Anul IV, nr. 42iulie 2010

Publicaþie lunarã editatã de Protopopiatul Ortodox Fãgãraº

aparecu sprijinul

CMYK

Copiii au mai multe limbajeºi e bine sã þineþi cont de lim-bajul în care copilul vãvorbeºte.

(pag. 11)

Intrarea la liceu e o schim-bare importantã, un factor deneliniºte, o trecere spre unanturaj dificil. (

pag. 9)

Care sunt responsabilitãþilefemeii creºtine în ceea cepriveºte gospodãria?

(pag. 15)

Am intrat la liceu ºimi-e fricãFemeia ºi organizareacasei creºtineÎnvaþã sã-þi asculþicopilul.Limbajele copilãriei

Din cuprins:

De partea cuisuntem?

Ne aflãm într-o situaþiedelicatã. Ne lamentãm ºi arun-cãm vina unii pe alþii pentrustarea de crizã în care ne afun-dãm cu fiecare zi ce trece. Unii suntemuimiþi, alþii speriaþi, alþii intrigaþi ºi furioºi.Cred cã majoritatea românilor priveau cuentuziasm intrarea noastrã în aceastã marefamilie economicã europeanã, acestgigant U.E. Acest „mamut” devorator deconºtiinþe. Acest vampir care ºi-a pregãtitprada hipnotizând-o prin plãcerile lumiiacesteia pe care le oferea pe tavã tuturorcelor ce doreau sã guste din ele.Aceasta miere s-a dovedit a fi însã unimens ocean de fiere, cãci toþi simþimacum gustul amar. Un gust pe care noi nul-am cunoscut pânã acum. Este gustulamar al pierderii libertãþii noastre, al hao-sului social, al pierderii demnitãþii umane,al cerºetoriei noastre la poarta acestui împãrat tiran care se uitã sfidãtor la ne-putinþa noastrã de a ne ridica fruntea cudemnitate, deºi înainte eram mai bogaþidecât el.Am greºit pentru cã nu am ºtiut cucine sã ne aliem. Suntem responsabili deurmãrile acestei greºeli, pentru cã am ºtiutce ne aºteaptã. Da. Am ºtiut de la începutunde vom ajunge. ªi acesta este pãcatulnostru. Pãcat responsabil care este urmatde consecinþe. Hristos spune: „Dacã n-arfi ºtiut pãcat n-ar fi avut, dar de vreme ceºtiu, pãcatul este întru ei.” De ce spun cãam ºtiut? Latinii aveau o vorbã: „Nimicnu este nou sub soare” - o sintagmã carear fi trebuit sã ne atenþioneze.Tind sã cred cã poporul nostru român,cu conºtiinþa lui creºtinã curatã, angrenat în planul lucrãrii lui Dumnezeu de sfinþirea acestei lumi, a fost într-adevãr unpartener loial al lui Dumnezeu. Deºi amfost încercaþi prin tot felul de ispite, încãnu L-am pãrãsit oficial pe Dumnezeu, aºacum a fãcut-o Occidentul începând cuperioada iluministã ºi umanistã.Noi ºtiam cã Occidentul nu numai cãnu mai este partener al lui Dumnezeu, cieste duºman, chiar „contracandidat” lapostul de conducere al lumii, nu numaisfidându-L, ci chiar cerându-I lui Dum-nezeu sã pãrãseascã scena lumii acesteia.ªi, cu toate acestea, noi doream din totsufletul sã ne aliem cu el: U.E. - mareleduºman al lui Dumnezeu.Spuneam cã nu e nimic nou sub soare.Aºa au pãþit ºi evreii. Popor pe care Dum-nezeu l-a ales sã-I fie credincios. Cândevreii au fãcut alianþe neloiale faþã deDumnezeu, au fost pedepsiþi pentru a nuuita care este rostul lor în lume. Sã nupierdem din vedere cã istoria TurnuluiBabel se repetã. ªi acum popoarele s-austrâns împreunã ca ºi atunci, încercând sãridice acest turn al nebuniei prin care sã-Iarate lui Dumnezeu cã ei sunt stãpânii ºinu El, Creatorul.Dumnezeu a început deja sã amestecelimbile. Sã fim atenþi sã nu urcãm prea sus în turn, pentru ca nu cumva cãderea sã fiefatalã.

