TESTE CU RĂSPUNSURI

MULTIPLE -
BIOCHIMIA ALIMENTELOR

Prof. IOLI LUNCAN

ARAD

2009

APRECIEREA AUTORULUI

Rezolvarea testelor de biochimie presupune cunoaşterea elementelor de bază , întrucât

majoritatea testelor pun în discuţie amănunte de mare importanţă vizând caracteristicile de bază ale
modulului studiat,

1
 Tocmai din această cauză, sunt de părere că este mai mult decât necesară crearea unui
număr cât mai mare de teste şi cât mai variabile ca şi mod de creare a lor. Dacă pui la dispoziţia celor
care chiar doresc să studieze biochimia, ca şi ştiinţă şi să aprofundeze cele ce au studiat, este mai
mult decât necesar să rezolve un număr cât mai mare de teste, de un tip cât mai variat.
Iniţial am gândit că voi pune la dispoziţia doamnelor şi domnilor interesaţi de biochimie, teste a
căror răspunsuri le voi pune la sfârşitul setului de teste. Am revenit asupra acestei idei , pentru faptul
că toată lumea se grăbeşte şi nu ştiu dacă au la dispoziţie timpul şi chiar dispoziţia necesară la a căuta
răspunsul la fiecare enunţ, în scopul verificcării răspunsului dat. Consider că cei care doresc să-şi
verifice cunoştinţele, pot să o facă şi atunci când au răspunsul foarte aproape , ignorându-l , pur şi
simplu.
Voi plasa , în seturile următoare teste de tipul : Teste cu răspunsuri scurte pentru examenul
oral ; Teste de tipul : Adevărat – Fals ; Teste de tipul Rearanjare de cuvinte.
Pregătesc şi voi plasa pe internet pe adresele de clickcaster cunoscute un set de teste, relativ
noi ca formă, anume : Transpuneţi în recţii biochimice !
In speranţa că stilurile de teste plasate pe adresele de clickcaster vor fi agreate, doresc mult
succes în activitatea de rezolvare a testelor .
In condiţiile în care aveţi observaţii, propuneri , vă rog să le notaţi pe adresa :
mailto:ioliluncan@yahoo.com
Cu mult respect,
Prof. Ioli Luncan

GLUCIDE
Prof. Ioli Luncan

Nr Enunţul testului Rezolvarea testului

crt
1. Glucidele sunt: a
a) substanţe ternare
b) substanţe binare
c) substanţe cuaternare

2
2. În molecula lor, glucidele conţin: a
a) C, O,H
b) C,O,N
c) C,O,H,N
3. Formula generală a monoglucidelor este: b
a) CnHnOn
b) CnH2nOn
c) Cn(H2O)n-i
4. Monoglucidele sunt substanţe: c
a)nehidrolizabile complexe
b)hidrolizabile ,simple
c) nehidrolizabile, simple
5. Zahărul din fructe este denumit: a
a) fructoză
b) lactoza
c) celobioză
6. Zahărul din lapte este denumit : b
a) fructoză
b) lactoză
c) celobioză
7. Ozidele sunt substanţe care: a
a) hidrolizează
b) nu hidrolizează
c) precipită
8. Monoglucidele sunt compuşi hidroxicarboxilici, pentru că , în b
molecula lor conţin:
a) carbonil
b) carbonil şi hidroxil
c) carbonil
9. Monoglucidele sunt produşi de oxidare ai: a
a) polialcoolilor
b) acizilor organici
c) acizilor graşi
10. Prin oxidarea grupei de alcool primar, rezultă: a
a) aldoze
b) cetoze
c) aminoacizi
11. Prin oxidarea grupei de alcool secundar, rezultă: b
aldoze
cetoze
aminoacizi
12. Trecerea între 2 izomeri (aldoză-cetoză) se face prin a
intermediul unui:
alcool
acid
săruri
13. Exemplificaţi trecerea între o aldoză şi o cetoză , prin Vezi anexa 1- pagina 18
intermediul unui alcool
14. Completaţi :
Izomeria este fenomenul pe care-l prezintă două sau mai multe substanţe , care au aceeaşi

3
 compoziţie chimică, aceeaţi masă moleculară , proprietăţi structurale şi proprietăţi chimice
diferite.
15. Glucidele care rotesc planul luminii polarizate spre dreapta a
sunt:
dextrogire
levogire
Au caracter reducător
16. Glucidele care rotesc planul luminii polarizate spre stânga , b
sunt:
dextrogire
levogire
reducătoare
17. Atât glucidele dextrogire, cât şi cele levogire, au proprietatea c
de a:
fi reducătoare
oxida alte substanţe
de a roti planul luminii polarizate
18. Carbonul asimetric este carbonul: a
legat de 4 legături diferite
care formează grupa carbonil
care formează grupa carboxil
19. Configuraţia carbonului asimetric înseamnă indicarea: c
poziţiei grupei carbonil
activităţii optice a substanţelor
c) aranjării spaţiale relative a celor 4 atomi sau grupări
ataşate
20. Completaţi:
Tetrozele, pentozele şi hexozele care au configuraţia carbonului asimetric cel mai
îndepărtat de gruparea carbonil identică cu atomul de carbon al D aldehidei glicerice ,
fac parte din seria D, iar cele care corespund configuraţiei L, a aldehidei glicerice , fac
parte din seria L
21. Completaţi:
În cazul tetrozelor , pentozelor şi hexozelor , seriile D şi L , nu sunt legate de sensul
rotirii planului luminii polarizate , ci reprezintă configuraţia spaţială a moleculei
respective
22. Gruparea carbonil poate fi pusă în evidenţă prin reacţii de: b, c
reducere
oxidare
adiţie şi condensare
23. Grupa carbonil: b
colorează în roşu-violet soluţia Schiff
nu fac această coloraţie
precipită soluţia Schiff
24. Hidroxilul format la gruparea carbonil , se numeşte: a
glicolitic
alcoolic
carbonilic
25. Spaţial, aldozele, cu excepţia ribozei, se găsesc sub formă : a
piranozică
furanozică

