea lui tn

admclme. ," - .

Cuprarea sauararnireaeste operatiaprin care se depune pe suprafata unei plese 0 pelicula unif'orma de cupru : .aceasta operatie se poate realiza prin procedee electrochlmice sau chimice.

Pe .cale galvanica cuprul .se depune intr-o cuva de sticla, folosindu-se ca electrolit '0 solutie de sulfat de cupru dizolvatIn apa distilata, .acidulat

cu citeva picaturi de acid sulfuric. Electrodul. utilizat este din cupru electrolitic Iii. are forma de 'baxa sau de· placa ; acesta se leaga lao polul pozitiv al sursei de curen t. .

. .: Piesele care se cupreaza oonstituie eel de-al doilea electrod lli .se leaga

la polul negativalsursei de curent. .. . .. ..

Acti:un·ea· biiii ·este· activate ·d·C1CB: solutia este incalzita. ,Yn general se -, to- .. losesc doua feluri de bai de .cuprare, ~i anume -: acide sau alcallne;

.In . boola. aeida cuprul se depune mai repede, .dar 'nu se recomandi pentru "c·uprarea 'aliajelor de zinc sl a. o\elului .. 'Tn baia alcalina cuprul se depune 'mai_ Incet, dar se poate depune cupru pe oteluri ,,~i pe aliaje de.

. . : . . . . . . - .

zinc.

Baile. al c all n e. servesc in. 'general la depunerea straturilor d'e baza, iar.

baile aeide pentru marirea .grosimii straturilor.

-Cornpoxitia bailor ~i regimul de .lucru sint 'urmatoarele :

- Baia acida :

- sulfa t de eu'pro

-- acid .sulfuri~ 6·6 Be

~. densitatea .de curent

. .

- tensiunea

': . ·200 - g' ;. . 30·g; . 0,5--3 A/dIn.2;. 1-4 v.

. '

. Atelierul de' bijuterie trebuie sa fie prevazut cu 0 seetle destinata tratam~~el~r ~ce: aji electrochimice. - Aceasta sectie trebuie astfel amen~Jati, "lnclt sa Be ~~tB:. executa :- ouratarea pieselor, degresarea lor, de~ldarea, arderea chimlca, Inlaturarea de pe piese a unor sm-aturi meta11:e,. lustru~rea electrochimica, .acoperirea metalica prin procedee galvanta:'- protejarea suprafetelor prln oxidare, foSfatare sau eloxare, pre ... cum '~l depuneri de diferite metale (adieu cuprarerniehelare, cromare ~etc.).

Desi pleseleau dimensiuni mid" f1i adeseor! slnt in. numar redus ({apt c:tte:: cere vast: sal! cu!e de dimensiuni reduse), totusi este bine ca pentru fleca~ operatie sa exists un vas .eparte. Vasele sau cuvele trebuie 'sa fie

de sticlat faianti sau metal smaltuit,

. .; Daca volumul sau numArW. pieselor care' se trateaza in - acelasi timp este ~:u-e, Be folcsescbai de teracota smaltuita sau -cAzi captusite eu 'Un strat dintr-un material rezistent 1a solutio din baia respectiva.

In cazurile in care este necesar ca piesele sa fie agitate, se utllizeazii to~ sau taam_bure rotitoare in care obieetele se ~~aza In eosurl perforate, avind ochiurl de m~rime corespunzatoere eli dimensiunea pleselor.

Deoarece 0 parte din procesele ehimice sau electrochimice se executa lB: t:eJY:lpera~uri. superioare medlului ambiant, Mile trebuie sa fie prevazute· cu d~f~te si~teme de incalzire ; deoarece in bijuterrie baile au cli-

mensiun.i mici, se preferi incilzirea electric8.~ .

. . Masuri specUzle de protectie a muncii. ·~i .aSigurare contra rnanipu}irUor greljlte trebuie luate la b8.iJe de tr.atament chimic ~i electrochimic, .astfel :

• • ••• ~ I

. ~ InClpta in care se executa aceste operatii trebuie prevazuta eu apa

~urenta ~i cu o· ventilatie buna ;

. '

- mesele 4i bciile se ~aza in ni~e speciale sau sub bote, tar pardo-.

seala ~i mesele ,se <!apt~ eu plumb sau cu faian1i ; .

- se·ciia trebuie sa. fie deservita de oarneni cu· 0 buna ·calificare. Baile, utilajul Iii in general·intreaga secpe vor fi mentin1ute In- perfectA- stare de

curi¥ende; .

J_ 'Baia ruoalina::

- cianura de ou,pru ~i. 'potasiu

- ·sulfit. de sodiu

_. ·cianura de potasiu -- soda anhidr.a :

~ ·densitatea. d-e' c·urent - tensiunea

'60 ,g ; 40 g; .

. 2,5 g ;. 20 g;

0';3' A/din!. :; .. "

2,5---:.3 V ~ " . .

170.

-, Metalele:·maj -putin 'valoroase decit cuprul pot fi arimite prln cufun-

darea .intr.:.o solu\ie· compusa din : , ... ,

_. 100 g 91!llfat de cupru ;

- 100 g .acid sulfuric ;

-- 10 1 apa,

Obiectele mici. se pot eupra in rumegus imbibat ell aeeasta solude,

6·. ARGINT AREA

_. . . I '. • , . • ,
- - ··A 'B - ~ c· ... D B
..
- .clorurA. de a \lr 1 , -"I ' . 2.65. la
- elanura de aur ,I potsslu .2 ·'·0
- fosfat de potadu - 12 10 -
- ctanurA de potBllu -·2 . 3 3 - --
- fosfat de sodlu IPGDoacid 20 - _.
- snlflt de sodln 10
- feroclanun\ de potaslu ~ 1.5 .200
.- sodA anhldrA - ,15 50 ; I

..

Aceste retete se Iolosese astfel :-

A~ - pentru auriri slabe, eu anod de platine, densltatea de cu.rent 0,1-0,2 AJdm·, .tensiunea 3 V ;

B - ca la A, temperatura 40~60.oC ;

C -- bale pentru aurire puternlca, cu an,ad· de Bur, densltatea de curent.O,2 A/d·ml, tenstunea 2,5 V, temperatura. Boac;

. ~ - densitsatea de curent 0,1 A/dm2~ tensiunea 2,85 V,. -anod de car-

bune sau de platina ; ,

'R ;._ baie pute-mica, anod aUT, temperatura 70-C tenSiuiiea··l 2 V

, . "

densitatea de curent pina la 5 A/dm"~ . .

Daca se folosesc anozi de. earbune (Insolubill) sau de platina, biile de aurire pot fi epulzate pins" da -;ultimul rest de. aur, fara ca aspectul stratului ·sa sufere. Atunci eind se - intrebuin'teaza anozl de aut, .supramta, lor trebule sa aibi 1/3 din suprafata obiectelor.

Piesele din" aliaje de eupru se pot aurl direct : celelalte trebuie arl-

mite In prealabtl; - .

, Pentru obtlnerea unui strat :·gros· de citeva .sutiml de miliiftetru sint

necesare -aproximativ 40 min. ' _, . )

Dupa spMare ,i uscare, obiectele aurite se -lustruieS(!: cu dlscuri de· plele, discuri de matase ~i- cu unelte de agat sau hematiti .:

.. Cind se foloseste solutia de. tipul A, aurirea se realtzeaza prin scufUD.darea!~ pieselor. tntr-o solutle ·calda in .prezenta zineului, - PieseW; tmpreuna cu a~chii taiate din tabla de zinc, sint Introduse Intr-un co,. de -faianta, care se cufunda un tlmp scurt in solutia me~tionatall Aurul se depune nu numai pe .piese cl ~d pe zinc, dar prin scuturara cade jos de pe

aeesta, sub forma de solzisorl. - . _..

Piesele mici se auresc prln simpla scufundare Intr-o solutie fierbinte de timpui A, mai ales daca stnt executate din eliaje de, cupru sau daci slnt. cuprate,

.'

,. Argintaeea esteoperatia prin care se depuneo pelicula de a.rgint pe suprafa,a unei piese ; ea poate fi mata sau Iucioasa,

Piesele argintate .se pot lustrui ; in acest caz, ele capita luciul .alb strilucitor al argintului.

.: Electrolitii ·ballor de arglntare se realizeaza dupa retete simple Iii contin fie numai cianura de argint ~i potasiu, fie ~i· un adaos d~ cianuri:· de' sodiu. Cianura de argint ~i potasiu se obtine prin dizolvarea precipltatuIui- -declorura de argint ·intr--un ·exces de cianura de potasiu • .'

- COmpozitia unei ·bAi de argintare este urmatoerea :

- cianura de .argint r;i potasiu 50; g ;

. - clanura de potasiu 13·· g ;

~ ·apA distilati, 1 1 ..

Pentru ()b~inerea unel - arglntar! cu luciu, se adauga in bale sulfura

de carbon, tiosulfit sau sulfocianat. ~' ..

Piesele de alama, bronz, eupru sau alpaca pot fi argintate ~irect,- pe clnd .. cele de Qtel, ... alumlniu sau stanlu trebuie aramlte Inainte de argin-

tare, altfel arglntul nu prinde ~i se· cojeste Ioarte usor. . . .. '._.

Pentru ,a se obtine 0 argintare durabtla,. piesele ·se amalgameaza in prealabll.' .·Aceasta se obtine prin seufundarea obiectelor bine degresate intr-o· solutle d.e un Iltru ~pa, distilata~ 8 g cianura de merour IIi pobaslu 'Ii - 20 g. cianura de potasiu, .. Pe obiecte se depune un strat ceD'Wfiu de. mercur .. Oblectele ·s~ .. "tin putin timp .in aceasta baie, apoi se .spalA ,i se Introduc in baia de argint,

Pentru argintarea fara curent, obiectele de eupru sau de alama se fierb Intr-un amestec de u~ lltru de api si 0 ~ta contlntnd 2,5 ~._ clorura

d~ argint, 125 g tartr:u ,i 125 g sare de b~ca~·iTiell . - ..

·7. AURIREt\

" ..

Aurlrea se utilizeaza foarte des in bijuterie, pentru ·6 da ·pieselor .~zistenta 1a oxidare a aurului, preeum ~i aspectul de metal Pre1tOs ..

Aooperlrea cu aur a pieselor metalice se realizeaza prin placare sau prin depunere pe cale galvantca.

In practica, pentru aurire se intrebuinteazi doui tipuri de bld, ,i

anume : bai de ('ianura ~i bM d·e ferocianura.. _.

Blile de aurire se ,pregAtesc rie ell cloruri de aur, o~nuta prln di-· ·zolvatea defeurilor de our CD ·apa regala fii evaporarea. plni 1a uscare, fie cu cianu·ra dutllA de au~' ~i potasiu (denumitA ~i tris.alit de a·ur)~.

Compozi1ia bailor de aurire este urmatoarea·: .

~. BM de aUirire. (grame la Un litru de apa disti1.ata) :

8. NICHELAREA

Nichelarea este unul dintre cele mal vechi procedee de metallzare galvamea, Piesele nichelate au :0 mare rezistenta la agentii l· atmosfericl ~l prezintA totodata un Important :efect. decoratlv, Acoperlrea ClI nichel

se poate face pe once metal. - . - . \ j

. Ni_chelarea prezinti d~avantajul ci ifji pie~e luclul in -cOa.~ cu 0 ~tmosfera saturata ~e v~pori. Acest dezavantaj est.e inlaturat;!Jacl,~~~]area se termini pnntr-o ~ara cromare. Nichelarea se executa fie dlr:ect ·pe piesa,. fie .pe un strat intermediar ·de Cllpru~ ·Grosfmea stratului ·de, .nl.chel deplnde de dUrata·, men,~inerii in. bate, de te:mperatu·ra ~i ele agtrt,a-

rea el. I '

'.-

Pentruea .nlchelarea .. sa fie .durablla, grosimea stratulut trebuie sa aiba eel putln O,Orl: mrn, Totus! 'in, str.atuI~i. prea grease. (peste :·0·;.15 .mm) .nu mal esterezrstentasl se· cojeste "in .timp.

