1
MAKTUB
PAULO COELHO
ATEN
Ţ
IE : Acest text este distribuit gratuit prin intermediul paginii oficiale a lui Paulo Coelho. Nu poate fipublicat sub nici o alt
ă
form
ă
. Autorul de
ţ
ine toate drepturile de autor asupra manuscrisului încauz
ă
.“Maktub” înseamn
ă
“A
ş
a a fost scris.” Arabii cred c
ă
“a
ş
a a fost scris” nu ar fi o traducere prea bun
ă
, pentru c
ă
, de
ş
i totul deja a fost scris, Dumnezeu are compasiune
ş
i a scris totul doar pentru ane ajuta. C
ă
l
ă
torul este la New York. Este în întârziere la o întâlnire,
ş
i când pleac
ă
de la hotel î
ş
i d
ă
seama c
ă
ma
ş
ina sa a fost mutat
ă
de poli
ţ
ie. Ajunge târziu la întâlnire, prânzul dureaz
ă
mai multdecât ar fi fost necesar,
ş
i el se gânde
ş
te la amenda pe care trebuie s
ă
o pl
ă
teasc
ă
. O s
ă
fie o avere.Pe nea
ş
teptate, î
ş
i aminte
ş
te de bancnota pe care o g
ă
sise pe strad
ă
cu o zi în urm
ă
,
ş
i vede ooarecare ciudat
ă
leg
ă
tur
ă
cu ce i se întâmplase diminea
ţă
.“Cine
ş
tie, poate c
ă
am g
ă
sit banii aceia înainte ca persoana care ar fi trebuit s
ă
-i g
ă
seasc
ă
s
ă
fi avutposibilitatea. Poate am mutat bancnota din calea cuiva care într-adev
ă
r avea nevoie. Cine
ş
tie dac
ă
nu am intervenit în ce a fost scris!Simte nevoia s
ă
se elibereze de bancnot
ă
,
ş
i în acel moment vede un cer
ş
etor a
ş
ezat pe trotuar. Îi d
ă
rapid bancnota,
ş
i simte c
ă
a readus un echilibru lucrurilor. “A
ş
teapt
ă
o clip
ă
”, spune cer
ş
etorul.“Nu caut ajutor. Eu sunt poet
ş
i vreau s
ă
-
ţ
i citesc o poezie în schimb.” “ .....mda, alege una scurt
ă
,pentru c
ă
m
ă
gr
ă
besc”. Cer
ş
etorul r
ă
spunde “dac
ă
e
ş
ti înc
ă
viu, este pentru c
ă
nu ai ajuns înc
ă
acolo unde ar trebui s
ă
fii.”
-------------------------------------------------
Gânde
ş
te-te la larv
ă
. Î
ş
i petrece cea mai mare parte a vie
ţ
ii pe p
ă
mânt, invidioas
ă
pe p
ă
s
ă
ri
ş
isup
ă
rat
ă
pe destinul
ş
i înf
ăţ
i
ş
area ei. “Eu sunt creatura care place cel mai pu
ţ
in din toate”,gânde
ş
te. Într-o zi, Mama Natur
ă
îi cere larvei s
ă
preg
ă
teasc
ă
o gogoa
şă
. Larva e mirat
ă
– nu a maif
ă
cut niciodat
ă
pân
ă
acum o gogoa
şă
. În
ţ
elege c
ă
î
ş
i construie
ş
te propriul mormânt
ş
i se preg
ă
te
ş
tes
ă
moar
ă
. Chiar dac
ă
a fost nefericit
ă
cu via
ţ
a pe care a tr
ă
it-o pân
ă
în acel moment, se plânge c
ă
treDumnezeu: “Când de abia m
ă
obi
ş
nuisem cu via
ţ
a mea, Doamne, îmi iei
ş
i pu
ţ
inul care-l am.” Îndisperare se închide în gogoa
şă
ş
i a
ş
teapt
ă
sfâr
ş
itul.Dup
ă
câteva zile se treze
ş
te transformat
ă
într-un fluture superb. Acum este în stare s
ă
zboare c
ă
trecer,
ş
i este foarte admirat
ă
.E surprins
ă
de semnifica
ţ
ia vie
ţ
ii
ş
i de semnalele lui Dumnezeu.