4
 asimetrică
26. Spaţial, cetozele, inclusiv riboza, se ciclează sub formă : b
piranozică
furanozică
asimetrică
27. Forma stereoizomeră α apare la glucide, atunci, când OH-ul a
semiacetal se găseşte:
la dreapta carbonului 1 sau 2
la stânga carbonului 1 sau 2
indiferent
28. Forma stereoizomeră β apare la glucide atunci , când OH-ul b
semiacetal se găseşte:
la dreapta carbonului 1 sau 2
la stânga carbonului 1sau 2
indiferent
29. Exemplificaţi formele izomere alfa şi beta a unei hexoze Vezi anexa 2 / pag 18
30. Ciclurile piranozic şi furanozic sunt reprezentate: b
paralel cu planul hârtiei
perpendicular cu planul hârtiri
indiferent
31. Starea de agregare a glucidelor este: a
solidă
lichidă
gazoasă
32. Glucidele sunt: c
solubile în apă, albe, cristalizate
insolubile în apă, albe cristalizate
solubile în apă, incolore, cristalizate
33. Proprietăţile chimice ale glicidelor sunt determinate de : b
exclusiv de gruparea carbonil
de gruparea carbonil şi hidroxil
34. Prin reacţia de reducere, monoglucidele sunt transformate în: a
alcooli
acizi
oxizi
35. Oxidarea slabă, are loc în prezenţă de : a
apă de clor sau brom
acid sulfuric
acid clorhidric
36. Prin oxidarea blândă(slabă) a monoglucidelor, rezultă: a
acizi aldonici
acizi zaharici
acizi uronici
37. Prin oxidarea energică a monoglucidelor, rezultă: b
acizi aldonici
acizi zaharici
acizi uronici
38. Prin oxidarea protejată a monoglucidelor , rezultă: c
acizi aldonici
acizi zaharici

5
 acizi uronici
39. Prin oxidarea blândă , gruparea COOH apare la carbonul: a
1
2
ultimul
40. Prin oxidarea energică, gruparea COOH, apare la carbonul: c
1
2
1, ultimul
41. Prin oxidarea energică, acizii zaharici devin: b
monobazici
bibazici
bialcalini
42. Prin oxidarea protejată se formează acizii uronici. Aceştia b
prezintă:
o grupare carbonil
o grupare carbonil şi una carboxil
o grupare carboxil
43. În cazul oxidării protejate, gruparea COOH se află la c
carbonul:
1
2
ultimul
44. Proprietăţile reducătoare ale glucidelor , se datorează a
prezenţei grupei:
carbonil
hidroxil
amino
45. Glucidele reducătoare se recunosc prin aceea că colorează b
soluţia Fehling în:
verde
cărămiziu
negru
46. Soluţia Fehling este: a
tartarat dublu de Na şi K
tartrat de K
tartrat de Na
47. Sub acţiunea reducătoare a glucidelor , la cald, soluţia a
Fehling se transformă în:
Cu2O
CuO
Cu (OH)2
48. Glucozidele sunt substanţe care rezultă în urma reacţiei c
monoglucidelor cu:
acizii
sărurile
alcoolii
49. Exemplificaţi legăturile de condensare dintre monoglucide: C1 Vezi anexa 3/pag 19,20,21
–C4
C1- C2

6
 C1- C1
50. Esterii monoglucidelor rezultă prin : c
hidroliza ozidelor
reducerea monoglucidelor
reacţia monoglucidelor cu acizii minerali şi organici
51. Glucoza se transformă în alcool etilic, prin intermediul: b
amilazei
zimazei
celulazei
52. Scrieţi reacţiile de transformare a glucozei în alcool etilic C6H12O6 = 2CH3-CH2OH +
( fermentare) 2 HOH + 27,8Kcal
53. Glucoza este fermentată de: b
bacterii
drojdia de bere
Torula utilis
54. Pentozele sunt fermentate de: c
bacterii
drojdia de bere
Torula utilis
55. Arabinoza intră în structura: a
hemicelulozelor
substanţelor pectice
gumelor
56. Xilanii se găsesc în: a
pereţii celulari
mitocondrii
ribozomi
57. Riboza intră în structura: a
ARN
ADN
ATP
58. Dezoxiriboza intră în structura: b
ARN
ADN
ATP
59. Ribuloza fixează din aer: b
oxigenul
dioxidul de carbon
dioxidul de azot
60. Gazul fixat de ribuloză este utilizat în: a
fotosinteză
fermentaţie
respiraţie
61. Completaţi:
Glucoza se mai numeşte dextroză
62. Completaţi:
Fructoza se numeşte zahăr de struguri.
63. În stare solidă, glucoza se găseşte în formă: a
ciclică
liniară