·E~rsta diferite Qai, ·~i. anume .: ·bal de .nichelare ·obi~nui.ta,. bal. -de ni-chelare r{l,pid·a, ... bai de nichelare .. cu luciu, bai -de nichelare pentru .zinc; .. ··bai .. de .. nichelare 'pentru aluminiu .~i. b·ai Q.e·· rilchelare he·agreT. -Compozltla

unora.dintre . ace, tea .este urmatoarea =. .

-. ·Bai de nichelare cu luciu (gr:il1n·e Ia 10.0 g- a·pa di~tilata)·.:··

A· B:

7,.5· 1.;.4·.·

:9:~. CRO.M~EA.

c

Cromarea este astazi unul dill t!elf¢· .mal .xaspindite . procedee de me·talizare .galvanfca .. Ea serveste, pe de :·0 parte, .ca .metaltzare ··'deco.rativB.,. deoarece crornul .are o .mare stabilitate f.a·ta· de ·a;c~iunea·-:agen~llor atmo. .. sferici, . Iar .pe ·de ·'alta .. parte, este .·0: metalizare tehnica, .deoarece, datorita durilii.tii mai mari a stratului. de crorn, piesele stnt fuarte rezistente lao uzura.

Ca electrolit ·se· ·utilize:aza ·0 .solutie concentrate de acid .cromic, 'I.O-l)\i- ...

nuta prin dizolva .. rea -In ·apa. .disttlata .a cristalelor de oxid de erom,. .

Stratul de crom depus pe suprarata .:pleselor··retiSt~ ... Ia actiunea .i\ci·iilorslabi .~i. a aeidului azotic, dar: .se ··diZOl\ra .In . sol U·1i1 .diluate de acid su}_··

.furic sau acid clorhidric, . ... , ..

. . ...:..'.... . ~ . :

Oxidul de ·crom·: se- gasef?te sub forma de bulgari sau de solzi -de .. .cu.loare rosie-bruna .. Este Ioarte solubil .. ln apa, .higroseopic .§i toarte oxidant, .asa incit .ataca substantele organice .. (tesaturi, Iernn, hirtle), "iiW· in .eontact ··eu deseurile .maruntite .ale acestora .poare .. provooa Incendii. In contact -, ell .pieIea provoaca arsuri, .de ·ace'ea· atit oxidul de crom clt sl solutia sa, tre-

buie manipulate cu .grij~.~ .

Pentru ·a.ni-h"ilar~ea· efectelor uedori te ule oxidului de crom, .in ··atelier·· trebutesa existeo solutie .concentrata .. de sulf'at de Iler, acldulata cu acid .. ··sUlfuri~·:··;. aceasta reactioneaza .ell acidul Cl'0111ic- -de pe pielesau depe "J·m-·· braca·minte,, dind .sarea verde .de. creme-care es te ·n.ev:~i'$tnaloare~. ..

".. .. ,. ..

E:~.i8ta. diferite ·o·a.i pentru 'crcmare, .. ~i anumeibai pentru cromare cu . .luciu (Iucreaza la ··35~45OC)-, bal pentr.ucromare Ia rece, .. bi11. p~ntrl!.:oro-

.maTe neagra etc, Compozitia acestor baieste urmatoarea .. :. . '

_ ·:Ba.1. pentru cromare cu 1 lie ill· (in g,t~:me.Ira 100 _g. ·apa. ~jstilata)_.;·,:.,

_. sulfat de .nichel sl amoniu .._ .Sll.lf-at de nichel

.~ ·:clotura de niehel

.. - sulfat de sodiu (sare Glauber) .~ clorura desodiu ..

. :., . . .' .

. - clorura de amoniu

. .... . '.... '.'

_ acid boric

Temperatura baii

• .~,

- _ .. 10 9"-
t
- 1 ;6: •
-
.,
_ .. 10 •
- "
~ - 1 ...
,
1,;5.: ._.;. •
,.
1 :·2 0 1,5·.
, . .~. sulfat de nichel - ciorura :·Ci·e" nichel

. _, .~ . clorura de amoniu

---. sulfat de .magnezl u id bo ·

._..;.;_ ac 1 .. . rl'C: ..

_ clorura de .sodiu

_ .

'I'emperatura ·baii 3'5~50~C,. tensiunea rent .. ,

. . t

20"C·· .terisiunea -, ·2~3 'T .. densitatea de curent.:

, . . .. .,. .... .. .. . .... .. .

.. ,\_ . ·0 3 ·0 ·6· AI· d !t ~

~~ ~. · .. ~. ,. . . m. .t-

S·, .0.,3 .. ~ '. J.,o A/dm2· .. ;.

'C·,~-o 4·· 0···'6· A.JA·_;...;2

. .. .,... • •. ):.. . 1'W·;1"~"J· e .

.- ··,13·ai de nichelare rapldaIgrame Ia too g. apa ·,distilata):_ :.

; .. D E

·22 0 ·220

.~ '.

- 2,Q.

F·· ~ ....

.

. ..'~ I

:1'50··,

., . ...

. .. -....

.. J ..

_"

.~ -

.t.

. ' . :1.0 .;: 1,5 ; i.o.

- oxid de orom

. . .

-. .acid .sulfuric concentrat

. .' .. . .

- .sulfat de cram.

- -, crornat de erom.

'. . . '. .

A B: C
2·5 ·.3-5 ·40···
,
:0 2-5 .O,.3Q ··0·20· •
, . . , ,
-. -' ." ··0···20·:'
t . .,
. ,
0·3"0:: ' ,
--.:- ___._ ..
. , ~,5 .

·.1.,5

-

.~

- .suI£at.. de ·oie·hel

. .

- s·ulfat de sodtu

- ·sulf,at d·e· ,zinc·

- ··r·odcthura :de. am()ni.lJ

~ aci-.d citric:

·:D~2 3 Ajihli·2, pH 4.",8~5.· .: ;. :.

·E=1,.5· 3·:· ~/dm~ ;:' JlH=apr~o.xim;ati.v' 5 ;:

.. ·F===l :~: ..• 2 Ajdm2·c,: .

__ . Bai ··pent-nt nichelare .. neam--a (grame·. lao 1.00.· g lapa. dlstelilata) :

R··· . S ..

" . "

·8 6 ;

2· 2·

1 ·5

,..

.. 0··2·

.. ,.

~

,.

{);.75·:;

. .1,·5.-:; O,.8.~

_ ·Baie .. pentru cromare

. ~ oxidde ·crom

_. "floru~a de potasiu

.- ··Baie .. peP.ttu·. ·cromare .. _: Qx-id.··de·crom

- :a.G,id a'cetiG glaci.al

• • I •

la rece (in grame lao 100 g.. apa dis.til~tta)~. ~

3 r.;: t

. ,.0., .. ..

.lt50~ .. .'

n·eagta (in :g.ram,.e-··l~ 100·· .g; ~.apll: dls·tiJa.tc1)t.: 35·· ;

.O,OH~

B·wle de :n"i~he1.a,te:·u.,tiliieazii. 11,u·mai ailozi ((i"e .n-ich·.el··.p·l.ll.,.··,J-tib .. form~:.·:de

.plact sau ... grile·~ .

Nichela,rea n~agra. -8.e oJ)~in·e ell: an()zi de ·~irrb:uiie, ~ar .'sttattiI negt,u··. se· coltlPun.e ·.dink-un· .amestec de ziri{\· ·.nichel .~i. sulfurile· ·acestora. Stratul este···de.:· :~n .P~r\l i.n·:te·ns .~i $·e···:p~.te· l11St.tui pj.n·.a: .l~. :oglin.d·a .. ; '.in ·a~est.:pa2;· s_e i~i~a·.:sticla· rieagrA. Pentru. niche.la;rea n.e·~g.ra .. se lUiC-re-aza· .,(iu densitate-a ·de. curent·::.de O;1~tl,3 ·AJdm2 'ji<c.u tenslu:nea ·de·.1,.5 V~.

~ .. .

:B:aile d~ tip:ul.. A,. .. i3:, c·· ~e ·foloses·e lao temperatu:r"j. in.tte·· :3.~ ~i :4&OC ;:

la: temperaturi. mai ·sca:Zute- .se o'btih·:)croma~ri·. m:a.te:.. .. .. ~

P~ntru.. a. se- obt1ne. ·cr.om·alre ·C\l." lu~iu, densitatea: (~e· eureht .trebUie sa ·fie ·d·e· ·5---2,0 .A./drn2 .. ,. ·ia;r tensi!un~ea: :d.e· 4-8" ·V:~ L:l. d:eJj,.sl~'i m8i mici. de .cureo.t Cf.omar.ea ·are ·un: aspect. l~pt05~: 13r ..1a :.·den:sita,i ·mai ·mari ea ·este

m~ta~, . .. .

Peritru obtinerea unor :crontari.. ell :luclu.;-- j.rfainte .de·" introo,ucerea lor· ..iQ. ·bale, pie$·~le trebui¢ ~a :fie cit. ·mal bine poliza:te ...

AntlZif l~a ·brlile de (,rom·ate· slnt. din plumb pUT; ·supra·fata lor· :.trebulp

. . ,

sa fie.: egalil: .Cu·: "S,uprafata pi~elor iQe·· se -Ct'{Jineaz~.~ . . . ,.

114

L·

Cromarea neagra formeaza straturl.dure ~i frumos colora.te in negru : acestea intrec ca aspect sl rezistenta toate celelate procedee de colorare in t negru ale otelului ~i .alamei.

... Deoarece la cromare se dezvolta multe gaze, ventilatia prin asp iratie trebuie ~a fie foarte intense.

... P.ies~le se :leaga: Ia polul negativ (catod), iar C4 ,pol P9zitiv (anod) se utllizeaza o tabla de cupru curat. Depunerea se face .1a ·0 4 V ~i eu OJt A/dm!. .... '., .. ~ "1_. -.

. .. Ox}da"rea. alun;iniul~ ·~e ~poate Iace intr-b: belie eompusa din 1. :} a,pa dls~~ata., 50 g s~a a~h:dr~. ~1 15 ~ cromat de potaslu ; temperatura baii. este ~de. 90-100 C~ Dupa .flerbere timp de 10.~30 min, piesele se scot, se spala ~l pot rAmine oxidate sau se ,pot· colora in solutie de: anilina .

.10~ OXIDAREA.

Din categoria operatiilor de acoperiri galvanice sau chirnice ale suprafetelor metalice face parte si oxidarea.

Oxidarea se utilizeaza in bijuterie pentru ·n se marl rezistenta pleselor la .actiunea agentilor atmosf'erici si, in acelasi timp, pentru a se obtine colorarea chirnica sau electrochimica a produselor.

. Me-tooele deIucru ~i materialele utilizate pentru oxidare .sint speci ... fice 'diferitelor clase de metal.

Pentru protejarea obiectelor de otel si pentru a Ii se da un aspect fru-

mos, ·se -a,plica oxidarea bruna, albastra sau neagra, . .

.Inainte de a fi introduse in ·baie, piesele trebuie sa fie bin-e lustruite ..

Baia este alcatuita din 550/0 azotat de sodiu .~i 450/0. azotat de potasiu, .Aeest amestec de sa,ru'ri· se incalzeste incet intr-un vas de otel ell

. .., ~

·pereti gros], pina and devine fluid. .

Piesele se introduc in baie cind aceasta ajunge la temperatura dorita:

astfel, la 240°C ele se bruneaza, iar la 30QoC se albastresc, i

Dupa ce piesele de otel au prins culoarea dorita, se scot ··din bale ~i se' scufunda in apa, unde se §i spala .j apoi se usucain rumegus ..

Pentru obtinerea culorii negre se foloseste 0 baie cornpusa din 800/0 azotit de: sodiu ~i 20~/D· azotat de. sodiu, topite la 250°C.~

~ 0 alta ret~~ta pentru innegrirea pieselor de otel cuprinde 100 g .apa, 80 g soda caustics solida, 2 g azotat de amoniu sl 1,.5 g nitrofenol sau pi-

rogalol.' -

' ... Pentru piesele de cupru ~i aliaje de cupru se utilizeaza diferite bai, in Iunctie de culoarea care trebuieobtinuta. Astfel, oxidarea rosie se obtine prin introducerea pieselor curatate sl degresate ~i mentinerea lor timp de 30::s in azotit de sodiu topit (la 350QC)t intr-un vas de fier.