-------------------------------------------------
Un str
ă
in se întâlni cu P
ă
rintele Stare
ţ
al m
ă
n
ă
stirii din Sceta.„Vreau s
ă
-mi îndrept via
ţ
a “, spuse. “Dar nu m
ă
pot re
ţ
ine s
ă
am gânduri p
ă
c
ă
toase.“ P
ă
rinteleobserv
ă
c
ă
afar
ă
vântul sufla tare
ş
i spuse str
ă
inului: „E foarte cald aici. M
ă
întreb dac
ă
nu ai puteastrânge un pic din vântul de afar
ă
ş
i s
ă
-l aduci în
ă
untru s
ă
r
ă
coreasc
ă
un pic înc
ă
perea.”„E imposibil “, r
ă
spunse str
ă
inul .„E imposibil
ş
i s
ă
ne ab
ţ
inem de la a gândi lucruri care-L sup
ă
r
ă
pe Dumnezeu “, r
ă
spunsec
ă
lug
ă
rul .„Dar dac
ă
ş
tii cum s
ă
spui nu tenta
ţ
iilor, nu-
ţ
i vor face nici un r
ă
u”.
-------------------------------------------------
Spune maestrul: “Dac
ă
trebuie s
ă
iei o decizie, e mai bine s
ă
o faci
ş
i s
ă
te compor
ţ
i ca atare. Nupo
ţ
i
ş
ti dinainte consecin
ţ
ele. Arta divina
ţ
iei a fost dezvoltat
ă
pentru a sf
ă
tui oamenii, nu pentru aprezice viitorul. Ofer
ă
sfaturi bune, dar slabe profe
ţ
ii. Într-una din rug
ă
ciunile înv
ăţ
ate de la Iisus,se spune: “Fac
ă
-se voia Ta”. Când voia Lui provoac
ă
o problem
ă
, ne d
ă
ş
i solu
ţ
ia. Dac
ă
artadivina
ţ
iei ar fi fost în stare s
ă
prezic
ă
viitorul, to
ţ
i ghicitorii ar fi fost s
ă
n
ă
to
ş
i, c
ă
s
ă
tori
ţ
i
ş
i ferici
ţ
i.”
-------------------------------------------------
Discipolul se apropie de maestrul s
ă
u: “De ani de zile sunt în c
ă
utarea ilumin
ă
rii”, spuse. “ Simt c
ă
sunt aproape s
ă
o ating. Am nevoie s
ă
ş
tiu care e pasul urm
ă
tor”. “Cum te între
ţ
ii ? “ întreb
ă
maestrul . “Nu am înv
ăţ
at înc
ă
s
ă
fiu autonom; m
ă
ajut
ă
p
ă
rin
ţ
ii. Dar
ă
sta e doar un detaliu.”“Pasul urm
ă
tor pe care trebuie s
ă
-l faci e s
ă
te ui
ţ
i direct la soare timp de jum
ă
tate de minut” ,
2
spuse maestrul. Discipolul îi urm
ă
sfatul, ascult
ă
tor. Dup
ă
ce trecur
ă
treizeci de secunde maestrul îiceru s
ă
-i descrie ce avea împrejur. „Nu reu
ş
esc s
ă
v
ă
d. Soarele m-a orbit “, spuse discipolul .„Un om care caut
ă
doar lumina, evitând propriile responsabilit
ăţ
i, nu va g
ă
si niciodat
ă
iluminarea.
Ş
i unul care se uit
ă
fix doar la soare va orbi”, fu comentariul maestrului.
-------------------------------------------------
Un om se plimba printr-o vale din Pirinei, când întâlni un cioban b
ă
trân. Acesta î
ş
i împ
ă
r
ţ
i hranacu el,
ş
i st
ă
tur
ă
împreun
ă
vreme îndelungat
ă
, vorbind despre via
ţă
. Omul spunea c
ă
, dac
ă
se crede în Dumnezeu, trebuie acceptat
ă
ş
i ideea c
ă
nu suntem liberi, din moment ce Dumnezeu guverneaz
ă
fiecare pas. Ca r
ă
spuns, ciobanul îl duse într-o vale larg
ă
unde se putea asculta – cu o claritateabsolut
ă
– ecoul fiec
ă
rui sunet.“Via
ţ
a este ca aceste stânci
ş
i destinul e strig
ă
tul pe care fiecare din noi îl scoate”, spuse ciobanul.“Ceea ce facem va fi în
ă
l
ţ
at la inima Lui,
ş
i se va întoarce la noi în aceea
ş
i form
ă
. Dumnezeuac
ţ
ioneaz
ă
ca ecou al ac
ţ
iunilor noastre.”
-------------------------------------------------
Maestrul spuse: “Când sim
ţ
im c
ă
a venit momentul schimb
ă
rii, începem - incon
ş
tient- s
ă
derul
ă
mfilmul de la cap
ă
t, pentru a revedea fiecare înfrângere suferit
ă
pân
ă
atunci .