7
 geometrică
64. În stare aciclică, glucoza se găseşte în formă: a
liniară
ciclică
geometrică
65. În organismul plantelor, glucoza se formează prin: a
fotosinteză
respiraţie
nutriţie
66. Prezentaţi cele 3 structuri ale glucozei Vezi anexa 4/pag 22
67. Glucoza, în stare liberă , se găseşte în: a
fructe
frunze
flori
68. Rotaţia specifică a glucozei este de: a
+ 52,5º C
– 52.5ºC
+ 53,5ºC
69. Glucoza, prin încălzire cu acid clorhidric, se transformă în a
furfurol
oximetilfurfurol
70. Prin încălzire, hexozele se transformă în: b
furfurol
oximetilfurfurol
oxid de cupru
71. Alcoolul, care se obţine prin reducerea glucozei , se a
numeşte:
sorbitol
dulcitol
manitol
72. Prin oxidare, glucoza formează: a ,b,c
acid gluconic
acid zaharic
acid glucuronic
73. Glucoza reduce soluţia Fehling, datorită prezenţei grupării: b
carbonil libere
semiacetal libere
alcool libere
74. Scrieţi reacţiile fermentaţiilor glucozei ( lactice, alcoolice şi C6H12O6.= 2 CH3-CHOH-
butirice ), indicând microorganismele care dirijează aceste COOH (bact lactice)-ferm
reacţii lactică
C6H1206= 2CH3-CH2OH
+2CO2(ferm. alcoolică –
drojdia de bere
C6H12O6= 2CH3-(CH2)3-COOH
+ 2CO2+2H2 ( ferm butirică-
bact butirice
75. Completaţi:
Glucoza se foloseşte în industria alimentară la prepararea produselor zaharoase , a
siropului şi a înlocuitorilor de zahăr

8
76. Completaţi:
Glucoza se foloseşte în industria medicamentelor la prepararea vitaminei C şi a serului
glucozat
77. Scriţi galactoza sub formă liniară, ciclică şi spaţială Vezi anexa 5
78. Denumirea corectă a galactozei este: c
α galactoză
α D galactopiranoză
α D + galactopiranoză
79. În natură, galactoza se găseşte în stare : b, c
liberă
lactoză
galactani
80. Completaţi:
Prin reducere, galactoza formează dulcitol.
81. Acidul zaharo-galactaric se mai numeşte: b
a)tartric
b) mucic
c) malic
82. Galactoza este fermentată numai de : b
bacterii
drojdii
mucegaiuri
83. Fructoza (zahărul din fructe ) se mai numeşte: a
levuloză
dextroză
dextrină
84. Scrieţi cele 3 forme ale fructozei( liniară, ciclică şi spaţială Vezi anexa 6
85. În stare liberă, fructoza se găseşte în stare de: a
piranoză
furanoză
furfurol
86. În combinaţie, zaharoza se găseşte în formă de: b
piranoză
furanoză
fenol
87. Completaţi:
În amestec cu glucoza, fructoza intră în componenţa strugurilor copţi,a mierii de albine
şi în sucul fructelor coapte.
88. Poliglucidul fructozei se numeşte: c
amidon
glicogen
inulină
89 Fructoza se obţine prin zaharoză, prin: c
amidon
glicogen
inulină
90. Rotaţia specifică a fructozei este: a
- 92º
+ 92º
- 90º

9
91. Completaţi:
Proprietăţile fizice ale fructozei sunt: este o substanţă cristalizată, dulce, solubilă în apă
rece, puţin solubilă în alcool şi eter
92. În prezenţa bacteriilor din vin, fructoza se transformă în: b
dulcitol
manitol
sorbitol
93. Fructoza are activitate reducătoare mai mică decât glucoza , a
pentru că:
este cetoză
se ciclează în furan
este levogiră
94. Ozele sunt substanţe: b
hidrolizabile
nehidrolizabile
95. Completaţi:
Holozidele sunt formate numai din monoglucide, prin reacţia de condensare.
96. Heterozidele, prin hidroliză, dau atât monoglucide, cât şi grupări neglucidice.
97. Heterozidele au o grupare glucidică şi una neglucidică, numită aglicon.
98. Oligos înseamnă: a
puţin
mult
aceeaşi cantitate
99. Numărul de molecule de monoglucide dintr-un holozid este b
de :
1-3
2-8
7-10
100. Completaţi:
Legătura monocarbonilică se realizează între OH semiacetal al unei monoglucide şi
OH alcoolic al celeilalte; astfel rămâne liber un OH semiacetal, care va reduce soluţia
Fehling.
101. Completaţi:
Legătura dintre monoglucide se realizează prin eliminare de apă dintre un OH alcoolic şi
a unei molecule şi altul alcoolic al celeilalte molecule. Rezultă o structură de tip eter: R-
O-R
102. Legătura monocarbonilică se mai numeşte: a
a) maltazică
b) glicozidică
c) peptidică
103. Legătura glicozidică se realizează între 2 OH glicozidici.
104. În cazul glucidelor reducătoare, reacţia Fehling este: a
a) pozitivă
b) negativă
c) nu apare
105. În cazul glucidelor nereducătoare, reacţia Fehling este : b
a) pozitivă
b) negativă
c) nu apare
106. Completaţi:

10
 Diglucidele reducătoare sunt : maltoza, lactoza şi celobioza, care se formează prin
eliminare de apă între OH de la C1 şi OH de la C4. Cele nereducătoare se formează prin
eliminarea de apă dintre OH –rile semiacetal de la C1-C2 şi C1-C1
107. Exemplificaţi reacţiile de formare a maltozei, lactozei, Vezi anexa 7
celobiozei şi a unei secvenţe de amilopectină, cât şi a
reacţiile de formare a diglucidelor nereducătoare,
108. Completaţi:
Proprietăţile diglucidelor se aseamănă cu cele ale monoglucidelor.
109. Poliglucidele formează monoglucide, prin hidroliză: a,c
a) acidă
b) bazică
c) enzimatică
110. Oliglucidele sunt: b
a) direct fermentescibile
b) indirect fermentescibile
c) nefermentescibile
111. Diglucidele fermentează numai după ce au fost: c
a) reduse
b) oxidate
c) hidrolizate
112. Zaharoza se mai numeşte: b
a) sorboză
b) sucroză
c) dulcitol
113. Zaharoza se găseşte în sfecla de zahăr, în % de : b
a) 10-12%
b) 12-25%
c) 25-30%
114. Zaharoze se dizolvă în alcool: a
a) greu
b) uşor
c) nu se dizolvă
115. Zaharoza se topeşte la: c
a) 140°C
b) 155°C
c) 180°C
116. În stare pură, zaharoza este: a
a) dextrogiră
b) levogiră
c) nu prezintă activitate optică
117. În soluţie, zaharoza este: b
a) dextrogiră
b) levogiră
c) nu are activitate optică
118. Rotaţia specifică a zaharozei , în stare pură, este: b
a) + 64,5°
b) + 66,5°
c) + 68,5°
119. Zaharoza se inverteşte prin: a
a) hidroliză

11
 b) reducere
c) oxidare
120. Invertirea presupune schimbarea : b
a) unghiului de refracţie
b) inversiune optică
c) stării de agregare
121. Zaharoza este fermentată de: a
a) drojdia de bere
b) bacterii
c) mucegaiuri
122. Energia degajată prin arderea unui gram de glucoză este de: a
a) 4,1 cal
b) 4,2 cal
c) 4,3 cal
123. Lactoza este prezentă în lapte , în % de: b
a) 4,1-4,5%
b) 4,5-6%
c) 6- 6,5%
124. Rotaţia specifică a lactozei este: b
a) + 53,3°
b) + 52,3°
c) +53,1°
125. Unghiul de rotaţie a zaharozei este de: a
a) -20°
b) -19°
c) -21°
126 Lactoza se hidrolizează în β galactoză şi α glucoză , în a, b
prezenţă de :
a) lactază
b) hidroliză acidă
c) acţiunea bazelor
127. Fermentaţiile lactozei sunt: c, e
a) alcoolică
b) butirică
c) lactică
d) citrică
e) propionică
128. Lactoza se obţine din: b
a) lapte
b) zer
c) unt
129. Lactoza se obţine în condiţii de: a
a) concentrare şi cristalizare
b) hidroliză şi cristalizare
c) concentrare şi filtrare
130. Maltoza apare ca produs intermediar de degradare a: a
a) amidonului
b) celulozei
c) substanţelor pectice
131. Rotaţia specifică a maltozei este de: a
12
 a) + 128,6°
b) + 126,6°
c) + 129,6°
132.. Maltoza este hidrolizată de: a
a) maltază
b) amilază
c) celulază
133. Maltoza apare în urma hidrolizei amidonului cu: b
a) maltoza
b) amilaza
c) celulaza
134 Completaţi:
Rafinoza este o triglucidă formată prin condensarea α galactopiranozei, cu α
glucopiranoza şi β fructofuranoza , prin legăturile C1-C6 şi C1-C2
135. Completaţi:
Maltoza există în natură ca produs de hidroliză enzimatică a amidonului , mai ales
în seminţele încolţite.
136. Configuraţia celobiozei este: b
a) 1-4 α glicozidică
b) 1-4 β glicozidică
c) 1-6 α glicozidică
137. Realizaţi reacţia de formare a rafinozei Vezi anexa 8
138. Rafinoza se găseşte în : a,b
a) sfecla de zahăr
b) embrionul de grâu
c) tuberculul de cartof
139. Prezenţa rafinozei în soluţiile de zaharoză: b
a) ajută la cristalizarea zaharozei
b) împiedică cristalizarea zaharozei
c) nu are nici un efect
140 Completaţi:
Rafinoza, prin hidroliză , în prezenţa a trei catalizatori diferiţi, formează următoarele
substanţe:
Acizii determină hidroliza rafinozei în alactoză, glucoză şi fructoză
Emulsina hidrolizează rafinoza în galactoză şi zaharoză
Zaharaza hidrolizează rafinoza în melibioză şi fructoză
141 Completaţi:
142 Formula poliglucidelor ce rezultă din polimerizarea pentozelor , este:
Formula poliglucidelor formate prin condensarea hexozelor este:
Vezi anexa 10
143 Poliglucidele sunt substanţe: b
a) cristaline
b) amorfe
c) lichide
144 Cu apa, poliglucidele formează soluţii: c
a) coloidale
b) emulsii
c) lichide
145 soluţiile poliglucidelor sunt: a ,c