Editorial de Pr. Iosif Ciolan

Îi certãm mereu pe politicieni,dar ei sunt chipul nostru

(pag. 5)

La aºezã-mântul monahalde la ªinca Nouãlucrãrile conti-nuã. Pânã cândse va putea sluji în mijlocul pãdu-rii, obºtea mãnãs-tirii este gãzduitã în sat, primindspre folosinþã bi-sericuþa veche delemn de pe deal.Însã sãrbãtoareahramului, o sãr-bãtoare a întregului sat, s-a fãcut în biserica mare ºi încãpãtoare pen-tru mulþimea de credincioºi.La prãznuirea sfinþilorromâni au participat sãtenii îmbrãcaþi în costumele popu-lare specifice zonei, în frunte cuprimarul satului, Dumitru Flu-cuº, dar ºi pelerini veniþi pentrua-ºi uni sufletele în rugãciune ºipentru a se pune sub ocrotireasfinþilor prãznuiþi ºi a SfântuluiNectarie, ocrotitorul mãnãstirii.Rãspunsurile la stranã au fostdate de corul bisericii din ªincaNouã, dirijat de domnul profe-sor Gheorghe Malene.În cuvântul de învãþãturãrostit la finalul Sfintei Liturghii,Preasfinþitul Andrei a remarcatºi ºi-a exprimat bucuria pentrucredinþa puternicã ce s-a men-þinut în comunitãþile din ÞaraOltului.Preoþii ºi credincioºii pre-zenþi au participat apoi la oagapã frãþeascã, desfãºuratã înincinta Cãminului Cultural alsatului. În cursul dupã-amiezii,Preasfinþitul Andrei, însoþit depreoþii prezenþi, a vizitat loculunde se ridicã mãnãstirea, aflatla 7 kilometri de sat.

Diac. Claudiu Pãun

Eveniment

Sfinþii români, ocrotitori ai schitului de la ªinca Nouã

În Duminica Sfinþilor Români, sãrbãtoarea hramului schitului de la ªinca Nouã, Preasfinþitul Andrei Fãgãrãºeanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, a oficiat Sfânta Liturghie în biserica mare din sat, alãturi de pãrintele Visarion Joantã, exarhul mãnãstirilor din arhiepiscopie, în mijlocul unui sobor de preoþi, în frunte cu pãrintele stareþ Matei Bilauca ºi pãrintele paroh Sorin Suciu.