Oxidarea neagra a obieetelor de cupru se produce introdueindu-le in .... tr-o solutie ealda, ouprinzind 600 g azotat de cu,prut· 200 g ap.a distilata ~i 10 .em3 solutie de azotat de argint 250/Q• Dupascoaterea ·din. bale, piesele se incalzesc uniform pina la I60aC, c.in,d stratul vel'";d'e :de la s:uprafata se in'" negte~te complet.

Oxidarea bruna a ·cuprlilui ~i aliajelor lui se poate executa ~inindu-se obiectele timp de· 5-10 min intr-o baie co~pusa din 1 I ap·ll., 100 g clorat de sodju, 100· g :azotat ·de ;ainoniu ~i 10 g .azotat de ·cu·pru ; bai-a se ad:uce in fierbere in'tr-un, V{lS de. pot1-elan. sau metal emal1at.

; , 0 colorare bruna· a pieselor de cu-pru se ob~ine prin scufundarea. lor j.ntr-o solutie obtinuta dintr-un litru de apa !?i 10-20 g sulfura de sodi·u ; nuante m,ai inchise se obtin ·daca bai'3 se inealzeste.

. . ~

., Colo.rarea cuprului ~i a aliajelor iui se poate Te~liza ~i pe cale electrochimica, prin procedeul electrocolor. A·ceasta se bazea'Za. pe depuner~a elec;trochimi-ca a Qxid,ului .. de Icupru, .dintr-o solutie de safuri de cupru. Prin acel~i procede.u se pot colora aliajele ·de n-ichel !?i cram ..

11~ ELOXARE·A

~loxare? ~ (nu~.e!e vine .de la Electr ische-Oxidier-ung, in limba germana) se utllizeaza .In scop de pasivrzare ~1. Inf'rumusetare a suprafetelor metalice,

Eloxarea este oxidarea pe cale electrica a metalelor ; aceasta metoda se foloseste in specialla aluminiu,

Pentru oxidarea electrol itica a aluminiului se folosesc mai multe tipurl de bai, As tfel , oxidarea in mediu de acid sulfuric se face Intr-o 80- lu~ie compusa din 10-700/0 acid sulfuric, la temperatura de 20°C; se foloseste curent continuu cu tensiunea de 10-15 V ~i densitatea de

1-1,5 AJd.m2• Oxidarea dureaza 30-45 mi.n. -

Pe aluminiu curat, pelicula de oxid este incolora, ell nuanta Iaptoasa .. pe ·aliaje, ea este colorata cenusiu sau galbui. Stratul de oxid astfel ob~ tinut poate -fi apoi colorat in culori de anilina ..

· Oxidarea in .mediu ell acid oxalic se face intr-un electrolit, care este

o solutie de l---10~/o acid oxalic, lao care se adauga uneori acid sulfuric, acld cromic sau alte substante.

. .

Cind.se Iucreaza ell curent continuu s.e utilizeaza tensiunea de 30--60 V ~i densitatea de .eurent 1,5 AJdm2• In timpul Iuorului, baia se ·incalz~te ; de aceea, ea trebuie racita, pentru a se mentine la temperatura :de 20°C.

Cind se lucreaza cu curent alternativ, tensiunea trebuie sa fie de ·40--50 V~ densitatea de curent de 2~4 A/dm2~ ·Temperatura de lucru este aceeasf, iar durata de atac de 30 ............ .'10 min (fa~a de 20 min la baile ell acid sulfuric) ~

· . Cind se lucreaza eu curent continuu, piesele se leaga 1a anod, catodul fiind alcatuit dintr-o placa de aluminiu. Cind se lucreaza cu curent alternativ, piesele pot fi legate .1a oricare din poli, cu conditia ca suprafetele

de la eel dol po.li sa fie egale. .

· Oxidarea in mediu de acid crornic se face intc-un electrolit format din

acid cromic 30/0 ~i apa distilata. Se poate lucra in curent continuu sau in curent alternativ. Oind .se Ioloseste curentul continuu, tensiunea creste in .prim~le 15 min de 11a a la 40 V, v·aloare la ,care se ·men,ine ttmp de 35 ·min. Se ·ridica apoi tensiunea la 50 V, men~inin·du-se tim·p de 5 min .. Tem.pe-

ratura trebui.e· sa fie maximum :de 40°C . -

.' . .

Pe aluminiu curat, straturile ob\inute .a.u 0 ·c,uloare .galbuie·; acestea sint. .tnoi, poroase ·~i sint Joarte ·potrivi te pentru colorare.

12. FOSFAT AREA

Prin fosfatare se in\eleg toate procesele chimice folosite 1a proteja1rea suprafeteior metalelor, prncese la care se intl"ebuinteaza ·acid fosforlc ~i fosfa-p. ·Prin acest procedeut ·pies·ele capa"ta, in general, 0 euloare. cen~ie

matasoaS8, uneori ~r verzuie.. .. .

12 - Man.uaJul bijutieruJ.ui - cd~ 1350

177

176

Pentru a se obtine un strat fosfatat uniform este necesar ca .piesele sa fie degresate complet, sa nu alba urme de degete, Iar suprafata lor 'sa

fie prelucrata in mod egal, prin slefuire sau prin sablare··..· .

.Stratul superficial al pieselor fosfatate are ·0 porozitate inaintat.a ~i, desi nu este rezistent la acizi, este foarte rezisten t la agentli atmosfericl.

Marea calitate a suprafetelor pieselor Iosfatate este ;ca -. se pot user . co 10 ra prin impregnate cu coloranti sau prin lacuire.

Instalatiile de Iosf'atare sint Ioarte simple, iar substantele nu sint nici toxice ~i nici caustice. Se lucreaza cu solutii apoase Iierbinti, care in general nu degaja vapori corosivi sau toxici. Instalatiile de Iosfatare sint foarte ieftine Eli nu necesita surse de curent continuu, putindu-se utiliza

curen tul al ternativ. .

Beteta unei solutii de fosf'atare eu actiune rapida se compune din. 3,50/0 fosfat acid de mangan, cu un adaos de 10 g bisulfit de sodiu la 10 I de solutie.

Vasele folosite la Iosfatare sint de otel,

,

Fosfatarea poate ·fi .executata in foarte rnulte feluri ~i anume : fosta'tare.Ienta sau rapida, in bai cu .: solutii ealde ffi.ra curent electric, sau fosfatare rece, fosfa.tare prin pulverizare sau prin actiunea curentulul electric alternativ, Fosfatarea elect-rica san. e lectrofosfabarea .poate fi .folosita sl

pentru alte metale, ill afara de otel, .

Se va folosl fosfatarea care corespunde piesei respective, scopului final care se urmareste si posibilltatllor existente. Astf'el fosfatarile rapide pasivizeaza straturi mult mai subtiri la suprafata piesei decit fosfatarile lente, Fosfatarile rapide se pot folosi .1a bijuterii care au suprafata souIundata . sub nivelul general al piesei, adica .acolo unde stratul fosfatat nu va .fi indepartat prin frecare in ·tim.pul utrlizari! bijuteriei.

. Fosfatarile lente se vor folosi in Iocurile piesei unde trebuie aplicata o coloratie perslstenta deoarece porozltatea produsa prin fosfatare· Ienta, pe linga ea are '0 aderenta mai buna, are si a adincime mai mare de la supratata piesei.

- ..... Fosfatarile 1a rece se .vor aplica la piese care .nu suporta baile calde, din cauza lacurilor care s-ar dizolva in solutii calde.

. . .

mult utiU1Jati in lucrarile de bijuterie 18: plesele. executate din metale comune, cirora le confera in afarA de pasivizarea Ia acpunea agen1ilor atmotiferlci ,i chimicl 'ii posibilitatea de a fi- tratate cu IBCUrl. cnloranti sau prin patinare.

c. DEPUNEREA AUBULUI PRIN PLACARE $1 PBIN CONTACT

Depunerea unui metal pretios pe supratata altui metal, cornun, sau mai putin pre\los, se numeste placare.

Exista sltuatll in prelucrarfls de bijuterle cind trebuie sa se depuna aur pe un obiect, in Intregime, sau numai partial. Aceasti operatie se numeste placare sau "suflareu c~ aur.

Placarea sau "sufla-rea" se poate executa pe trei eM ~i anume : pe cale galvanica (tratata 1a capitolul respectiv), prin freoare seu prin "foe" ~i prin contact sau fi erbere , adica prln imersarea oblectului lntr-o solutie adusa prin incal~ire la fierbere. Se mai poate placa fl.i aplietnd prin presiune 0 foits de sur pe un obiect pe care s-a depus in prealabll ·un adeziv corespunzA.tor.

1. AURIREA PRIN FOe

178

Se oblsnuieste a se auri prin foe, obiectele de aflgint, cupru sau alama. ·Acea'StA aurire se realizeaza prin utilizarea amalgamului de aur,

a. Pregltirea amalgamului de aur, Se iau 5 g aur .maruntit sau pilitura, care poate proveni tea deseu din bijuterii uzate de 14 Kt, caruia i se adauga 5 g Cu. Se topesc impreuna iar dupi topke se lamineazi in foite sub~iri de' 0,1-0,2 mm grosime, care se taie apoi in bucatele mic! ~i se mteoduc tntr-o capsula de portelan,

Se a~za sub 0 n~a cu tira] bun *i se toarna in capsula acid azotic coneentrat, apoi se tncalzeste usor capsula, Ctnd degajarea de vapor! ro,ii (de hi~tida) a Ineetat ,i incep sa se degajeze vapori albl, tnsemneaza ci toate metalele striine (cupru ~i cele din allaj) 'au fost extrase .. Se procedeazi la spilare abundenta cu ap8" Praful de eur rimtne pe fundul

tl .. capsu el.. .

AceastA pulbere de aur se decanteaza !Jl se usuea prin [ncilzire la 0 flacara de spi.rt.. Pulberea de aur se dizolva intr-o capsula, In apa regalA, compusa din doua par,i acid clorhidric ~i 0 parte add azotic. Dizolvarea se accelereaza daca se inciilz~te la foe capsula ell amestecul. Solutia de culoare g8l1bena-bruna care rezulta se t08-rna 'intr-un \nas de stlcli ·care contine 0,5 1 apa distilati peste caire se adauga 30 g calaican (sulfat de fier) su,b forma. de pulbel'e. Dupa circa 12 h, in 'care timp solutio. din vas a fost 18sata linj~tita, pe ifund·ul vasului se depun~ 0 pulbere bruni de aur. Se decanteaz8 pu·lberea din vas Iii se adaugi dupa decantat"e 10 g Hg. Se agi-ta bine umes~eoul pina la to-tala amalgamare a pulberii de aUT I Se separa surplusul de mereur prin stoa·rcerea lui fntr-o pinza deasa ,i foarte curata, dupa care !n pinza va ~amine un mie bulgare de amalgam de aur, care se depune ptoi la utitizare tntr-o capsulA de stioli co capac.

._,

·Fosf.atarri'le prin pulverizare se VOl' utiliza la piesele care nu pot Ii introduse in bai, datorita .dimensiuni'lor , din cauza -eel In contact ell solutia de fosfatare unele parti ar putea sa s€ deterioreze sau daca procesul teh-' nologic impune sa se execute Iosfatarea numai pe partlle proeminente ale piesei ~i nu ~i· in' goluri cum este cazul cind se urrnareste 0 colorare de

patinare, .

Fosfatarea electrica in curent alternativ se Ioloseste '. numai in cazul eind se constata ca piesa nu se deterioreaza in electrolit, deoarece' piesele din baie ,constituie. ·Uri elect-rod, ~i .binein~eles cind ·exist-a instala~i~ de curent necesara fosfatarii.

La fQSfatsarea. electrica tensiunea 'de lucru este de 10~12 V, iar d'ensitatea de curent de 2,5...;_5 AJdm2• Suprai'a,a ·pieselor trebuie sa fie aproximativ j.umatate din su'p'rafata pere~ilor va.')ului metalic' sall a electrozilor" T'empertatura bali, de 60-65°C, se mentin'e de la sine in timpul lucrului, 'prin trecerea curentullui~

Proces,ul de fosfatare dureaza 3-6 min; in ·acest tim'p se. formeaza

un strat fosfatat de 6 pina la 12 miimi de milimetru. .

