High Quality
Open the downloaded document, and select print from the file menu (PDF reader required).
1
Pentru S.I.L.,Carlos Eduardo Rangel
ş
i Anne Carrière,mae
ş
tri în materie de rigoare
ş
i compasiune
PROLOG
“În largul plajei de vest a satului se afl
ă
o insul
ă
ş
i pe ea e un templu uria
ş
, plin de clopote”, spuse ofemeie.B
ă
iatul observ
ă
c
ă
ea purta ve
ş
minte ciudate
ş
i capul îi era acoperit de un v
ă
l. Nu o mai v
ă
zuseniciodat
ă
înainte.“Ai vizitat templul acela?” întreb
ă
ea. “Du-te acolo
ş
i spune-mi cum
ţ
i se pare.”Atras de frumuse
ţ
ea femeii, b
ă
iatul merse la locul indicat.
Ş
ezu pe nisip
ş
i scrut
ă
orizontul cu privirea,dar nu v
ă
zu nimic în afara priveli
ş
tii obi
ş
nuite: cerul albastru
ş
i oceanul.Decep
ţ
ionat, se duse într-un sat de pescari din apropiere
ş
i întreb
ă
despre o insul
ă
cu un templu.“Ah, a fost cu mult timp în urm
ă
, pe vremea când tr
ă
iau pe-aici str
ă
bunicii mei”, zise un pescarb
ă
trân. “A fost un cutremur mare
ş
i insula s-a scufundat în mare. Dar de
ş
i nu mai putem vedea insula, înc
ă
putem auzi clopotele de la templul de pe ea atunci când marea le face s
ă
se legene acolo, în adâncurile ei.”B
ă
iatul se întoarse pe plaj
ă
ş
i încerc
ă
s
ă
asculte clopotele. St
ă
tu acolo toat
ă
dup
ă
-amiaza, dar nu izbutis
ă
aud
ă
altceva decât zgomotul valurilor
ş
i
ţ
ipetele pesc
ă
ru
ş
ilor.Când se l
ă
s
ă
noaptea, p
ă
rin
ţ
ii lui venir
ă
s
ă
-l caute. A doua zi de diminea
ţă
, el se întoarse pe plaj
ă
; nu-
ş
i putea închipui c
ă
o femeie frumoas
ă
ar fi fost în stare s
ă
-l mint
ă
. Dac
ă
ea avea s
ă
revin
ă
într-o bun
ă
zi, i-arfi putut spune c
ă
nu v
ă
zuse insula, dar auzise clopotele templului pe care le f
ă
cea s
ă
r
ă
sune mi
ş
careavalurilor.Trecur
ă
astfel multe luni; femeia nu se întoarse
ş
i tân
ă
rul o d
ă
du uit
ă
rii; acum era convins c
ă
trebuias
ă
descopere bog
ăţ
iile
ş
i comorile templului scufundat. Dac
ă
ar auzi clopotele, ar fi în stare s
ă
o localizeze
ş
iar putea recupera comoara ascuns
ă
acolo.Î
ş
i pierduse orice interes pentru
ş
coal
ă
ş
i pentru grupul s
ă
u de prieteni. Se transformase în obiectulpreferat al glumelor celorlal
ţ
i copii, care obi
ş
nuiau s
ă
spun
ă
: “El nu mai e ca noi. Prefer
ă
s
ă
se uite
ţ
int
ă
lamare fiindc
ă
îi e fric
ă
s
ă
nu piard
ă
la jocurile noastre.”