Cei ce vor merge la Schitul SfinþilorRomâni de la ªinca Nouã, din judeþul Braºov,vor fi încântaþi de locul pe care Dumnezeu l-aales acum mai bine de trei secole, ºi redescope-rit acum de oameni credincioºi. Iatã cã aici sereia viaþa duhovniceascã exact pe locul unde, însecolul al XVIII-lea, a fost dãrâmatã bisericamãnãstirii existentã aici, în preajma localitãþiiªinca Nouã. Rãmâi impresionat de liniºtealocului, de frumuseþea naturii, dar ºi miºcat lavederea ruinelor fostei mãnãstiri, conservateacum cu mare grijã în apropierea noului corp dechilii ºi a paraclisului.De fiecare datã când aud cã se întemeiazã onouã mãnãstire sunt cuprins atât de bucurie, câtºi de neliniºte: de bucurie, pentru cã mã aºtept la înmulþirea rugãciunii în acele locuri, dar ºi deneliniºte, pentru eventuala subþirime duhovni-ceascã a celor ce doresc acest lucru sfânt.În cazul de faþã mã bucur de douã ori: suntsigur cã aici, la Schitul Sfinþilor Români de laªinca Nouã, rugãciunea va fi virtutea cãutatã ziºi noapte, întrucât aºezarea sufleteascã a miciiobºti este cea necesarã pentru împlinirea acesteilucrãri sfinte. Cel pus în faþã de Dumnezeu pen-tru împlinirea acestei mãreþe ºi sfinte misiunieste pãrintele protosinghel Matei Bilauca. Îlcunosc pe pãrintele Matei de mai bine de 15 ani.Ce am apreciat atunci când l-am cunoscut, apre-ciez ºi acum: dragostea sa faþã de Dumnezeu,manifestatã în rugãciune ºi în slujirea aproa-pelui. Pãrintele a crescut duhovniceºte pe lângãoameni cu credinþã ºi fricã de Dumnezeu, um-plându-se la rându-i de aceste virtuþi, fiind acumrânduit de Domnul spre a continua transmitereaDuhului Sãu ºi altora. Obºtea este micã deo-camdatã, întrucât locul nu permite decât oamenice cautã virtuþile menþionate mai sus. Restulpleacã…Am rãmas impresionat ºi de dragostea ºirâvna sãtenilor din localitate, a domnului pri-mar, a pãrintelui paroh, de a fi împreunã ctitorila reînfiinþatul schit.Se ºtie cã nu locul mântuieºte pe om, daracesta poate fi un sprijin pentru cel ce doreºte omai multã retragere faþã de oameni ºi astfel omai mare apropiere faþã de Dumnezeu. Acestlucru îl dorim ºi Schitului Sfinþilor Români de laªinca Nouã, al cãrui loc a fost sfinþit prin viaþaºi jertfa adusã de monahii trãitori aici pânã ladistrugerea sfântului locaº de tunurile generalu-lui Buccow, în secolul al XVIII-lea. ªi, pentrucã rugãciunea nu rãmâne niciodatã fãrã finali-tate, iatã cã se reia suflul duhovnicesc pe acestemeleaguri, sperând noi, ca de acum, fãrã între-rupere…

Pr. Cristian Groza -Sfântu Gheorghe, jud. Covasna

În cursul dupã-amiezii,Preasfinþitul a vizitat locul undese ridicã corpul de chilii ºiruinele vechii mãnãstiri

Loc sfinþit de Dumnezeu ºi redescoperit de oameni

- Gânduri la primul hram al schitului de la ªinca Nouã -

Eveniment

În dimineaþa Duminicii Sfinþilor Români,sute de localnici, dar ºi fii ai satului plecaþimai aproape sau mai departe au participatla slujba de sfinþire a bisericii din Ileni.Pentru a înfrumuseþa aceastã zi deosebitã în viaþa lor, tinerii satului ºi mulþi dintrecredincioºi s-au îmbrãcat în straiele de sãr-bãtoare, frumosul costum popular.Biserica din Ileni a fost ridicatã în1838, însã nu a fost sfinþitã pânã acum, înmasa Sfântului Altar negãsindu-se sfintelemoaºte care atestã acest lucru. Astfel, înultimii ani au avut loc mai multe lucrãri lalocaºul de cult, pentru a-l înfrumuseþa ºipregãti de sfinþire. Exteriorul bisericii afost reînnoit, au fost schimbate geamurileºi þigla de pe acoperiº, iar în interior auavut loc lucrãri de parchetare ºi spãlare apicturii, realizatã în perioada 1966-1969de cãtre pictorul Ioan Cãzilã.Slujba de sfinþire a fost oficiatã deÎnaltpreasfinþitul Laurenþiu, împreunã cuun sobor de preoþi ºi diaconi, din care aufãcut parte ºi doi preoþi fii ai satului: pãrin-tele Ioan Cornea de la Parohia Sãcele -Satulung ºi pãrintele Sorin Dobre, cadrudidactic la Facultatea de Teologie dinSibiu. În cadrul Sfintei Liturghii a fosthirotonit preot pentru Parohia Rodbav dia-conul Marian Antinie.La finalul Sfintei Liturghii, Înaltprea-sfinþitul Laurenþiu a oferit acte de cinstireConsiliului parohial ºi Adunãrii parohialedin Ileni, precum ºi primarului Ioanªerban Taflan ºi Consiliului local, care ausprijinit biserica în lucrãrile de restaurare.Pãrintele paroh Alexei Apopi a primit dis-tincþia de iconom stavrofor, mulþumindcredincioºilor ºi autoritãþilor pentru sprijinul acordat de-a lungul timpului, dar ºiÎnaltpreasfinþitului pentru bucuria acesteizile de neuitat în istoria satului Ileni.