. b.~i ff'JSf,atarea n'u se ·utilizeaza 1.a bijuterijle de aur, argint ~i ·platina, deoare.ce acestea plac datorita ,culorii .lor n'aturale, totu~i "fosfatarea 'este

- Se va da atentie ca toate operatlile sa se execute 'sub 0' ·ni,a r de protectie ·,deot~Tece .attt .acizil utillzati cit ~.i mai ales vaporli degajati, inclusiv eel ai .mercurului sint foarte toxici. -Se va. Iucra cu. pense !}i .manusi de

•

.cauciuc,

,. -;.-

'a. ·P.rcgitirea solutlei de aurfre prln contact. 'Din aur de 24 Kt (1 OOO~fi,t)) se .ia .0 cantitate de, 3,5: g sub .forma de pilit.ma .. Intr-o . capsula.

de ... ~rtE:lan~ se toarna J>este J?i:litura. de aur, apa regal·a (doua parti acid clorhidric ~l Q parte acid azotic) .. Totul. se incalzeste sub: ni~a. Dupa dizol .... · varea eompleta a aurului se accentueaza Incalzirea ptnaIa to tala. evaporare . a" .soluttel. Ramine In capsula ·0 pulbere fina: ~i uscata de elorura de aur.

Pe de alta parte se dizolva prin fierbere intr-un vas .smaltult, intr-o

cantitate de 3,5 1 ~pa .. distilata, urmatoarele : .:

- ·30 g carbonat. de potasiu ;

- 30 g clorura de· sodiu (sare de b·ucatari"e crlstalizata):

- 20 g cianura .Ieroasa de .potasiu ;

- .10 g cianura ferica de potasiu. .

Dupa ce toate acestea s-au dizolvat cornplet, se va introduce (prin spalare :in solutie) pulberea .de clorura de .. aur, -Se va continua fierberea pina cind lichiduldin vas scade Ia 3 1, dupa "Care solutia se toarna in sticle unde se lasa. sa stea minimum 24 h, de preferinta 'la intunerie. Astfel este pregatita solutia de aurire prin contact.

b .. Aurlrea obiectelor prin contact (fierbere)~ 'Obiectele :metalice (sau metalizate) se .vor.curata bine de oxizi si grasimj. In acest. scop .se va aplica

una din urmatoarele metode :: . :

1) Se va Incalzi ·u~or piesa la "fla.cara dupa care se va introduce imediat In apa rece "in care s-a arnestecat in .. prealabil 10D/o· SO"H2• S~ va freca piesa 'GU. 0 perie de sirrna de alarna ~i apoi se va spala bine in lapa: .rece .. r Operatia se va ·executa cu miinile in manusi de cauciuc, pe ·de 0 parte, pentru ca solutia .de acid sulfuric .sa nu vina in contact cu. ·pielea·, iar pe de faJta 'parte pentru ca. ·urme de grtisimi sau trarispira\ie -de pe mina ·~"ii nu rarnina pe suprafata .piesei curatate.

2) Se va spala obiectul .intr-o solutie (250/0) .de carbonat de. potasiu.; se va freca apoi eu 0 perle de slrtna .de .alarna in apa .rece si se va clati

QineL .

3) Ob.iectele astfel 'Cura~nte~ se· vor infa~ura larg~ in pal1·g1ica sau lame de zinc .bine .curatate dupa care se vor ilitrod\1'ce in solutia de aurire, adusa l~ fierbere~ Se. vor. tine obi~rtele in solutie 1.-2. min, in Icare timp· au-rul dill so}u,ie, se va fixa. prin .contact, ·unif.orm :pe suprafa\a ·piesei~

. 4). Dupa tel~rninarea operatiei de autir'e p.ropriu~"Zisa· ·'Se. vor spala obiectele .in ·apa. 'rec·e ~i se· vor freca birie eu peria 'de sirma de alarna ..

Opera,ia poate fl tepetata in ·cazul in care nu a reu~it Sllficient ·de bine,. sau ·daea tre~uie sa ~e :ingroa~e stratul,de. !aUT depus.

··Dac.a· obiectul trebl)_ie sa raniina aurit·· mat, se va ·usca prin !?te·rgere, iar dam t.t;ebuie sa aiba.lustru. se va aplica operatia ·de llust.ruire ~i poleire.

b. Pregatirea obiectului de aurit. Acesta se va Incalzl pe 0 fl'3cara de gaz sau de spirt pentrua .indeparta doe pe el orice urrna de grasimi.

Obiectul f'ierbinte se introduce intr-o solutie .diluata de acid sulfuric (S01H2)~ care se prepara dintr-un litru de apa, la care se adauga (atentie .la respectarea norrnelor pentru .acest arnestec) 10··g S01·H2. Aceasta apa

acidulata se mai nurnestebaie de "dero~aj" sau ,.,.Zud". .

Dupa racirea obiectului ill baia de derosaj, acesta se scoate, se spala bine .cu apa rece ~i ·se freaca cu o perle de alarna, pe portiunile care. vor trebui sa fie aurlte. Obiectul de aurit se va manipula JfH'ii a atinge cu rrrina Iocurile de aut-ire ;. el va Ii .apucat (~U. pense (clesti) de material plastic sou eu 0 pinza curata care a. lost in prealabil finrta.

c. Aurirea .propriu~zisa. Obiectul, prlns prin intermediul unei pinze, se tine in asa Iel incit sa ·peat-a Il Irecat, pe portiunile care trebuie sa fie aurlte, ell un tampon de- vata pe care s-a depus o cantitate mica de arnal .... ·gam. de 'a·u~r. Se va intinde cit rnai uniform amalgamul pe .suprafata ·piesei,. avind grija ca unif'ormitatea stratului sa :£ie {~it ·m·ai buna, Suprafetele acoperite cu amalgam devin mate. .Surplusul ·d.e amalgam se indeparteaza cu ajutorul tamponului de vata si se ·va acorda atentie, ca toata oantitatea de amalgam ·indepartata sil fie' colectata Intr-o capsula, astfel ca nicl-o particula sa nu cada pe jos, .de unde rnercurul prin evaporare .lenta .ar 'putea produce in toxicatiu caracteristica.

Dupa ce acoperirea cu amalgam a lost .executata, obiectul se incalzeste sub nb~a Ia o Ilacara de spirt sau de gaz (depinde de rnarimea obiectului), pi 11 ,1 Lind se evapora tot rnercurul din 'amalgam, Iuoru care se recunoaste .prin dlsparitia de pe toata supraf'ata, a petelor albe de amalgam, Cind nu se mai observa aceste pete, se scufunda obiectul cald in baia de derosaj (solU1ie· de acid sulfuric in . .a·pa). Dupa racire, se scoate obiectul din baie~. se s.pala. eu H'P·a rete ~i se· "freaea -ell () perie de sirma d·e Hlama, ln1r-o solti~ie de carbonat de potasiu (70 ,g carbonat de potasiu Ia 1 1 ,apii. distilata).

Data dupa. aceasta opera·tie~. J·a examinarea obiectului se constata ca operatia n.ll ,a reu~~it !?i ca in. ,unele lOCUli aurirea ·n·u s.-a efectuat, opera1ia poate fj relu'at,l,. ·depunin·d amalgttm num.ai ·pe portiunile ramase neautite.

. Un ·obiect bin··e aurit are o· ·culoare galbena-m~ata~ Urmeaz·a polisarea· ~.j aducerea.la "lustru de ,oglinda'-'. Stratul de aUl" ·se ;poate. obtine de grQsime m.ai . mare, .~'aca se. e:xecuta auriri repe.tate .. ajungi;nd~u·-se astfel 1a. placa,rea.dorita ...

Placarea. se ·poat.e ·executa §i la piese in seriej in ,care caz ~ se:rie· de operatli se pot mecaniia, facind'u-se ill .. acela!?i timp ~i recuperarea m·ercu-. rulul, ·prin .condens·area. vaporilor-rezultatL

Da .A·COPERIRI P·RIN PULVERIZARE

2 .. AURIR.EA PRIN CONTACT

1~ PREGATIREt-\ OBIECTELOR

Aurire.a prin eontact sau fierbere este .un. ·sistem iprin ·care se ·reali.;..

. .

ze·aza o· au~'ire in1ai ieftina, mai ·r,apida ~i mai .practiea .. deoarece.·se .poate

combirta SUll. adaug.a la 'c·elelalte tipuri de autire ..

·0 ·metoda mult ,utiliza.ta in blj"utetie· este metoda acoperlrilor prin

·pulverizare.. .

.Din punctttl de ved_e~ :.-a1 sc·opuluf urmarit, acoperirea. pieselor prin ·pu1verizare se .imparte;Jll,~i ~ar:i cateFii. ,i an~m·e :

-

- acoperirea cu Iacuri transparente sau cu v opse le, care se realizeaza in scopul transpunerii pe suprafata pieselor de bijuterie a unei pelicule transparente, ce a'parra piesa de oxidare, ii imbunatateste ~i ii mentine aspectul ~i prezentarea ~i poate da obiectului ··culoarea dorita ;

- acoperlrea cu substante chimice a unei suprafete (de .exemplu, stropirea unor piese in vederea fosfatarii, oxidarii sau colorarii lor chi-

mice) ; .

- metalizarea (acoperirea unei suprafete ·:.cu '0 pelicula .metalica) ..

Acest procedeu pennite depunerea pe suprafata pieselor, a oricarui metal ell 0 temperatura de to.pire sub 160QoC. Metalizarea se poate aplica pe orice fel de material, Ifj.i .anume : pe metal, lernn, !pinza, carton, .pertinax,

textolit, sticla, .portelan, ceramica, materiale plastioe etc, .

Piesele se ptegatesc corespunzator scopului pe care 11 ~·urmaTe?te lacoperirea. Pentru acoperirea cu lacuri transparente sau colorate, piesele trebuie sa fie curatate sl degresate perfect. Daca se foloseste un lac- transparent, piesele trebuie sa fiernai Intii .Iinisate ..

.Pentru tratarea chimica .pri.n pulverizare, piesele trebuie s·a fie bine curatate de grasimi ~i oxizi .nedoritt ; . .in unele cazurl, !1i anume atunci cind substanta pulverizata contine degresanti, se poate renunta "1a degre-

sarea pregatitoare a pieselor. , . .

Pentru metalizarea prin pulverizare este necesar ca obiectele sa fie bine curatate, bine degresate si, de cele mai .multe ori, sablate ; numai in acest fel, metalul pulverizatIoarte uniform poate adera blne la .suprafata pieselor. Dealtfel, ·atu·nci. .cind trebuie acoperita prin pulverizare .cu metal numai 0 portiune din suprafata unei piese, aceasta va fi singura suprafata bine degresata sl curatata, restul fiind acoperit in ·m.od special ell un lac sau cu 0 unsoare . care impiedica depunerea peliculei de metal f?i care se indeparteaza dupa terminarea metulizarii.

,,!~a ·prin duz~ 2 ·ca~-l iinpr~i pe supriafa18-pl~lor sub iomil --de plcatun foarte fine, Plstolul se 811imenteaza en aer comprimat prin f·ur-

tunul 3.. .. ,..,. "

-Acela~i· sistem se utilizeaza ~i pe-ntru pulverizarea substantelor Intre~uin~te la tratare~ chimi;s"pri? p·u~"~t?zare a suprafetelor pieselor. Condi;ia pe ca'r~ trebute sa 0 Indepltneasca in acest cazptstolul de stropit este ca el sa fie executat din materiale rezistente 18 actiunea substantelor care

se pulveriaeaza. . ... - "~ . ~

.. ·Met~zarea 1?rin 'pulverizar~ necesita instalatii sl 'utilaje costlsitoara, ,1 an~me ; 0 sursa de ... aer comprlma: (eompresor), gaze. co~ustibne (araga~ sau hidrogen), oxigen (in butelit de otelcu presiunea inalta), 0 lnsta-

la11e ~e ~a:bla:~ ~i u~ ~i5tol special (fig. i.a6. ~). Acare constttute dispozitivul p~nClpal aJ. Instal~tiel~ El este 0 C?m'blnatle Intre arzatorul cu gaze fii pistolul de .pul~lZ~t pentru lacuri ~i se .. compune dfntr-un arzator, in care se amesteca ~xlgenl~l'cu un gazcombustibll (acetilena, hidrogen sau gaz:_ naturale): Prin arzator trece 0 slrma de metal, care se topa,te in flecar~ a~tula.; . in eurentul de aer comprlmat, materialul topit este pu1verl~at In picaturi fine, care ies cuviteza mare {circa 10 'm/s), din du~a ptstolu~ui. Avansul sirmei se realizeaza automat eu 'ajutOnrl unor roti dintate actionate de 0 mica turbina cu aer comprimat sau prlntr-un

dispozitiv de orologerie, , ,.