Ş
i to
ţ
i râdeau, uitându-se la b
ă
iatul care
ş
edea pe mal.De
ş
i nu izbutise s
ă
aud
ă
vechile clopote ale templului, b
ă
iatul înv
ăţ
a alte lucruri. Începu s
ă
-
ş
i deaseama c
ă
, de cât asculta zgomotul valurilor, aten
ţ
ia nu-i mai era ab
ă
tut
ă
de ele. Ni
ţ
el mai târziu se obi
ş
nui
ş
icu
ţ
ipetele pesc
ă
ru
ş
ilor, cu zumzetul albinelor, cu vântul care b
ă
tea în frunzele palmierilor.La
ş
ase luni dup
ă
prima lui conversa
ţ
ie cu femeia, b
ă
iatul era capabil s
ă
nu se mai lase distras de niciun zgomot - dar înc
ă
nu putea auzi clopotele templului scufundat.Veneau pescari s
ă
stea de vorb
ă
cu el
ş
i st
ă
ruiau: “Noi auzim!” ziceau ei.B
ă
iatul îns
ă
nu izbutea.Ceva mai târziu, pescarii schimbar
ă
vorba: “E
ş
ti prea preocupat de zvonul clopotelor din adânc;renun
ţă
la asta
ş
i vino s
ă
te joci iar cu prietenii t
ă
i. Poate c
ă
numai pescarii izbutesc s
ă
le aud
ă
.”Dup
ă
aproape un an, b
ă
iatul gândi: “Pesemne oamenii
ăş
tia au dreptate. E mai bine s
ă
m
ă
fac mare, s
ă
devin pescar
ş
i s
ă
revin în fiecare zi pe plaja asta, pentru c
ă
a ajuns s
ă
-mi plac
ă
.”
Ş
i mai gândi: “Poate c
ă
totule o legend
ă
ş
i - din cauza cutremurului - clopotele se vor fi sf
ă
râmat
ş
i nu vor mai r
ă
suna niciodat
ă
.”În dup
ă
-amiaza aceea se hot
ă
rî s
ă
se întoarc
ă
acas
ă
.Se apropie de ocean, ca s
ă
-
ş
i ia r
ă
mas-bun de la el. Mai privi o dat
ă
natura
ş
i - cum gândul nu-i st
ă
tusedecât la clopote - putu zâmbi iar
ăş
i auzind frumuse
ţ
ea cântecului pesc
ă
ru
ş
ilor, zgomotul m
ă
rii, vântul
ş
uierând în frunzele palmierilor. Auzi de departe glasul prietenilor s
ă
i care se jucau
ş
i se sim
ţ
i bucurosdându-
ş
i seama c
ă
avea s
ă
revin
ă
la jocurile copil
ă
riei.B
ă
iatul era mul
ţ
umit
ş
i - a
ş
a cum numai un copil
ş
tie s-o fac
ă
- se sim
ţ
i plin de recuno
ş
tin
ţă
c
ă
era învia
ţă
. Era sigur c
ă
nu-
ş
i pierduse vremea, deoarece înv
ăţ
ase s
ă
contemple
ş
i s
ă
venereze Natura.Atunci, pentru c
ă
asculta marea, pesc
ă
ru
ş
ii, vântul, frunzele palmierilor
ş
i vocile prietenilor s
ă
i care se jucau, auzi
ş
i primul clopot.
Ş
i altul.
Ş
i înc
ă
unul, pân
ă
când, spre bucuria lui, b
ă
tur
ă
toate clopotele templului scufundat.
2
Mul
ţ
i ani mai târziu - b
ă
rbat în toat
ă
firea acum - se întoarse în satul
ş
i pe plaja copil
ă
riei sale. Nu main
ă
zuia s
ă
recupereze nici o comoar
ă
din fundul m
ă
rii; totul fusese poate doar rodul imagina
ţ
iei lui
ş
i nuauzise niciodat
ă
clopotele sub ap
ă
într-o dup
ă
-amiaz
ă
pierdut
ă
din copil
ă
rie. Chiar
ş
i a
ş
a, se hot
ă
rî s
ă
seplimbe pu
ţ
in, ca s
ă
aud
ă
zgomotul vântului
ş
i cântecul pesc
ă
ru
ş
ilor.Care nu-i fu mirarea când o v
ă
zu,
ş
ezând pe nisip, pe femeia ce-i vorbise despre insula aceea cutemplul ei.“Ce faci aici?” o întreb
ă
el.“Te a
ş
teptam pe tine”, r
ă
spunse ea.El î
ş
i d
ă
du seama c
ă
- de
ş
i trecuser
ă
amar de ani - femeia î
ş
i p
ă
strase aceea
ş
i înf
ăţ
i
ş
are; v
ă
lul care-iascundea p
ă
rul nu p
ă
rea decolorat de trecerea timpului.Ea îi întinse un caiet albastru, cu filele albe.“Scrie: un r
ă
zboinic al luminii se uit
ă
cu aten
ţ
ie în ochii unui copil. Pentru c
ă
ei
ş
tiu s
ă
vad
ă
lumea f
ă
r
ă
am
ă
r
ă
ciune. Când vrea s
ă
ş
tie dac
ă
persoana de lâng
ă
el e demn
ă
de încredere, încearc
ă
s
ă
o priveasc
ă
a
ş
acum ar vedea-o un copil.”“Ce este un r
ă
zboinic al luminii?”“
Ş
tii bine ce este”, r
ă
spunse ea, surâzând. “E cineva capabil s
ă
în
ţ
eleag
ă
miracolul vie
ţ
ii, s
ă
lupte pân
ă
la cap
ă
t pentru ceva în care crede, auzind totodat
ă
ş
i clopotele pe care marea le face s
ă
r
ă
sune în adâncul ei.”El nu se socotise niciodat
ă
r
ă
zboinic al luminii. Femeia p
ă
ru a-i ghici gândurile: “To
ţ
i sunt în stare s
ă
fie.