Pr. protopop Ioan Ciocan

Dupã ce a fost hirotonitpreot în cadrul Sfintei Litur-ghii, oficiate de cãtre Înalt-preasfinþitul Laurenþiu cuocazia sfinþirii bisericii dinIleni, Pãrintele Marian An-tinie a fost instalat în aceeaºisearã în noua parohie. Eve-nimentul a fost precedat deslujba Vecerniei, la care auparticipat zeci de credincioºidin Rodbav, veniþi sã îºi întâm-pine noul preot.Noului paroh i-au fost înmâ-nate crucea, Evanghelia ºi cheilebisericii, ca semne ale întreiteislujiri la care a fost chemat: ceade slujitor al Altarului, cea de învãþãtor ºi cea de pãstor desuflete în drumul spre ÎmpãrãþiaCerurilor.Pãrintele Marian a mulþumitPãrintelui Mitropolit, preoþilorprezenþi ºi familiei sale, dar ºicredincioºilor care s-au rugat ºiºi-au dorit mult un preot în sat. Îidorim ºi pe aceastã cale har ºi înþelepciune de la Dumnezeupentru o pãstorire rodnicã, spremântuirea lui ºi a enoriaºilorcare i-au fost încredinþaþi.

Pr. protopop Ioan Ciocan

Mare bucurie duhovniceascã la Ileni

Biserica din Ileni a fost sfinþitã duminicã, 6 iunie, de cãtre Înaltpreasfinþitul Laurenþiu, Mitropolitul Ardealului. O zi memorabilã în viaþa satului, care i-a umplut de emoþie pe localnicii care s-au pregãtit timp de câþiva ani pentru acest eveniment.

Rodbavul are pentru prima datã preot

Credincioºii din Rodbav, comuna ªoarº, nu au avut pânã acum un preot al lor. Statutul lor a fost pânã acum acela de „filie”, arondatã de-a lungul timpului fie Parohiei Boholþ, fie Parohiei Cincºor. Ultimul care le-a asigurat serviciile religioase a fost pãrintele Gheorghe Moga, din Cincºor. Iatã însã cã Dumnezeu a ascultat rugãciunile sãtenilor, care au acum un preot paroh.

Subsolul catedra-lei a fost neîncãpãtorpentru numeroºii cre-dincioºi care au venitsã participe la SfântaLiturghie, oficiatã dePãrintele Mitropolit.În cadrul slujbei a fosthirotonit întru diaconIoan Lucian Ciocan,absolvent al Facultãþiide Teologie Ortodoxã „Andrei ªaguna” din Sibiu ºi mas-terand la aceeaºi facultate, în vederea numirii lui ca preotmisionar în Protopopiatul Fãgãraº.În cuvântul de la finalul Sfintei Liturghii, IPS Laurenþiui-a îndemnat pe cei prezenþi la solidaritate în efortul definalizare a lucrãrilor de acoperire a locaºului de cult. Pãrin-tele Mitropolit a promis cã va susþine eforturile de finalizarea lucrãrilor la cupolã, în condiþiile în care apa se infiltreazã înconstrucþie pânã la paraclisul aflat la subsol.Cele mai urgente lucrãri care trebuie fãcute sunt la gea-murile de la cupolã, fiind deja comandate geamuri dintr-o sti-clã securizatã, apoi pe lângã stâlpi urmeazã sã se zideascã cucãrãmidã ornamentalã, dupã cum a spus pãrintele protopopIoan Ciocan.

Natalia Corlean

Solidaritate pentru acoperiºul catedralei

Catedrala din Fãgãraº l-a avut ca oaspete duminicã, 20 iunie, pe Înaltpreasfinþitul Laurenþiu, Mitropolitul Ardealului, care a oficiat aici Sfânta Liturghie împreunã cu un sobor de preoþi ºi diaconi.