- La unele metale, care ~e topesc usor ,~ se oxideazi repede (d'e exemplu, plumbul) este neoesar oa, In loc de aer, sa se foloseasca la pulverizare -un gaz jrt~rt (azot sau bioxid de carbon} 4

. In mara de acest tip de pistol de pulverlzare se folosesc pistoale ei.ectnce (in care metalul es.te topit Intr-un arc -elect-ric)" sau pistoale pentru puiberi (in care sirma pentru metalizare este in16cuita 'eu pulberi meta-

lice). Aceste tiputi slnt insa folosite mult mai rar. .

. -

2. UTlLAJE, .DISPOZITIV.E ·$1 SCULE .FOLOSITE LA PULVERIZARE

3. METqDE DE PULVERIZARE

,

.. La aeoperirea prin - pulverizare cu Iacuri '~i· vopsele, picaturile foarte fme sub formA de ceata sint dirijate ciitre_ piesele care se preluereaza .. Randamentul aoestei metode de lucru este scazqt datorita faptului cl pie~ele fllnd wmic.i, desl se ~za una ling! 'alta, plerderea de material. este l~port:tnta, deoareee numai 0 mica parte din plcaturlle fine de Iac pulve-

nzat aJunge pe suprafata pieset" . _

Pentru sporirea randamentulul se folosesc metode mod erne de lucru, care dirijea~ ~icu1ele de_ lichid (prin efect electrostatic) numai pe supra·fata piesei .. Aceste metode nu se aplicA Inca tn bijuterie, deli In

acest fel puJ.venzarea se executa eu Un rendament ridicat.. ,~ .

. yPulv_erlzarea substantelor chimice pentru tratarea ~i colorarea chin:l~a a pleselor d·e bijuterie se folosesc mai ales a.tun,ci clnd manipularea ~l Introdu-cerea lor in bai de tratament chimic este dificili, din cauza formei Iii dimensiunilor pieselor S8U dnd btamentul trebuie aplicat numai pe 0 singura parte a piesei.

Acoperirea metalica prln sistemu.J. pulverizarii se poate aplica pe orlee fel de material .. Acest avanlaj se foloset;te mai ales clod materialele ce necesitA ·acoperiri nu pot fi inkoduse in bii, lich!de sau In electroliti.

. In bijuteri~. se util!zeazi. in general metoda aooperirUor prln pulvenzare cu cadmlu; mumlniu· ~ cupm;- cIeoarece toate aceste metaIe se pot

Pentru pulverizarea lichidelor (lacuri transparente sau vopsele) se utilizeaza .pistolul de vopsit, Acesta (fig .. 136., a.) este un pulverizator in al carui rezervor .1 se introduce Iacul salt vopseaua. Acesta este antrena.t de aerul comprirnat la 0 presiune de 2,4-6. atmosfere §i este trimis cu

Fig. 136. Pistol de pulverizat :

a· - pi&tol de vopelt ~ b ~ pIstol de metelizat.

lustrui foarte .u,or. In plus cadmiul este foarte rezistent la atacul agen'tilor chimici -.

Cuprarea prin pulverizare se apltca numai pe materiale care nu pot f1 introduse tn electroliti ; aceasta, deoarece acoperlri-Ie ell oupru se lac cu mult mal multi ~urin1i pe cale electrochimicA.

Acoperirile .cu aluminiu se inlocuiesc in lucri:rlle de bijuterii din ce In ce mai mult prin pulverizarea unui alia] de alumlniu ~i magneziu numit nhidronali,u", care poate Ii Iustruit ,i polizat dupA aplioare. Prin lustruirea pieselor acoperite eu hidrnnaliu, perii metalului se inchid partial 'Ii aspectul piesei apare xa a1 unui metal compact.

Prin pulverizare metalica, piesele se pot acope.ri chiar cu un strat de otel inoxldabil.

4. DOMENI! DE APLICARE

In general finiserea unei bijuterii se realizeaza prln lustruirea cit mai perfecta a suprafetelor vizibile, lustruire la care se ajunge in mai multe etape ,i prin opera1ii succesive. In lucririle de· -bijuterie tnelele, verigbetele, pietrele predoase ,i semipretioase, strasurlle, smalturile, lin'\irioarele, cerceii 'Ii in. general toate hijuteriile ell suprafete relativ mid, trebule sa se finiseze 'pina Ia lustruire sau polelre ..

Numai la bljuterlile cu suprafete relatlv mai marl se ·exl~cutA, partial

sau total, finisarea meta san patinarea, '

Finisarea cuprinde ultimele operatil 1a care sint supuse piesele, pen.tru

a Ie da forma sau aspectul final. .

Finisarea suprafejelor se poate executa prin diferite metode ; alegerea metodei care se aplica depinde de starea bruta in care se prezinta piesa ~i de gradul de flnisare care t:rebuie obtinut, De exemplu, clnd o"l'ies4 a fost obp.nuti prin turnare, pe suprafata ei rarnin deniveliri, rugoziti\i ,i pori ; uneori, clnd turnarea nu s-a exeeutat in bune conditil, piesa are la suprafata ei chiar suflurl (alveole) ~i finisarea nu poate incepe inainte de astuparea acestora. Apo], eu ajutorul pilei se tndeparteaza ru gozitati le' marl,

denlvelartle fJi asperltatile brute, . _

Finisarea se poate continua eu pinza de smirghel sau cabroane, utilizindu-se ,mi'rghel din ce in ce mai fin, pe masura ce suprafata pi.~ei

devine mai neteda sl cu asperiteti mai micl, . .! -

Daca este necesar sa se indeparteze oxizii ·de pe supratata unei piese care in timpul preluerarh a fost incalzita In fpc, finisarea se incepe prlntr-o curatare sau decapare chimlca, Aceasta operatie se poate ·executa Intr-o baie de acid sulfuric, clorhidric, 'Spa regala, soda caustica, amoniac etc.,

san chiar Intr-o baie electrochlmfca. ..

Dupe curatare in baia chimiea, finisarea suprafetei se executa epliclndu-se in contlnuare procedeele mecaniee obisnuite : toate aceste pro-

cedee se Inoadreaza in trei grupe : slefuire, polisare '~i poleire. .... -

A vlndu-se in vedere ca gradul de finisare care se obdne prin cele tcrei procedee este,diferit,.ele nu se pot apllca decit intr-o .. ~numita ordine, ~ anume : slefuire, polisare sl apol poleire, Rezulta deci ca 0 piesi nu se poate -polei mai. intii ~i apoi sa se sletutasca, deoarece efectut ultlmei ope-

ratii anuleaza complet pe prima" . : . ,

Fine1ea de finisare a suprafetelor creste dam se aplica mai Intij. ·fll(!-

fuirea, apoi polis-area ,i, in sfi·~it poleirea. _

Intre polizare ~i polisare exis~ deosebiri. Polizarea este 0 prelucrare bruta, prin care se aduce 0 piesa Ia dimensiunile dorlte, ier polisarea este

o prelucrare de finisare, olustruire. '

Practica aooperieilor prin pulverizare poate fi utilizata in ·foam multe tehnologii de uzinare ~i finisare a pieselor de bijuterie ..

Daca este .nacesar ca luciul metalic al unor mil1~oare, brose etc., obtlnut prin polizarea suprafetelor metalice de cupru, alama, aluminiu, sa se rnentina un timp cit mal lndelungat, 'trebute Ita acestea sa fie acopetite ClJ, 0 pelicula fina Iii foarte transparenta, care sa impiedice oxidarea suprafeteJ,or.

Piesele executate din lemn necesita acoperirea lor ell lac, pentru a fi aparate de vaporii de apa din atmosfera" care ar putea sa le de terioreze II Osul, fild~ul ,i alte materiale asemanatoere' se ingilbenesc en vremea ~i capata 0 culoare urlta_ Prin acoperlrea ·acestor materiale cu 'un lac protector, ele l~l ;pastreaza tirnp indelungat un aspect frumos.

Pentru vopsirea pieselor nu se pot folosi pensule, deoarece aspectul suprafetei vopsite eu pensula este cu atit mai mit ell cit piesa este mai mica.

Prin stropirea ell substante chimice a metalelor ~i in special a aluminiului se POt obtine cliferite colorarl. Operatla se aplica mai ales la

articolele de gablont care se coloreaza numai pe 0 fata~ .

Pentru ,a colora 0 5ll,prafatA partial cu o ouloare ~i r restul cu alta culoare, se acopera suprafetele care nu trebuie sa prinrlA o anumiti culoare .. eu un lac rezistent Ia aetlunea substantel folosite pentru vopslre, apol prin dizolvarea lacului ~i acoperirea celorlalte suprafete se ooloreaza

~i restul.

Daci unei piese din aluminiu trebuie sa i se dea ouloare r~iatica aurie, piesa se acopera eu cupru, prin pulverizare, Apoi, piesa se IustruIeste, iar pentru 'a:-i ma'ri rezistenta la oxidare, se acopera ell un lac incolo:r, tot prin. pulverizare.

.. -

2. MA.$INI DE ~LEFUIT sr POL~SAT

1 a G E'NERALIT ATI

$lefui'rea ~i polisalrea se executa jmanual num,ai dnd se finiseaza· 0 singuri pied. Cind luorul se executa in serie - fie chier ,i serle mica. - se utilizeazl maIIinile de ~lefuit Iii· polisat, care sint de trel feluri : ma§ini de ,lefuit plan, m~ini de 'ilefuit rotund (interior sau exterior) 'Ii '1Il84ini de ~lef.uit 4i polisat universale la ca·re se modifica operatia ~prin schimba-

;rea vitezei de rotatie !Ii a tipului de discurL .. ' '

Cea mai uti·lizata in bijuterie est-e m~ina simpla ~versa1l. Aceasta este un polizor ~onet electric, ~ ea~re se lllOnteazi d,upi necesititi pietre de - poUzor, ,aibe·, discuri de lemnt ~de pisli, simpli, de p11sa. ~ tmnhel, de clrpA. de par, de mitase, de bumbac etc. In mod normal, operetta de

Ell FlNISABFA SUPRAFETELOB PE CALE MECANICA

o bljuterie trebuie sa fie prin defini~e un obiect frumos~ FrumUsetea unei bij·uterii depinde neindoielnl'c de finisarea ei. Bijuteria este bine pus' i·n valoare ad i se aplica finisarea corespunzitoare~

184

U~lizarea .. discurtlor de pis14' este 'comodi, deoarece, dupa ce stratul de del cu smirghel de pe suprafata pislei s-a uzat el ·paate fi 1nlocult

co multi 'Ufurin1a. J_

., Polisarea sau Iustrulrea este operetta prin care se di stralueire supra-

fetelor pi eselor . . - . .' .

Metodele de polisare sint multiple ; ele se apli-ca in Iunctie de natura materialului piesel, de forma plesel Eli de .numarul de exemplare simllare care se prelucreaza,

Polisarea poate fi executata manual sau mecanic.

- Pentru obtinerea p.o'Usarii sint. necesa'r~ diferite materiale, legate direct de felul metalulul care trebuie Iustruit .. Astfel, pentru 'aur se foloseste pulbere de T-ripoli, care este 0 pulbere foarte fina de silice ; de ·asemenea se mai"·utilizeaza Ri rosu de Anglia .. care in realitate este miniu de fie~~ _Pentru arglnt se poate utiliza pulbere de ~ripoli saucarbonat de caleiu [denumit ~i alb de Spania), care este de fapt praf 'de maimuri .. Pentru platin~ se poate utiliza pulbere de Tripoli, pulbere de Tubin .sau

praf de, alumina, ,. .