13
 a) clare
b) opalescente
c) vâscoase
146 Completaţi:
Poliglucidele unitare , prin hidroliză acidă şi enzimatică totală , formează
monoglucidele din care au fost constituite , identice, ca ex: glucozani, fructozani,
galactani etc
147 Completaţi:
Poliglucidele mixte , prin hidroliză acidă şi enzimatică totală , formează cel puţin 2
tipuri de monoglucide , care au intrat în structura lor( pentoze şi hexoze) , uneori şi alte
substanţe , ex. hemicelulozele , substanţele pectice, gumele şi mucilagiile .
148 Completaţi:
Reprezentanţii glucozanilor sunt: amidonul ,glicogenul şi celuloza.
149 Amidonul se formează prin: a
a) fotosinteză
b) respiraţie
c) nutriţie
150 Cea mai mare cantitate de amidon se găseşte în: a
a) orez
b) grâu
c) porumb
d) cartofi
151 % de amidon din orez este: c
a) 60-66%
b) 64-70%
c) 70-80%
d) 14-25%
152 % de amidon din grâu este de: b
a) 60-66%
b) 64-70%
c) 70-80%
d) 14-25%
153 % de amidon din porumb este de : c
a) 60-66%
b) 64-70%
c) 70-80%
d) 14-25%
154 % de amidon din cartofi este de : d
a) 60-66%
b) 64+70%
c) 70-80%
d) 14-25%
155 Mărimea granulelor de amidon variază între valorile de: c
a) 10-15μm
b) 15-20μm
c) 20-100μm
156 Completaţi:
Prin hidroliză acidă , amidonul se desface în molecule de glucoză.
157 Amiloza şi amilopectina se comportă diferit faţă de: b

14
 a) apă
b) iod
c) enzime
158 Completaţi:
Amiloza se găseşte în interiorul granulei de amidon, şi este o substanţă solubilă în
apă.
Amilopectina se găseşte în exteriorul granulei de amidon şi este greu solubilă în apă.
Amiloza , în prezenţa iodului se colorează în albastru –indigo.
Amilopectina se colorează cu iodul în violet.
159 Gradul de polimerizare a amilozei este de: b
a) 200
b) 300
c) 400
160 Amiloza are o structură: a
a) liniară
b) ramificată
161 Amilopectina are o structură: b
a) liniară
b) ramificată
162 Legăturile între moleculele de glucoză , din amilopectină, d
sunt:
a) C1-C4
b) C1-C2
c) C1-C1
d) C1-C6
163 Gradul de polimerizare a amilopectinei este de : a
a) 2000-6000
b) 1000-2000
c) 4000-8000
164 Completaţi:
Amidonul este prezent ca o pulbere albă , fără miros sau gust.
165 Apa pătrunde uşor în structura moleculei de amilopectină, a
datorită:
a) structurii sale ramificate
b) gradului înalt de polimerizare
c) dimensiunilor mari ale moleculei
166 În apă, grăunciorul de amidon se umflă şi formează: a
a) suspensie
b) emulsie
c) nu reacţionează
167 Cu apa caldă, amidonul formează: c
a) suspensie
b) emulsie
c) soluţie coloidală vâscoasă
168 Completaţi:
Soluţia coloidală formată de amidon cu apa caldă se numeşte clei de amidon şi este
un gel.
169 Temperatura formării gelului , pentru cartof, este de: a
a) 65°C
b) 70°C

15
170 Temperatura la care se formează gelul , în cazul porumbului, b
este:
a) 65°C
b) 70°C
c) 80°C
171 Pentru grâu, temperatura de formare a gelului este de: c
a) 65°C
b) 70°C
c) 80°C
172 Completaţi:
În soluţie, amidonul este optic activ, dextrogir, are o rotaţie specifică de + 220°
173 Coloraţia albastră a iodului dispare la: b
a) rece
b) cald
c) congelare
174 Hidroliza totală a amidonului are loc în prezenţa: b
a) enzimelor( amilaze)
b) acizilor minerali tari (acid sulfuric şi clorhidric)
c) bazelor
175 Hidroliza parţială a amidonului are loc în prezenţa: a
a) amilazelor
b) acizilor minerali tari
c) bazelor
176 Completaţi:
Descompunerea enzimatică a amidonului cuprinde 2 faze:
Stabilizarea amidonului , prin transformarea în produşi cu masă moleculară mică
Zaharificarea amidonului , cu formare de maltoză
177 Completaţi:
Schema de hidroliză enzimatică a amidonului este următoare:
Alfa amilaza……amilopectina amilaza………….beta amilaza
Amilodextrine maltoza
Eritrodextrine
Acrodextrine
Maltodextrine
Maltoza
178 Sfârşitul zaharificării se controlează cu iod, care: c
a) se colorează în albastru
b) se colorează în violet
c) nu se colorează
179 Amidonul se foloseşte sub formă de: a
a) făină
b) soluţie
c) gel
180 Amidonul este o substanţă energetică , pentru că , prin a
ardere eliberează:
a) 4,1cal
b) 4,9cal
c) 5,1 cal
181 Glicogenul se găseşte în ficat în % de: b
a) 22%

