Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
55Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Cartea Magiei Divine

Cartea Magiei Divine

Ratings:

5.0

(1)
|Views: 1,066|Likes:
Published by Ramona Ionita
E pentru citit
E pentru citit

More info:

Published by: Ramona Ionita on Jul 27, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/30/2013

pdf

text

original

 
OMRAAM MIKHAEL AIVANHOV
CARTEA MAGIEI DIVINE 
CUPRINSCap.I
Revenirea practicilor magice şi pericolul lor
2Cap.IICercul magic:aura8Cap.IIIBagheta magicã12Cap.IVCuvântul magic15Cap.VTalismanele23Cap.VIDesprenumãrul treisprezece32Cap.VIILuna, astrul magiei36Cap.VIIILucrul cu spiritelenaturii40Cap.IXFlorile, parfumurile42Cap.X
Facem magie cu toţii
46Cap.XICele treimari legi ale magiei52Cap.XIIMâna59Cap.XIIIPrivirea61Cap.XIVPuterea magicã aîncrederii67Cap.XVMagia veritabilã: dragostea72Cap.XVINu cãuta
ţi niciodat
ã sã vãrãzbuna
ţi
78Cap.XVII
A exorciza şi a consacra obiecte
81Cap.XVIII
Protejaţi-v
ãlocuin
ţa
85Cap I
REVENIREA PRACTICILOR MAGICE ŞI PERICOLUL LOR
Iniţierea este o munc
ã
pe care fiecare o face asupra lui însuşi, omuncã ne
î
ntreruptã de organizare interioarã, de purificare, de stãpânirede sine. Ori, ceea ce se petrece acum, acest interes pe care îl constatãmdin ce în ce mai mult pentru lucrãrile de magie şi ocultism este
mai multdecât îngrijorãtor. Pentru cã el nu exprimã nevoia unei spiritualitã
ţi adev
ãrate ci dorin
ţade a intra într-un domeniu necunoscut, misterios, interzis. De altfel,vedem rezultatele: aceste c
ãr 
ţi nu fac oamenii mai îelei, maiechilibraţi, mai puri; din contrã, ele descãtuşeaîn ei forţe obscure,z
ãpãcesc ideile lor, fac din ei victime ale entitã
ţilor inferioare, care nu caut
ã decât sãse hrãneascã pe seama oamenilor.Timp de secole Biserica a combãtut, pe nedrept, tradi
ţia iniţiatic
ã. Dar cee
a ceeste pe cale de a se produce acum: ştiinţele oculte puse la dispoziţiatuturor oamenilor slabi, vicioşi, r
ãu inten
ţionaţi, nu este de dorit. Dac
ãIni
ţiaţii din trecut au dat ca precept: “a cea” este pentru cã ştiau secretele Ştiinţei iniţiatice p
uteau deveni arme foarte periculoase în mâinile oamenilor care nu erau pregãti
ţi s
ã le primeascã. Pentru cã natura umanã este astfel fãcutã cã, orice îive
ţi revela, adev
ãrurile cele mai sublime, mai divine, ea va încerca sã le utilizeze pentru aservi int
eresele sale cele mai personale şi egoiste. De aceea, tot ceea ce seoamenilor pentru binele lor, pentru salvarea lor, ei deturneazã şiutilizeazã în realitate pentru ruina lor şi a altora.
Din ce în ce mai multe experimente se fac acum pentru a desco
peri puterilegândirii, influenţarea obiectelor sau fiinţelor umane, acţiunea la distanţ
ã,aflarea de informa
ţii secrete. Exist
ã persoane care se exerseazã pentru a influen
ţa pringândire atleţii care particip
ã la competi
ţii sportive şi astfel s
ã-i facã sã
câştigepe unii şi sã-i fapiarpe alţii. F
ãrã sã vorbim de cei care se ocupã sãimpregneze obiecte cu influen
ţe nocive pentru a le trimite, sub aparenţacadourilor, unor demnitari sau înalte personalit
ã
ţi în scopul de a le dãunaşi a slãbi ţara lor. Toate aceste cercetãri care se fac asupra puteriigândului, pentru a o utiliza într-un scop distructiv, sunt la fel depericuloase ca şi cercetãrile asupra armei atomice şi, din punct de vedere
1
 