Ş
i, cu siguran
ţă
, cu câtcre
ş
tem, num
ă
rul momentelor dificile cre
ş
te. Dar, în acela
ş
i timp, experien
ţ
a ne d
ă
ac
ţ
iunile celemai bune pentru a dep
ăş
i acele înfrângeri,
ş
i pentru a g
ă
si calea care ne permite s
ă
mergem înainte.Trebuie s
ă
derul
ă
m
ş
i al doilea film din arhiva noastr
ă
mental
ă
. Dac
ă
privim doar pelicula înfrângerilor noastre, r
ă
mânem paraliza
ţ
i. Dac
ă
privim doar pe cel al succeselor, sfâr
ş
im prin acrede c
ă
suntem mai în
ţ
elep
ţ
i decât suntem în realitate. Avem nevoie de ambele benzi.”
-------------------------------------------------
Discipolul spuse maestrului s
ă
u: “Am petrecut mare parte a zilei gândind ce nu ar fi trebuit s
ă
gândesc, dorindu-mi ce nu ar fi trebuit s
ă
-mi doresc
ş
i f
ă
când planuri ce nu ar fi trebuit f
ă
cute.“Maestrul îl invit
ă
pe discipol s
ă
fac
ă
o plimbare în p
ă
durea din spatele casei.De-a lungul drumului îi ar
ă
t
ă
o plant
ă
ş
i ceru discipolului s
ă
-i spun
ă
dac
ă
îi
ş
tie numele.“Belladonna” (femeie frumoas
ă
), spuse discipolul. “Poate ucide pe oricine îi m
ă
nânc
ă
frunzele.”„Dar nu poate ucide pe nimeni care doar o admir
ă
”, spuse maestrul.”La fel, dorin
ţ
ele negative nu pot face r
ă
u atâta timp cât nu te la
ş
i sedus.”
-------------------------------------------------
Între Fran
ţ
a
ş
i Spania exist
ă
un lan
ţ
muntos. Într-unul din acei mun
ţ
i este un sat care se cheam
ă
Argeles,
ş
i în sat este o colin
ă
care duce spre o vale. În fiecare dup
ă
amiaz
ă
, un b
ă
trân urc
ă
ş
icoboar
ă
acea colin
ă
. Când c
ă
l
ă
torul merse la Argeles pentru prima dat
ă
, nu
ş
tia. La a doua sa vizit
ă
în sat, observ
ă
c
ă
a traversat poteca cu acela
ş
i om.
Ş
i de fiecare dat
ă
când se întorcea observa omulmai cu aten
ţ
ie – ve
ş
mintele lui, basca, bastonul lui, ochelarii. De fiecare dat
ă
când se gânde
ş
te lasat, se gânde
ş
te
ş
i la acel b
ă
trân – chiar dac
ă
acela nu e con
ş
tient de asta. O singur
ă
dat
ă
c
ă
l
ă
torul îi vorbise b
ă
trânului. În glum
ă
îl întreb
ă
: “Crezi c
ă
Dumnezeu tr
ă
ie
ş
te în mun
ţ
ii
ăş
tia frumo
ş
i carene înconjoar
ă
?”“Dumnezeu tr
ă
ie
ş
te”, spuse b
ă
trânul, „în acele locuri unde I se permite s
ă
intre.”
-------------------------------------------------
Într-o sear
ă
maestrul se adun
ă
cu discipolii
ş
i le ceru s
ă
fac
ă
un foc ca s
ă
stea de vorb
ă
împreun
ă
.”C
ă
l
ă
toria spiritual
ă
e ca un foc care arde în fa
ţ
a noastr
ă
”, spuse. “Un om care vrea s
ă
aprind
ă
focultrebuie s
ă
suporte fumul care-i îngreuneaz
ă
respira
ţ
ia
ş
i-l face s
ă
l
ă
crimeze. A
ş
a e redescoperit
ă
credin
ţ
a lui. Oricum, odat
ă
ce focul a fost aprins din nou, fumul dispare, iar fl
ă
c
ă
rile lumineaz
ă
toate lucrurile din jurul lor –dându-le c
ă
ldur
ă
ş
i lini
ş
te.”“Dar dac
ă
altcineva aprinde focul pentru el?” întreb
ă
unul din discipoli. ”
Ş
i dac
ă
cineva ne ajut
ă
s
ă
evit
ă
m fumul ? ““Dac
ă
cineva face asta, este un fals maestru. Un maestru în stare s
ă
duc
ă
focul oriunde dore
ş
te
ş
is
ă
-l sting
ă
de câte ori are chef.