16
 b) 20%
c) 30%
182 Completaţi:
Spre deosebire de amidon, glicogenul este solubil în apă formând cu ea soluţii
coloidale , opalescente , nevâscoase . În soluţie, este optic activ , dextrogir, având o roaţie
de + 197°. Cu iodul dă o coloraţie albastru-indigo.
183 Formula celulozei este: c
a) (C6H7O3(OH)2)n
b) (C6H8O2(OH)3)n
c) (C6H7O2(OH)3)n
184 În structura celulozei intră: a
a) celobioză
b) trehaloză
c) maltoza
185 Completaţi:
Celuloza are culoare albă, este sub formă de fibre, este insolubilă în apă,în acizi diluaţi
şi alcooli diluaţi. Este solubilă în soluţie amoniacală de hidroxid cupric ( reactiv
Schweizer).
186 Prin hidroliză cu HCl, celuloza dă ca produs final: b
a) celobioză
b) βglucoză
c) α glucoză
187 Celuloza nu are valoare alimentară, pentru că omul nu are în b
intestin:
a) celulază
b) amilază
c) pectinază
189 Inulina se găseşte în: b ,c
a) citrice, mere
b) dalie, cicoare
c) napi, anghinare
190 Completaţi:
Inulina este o substanţă granulată , uşor solubilă în apă caldă. Soluţia este levogiră .
Nu dă coloraţii cu iodul şi nu reduce soluţia Fehling.
191 Cel mai important este: a
a) agar-agar
b) propectina
c) inulina
192 Are proprietatea de a se gelatiniza la rece.
193 Prin degradare hidrolitică, hemicelulozele dau: c
a) amestec de pentoze
b) amestec de hexoze
c) amestec de pentoze şi hexoze
194 Produsele cu hemiceluloze se folosesc la fabricarea: a,b
a) furfurolului
b) drojdiei furajere
c) malţului
195 Cantitatea maximă de substanţe pectice se găseşte în: c
a) tulpini tinere
b) legume

17
 c) coaja de citrice
196 Partea insolubilă a substanţelor pectice se numeşte : a
a) propectina
b) pectina
c) inulina
197 Partea solubilă a fructelor se numeşte: b
a) propectină
b) pectina
c) inulină
198 Transformarea propectinei în pectină este accelerată cu: a
a) coacerea fructelor
b) formarea fructelor
c) înflorire
199 Gelul format de substanţele pectice are loc în prezenţa: c
a) zahăr
b) acid
c) acid şi zahăr
200 Partea glucidică şi agliconul heterozidei sunt unite în a
prezenţă de:
a) OH glicozidic
b) OH alcoolic
c) COOH
201 Heterozidele au gust: b
a) dulce
b) amar
c) sărat
202 Heterozidele sunt solubile în : a,b
a) apă
b) alcool
c) eter
203 Completaţi:
Amigdalina , prin hidroliză , se descompune în glucoză,aldehidă benzoică, acid
cianhidric.
204 Completaţi:
În muştarul negru se găseşte sinigrina.
205 Completaţi:
Solanina se găseşte mai mult în frunzele şi tuberculii de cartofi.
206 Completaţi:
Heterozidele dau prin hidroliză , produşi toxici.

18
ANEXA 1

ANEXA 2

19
ANEXA 3 a

20
ANEXA 3

21
ANEXA 3- c

ANEXA 4

22
ANEXA 5

23
 TESTE BIOCHIMIE - LIPIDE

Nr crt Tipul de întrebare Tipul de răspuns

24
1. Completaţi:
Liipidele sunt esteri ai diferiţilor alcooli cu acizii graşi saturaţi şi nesaturaţi
2. Scrieţi formulele acizilor graşi saturaţi cel mai des întâlniţi Vezi anexa L1
3. Scrieţi formulele acizilor graşi nesaturaţi cel mai bine Vezi anexa L2
reprezentaţi în diferite organisme
3. Acidul butiric se găseşte în: c
a) seul de oaie
b) grăsimea de porc
c) grăsimea din lapte şi unt
4. Mirosul acidului butiric este: a
a) urât
b) plăcut
c) nu are
5. Acizii: capronic, caprinic şi caprilic se găsesc în: a ,b
a) untul de vacă şi capră
b) uleiul de cocos
c) seul de vacă
6. Mirosul acizilorcapronic, caprinic şi caprilic este: b
a) plăcut ( de floare)
b) urât ( de transpiraţie )
c) nu au miros caracteristic
7. Acidul lauric se găseşte în: b ,c
a) uleiul de soia
b) uleiul de ricin
c) uleiul de cocos
d) lapte
8. Starea de agregare a acidului butiric este: b
a) solidă
b) lichidă
c) gazoasă
9. Starea de agregare a acizilor capronic, caprinic şi caprilic b
este:
a) solidă
b) lichidă
c) gazoasă
10. Starea de agregare a acidului lauric , miristic, palmitic şi a
stearic este:
a) solidă
b) lichidă
c) gazoasă
11. Acidul miristic se găseşte în : a .b, c
a) ulei de peşte
b) seu
c) lapte
12. Densitatea acizilor graşi variază între: a
a) 0,910- la 0,831
b) 0,810 – la 0,780
c) 0,780 – la 0,710
13. Densitatea acizilor graşi este mai mică şi : a

25
 a) scade cu creşterea masei moleculare
b) scade cu scăderea masei moleculare
c) creşte cu scăderea masei moleculare
14. Acizii graşi inferiori sunt: a
a) solubili în apă
b) insolubili în apă
c) nu au o stare de agregare fixă
15. Acizii graşi superiori sunt: b
a) solubili în apă
b) insolubili în apă
c) nu au o stare de agregare fixă
16. Acizii graşi superiori sunt solubili numai în: a
a) solvenţi organici
b) apă
c) apă caldă
17. Neutralizarea acizilor graşi are loc în prezenţă de: a
a) alcalii
b) acizi
c) săruri
18. Scrieţi o reacţie de neutralizare Vezi anexa L3
19. Esterificarea are loc în prezenţa: a
a) alcoolilor
b) oxizilor
c) acizilor
20. Exemplificaţi o reacţie de esterificare cu un acid gras Vezi anexa L4
saturat şi o reacţie de esterificare cu un acid gras
nesaturat
21. Acidul oleic se găseşte în: a
a) toate grăsimile vegetale şi animale
b) numai în grăsimile vegetale
c) numai în grăsimile animale
22. Acidul erucic se găseşte în: b
a) ulei de peşte
b) ulei de rapiţă şi muştar
c) ulei de soia
23. Acidul linoleic însoţeşte acidul oleic.
24. Acidul linoleic se găseşte în uleiurile vegetale: c
a) rapiţă
b) soia
c) in, cânepă
25. Adiţia halogenilor la legătura dublă se foloseşte la: b
a) identificarea tipului de grăsime
b) identificarea acizilor graşi nesaturaţi
c) poziţia legăturii duble
26. Exemplificaţi o reacţie de halogenare Vezi anexa L5
27. Hidrogenarea are loc în prezenţă de: c
a) presiune scăzută
b) temperatură scăzută
c) catalizatori
28. Prin hidrogenare se obţine : a, b