moral, ele sunt încã şi mai de condamnat. Omul nu are dreptul de a seservi de acest factor divin, gândirea, pentru a face u. Aceasta estemagie neagrã, iar cei ce o practicã trebuie sã ştie cã mai repede sau maitârziu vor fi pedepsiţi.Nu este nimic rãu în sine a vrea sã cunoşti puterile gândului. Dar şiaici, existã din nefericire tot felul de oameni care vor sã utilizeze acestecunoştinţe în sensul în care le convine.
ホ 
ntotdeauna natura inferioar
ã estecea care se manifestã în om pentru a-l împinge sã profite de toate mijloacele care-i cad înmânã. Iatã de
ce atâtea civilizaţii au dispãrut pânã acum, şi a noastrã deasemenea va dispãrea, dacã aspectul moral, dragostea, bunãtatea nu vorfi biruitoare. Când lãsãm intelectul sã domine, cum el nu are prin el însuşinicio moralitate, el nu se preocupã decât de a pune noi mijloace stiinţificeşi tehnice la dispoziţia omului, fãrã sã se întrebe cum le va folosi. Şi este,de asemenea, un pericol pentru ştiinţele oculte. Pentru cã nu trebuie sãcredem cã, dacã oamenii sunt atraşi de ştiinţele oculte, este pentru c
ã ei
au aspiraţii mistice, sau un elan spre spiritualitate. Deloc. Ei pot fi chiarcei mai mari materialişti. Dar, deoarece s-au convins pot si aicimijlocul de a-şi satisface ambiţiile lor, s
ã ob
ţinã succese, îşi spun: “De cenu? Sã încercãm, vom vedea cum va fi”, şi încearcã.Oamenii au dorinţe, nevoi... acestea nu lipsesc! Ceea ce le lipsesc,sunt calit
ã
ţile de inteligenţ
ã, rãbdare, perseveren
ţ
ã, pentru a ob
ţine ceea ce îşidoresc. Ei cautã mereu sã ajungã cât mai repede folosind mijloacele celemai uş
oare.
Şi când li se propune magia, ei cred cã ea le poate aducesuccese rapide şi sunt gata sã se avânte în orice experienţ
ã.
Priviţi câţi editori, de câţiva ani încoace, s-au apucat s
ã publice lucrãride ocultism! Unele dintre aceste cãr 
ţi conţin reţete înspãimântãtoare, mergândpânã la a indicã cum sã faci un pact cu diavolul. Ceea ce este foarte gravşi poate nu o ştiţi, este c
ã existã mul
ţi oameni, mai mulţi decât v
ã imagina
ţi,care se intereseazã de aceste practici. Şi cei mai puternici reuşesc! De ce
?Pentru cã pasiunile lor, ambi
ţiile lor, invidia şi înc
ãpã
ţânarea pe care o depunpentru îndeplinirea acestora, servesc drept hranã, momealã spiritelorinfernului; ei reuşesc astfel sã le atragã, sã comunice cu ele, şi aproape sãle dea viaţ
ã.Oamenii nu
îşi dau seama de pericolul pe care îl prezintã practicareamagiei negre. Ce responsabilitate exista pentru autorii şi editorii acestorcãrţi! Cum ei nu se gândesc decât cum sã câştige bani, ei se pãzesc sãexplice în detaliu cititorilor toate pericolele care decurg din aplicareareţetelor lor, nu le pas
ã cã al
ţii îşi vor pierde sufletul din cauza lor. Ei pun ladispozia unor oameni care nu au înv
ã
ţat îni stãpâneascãimpulsurile lor instinctive mijloace de satisfacere a tuturor ambiţiilor...Cum pu
tem s
ă credem cã aceşti oameni vor rezista? Unii doresc sã obţinãdragostea unui bãrbat sau a unei femei, sau sã se rãzbune pe un duşman,sau sã-şi satisfacã ambiţia sau lãcomia de bani, şi cum aceste dorinţesunt mai puternice decât gândirea, ei decid s
ã recurgã la magie neagrã. Este atâtde tentant vezi toate aceste dorin
ţe îndeplinite! Câţi oameni, care ştiu alcoolul sau tutunul le distruge sãnãtatea, nu pot sã învingã nevoia de abea şi de a fuma!
Este la fel cu practicile magice: de ce sã pui la
dispoziţia unoroameni slabi mijloace care, sub influenţa unei dorinţe sau a unei pasiuninecontrolate, le vor folosi la a pierde pe alţii sau a-i pierde pe ei?
Ei da!Pentru cã ei atrag entitã
ţi malefice care vor sã-i prade, de asemenea, şi pe ei.Numai
cã nimeni nu-i previne. Autorii cãr 
ţilor de magie neagrã ar trebui sã ştiecã sunt nişte criminali şi cã într-o zi justiţia divin
ã îi va pedepsi. Sã nu fie mira
ţi,
2
 