Ş
i cu toate c
ă
nimeni nu se consider
ă
r
ă
zboinic al luminii, cu toate acestea to
ţ
i sunt.”El se uit
ă
la paginile caietului. Femeia surâse din nou.“Scrie despre r
ă
zboinic”, zise ea.
MANUALUL R
Ă
ZBOINICULUI LUMINII
Un r
ă
zboinic al luminii nu uit
ă
niciodat
ă
gratitudinea.În timpul luptei, a fost ajutat de îngeri; puterile cere
ş
ti au pus fiecare lucru la locul s
ă
u, îng
ă
duindu-iastfel fiec
ă
ruia s
ă
dea tot ce poate.Tovar
ăş
ii s
ă
i comenteaz
ă
: “Cât e de norocos!”
Ş
i r
ă
zboinicul ob
ţ
ine uneori succese peste capacit
ăţ
ilesale.A
ş
a se face c
ă
, la apusul soarelui, el cade în genunchi
ş
i-
ş
i arat
ă
recuno
ş
tin
ţ
a pentru MantiaProtectoare din juru-i.Gratitudinea lui nu se limiteaz
ă
îns
ă
la lumea spiritual
ă
; el nu-
ş
i uit
ă
niciodat
ă
prietenii, pentru c
ă
sângele lor s-a amestecat cu al s
ă
u pe câmpul de lupt
ă
.Un r
ă
zboinic nu are nevoie de ajutorul altcuiva ca s
ă
-
ş
i aduc
ă
aminte de ajutorul dat lui de c
ă
treceilal
ţ
i; î
ş
i aduce singur aminte
ş
i-
ş
i împarte cu ei r
ă
splata.===============================================Toate drumurile lumii duc la inima r
ă
zboinicului; el se arunc
ă
f
ă
r
ă
ezitare în fluviul pasiunilor cecurge totdeauna prin via
ţ
a sa.R
ă
zboinicul
ş
tie c
ă
este liber s
ă
aleag
ă
ceea ce dore
ş
te, hot
ă
rârile sunt luate cu curaj, deta
ş
are
ş
i -uneori - cu o anumit
ă
doz
ă
de nebunie.Î
ş
i accept
ă
pasiunile, savurându-
ş
i-le intens.