26
 a) margarina
b) plantol
c) acizi
29. În cazul oxidării slabe a acizilor graşi nesaturaţi, rezultă: a
a) peroxizi
b) acizi graşi cu moleculă mai mică
c) aldehide
30. În cazul oxidării energice , rezultă: a
a) peroxizi
b) acizi graşi cu moleculă mai mică
c) aldehide
31. Exemplificaţi o reacţie de oxidare slabă a acizilor graşi Vezi anexa 6L
nesaturaţi
32. Exemplificaţi o reacţie de ocidare energică a acizilor graşi Vezi anexa 7L
nesaturaţi
33. Acizii : linoleic şi linolenic sunt acizi graşi esenţiali, pentru a , b,c
că:
a) formează vitamina F
b) sunt factori de creştere
c) sunt indispensabili vieţii
34. Lipsa acizilor linoleic şi linolenic din organism determină, b,c
pe lângă oprirea creşterii:
a) creşterea presiunii sanguine în vasele
b) sensibilitatea capilarelor
c) leziuni ale ficatului şi rinichilor
35. Efectuaţi schema de clasificare a lipidelor simple Vezi anexa 8L
36. Completaţi:
Gliceridele sunt esteri ai gliceridelor cu acizii graşi saturaţi şi nesaturaţi
37. Exemplificaţi o reacţie de formare a unei mono, di şi Vezi anexa 9L
trigliceride
38. Gliceridele , care au în compoziţie acizi graşi superiori , a
sunt:
a) solide
b) lichide
c) coloide
39. Gliceridele , care au în compoziţie acizi graşi inferiori şi b
nesaturaţi, sunt:
a) solide
b) lichide
c) coloide
40. Tripalmitina este o substanţă solidă şi se topeşte la : a
a) 66°C
b) 69°C
c) 72°C
41. Grăsimile naturale nu au un punct fix de topire, pentru c
căele cuprind:
a) acizi graşi inferiori
b) acizi graşi nesaturaţi
c) amestec de acizi graşi
42. Cu apa, grăsimile formează: a
a) emulsii

27
 b) soluţii coloidale
c) soluţii limpezi
43 Densitatea grăsimilor este: b
a) supraunitară
b) subunitară
c) egală cu 1
44. Completaţi:
Prin hidroliza gliceridelor se formează glicerina şi acizi graşi .
45. Exemplificaţi reacţia de hidroliză a tripalmitinei Vezi anexa 9L
46. Hidroliza se realizează în prezenţa: a,c
a) acizilor şi alcaliilor
b) sărurilor
c) enzimelor
47. Enzimele care realizează hidroliza gliceridelor , se a
numesc:
a) lipaze
b) hidrolaze
c) oxidaze
48. Prin saponificarea grăsimilor , rezultă: c
a) glicerina şi acizii graşi
b) săpunuri
c) glicerină şi săruri ale acizilor graşi
49. Realizaţi reacţia de saponificare a unei trigliceride Vezi anexa 10L
50 Descompunerea grăsimilor are loc la: b
a) 78°C
b) peste 100°C
c) 93° C
51 Completaţi:
Prin descompunere termică, din grăsimi rezultă CO2, acizii graşi , cetone şi aldehide.
52. Prin descompunere termică, glicerina se transformă în: a
a) acroleină
b) glicerinaldehidă
c) dihidroxiacetonă
53. Scrieţi reacţia de formare a glicerinei: Vezi anexa 11L
54. Hidrogenarea este accelerată în prezenţă de: c
a) acizi
b) baze alcaline
c) metale (Ni)
55. Prin hidrogenare, grăsimea lichidă se transformă în: a
a) solidă
b) semisolidă
c) rămâne lichidă
56 Completaţi:
Prin halogenare, grăsimile formează compuşi halogenaţi.
57. Scrieţi o reacţie de hidrogenare a unei trigliceride Vezi anexa 12L
nesaturate
58 Completaţi:
Râncezirea grăsimilor este un proces chimic şi biochimic complex, provocat de factori
fizici, chimici şi biochimici.
59. Gradul de râncezire creşte cu: a