 în ziua aceea. Nu avem dreptul de a atrage oamenii în regiunile infernului,nu avem dreptul
sã-i antrenãm decât spre Cer.Câte cazuri se cunosc, în istorie, de oameni care au pierit lamentabil pentru cã s-auamestecat în magia neag! Desigur, se pot ob
ţine şi rezultate, dar trebuiecunoscute pericolele pe care aceasta le reprezintã şi ar trebui sã nu seangajeze nimeni pe acest drum, pentru cã abisul îi aşteaptã pe vrãjitorii şimagicienii negri. La ce serveşte ai ambiţii spirituale, danu aiconştiinţa consecinţelor apropiate sau indep
ãrtate ale actelor tale?Când oamenii încep sã presimtã existen
ţa lumii invizibile cu fiinţele care opopuleazã şi cînd devin conştienţi de prezenţa facult
ã
ţilor psihice din ei,care le permit s
ã ac
ţioneze în aceast
ã lume, este tentant pentru ei sã încerce.
ホ 
miamintesc, cînd eram foarte tânãr (paisprezece sau cincisprezece ani) fãceam experien
ţe carenu erau totdeauna foarte “catolice”. Aveam prieteni, şi a, pentru avedea dacã reuşesc, mã amuzam concentrându-mã asupra lor pentru a-isugestiona: unuia i-am ordonat i ridice bereta, altuia caute unob
iect pe pãmânt sau sã se opreastraversând strada. Erau experien
ţe pe care lefãceam aşa, pentru a vedea.Mi se întâmpla, de asemenea, sã mã plimb prin parc pe malul MãriiNegre (locuiam la Varna, în acea perioadã), şi teodatã nu seamniciun loc pe bãnci pentru a mã aşeza. Atunci, mã îndepãrtam puţin, şi mãconcentram asupra unuia care stãtea aşezat, ndindu-mã: “Haide,ridicaţi-v
ã, ridica
ţi-vã!” Câteva secunde dupã aceasta, respectivul se ridica,şi eu, inocent, îi luam locul! Mai aveam un alt prieten, şi într-o zi, vãzându-l înaintea mea pe stradã, m-am concentrat asupra piciorului lui dreptpentru a nu mai putea avansa. El s-a oprit aproape de un arbore, asupracãruia s-a aplecat, şi, ca şi cum aş fi sosit din întâmplare m-am apropiatde el. “Oh, Mikhael, mi-a spus, nu ştiu ce mi s-a întâmplat, nu mai pot sãmerg. - Nu te îngrijora, o sã treacã”, i-am rãspuns, fãrã a-i spune cã eueram cauza! Iatã, fãceam astfel de lucruri. Desigur, nu aveam dreptul, dareram foarte tânãr şi auzisem vorbindu-se d
e
puterile gândului şi nimeni numi-a spus ce era bine şi ce era rãu.
Dar într-o noapte, stând în pat, mi s-a întâmplat ceva ce n-am mai putut uita de atunci:am vãzut apãrându-mi douã personaje. Nu eram adormit, dar nu eram nici treaz. Deci, înacest semi-somn, mi-au apãrut douã fiin
ţe: unul avea o statur
ã împresionantã, respirafor 
ţa, puterea, dar faţa sa era durã şi privirea sa sumbrã, înspãimântãtoare. Celalt, alãturi de el, stlucea: era o fiinţ
ã foartefrumoasã, a cãrei privire exprima imensitatea d
ragostei divine... Şi era ca şi cum arfi trebuit sã aleg între cele douã fiinţe... Eram impresionat de putereaprimului, dar în inima mea, în sufletul meu eram speriat de ceea cesimţeam însp
ãimântãtor în el. Atunci, m-am lãsat atras mai mult de celãlalt,
şi l-amales pe acela care avea faţa lui Cristos, care era imaginea blândeţii,bun
ãtã
ţii, sacrificiului.
Acum, când mã gândesc la toate acestea, în
ţeleg c
ã dacã Providen
ţa nu m-ar fiajutat sã aleg drumul bun, aş fi putut deveni un mag negru, pentru cãaveam din tinereţe capacit
ã
ţi psihice foarte mari. Ce m-a salvat, a fostfaptul c
ã nu eram rãu, eram numai curios sã fac experien
ţe. Ei da, dar eram foartetânãr, fãrã discernãmânt, fãrã un ghid, şi toate acestea se puteau terminafoarte prost. Pentru cã,
sã nu crede
ţi c
ã to
ţi aceia care au cãzut în practicareamagiei neagre au fãcut-o cu bunã ştiinţã. Se poate întâmpla desigur şiaşa, dar sunt foarte puţini oameni care şi-au spus într-o bunã zi: “Iatã,vreau sã devin un mag negru şi am sã fac totul pentru a ajunge”. Mulţidintre ei nu aveau poate la început nici cea mai mic
ã inten
ţie rea, dar erau
3

Activity (55)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
08iris liked this
Gabriela Vasiliu liked this
Bianca Adela liked this
Alexandra Muşet liked this
Madia liked this
nelu49 liked this
bara55 liked this
bara55 liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->