Ş
i, din moment ce nu a înv
ăţ
at pe nimeni s
ă
aprind
ă
focul, e ca
ş
icum i-ar las
ă
pe to
ţ
i în întuneric.”
-------------------------------------------------
“Când p
ăş
e
ş
ti cu hot
ă
râre de-a lungul drumului t
ă
u, vei g
ă
si o poart
ă
cu o fraz
ă
scris
ă
deasupra”,spune maestrul. “Întoarce-te la mine
ş
i spune-mi ce zice acea fraz
ă
. Discipolul se d
ă
ruie
ş
te c
ă
ut
ă
riitrup
ş
i suflet,
ş
i într-o zi întâlne
ş
te din întâmplare acea poart
ă
ş
i atunci se întoarce la maestru.“Fraza scris
ă
era ‘ASTA E IMPOSIBIL ‘ “, spune el. “Era scris pe un zid sau pe o poart
ă
?” întreab
ă
maestrul.“Pe o poart
ă
”, r
ă
spunde.
3
“Bine, atunci, pune mâna pe clan
ţă
ş
i deschide-o.” Discipolul se supuse. Din moment ce fraza erascris
ă
e o poart
ă
, ea se deschise ca orice poart
ă
normal
ă
. Cu poarta complet deschis
ă
el nu maiputea vedea fraza –
ş
i merse înainte.
-------------------------------------------------
Spune maestrul: “Închide ochii. Sau chiar cu ochii deschi
ş
i, imagineaz
ă
-
ţ
i urm
ă
toarea scen
ă
: unstol de p
ă
s
ă
ri în zbor. Acum spune-mi câte p
ă
s
ă
ri reu
ş
e
ş
ti s
ă
vezi: cinci? unsprezece?
ş
aisprezece?““Indiferent care ar fi r
ă
spunsul –
ş
i e greu ca cineva s
ă
pretind
ă
c
ă
ş
tie câte p
ă
s
ă
ri a reu
ş
it s
ă
vad
ă
–un lucru devine mai mult decât clar în acest mic experiment. Po
ţ
i imagina stolul de p
ă
s
ă
ri, darnum
ă
rul lor e dincolo de controlul t
ă
u.
Ş
i totu
ş
i scena era curat
ă
, bine definit
ă
, exact
ă
. Trebuie s
ă
existe un r
ă
spuns la întrebare. Cine a hot
ă
rât câte p
ă
s
ă
ri ar fi trebuit s
ă
apar
ă
în scena imaginat
ă
?Nu tu.”
-------------------------------------------------
Un om se hot
ă
rî s
ă
fac
ă
o vizit
ă
unui pustnic care, dup
ă
cum i se spusese, tr
ă
ia nu departe dem
ă
n
ă
stirea Sceta. Dup
ă
ce merse cale lung
ă
prin de
ş
ert, g
ă
si în sfâr
ş
it c
ă
lug
ă
rul. “Am nevoie s
ă
ş
tiucare e primul pas care trebuie f
ă
cut pe drumul spiritual”, spuse. Pustnicul duse omul la o fântân
ă
mic
ă
ş
i-i spuse s
ă
se priveasc
ă
în ap
ă
. Omul încerc
ă
s
ă
o fac
ă
, dar de abia ce încerc
ă
, pustnicularunc
ă
pietricele în ap
ă
, agitându-i suprafa
ţ
a. “Nu o s
ă
-mi pot vedea chipul dac
ă
o s
ă
continui s
ă
arunci pietrele alea”, spuse omul. “A
ş
a cum e imposibil pentru un om s
ă
-
ş
i vad
ă
chipul în apemi
ş
cate, la fel e imposibil s
ă
-l cau
ţ
i pe Dumnezeu dac
ă
mintea
ţ
i-e nelini
ş
tit
ă
de c
ă
utare”, spusec
ă
lug
ă
rul.“Acesta e primul pas!”