. Aceste materlale Ia care se adauga praful de. .creta, oxidul de- cram

sau oxidul de molibden, se utllizeaza preparate sub forma de pastl .. Pentru creta, oxizl, ~i pulbere de Tri.poli,. amestecul se face de obice1 en ulei pina la conslstenta pastoasa, Celelalte meteriale se aduc la stadiul de pasta, amestecindu-le ·ell epa, spirt industrial sau metillc.. sau alcool,

...... Pentru .polisarea obiecte1or de metal, acestea se freaci Jrilm intii ell o perie mruiati intr-un amestec Ide apa. ~i pulbere de pi,atrA ponce {sau ~pum.a de mare). Dupa 'ce sint bine frecate, piesele se spall cu apia 4i se trece apoi Ia polisarea cu pasta corespunzatoare materialului· din.oare slnt

confeetionate .

. Dacl operatia se executa la masina de polisat, pasta se apliea _pe suprafa1a ~bei de pisla· 'en care se executa pollsarea, Daci operatia au se poate realiza pe ~aiba polizoru1ui, din caUZ1\ formei piesei, pasta se freaca pe piesa prin intermediul unei tije sau baghete de lemn moale (tei sau soc) sau chiar ou ajutorul unei bucstele demaduva de soc.

. Dup6 ce polisarea a fost executata plesa se curata eu apa f$i sapun obisnuit. Alta metoda de cQrltare este prin fierbere in"br-o solutle de sodA ; in acest fel, piesa se curi1a nu numai de pulberea de polisat, ci ~i de uleiul sau substantele grase utilizate la pre-

pararea pas teL Dupa spalarea piesei 41 scoaterea ei din baia de curatare, piesa se "terge ~i se lustrui~te cu disouri de pinza de bumbac, de matase sau cu peril circulare (fig. 137)" Uneori, piesa se freaca cu 0 bucata de pluta sau madu,va de SOCI

Pen.tru fncheierea oper~ei, piesa se spall cu

Fig" 137~ Perle clrcu- sA-pun ,1 multi api, se .terge cu 0 drpa foarte flni ~i

lari pentru lU$truit~ se usuci in rumegu, de lemn.

,lefuire se executa la 0 t~ra1ie wde 3 OO~ rot/min; in unele caaurr, ,i :anume cu cit tlefui~ este . mar fi!l'" tueatta poate :ajunge La 6 000 sau Chlar

·10-000 rot/min .. 'I'urat,iile mal marl slnt £olosite in cazul poltsartlor. .-

Uneorl, fJ.efukea ~ polisarea se executa' cu ajutorul ·poiJ.izorului de .tl~ de~tar ! aces: poli~or.- avind ~xul flex~bil,. poate fi .utilizat pentru ,1eH ~ulrea Intnndunlor ~1 -a Iocasurilor scobite In piese unde 'nu se poate

pitrunde cu altemaslul, '

Deoarece J.ucre~ la ~~a\ii marl, ~te interzisi adaugarea prelungitoarelor sau ,8 aItor dlspozitive, pe axurtle maslnilor de .,lefuit ·~i polisat.

Lagi~~e aeestor masini trebuie.sa.. fie controlateperiodlc. .

w'·F~ction:area maslnilor trebuie sa fie lina, fara b~tii sau jocuri in lagare. D~tfel, odata cu aparitta [ocurtlor in lagare 'masina Incepe sa ~uci ~.z~omot caracteristic. Folosi~a in contlnuare este pedculoasa l~r lucrul obtinut este de calitate necorespunzatoare din cauza vtbratitlor

care apar. . .

'. - ~ <:Jc!ati CU controlul periodic a1 m~inii se executa ~i curatarea laga ... rel~ ,1 se completeeza sau se Inlocuieste lubrifiantul acestora, Cur~a lag&rel.~ ~r~bUle exe~utata.t deoarece, ol-icit de bine ar .{unctiona sistemul deA asplr8.tle a pulberilor, aces tea tot patrund in lagare, grabind fli accentuind uzura lor,

3.. ~LEFUIREA

Prima operatie de finisare ce se executa dupa ce plesa a foot complet

ajustata este ,lefuiJrea. .

Prin ,lef,uire se indepaTteaz4 de pe suprafata piesei toate asperititue ,I zgtrieturile ramase de 1a preluorarile brute.

. Prima ~«ruire se executa cu ,mirghel ell gran·uiatla de mlrlme aproplatA de aeeea a zgirie1urilor de pe plesS. Pnn ~lef.uire, in toate sensurlle, supnLfata piesei devine din ce in ce mai netedi.

.. Dupa ce se termina ~lefuirea cu smirghel brut, se trece la 0 ,lefuire m3J. a~ansat8, ca~ se executa en ajutorul smirghelului, cu gfanulatie din ce in ce mal filii; ,i la aceastl operatie direct;ia de ,lefuire trebuie

schimbati cit mel des, . .

~ In timpullucrului, praful tJi pulberlle care -rezulta din ~lefuire trebuie tndepir)a~, pentru ca aeestea, dae~ ra~ in~re plesi ,i ~irghel se aglomereaza ,1 produc santuri sau zgirleturi marl pe supre'fata piesei.

~lef·uI'rea se poate executa manual ~i mecanic la masina de slefuit

1a care se fixeazA discurile corespunzatoare, '

In timpul :,lefuirii Ie ma,ini piesa trebule rot ita , pentru ca urmele unei ,letuiri anterioare sa disparA prln slefuirea urmatoare, Piesa nu se &pasi prea :tare .pe piatra ¥ trebuie sa fie racit4 Ja timp.

: , Dupi ce ~jlefuiTea a fost executata ou piatra cea mai fina, se continua ,lefuU:ea tnlocuindu-se =pietrele prin discuri de lemn acoperlte cu pinza .de ~ghel.

.slefuirea se poate executa ~i en ~.be de pisli, 'acoperite pe fete1e lor Jate~e ,i pe periferie cu ptaf de lplli~heI sau de carborund amestecat cu -clei.; in acest fel, pisla oapAti 0 suprafati zgrunturoasl ,i se comporti ca 0 ptatri de ·polizor ·a carei fine,e este dictata de mirimea gri:untelor abrazlve.

4. POLISAREA

187

5. POLEIRE·A

fdapit6-lulXIII FILIGRANUL

Poleirea este operatia .prin care sescot in evldenta la 5ulprafa·ta unei ·piese, numai aspectul '$i culoarea metalulul pretios al 'ali,aj.uluf din care. este executata aceasta, Deci, prln aceaste metoda se elirnlna pe ··0·· adtncime foarte mica (ct·pva .rnicront) metalele de adaos din alia]. ,

Pentru pcleire, plesa bine iGUratata se introduce intr-o bale fierbinte care poate ii cornpusa din. azotat de potasl u, .sare- ·~l alaun, .. toate dizolvate in 'ClIpa. Acest amestec are actiuns corosiva ~i de aceea se pistres.z8 lntr-un

ves de portelan. .

Obiectele .de poleit se cufunda in. baia fierbinte, atirnate de un fir ·de· sur 'it slnt 'agitate tin timp mal Indelungat sau .mal scurt, .. In' tunotte de adincimea .pe care trebuie . .s-o alba actiunea bali ..

lntructt vaporii degajatl din baia de poleire sint toxici, operatia se

·execut.cl Intr-o n1~a sausubohota cu tira] bun. .

Piesele se scot din bale atunci clnd se consldera ca bijuteria a capa ... tat culoarea dorita .. Plesele scoase .dln bale se .. spala' cu .apa calduta ~i se usuca ln rumegus,

Flnisarea definitlva .se poate executa cu un pan1atU·r din ~par d.e iepure de. Angora, sau cu un cabron cu plele de caprioara, sau prln simpla .stergere ~i .Iustrulre cu o piele de caprloara. Aoestei ultirne operatii trebuie sa .l se .acorde 0: deosebita atentie, deoarece urmele de praf de pe pan~liltuf sau de pe pielea de caprloara pot zgiria piesa sl pot compromite in acest fel Intreaga operatie de infrumusetare ..

Retelele pentru bala de polelre sint numeroase ~.i dlferite .;. toate ins a a:u ca scop dizolvarea metalulul de altere pentru a se seoate in evidenta culoarea metalului pretios,

In unele cazuri, metoda trebuie· aplicata numai unei portiuni limitate .dintr-o bijuterie. In acest scop, ('U ajutorul substantelor care nu se dizolv·a. in mod normal In baie .~i" eu ·0 cantltate rnlca ·de ,a'ps se ·prepara 0 .pasta care se apllca ·c.u ajutorul unel baghete· de. stlcla pe suprafata ce trebuie tratata,

Prin .. tncalzlrea usoara .a piesei pe 0 1 arnpa .. de spirt .se obtlne acelasi rezultat, dar llmltatIa ~uprafata pe care ·8-a depus .pasta; daca operatia nu a reusit cornplet de prima data, ea se poate repeta, Dups termlnare, .plesa ·se spala ell ra1pa "i(~ald uta, se usuca si -se trateaza ca ~i. in celelal te

. .

·caZUTL

Poleirea se mat poate executa ~i pri·n acoperirea. un~ui obiect bine curatat ell ·un ·s"trat foarte s1Jbtire de aur sau argint; ·operaJi,a se poate executa la ··'cald sau 1a rrece.

8. Generalitii·tJ. Fillgranul este sistemul in care se executa un orna ... ment sau bijuterie, care are aspectul unel dantele, eonstltuita ·din fire sau benzi Inguste, din materlale sau metale eomune sau pretloase. Firele

sau benzile pot fi rasuclte.,. impletlte sat! combinate intre ele. '

.Splendoarea ~l valoarea unei bljutenl executata in. filig~ran q:ez,(llti atit din utllizarea metalelor ·pre~ioase ca argint, aur, :platina .. , cit mal ales din imaglnatiu .~i bunul gust -cu care a. fast aleasa f.orma .. sl desenul, pre-

cum ~i calitatea executiei. '

Cantitatea de metal Intrebuintat ·},a o biJuterie In flllgran, ·d.e~i este in general mal mica decit .. aoeea necesara in. executarea prln alte rnetode,

este totusi compensata de f'lnetea ~1 arta lucraturi]. , , ,

.Existii filigran d e-slne-stata tor, ·i.n care caz bljuterla ·este 0 retea inconjurata .dcar .de 0 -bordura necesara rigidizirii ansamblulul, dupa cum exista :fi!ligran ,aplicat :in .Interiorul sau pe conturul unor suprafete de me tal.al unel biju teril,

De aiel trezul ta ·cd se pot. face multiple com binatii .in. care se realfzeaza o bljuterie, unde fillg(tanul este asoeiat altor metode de . executie ca de exemplu, ,cize,lwra, turnare, traforare, . emallare, montar! d'e., pietre. ,i

perla etc, . ' .

b, Teh~ologi"a de executle, Tehnologla executarh filigranlil ui se rezumA .la urmatoarele g.r,upe deIuerarl :

1) Alegerea ~i Irealiza'rea desenulul bljuteriel, desen care sa se. pret.eze Ia exeeutla in f,iligra·n (fIg. 138)~ Se vor putea astfel contecticca aripile· unel ltbelule b sau frunza de plante c, marcate prin nervueile lor ~i c<>nturw de (1igidiza're. In 'acel~i In'od· se pot executa = 0 pfnza de· pi.ianjen, spice de ·g1riu etc~ sU;b. f.orma ·de medalioane, cercei ,.sa,u pandantive.