Ş
tie c
ă
nu trebuie s
ă
renun
ţ
e la entuziasmul cuceririlor;ele fac parte din via
ţ
a lui
ş
i-i bucur
ă
pe to
ţ
i cei care iau parte la ele.Nu pierde îns
ă
niciodat
ă
din vedere lucrurile durabile
ş
i leg
ă
turile solide create în timp.Un r
ă
zboinic
ş
tie s
ă
fac
ă
distinc
ţ
ia dintre ceea ce e trec
ă
tor
ş
i ceea ce e definitiv.===============================================Un r
ă
zboinic al luminii nu se bizuie doar pe for
ţ
ele sale; se folose
ş
te
ş
i de energia adversarului.Când intr
ă
în lupt
ă
, tot ce posed
ă
e entuziasmul s
ă
u
ş
i loviturile pe care le-a înv
ăţ
at pe parcursulantrenamentului; pe m
ă
sur
ă
ce lupta avanseaz
ă
, el descoper
ă
c
ă
entuziasmul
ş
i antrenamentul nu-i suntsuficiente ca s
ă
înving
ă
: e absolut necesar
ă
experien
ţ
a.Atunci î
ş
i deschide inima c
ă
tre Univers
ş
i-l roag
ă
pe Dumnezeu s
ă
-l inspire, astfel încât fiecarelovitur
ă
a inamicului s
ă
-i fie
ş
i lui o lec
ţ
ie de ap
ă
rare.Tovar
ăş
ii lui comenteaz
ă
: “Cât e de supersti
ţ
ios! A încetat lupta ca s
ă
se roage
ş
i respect
ă
trucurileadversarului.”R
ă
zboinicul nu r
ă
spunde acestor provoc
ă
ri.
Ş
tie c
ă
, f
ă
r
ă
inspira
ţ
ie
ş
i experien
ţă
, nu exist
ă
nici un fel deantrenament care s
ă
dea rezultate.===============================================Un r
ă
zboinic al luminii nu tri
ş
eaz
ă
niciodat
ă
, dar
ş
tie s
ă
-
ş
i distrag
ă
adversarul.
3
Oricât ar fi de nelini
ş
tit, apeleaz
ă
la toate mijloacele strategiei ca s
ă
-
ş
i ating
ă
obiectivul. Când vede c
ă
este la cap
ă
tul puterilor, îl face pe inamic s
ă
cread
ă
c
ă
nu se gr
ă
be
ş
te. Când trebuie s
ă
atace pe flancul drept, î
ş
i deplaseaz
ă
trupele pe flancul stâng. Dac
ă
inten
ţ
ioneaz
ă
s
ă
înceap
ă
lupta imediat, se preface c
ă
-i e somn
ş
ise preg
ă
te
ş
te de culcare.Prietenii comenteaz
ă
: “Ia te uit
ă
,
ş
i-a pierdut entuziasmul.” El îns
ă
nu pune pre
ţ
pe comentarii, fiindc
ă
prietenii nu-i cunosc tacticile de lupt
ă
.Un r
ă
zboinic al luminii
ş
tie ce vrea.
Ş
i n-are nevoie s
ă
-
ş
i piard
ă
timpul cu explica
ţ
iile.==============================================Un în
ţ
elept chinez spune despre strategiile r
ă
zboinicului luminii:“F
ă
-l pe inamicul t
ă
u s
ă
cread
ă
c
ă
nu va ob
ţ
ine mari recompense dac
ă
se hot
ă
r
ăş
te s
ă
te atace; astfel îivei sc
ă
dea entuziasmul.Nu te ru
ş
ina s
ă
te retragi provizoriu din lupt
ă
, dac
ă
observi c
ă
inamicul este mai puternic; importan
ţă
nu are o b
ă
t
ă
lie izolat
ă
, ci sfâr
ş
itul r
ă
zboiului.Chiar dac
ă
e
ş
ti foarte puternic, nu te jena s
ă
te prefaci slab; astfel îl faci pe inamic s
ă
-
ş
i piard
ă
pruden
ţ
a
ş
i s
ă
atace înainte de vreme.Într-un r
ă
zboi, capacitatea de a-
ţ
i lua adversarul prin surprindere este cheia victoriei.”==============================================“E ciudat”, î
ş
i spune în sinea sa r
ă
zboinicul luminii. “Am întâlnit atât de mul
ţ
i oameni care - cuprimul prilej - încearc
ă
s
ă
-
ş
i dea la iveal
ă
tot ce au mai r
ă
u. Î
ş
i ascund for
ţ
a l
ă
untric
ă
înd
ă
r
ă
tul agresivit
ăţ
ii.Î
ş
i ascund frica de singur
ă
tate sub un aer de independen
ţă
. Nu au încredere în capacitatea proprie, dar î
ş
iglorific
ă
virtu
ţ
ile pe unde apuc
ă
.”R
ă
zboinicul cite
ş
te mesajele acestea în mul
ţ
i b
ă
rba
ţ
i
ş
i femei pe care-i cunoa
ş
te. Nu se las
ă
niciodat
ă
în
ş
elat de aparen
ţ
e
ş
i-
ş
i face un punct de onoare din a r
ă
mâne t
ă
cut când ei caut
ă
s
ă
-l impresioneze. Dar sefolose
ş
te de împrejurare pentru a-
ş
i corecta defectele, întrucât ceilal
ţ
i sunt totdeauna o bun
ă
oglind
ă
.Un r
ă
zboinic profit
ă
de orice împrejurare pentru a trage înv
ăţă
minte.==============================================R
ă
zboinicul luminii lupt
ă
uneori cu cei pe care-i iube
ş
te.B
ă
rbatul care-
ş
i ap
ă
r
ă
prietenii nu este niciodat
ă
dominat de furtunile vie
ţ
ii; are puterea de a dep
ăş
idificult
ăţ
ile
ş
i de a merge mai departe.Se simte îns
ă
deseori provocat de c
ă
tre cei pe care încearc
ă
s
ă
-i înve
ţ
e arta spadei. Discipolii s
ă
i îlprovoac
ă
s
ă
lupte cu ei.