-------------------------------------------------
În perioada în care c
ă
l
ă
torul practica medita
ţ
ia Zen , într-o zi maestrul s
ă
u merse în dojo ( loculunde se reunesc discipolii),
ş
i se întoarse cu un be
ţ
i
ş
or de bambus. Unii din elevi lui – cei care nureu
ş
iser
ă
s
ă
se concentreze bine – ridicar
ă
mâna. Maestrul se apropie de fiecare
ş
i d
ă
du câte treilovituri cu be
ţ
i
ş
orul pe fiecare um
ă
r. Când novicele v
ă
zu aceasta pentru întâia oar
ă
, o consider
ă
ungest medieval. Mai târziu, în
ţ
elese c
ă
deseori e necesar s
ă
transfer
ă
m suferin
ţ
a spiritual
ă
în ceafizic
ă
pentru a în
ţ
elege r
ă
ul pe care-l creeaz
ă
. Pe drumul c
ă
tre Santiago, înv
ăţ
ase un exerci
ţ
iu careconsta în t
ă
ierea pielii degetului mare cu unghia ar
ă
t
ă
torului ori de câte ori avea gânduri criticedespre sine. Teribilele consecin
ţ
e ale gândurilor negative sunt sim
ţ
ite cu mult timp dup
ă
. Darpermi
ţ
ând unor asemenea gânduri s
ă
se manifeste ca durere fizic
ă
, suntem în stare s
ă
în
ţ
elegemr
ă
ul pe care-l cauzeaz
ă
.
Ş
i atunci suntem în stare s
ă
le alung
ă
m.
-------------------------------------------------
Un pacient de 32 de ani îl întâlni pe terapeutul Richard Crowley.“ Nu reu
ş
esc s
ă
m
ă
las de obiceiul de a-mi suge degetul mare”, se lament
ă
.“Nu-
ţ
i face mari probleme din cauza asta, “ îi spuse Crowley. “Dar încearc
ă
s
ă
sugi un alt deget înfiecare zi.” Pacientul încerc
ă
s
ă
fac
ă
întocmai cum i s-a spus.
Ş
i de fiecare dat
ă
când îndrepta mânaspre gur
ă
, trebuia s
ă
fac
ă
o alegere con
ş
tient
ă
pentru a alege care deget trebuia s
ă
fie subiectulaten
ţ
iei sale în acea zi. Înainte de sfâr
ş
itul acelei s
ă
pt
ă
mâni, obiceiul era vindecat. “Când un viciudevine obi
ş
nuin
ţă
, e greu de controlat”, spune Richard Crowley. “ Dar când ni se cere s
ă
dezvolt
ă
mnoi atitudini, s
ă
lu
ă
m decizii noi
ş
i s
ă
facem alegeri noi, devenim con
ş
tien
ţ
i c
ă
nu se merit
ă
”.
-------------------------------------------------
În Roma antic
ă
, ni
ş
te prezic
ă
toare cunoscute ca Sibile scriser
ă
nou
ă
c
ă
r
ţ
i care ar fi prezis viitorulimperiului Roman. Duser
ă
c
ă
r
ţ
ile la Tiberiu.“Cât cost
ă
?” întreb
ă
împ
ă
ratul roman. “O sut
ă
de monezi de aur”, r
ă
spunser
ă
Sibilele. Tiberiumânios le alung
ă
din fa
ţ
a ochilor. Sibilele arser
ă
trei dintre c
ă
r
ţ
ile lor
ş
i se întoarser
ă
la Tiberiu.“Cost
ă
tot o sut
ă
de monezi de aur”, îi spuser
ă
lui Tiberiu. El râse
ş
i le refuz
ă
: “De ce ar trebui s
ă
pl
ă
tesc
ş
ase c
ă
r
ţ
i la fel cât costau nou
ă
?” Sibilele arser
ă
înc
ă
trei c
ă
r
ţ
i
ş
i se întoarser
ă
cu cele treir
ă
mase. “Pre
ţ
ul este tot o sut
ă
de monezi de aur”, spuser
ă
. Tiberiu, m
ă
cinat de curiozitate, decise s
ă
pl
ă
teasc
ă
. Dar nu fu în stare s
ă
citeasc
ă
decât o parte a viitorului imperiului s
ă
u.Spune maestrul: “ E important în via
ţă
s
ă
accep
ţ
i când
ţ
i se ofer
ă
ocazia.”
-------------------------------------------------
Doi rabini f
ă
ceau tot posibilul s
ă
dea un confort spiritual evreilor din Germania nazist
ă
. Timp dedoi ani, teroriza
ţ
i în mod insuportabil, reu
ş
esc s
ă
scape de persecutori
ş
i s
ă
-
ş
i îndeplineasc
ă
func
ţ
iile religioase în diverse comunit
ăţ
i. Într-un sfâr
ş
it sunt lua
ţ
i prizonieri. Unul dintre rabini,terorizat de ce i s-ar putea întâmpla, se roag
ă
încontinuu. Cel
ă
lalt, în schimb, î
ş
i petrece toat
ă
ziuadormind. “De ce te por
ţ
i a
ş
a?” întreab
ă
rabinul speriat.
Search History:
Result 00 of 00
00 results for result for
p.
Recommended
More From This User
Notes
Load more