2). Pregatlrea miate~ialului care s'e· oompune din si~rme·:· ~i ~nzi de m·e-tal, pr.ecum ~i dIrt alta-j 'pentru. ]i~pi,tUiri t'ari. Filrele de sl'rn18 vor avea u·n di'ametru de· O,15-0~3 min jlar ·benzlle 0 latime d·e· 0,1.5.-1 mm ell o g!'osime oorespunzatoare de O,1~Ot·3 mm·~ Desig"Ur, dimensiun,ile ce ·se al~g slnt dependente de· desen:ul ~i piesa ·ce· se exeout4·I' : i " ... ,

Alla}ul penit!~ llpi.turile· tari- va fi ales .astfel incit ·tem,peratw98 de. topire a lui sa fie ·net tn;ai seaz.uta deci!" tempemt~ de topiR a ma.terie.-

lului din· care se·· ·executa fili~anu1. ..

3) R~lizarea. in'od.elului propriLu-zis 'prln. indoi!l~a silrmelor ·,i ·a benz!"; l~, conform dese·rwlui ~i. ampl8sarea lOr oQrespun:z'Ato~el

4) Confec~onarea Iramei de· ·~Iigidizare (In genera!' d.intr-o ,ben,ti\a mal gjr.oasa) !iii indom-ea ei, carespunzator contu,tulul 1liesei.

a

(do.p.lto.lul·' XIV· EMAILAREA'

Fig. 138. Modele (scheme) de executat in filigran.

. 5) Pozitionarea pieseloc oomponente in oadeul ·ramel de contur, .preoum ~i tix.2trea Inelului sau dispozitivulul de prlndere daca este cazul.

6) A,d4,ug·area,m,aterial,ului decapant ~i fondant (borax diluat in apain oazul metalelor ~i altajelor pretloase ~i comune obisnuite) numal in punctele de tail'genla,. OOica in punctele un de doui sau mai multe fitre de -sirma sau benzi se ating sau in punctele unde aceste fi~e ating baretele ajutitoare de ~~gldizare in cazul ca este cazul sa se adapteze aceasta mon,tua~i.

7) Incalzirea piesei ,i lipirea tare a fkelor ,i benzilor in punctele unde s-a depus decapant, eu aliajul de lipituri tare ales ..

8) Raclrea ~i curatarea piesei .prin tndepartarea urmelor de decapant ~I a oxJzilor~

9) Controlul rea lizwrii pi esei t

10) Lustrukea, polisarea, patlnarea sau polelrea piesei daca este

carol.

Daea kebuie sa f~ adaugate bijuteriel anexe ornamentale ca : illcas'brl\ti de pietre, perle etc., aceste operatll se vor executa inainte de finisarea definitiva a piesel, iar fixarea satoanelor se va realiza odata cu

lipirea tare. . . . .

Exemple. In figura 138 (a, b, c) ~J in figura 139 se prezinta citeva exemple de exeeutle in fi li gran .. De remarcat cA aripa de fluture (fig~ l3S!, a), de libelula (fil. 138, b) ,i papucul (fig., 139} pot fi cornbinate : aripa de Ilbelula, cu ametiste, in virful papuculut rubin ,(si·mbolizind clueurele sau pamponul) ,i .petalele de pe arlpa de fluture, diaman.te sau serpentin galben, verde sau negru, toate in.c~trate .in sanioane rotunde. sau ovale ..

1. EMATLAREA

Emailarea la cald se poate executa pe obiecte din. aur, arglnt, met-al

comun, lorom etc, . ' .

Emailul.su.bformadegaletis3.1..1;.degraunte.sein~rod·uce intr-un mojar in care se toarna ~i apa. Cu ajutorul plstilului emailul se zdrobests prln apasare ~1 frecare de peretii mojarului, 0 d'atA ,0\..1. golirea apei din .. rnojar, se eli.lmjn·a ~i prafu] strain. care este in suspensle in apa,· pre-

cum ~i ss·r.·urd1e dizolvate in .spa, proveni.te din email. , .. ,

Peste pulberea de email ramasa in mojae se toarna ctteva p.iCAtUi"i de. aeid azotlc, care ellmlna ultlmele urme de .pa.rticule de .metal,

Apoi se· spala din nou cu apa .clllr~ta pentru a se elimina acldul ',1 azotatil care s-au format : .pasta rilmasa esrte gata· de utillzare. Aceasta se poate pastra sub .. apa, in .stlcle bine astupate (ca sa .nu patrundA praful),

, Pentru emailare, piesele .se decapeaza inte-o solutle di1uata de acid

sulfuric, se perle ~i. se usuca pe polita din ·fata gurii cuptorulul, avtnd grri j-a sa nu se tncalzeasea prea tare, 'pen tr u a .n u se oxida.

Dupa uscarea pieselor, se aplica emailul ell 0 spatula, in locasurlle

care trebuie sa fie smaltuite, .

Consistenta pastel trebuie sa ·fie poteivita pentru ca acaasta sa -se poata aplioa intr-un strat cit mal uniform ... Daea pasta este prea consistenta nu se ia-plica uniform, ia~r dace. este prea fluiida .nu contine suftcient

rna terial :( email) I. ..

Uneori se reeomanda ca emailarea sa se 'execute cu pasta mali fluidA, in. stra,turi mal subtirl, tar .. groslmea fin'ala a stratului sa se ·ob~ina prln

repetarea operatiel. ,

D'upa. ce emallul s-a aplicat la locul cuvenlt, se eldmina apa de priSDS .:aparuta pe pi'esa la marginea suprafetei acoperlta cu. email cu 0

'cii'pa .curata, , . , .

Pentru uscarea emallului, plesa se qaz·a pe un disc de matertal refractar de pe pollta din fata euptorului intins ~i se \ine 1a cAldurA moderata, pina ctnd smaljul se usuea,

Plesa ~.i suportu; din material .refractar se introduc apol in, euptor ,i se urmareste mersul operatiei de topire a ematlului. Temperatura I}l durata coacerii variaza in. functle de natura ·em,a'illului, de groslmea lui

. . ~

~l a piesei.

La ·inceputul. coacerii se eonstata ca s~praf.a'\a (care capatase ·0· euIoare deschisA dupa US~) devine intuneoata. Coacerea continuA pIn4 cind Intreaga suprafatA a emailulu-i.se ,vit4jficA. In acest moment,' .piesa

Fig. 139 .. Pa .. puc mIr1i,or exeeutat 'In fl.li-' gran de arlint eu pia-

trl caboson,

se sooate din cuptor ~i se ir8cefjte Ioarte Incet (in -caz contrar, smaltul poate

sa·. se fisureze), . .

Dupa Jl"'a'cire·a emailului, acesta se poate !ilef!ui ·~i lustrui, iar, in unele eazuri, dupa slefuire se poat.e ~reintrod:uce "in cup tor un tirnp scurt, pentru a produce 0 glazura stralucitoare pe .suprefata lui.

2. EMAILAREA L~4 RECE

To

Band;

SectiiJl1eiA- 8·

. ..

-, v

·\P3rca.l1~

,

Emailarea Ia rece se poate aplica la piese de aur, argint, .metal CO~ mun, cram, precum si la alte materiale care nu 'pot fi introduse in foe.

In cazul ernailarii la cald din cauza coef'icientului de contraetie mare a1 emailului. foarte multo Pites~ se indoaie ~i se curbeaza. In .multe cazuri, .n u es te poslbil ·.sa se .ia masur! de prein timpinare a efectulu~. de contractie a emailului. In aceasta situatie, ca si in cazul reparatiilor bijuterijlor vechi sau .care nu permit introdueerea lor ·in cuptor (deoarece se deterioreaza), se recurge la ernailarea la ret-e ..

. Emailurile care He aplica .la rece, contin un pigment (un colorant),

un element de masa $i. un liant., ..

.Pentru ca ·sa se realizeze aderenta emailului, .piesele se .pregatesc printr-o ouratare ~i o decapare temeinica. Daca. piesele nu sint bine decapate, emallul ·["ece .se cojeste ~i cade .

. Decaparea se executa intr-o solutie diluata de acid sulfurlc, dupa care pieselese perle, se spala si se clatesc de mai multe ori in apa cur at a ..

·Un element care mareste aderenta emailului depus .la rece este rugozitatea suprafetelor pe care .se .aplica. T·6t~~i, Iru,goz~t~te,a nu trebuie sit fie prea .aecentuata cind stratul .de email este eubtirev deoarece denivelarile pot sa iapara 18. suprafata ernailului. III schirnb, . marimea .rugozitatli nu are nici 0 importanta atunci clnd .grtoslmea stratului .de email ·este sud'icient de mare ca sao rnascheze ..

In unele eazurl este suflcienta sablarea suprafetei, pentru ca ernailul sa poataadera bine, Alteori, se Ioloseste Iosf'atarea sau eloxarea ~iesei.: pentru ca prin porozitatea obtinuta sa se realizeze aderenta -emailului

depus Ia trece-~ . .

. Dupa emailarea la il"eCe, piesele se l~s(\ sa se usuce. Finisarea ulte.rioara . .a suprafetei emailuluisepeate·e.xe.cut.a nurnai dupa intari'rea completa a paturii de ernall.

P}"cti tie 6ilZ# FJg. 141 .. Cloisonne exeeutat .dln b.enzi

·Fig .. 140. Model de piesii· eu pareane pentru ernatlare ".cloi"sonne" din bare.

3~ ·EXERCITII DE EIMAILARE

Be va prepara emailul negru (NIEL), cure este pe baza de ·argint (28 g argint fin, 56 g cupru electrolitlc, Q4 g plumb, .sulf),

Dupa ·U$Oara ·racire.·a -alla-ulut de argint :J.~ cupru ~i anume in cllpa ctnd se adauga plumbul, se va arnesteca cu 0 bagheta Inconttnuu, astfel incit plumbul sa·· se arieze imediat ~i sa nu alba timp sa se oxideze pe suprafata aliajului din creuze.t .. De asernenea 0 amestecare foarte activa trebuie .aplicata .tot timpul cit se ad~ei' sulful, astfel incit acesta sa nu arda 1a .suprafala cl sa. se poata obtine," .sulf~~: complexa .de care este .nevoie, pentru prepararea nielului.

Dupa ce se recolteaza graun.tele de niel. si anume dupa racire, acestea se asaza ·intr-un. rnojar, ~.i· se zdrobesc, contlnuindu-se operetta asa cum a. ··fost deseriBl· "in manual, pina Ia -obtlneren pastel de email arc.

In contiri uare se VOl" pregati- citeva piese pe care se depune 'smal].

·Mal intii pentru .rcallzarea ·unui ,.,cloj50nne~ (smal]. .depus in. parcane) se va solidartza, prin Iipitura tare, pe 0 placuta de alama de 15X 15 X.2· mm, ·0· band.a de alama ell 0 grosrme de 0;3 Dim sl 0 latime ·de 1.,5 mm asezata pe muchie sl indoitA .astfel In·cit .sa se oblina desenul din figw'ile .140· ~i 141. Pe desen S'":"a figurat COJlrurul Intrerupt din lac in lac .pentru a -se vedea cA este realizat dintr-o slngurci

'banda.

Inrealltate intreruperl1e nu exlsta, ele Illnd imbinate prin .lipit,tLra tare ·aplicati. .Ptesa 'pregatita se va eurata, se va degresa 4i se va ·depune in .. parcane, dupi gust, email oolorat~ alternind culoarea in. diferite parcane. Usc area. ooacerea i1 ·vitrificarea vox fi ,executate ·ru,a cum s-a descris.

/

. Procedeul de emailare champleve· canst! in depunerea. de email In fundul ~or

·S<!obituri in placa de metalt scobi.turi care se .obtin ·.pr.in· Siparea· . &aU prin giurirea ell burghiul·lD ~a fel inclt sa se obtina 0 deniyelare scufundatA fa-tl d~ supramta pjesei. tntre suprafe~le scufundate Se Lass. pere1i sub~irl .,i u·rtiforrni ·ca lA.ttrne~ care. vor fi liniile de .. separatte ale dif~jtelor 'culori de. small !t.l care ·constituie desenul.

.eu emaJIurile preparate "Se Vor :putea· executa de· catre elevi cham.plev~uri (ci-: t):tf ftanliveuri) ·po"CroI.ne, Incepind·. ell desen·e si~le geometrice fil .ajungtnd: lao

,

Pentru inceput se vor face exercitii de preparare a emailurilor lao cald.