Ş
i r
ă
zboinicul î
ş
i arat
ă
capacit
ăţ
ile: din câteva lovituri, pune la p
ă
mânt armele elevilor, iar armonia sereîntoarce în locul de unde se reunesc.“De ce e nevoie s
ă
fac
ă
a
ş
a ceva, dac
ă
le este în asemenea m
ă
sur
ă
superior?”, întreab
ă
un c
ă
l
ă
tor.“Pentru c
ă
, atunci când m
ă
provoac
ă
, la drept vorbind vor s
ă
stea de vorb
ă
cu mine
ş
i - în felul acesta -p
ă
strez dialogul”, r
ă
spunde r
ă
zboinicul.==============================================Un r
ă
zboinic al luminii, înainte de a se angaja într-o lupt
ă
însemnat
ă
, î
ş
i pune întrebarea: “Cât de multmi-am dezvoltat abilit
ăţ
ile?”El
ş
tie c
ă
b
ă
t
ă
liile pe care le-a dat în trecut au sfâr
ş
it totdeauna prin a-l înv
ăţ
a câte ceva. Dar înv
ăţă
mintele acestea l-au f
ă
cut pe r
ă
zboinic s
ă
sufere mai mult decât ar fi fost necesar. Nu doar o dat
ă
ş
i-apierdut timpul, luptând pentru o minciun
ă
.
Ş
i a suferit pentru persoane care nu erau la în
ă
l
ţ
imea dragosteilui.Înving
ă
torii nu repet
ă
aceea
ş
i gre
ş
eal
ă
. Tocmai de aceea r
ă
zboinicul î
ş
i risc
ă
inima numai pentru ceeace merit
ă
.==============================================Un r
ă
zboinic al luminii respect
ă
principala înv
ăţă
tur
ă
din
Yi Jing
: “Perseveren
ţ
a e favorabil
ă
.”El
ş
tie c
ă
perseveren
ţ
a nu are nimic de-a face cu insisten
ţ
a. Exist
ă
epoci în care luptele se prelungescpeste necesit
ăţ
i, epuizându-i for
ţ
ele
ş
i diminuându-i entuziasmul.În asemenea momente, r
ă
zboinicul reflecteaz
ă
: “Un r
ă
zboi prelungit sfâr
ş
e
ş
te prin a-l distruge
ş
i pe înving
ă
tor.”Atunci î
ş
i retrage for
ţ
ele de pe câmpul de lupt
ă
ş
i î
ş
i acord
ă
un r
ă
gaz. Persevereaz
ă
în voin
ţ
a sa, dar
ş
tie s
ă
a
ş
tepte cel mai prielnic moment pentru un nou atac.Un r
ă
zboinic revine totdeauna la lupt
ă
. Nu o face niciodat
ă
din înd
ă
r
ă
tnicie, ci pentru c
ă
observ
ă
schimbarea vremii.
======================================
Un r
ă
zboinic al luminii
ş
tie c
ă
anumite momente se repet
ă
.
Add a Comment
This document has made it onto the Rising list!