Se va preg·ati un email campus numai din streHl pisata. Se va lua 0 bucata de sticlci· :din ge.am obi~nui1:~ "in greutate· d~ 5-$ g. Se.. va lniirunti intr~iJn. mojar de por~elan .pina· l.la ·obtine~ea unei pulberi ·de ·:extrema fin.ete. ;In timpul marun·tirii, di~ ci"nd in .cindt se vor ·spala graunt,ele cu apa filtrat"a adii"ugindu~se i·n· mojar inca .de la incepul apiL SpaJarea Se f~\ce amestecind u-se cu pisUlul In mojar ~i apoi" decantindu-se :con~inutuL In· ·cazlil sticle·i ale'se~ apa scursa· nl1. va fi colorata, ceea ceo nu. se int"implil ~·ind se lucreaza eu emaH br~lt (Ie bijuterfe.

Dup~ ultima ·dec.antare se va pun·e prep~\ratul intr-o ·sticluta ta .adapost· de impurl ta·ti $i praf"." care trebuie ~tiut, ca. in .cantit-iiii chiar "foarte mici, pot compromite operatia de e,Olail.are.

Se ·va repeta opera-\ia ell sticlii coloraHi ro~u, albastru ~l verde.

lB2

13· - Manualul bij u1:1erulul - cd~ lSi

"pectoral" emailat in parcane .(fig" 142), care pot fi executate pe placi de alama avind groslmea de ·2-3 mm ~i dirnensluni corespunzatoare.

Trebuie sa. se retina ca. sap area diferttelor cimpuri se executa in Junette de natura ~i culoarea emailului care se va depune sl anume eu cit ernailul trebuie s·s. fie mai opac, -cu atit scobiturile trebuie sa fie mal adinci.

La acest tip de emailare se va tine searna ca este bine ca emailul sa fie depus In. mai multe straturi din cauza gr osimii finale mari a lui.

In tot cazul ultirnul strat de email va fi astfel depus incit dupa coacere. si vitrlf iere sa. ramina: putin .bom.bat pentru a fi in final numai polisat; in care caz emailarea se riumeste emailare in HPicatura de seu", iar in aceasta executie supraf'ata se .poate realiza concava sau eonvexa.

Daca suprafata trebuie realizata plan, se va lasa

un mic exces de email. care dupa raeire se polizeazii peo p~atra -tinA. peruru a .rectifiea suprafuta, iar .apoi se poli~.eaz~ .pe- saibe de pisla cu ".Tripoli~' ~i apol ell pasta din ce in ce mal fina pina la obtinerea Iustrului a~a:-:-. numit .Hoglindi~i"·'

" Emailul transp a rent, colorat sau .nu, .se aplLca pe plese, in general, in doua procedee,

: ·Primul· procedeu .este emai lajul ~ajour·· care se va realiza in felul urmator : se traforeaza sau se strapunge prin . ~aurire 0 placa de ·metal care poate fi alama, cupru etc .. , pe care se realizeaza un dcsen decupat, Pe spatele placii care poate avea grosimea de ·0,5-1-2 mm se asaza 0 foilit de rnica sau de metal subtire iar in golurile sau parcanele formate se depune emailul~e8re.inacestc.az.. poate fi mai grunzuros decit In. celelalte Lipuri de emailare.

Fig. 142. Pectoral (tentele diferi te indica emailart' ~de diferite culori).

Fig. 144~ Emailaj "G:uillochis".

-, I ..

Fig.· 145 .. Emaila] ,;Basse faille".

~

.. ~ In arnbele cazurl grosirnea stratulul de ernatrvarlaza dupa marlmea piesei ,i

amploarea transparentei ce trebuie obtinuta. Aeeasta groslme pentru care se va pregati adlnclmea denlvelarli, este de Ot2-1,5 Jl1ID. -

. .

In aceste cazuri pe suprafata piesei de metal pe care se depune stratul de email

sl care trebuie blne cura-tata in prealabil, se tarnponeaza usor cu 0 vata inmuiata ·intr~o substanta usor aloalina ca de exemplu solutie de soda. Aeeasta serveste la 0

mai buna aderen\€1 ~ emailului. . .

coacere si vi trifi ere se lasa sa se raceasca incet~ foarte usor, deoarece ea nu adera la email decit

Dupa introducerea in cuptor, Dupa racire, se Indeparteaza mica. foarte greu,

Cind s-.a .pus 0 .fo_ita de. metal in loe de mrea, aceasta foi ta se mdeparteaza cu un acid care 0 ataca foarto repede deoarece . este Ioarte subtlre ; in acest mod 'placa suport nu se: deterloreaza .. Se curatil apoi sl se

i.ustruie~tet· drndu-se straluclre suprafetelor. Lu-

II '.. I.. _ .

rnina . care se fi 1 treaza prin transparenta emailu-

- .

lui d§ 0 trumusete Incintatoare piesei (figA 143).

Al dotleaprocedeu de' emailare in· care se utlllzeaza proprietatea de transparenta a unor emallurl, - este aceta numit ·,~f1inque~ sau ,,'guil .... Iochls", Se· earacterlzeaza prln depunerea ·pe 0 suprafata usor sapata sub . nivelul superior -al placli unde pe fundul suprafetei sapate s-a trasat un desen -mal .mult -sau mal putin geometric" de obicei, obtinut pringravare mecanica (fig. 144)~

Basse taitle este un mod derivat. din siste-

~ . . . . .

mul. guillochis.. _

...In ,cazul eind desenul este Or. gravura de .mina, artlstlca, sub forma unui usor relief sau

. .

'basorellef, piesa este denumita if;1 g~·ner.al ",i?asse. , Fig.' 143. Model de ernaila] (smi\.l-

tailleH (fig. 145), tuire) . ~, ~ Ulre ),aJ our ~

@aflilO liLl XV lUCRARI SIMPLE DE BIjUTERIE

aliajul de lipit. sat pAtru·nda Intre Jetel¢ .capetelor, Iaslnd la supratata

o urrna ·cit se. poate de .subtire. . .. ~ ~

Dupa raci~e,. Inelul se ajusteaza lao lQC\il «pit-uri.i, :pina· .cind urma aces tula dispare .eorrrplet.

Dupa aceea, ·ver1'gheta s·e: asaza ·pe nrn .callbru si. .prin Iovire ·u·~Qara cu -un clocan de lemn, r -se .. da forma perfect rotunda,

. . In. ce.le .din urma se executa ouratirea, slefuirea, lustruirea sl, eventual, poleirea verighetei, prin rnetodele cunoscute .

. Daca .este .. cazul, dupa slefuire 'se marcheaza prin aplicarea poanso-

nului de mares sl se .. graveaza 'in interior textul dorit. '

b. -Verighete eu sectlune dreptunghiulara .. Executarca verighetelor ·cu sectiune dreptunghlulara {fig. 146,. b) necesita, c~. prima operatle, .obtinerea unei bare de metal avind sectlune dreptunghiulara -corespunzatoare; acest lueru se poate realiza prin turnare sau 'prin 1 a minare ...

.. . In primul caz este av .. antajos ea bar a sa. ·fi.e turnata .sub forma ineItllJ"3" astfel incit, dupa. seoaterea .din forma, . sa. nu mai fie nevoie decit de

ajustare-si .curatare. .j :

De -cele mai rnulte ori insa.; verighetele se obtin din 'placi avind .giosimea eg·ala cu grosimea verlghetei plus ·ad aosuri le de prelucrare : daea placa este ·prea groasa, ea se aduce -la .dtmenslunea necesara, prin ·'laminare ..

Din placa sau din banda se taie cu f03lflfecele sau ell fe.rasbraul de braforaj lungimea necesara.

. Deoarece prin taierea 'cu Ioarfecele sectiunea taieburl! se· deformeaza, ea trebuie readusa la .forma dreptunghiulara prin ajustare cu pilaf prin batere ell ciooanul sau printr-o nOU'B trecere 'prin laminar.

-Dupa taier-e, bara se. Inf~oar.a· pe un calibru de dimensiunea veri-

ghetet .~i apoi .capetele se imbina prin Iipire, . .

Deoarece se executa in -acelasi timp mal multe vertghete, bara prelucrata Ia sectiunea necesara nu ,se. taie. ci se infMOM8.,. in forma de eliee, cu spieele una lin·ga -alta, pe un calibru, .Numarul de spire este egal eu numarul de verighete .ce se 'executa.

Apoi, fiecare spira eompleta se se .. pa'rcl .prin talere cu ferastr,lul.·(le tr~oraj. 'I'aietura rrealli.z·ata in acest fel este oblica, ceea ce P_IU iropiedica ins·a Sa se oQ¥rta verighete bine executate, intrucit, Indiferent de forma,

lipitura .nu ·trebu:fe sa. se ·vad·iL .

Dupa desprinderea unei spire, aoeasta se sbringe ~i se .inQre·apta, .pina. cind capet¢.l~. ajung ~a.ta in .~ata ~i petf~t in prelfungiT·e~

Urmooza apoi operattile. de li:pire tare, .ajustaIre, cUJra1(a1re ~i. ·.finisare·,

care se ex.ecutil ,prill ·m'eta·dele: cunosc-ute"

1. EXECOT·AREA VERIG·H·ETELOR

a .. Verighete cu seetiune semirotunda .. Pentru .realizarea unei verig·hete cu sectiune .semirotunda (fig. 146~ a) se pot folcsi rnai multe :metode ; alegerea .. rnetodei depinde de starea in care se ··afla materialul brut.

. Daca materialul este .sub forma de lingou, se executa mai IJ)tii un model ~i apol, in forma reallzata leu. acest model se toarna materialul topit, In acest Iel se obtine ~Un .inel brut cu diametrul Interior mal mic

si :,(~ti eel exterior mai mare decit .al. tnelului dorit, ...

Daca .materialul este sub forma de s:ilf.ma sau de ba['~i" este necesar rnai irrti! .sa se aduca sectiunea acestuia la forma si dimensiunile corespunzatoare sectiunii inelului. In acest seep, bara se indreapta, se incal·z.e~te· ~i apoi se aduce prin laminare la forma 11i dimensiunile -dorite.

.Avlndu-so in vedere ca dimenslun.ile verighetel se .reduc .pri:n. lucrarile care urrneaza, este .necesar ca cele obtinute prin larninare sa· Ile putin mal mari .decit cele finale; .. dlferenta .dintre acestea eonstituie adaosul de prelucrare. De exernplu, daca grosirnea verighetei este de 2 mm, bara se lamineaza Ia 0 grosime de 2,,2 mm,

Dupa terminarea lamlnarll, bara se ·in,d'reapta ~1. apol se taie .1a lungimea necesara. Sub aceasta forma, .materia I ul este gata pregatt t pentru conf'ectionaren verighetei ..

Lungirnea necesara L se determina (~U ajutorul relatlei :

L· =1t(d +.g) [rnm],

d e.ste di,ametr,ul v.erighetei, in mIn .; g~i'osim'ea ·verlgb.e.tei, in lnm.

Du·pii- tai"ere, bara s·e· cura\a· ell . .s-mirghel "fin. f?i" apoi .se in:doaie p.e un cilin'dru d.e, l~.n1.n·,. avind ·diametrlll .egal cu. d.iametrul interior ,aI ·verighet·eL Cape-tele· d'e inibln'are se pile.sc ·astfel

ca fata in fata sa se· potfive·ClSCa per:fect.

Apoi ·cele :dou.a· capete se· solida,rizeazii prin lipire tare; in lot timpul lipiril. eapetel~ trebufe sa fie tin.ute la nivel ~i in. preluJlgi['e. Este nec.·esar ca

"

In. care ;.

9

G::: '5:==: )

o·

b

Fig. 146·. Verighete

: \'erighetele·· lpot. fi largite prIn m:ai m.Ulte m'etode~ A.lege,rea metodei de lucru· ~s~e legata· de mat·im¢·_a care· trebuie ob~inuta.

Diam·etrul verig·h·e-tel d este· proportional. ell lungJmea ei .L,. conf.otm

rela~iei :. .

d = .. ..!:. Tmm]~

, .. 1t'

. Deci, .la 0 lun·gi:re a ci.rcumferi"ntet, de un .milUnetl"u, d"iamebru1. se

mare!lte ell O,3·l8.·mm. ,., ·r .',.. I·.