28
 a) creşterea numărului de legături duble
b) scăderea numărului de legături duble
c) nu depinde de numărul de legături duble
60 Din râncezirea gliceridelor rezultă: a ,b, c
a) acizi graşi cu moleculă mică
b) oxiacizi
c) aldehide şi cetone
61 Exemplificaţi reacţia de hidroliză a unei gliceride Vezi anexa 13L
nesaturate
62. Exemplificaţi reacţia de oxidare cetonică Vezi anexa 14L
64 Prin râncezirea de tip aldehidic, rezultă, a
a) aldehide
b) peroxizi
c) acizi graşi cu moleculă mică
65 Exemplifică o reacţie de oxidare blândă Vezi anexa 15L
66 Exemplifică o reacţie de oxidare energică Vezi anexa 16L
67 Pentru a evita procesul de râncezire, se recomandă a
depozitarea grăsimilor în încăperi:
a) reci şi uscate
b) calde şi uscate
c) reci şi umede
d) calde şi umede
68 Grăsimile râncede conţin: a
a) epihidrin-aldehidă
b) acroleină
c) glicerin-aldehidă
69. Scrieţi reactia de descompunere termica a glicerinei Vezi anexa 17L
70. În procesul de oxidare aldehidică, din acidul pelargonic c
rezultă:
a) aldehida pelargonică
b) aldehida acidului acelaic
c) ambele substanţe
71 Scrieţi reacţia de oxidare aldehidică a acidului pelargonic Vezi anexa 18L
72 Completaţi:
Indicele de saponificare este cantitatea de KOH , exprimată în mg , necesară
saponificării unui gram de grăsime
73 Completaţi:
Indicele de halogenare (iod) este cantitatea de iod , în grame , necesară halogenării a
100 g grăsime în soluţie cloroformică
74 Completaţi:
Indicele de aciditate este cantitatea de KOH , în mg , necesară neutralizării acizilor
graşi dintr-un gram de grăsime.
75 Indicele de aciditate nu are voie să depăşească valoarea b
de:
a) 0,3
b) 0,5
c) 0,7
76 Indicele de saponificare creşte cu: b
a) creşterea masei moleculare a acizilor
b) scăderea masei lor moleculare
c) are valoare constantă

29
77 Prospeţimea grăsimilor se determină cu: a
a) reacţia Kreis
b) reacţia Fehling
c) reacţia Schiff
78 Epihidrin- aldehida dă cu fluoroglucina o coloraţie: a
a) roz sau roşu
b) crem-galben
c) abastru-violet
79 Completaţi:
Ceridele sunt esteri ai alcoolilor aciclici cu moleculă mare cu acizi graşi superiori.
80 În natură, ceridele se găsesc în: a
a) amestecuri
b) substanţe simple
c) numai acizi graşi
81 Ceridele se găsesc răspândite ca strat protector în: a
a) regnul vegetal
b) regnul animal
c) ambele
82 La temperaturi obişnuite , ceridele sunt: a
a) solide
b)semisolide
c) lichide
83 Ceridele sunt solubile în: b
a) apă
b) solvenţi organici
84 Ceridele nu sunt solubile în: a
a) apă
b) solvenţi organici
85 Ceridele sunt sunt puţin solubile în: a
a) alcooli
b) fenoli
c) eteri
86 Ceridele sunt hidrolizabile : a
a) greu
b) uşor
c) nehidrolizabile
87 Completaţi:
Steridele sunt esteri ai alcoolilor monovalenţi hidroaromatici cu acizii graşi.
88 Zoosterolii au ca reprezentant important: a
a) colesterol
b) sito şi stigmasterol
c) ergosterol
89 Fitosterolii sunt: b
a) colesterolul
b) sito şi stigmasterolul
c) ergosterolul
90 Micosterolii au ca reprezentanţi: c
a) colesterolul
b) sito şi stigmasterolul
c) ergosterolul

30
91 Sterolii sunt: a
a) alcooli hidroaromatici
b) alcooli aciclici
c) acizi hidroaromatici
92 Colesterolul este: a,b,c
a) sistemul nervos
b) glande suprarenale
c) plante
93 Colesterolul are acţiune: a
a) antitoxică
b) antianemică
c) hiperglicemiantă
94 Scrieţi formula chimică a colesterolului, a sitosterolului şi Vezi anexa 19L
ergosterolului
95 Colesterolul este provitamina vitaminei: b
a) D2
b) D3
c) D5
96 Ergosterolul este provitamina vitaminei : a
a) D2
b) D3
c) D5
97 Lipidele complexe joacă un rol esenţial în procesele : b
a) tensiune arterială
b) permeabilitate celulară şi osmoză
c) hipotiroidism
98 Acizii fosfatidici conţin în molecula lor: a,d,e,g
a) acizi graşi superiori
b) acizi graşi inferiori
c) alcooli poliaciclici
d) glicerină
e) acid fosforic
f) acid azotic
g) baze organice azotate
99 Rolul acizilor fosfatidici este: a
a) antitoxic
b) toxic
c) antioxidant
100 Completaţi:
Acizii fosfatidici sunt formaţi din glicerină, 2 acizi graşi superiori şi acid fosforic.
101. Fosfatidele pot fi precipitate cu: b
benzină
acetonă
acizi minerali
102. Cu apa, fosfatidele formează: a
soluţii coloidale
emulsii
precipitaţi
103. Scrieţi reacţia de formare a lecitinei Vezi anexa 20L

31
104. Scrieţi reacţia de formare a cefalinei Vezi anexa 21L

105. Completaţi:
Lecitina are o culoare albă şi este higroscopică, atunci când se găseşte în stare pură.
Este solubilă în alcool şi cloroform. Nu este solubilă în acetonă. Cu apa formează
emulsii , fiind utilizate la obţinerea de maionezei.
106. Lecitinele se găsesc în: a
gălbenuş de ou
creier, măduvă
sânge, lapte
107. Deosebirea dintre lecitine şi cefaline constă în: b
glicerină
baze azotate
acid fosforic
acizi graşi
108. La lecitine, baza azotată este: a
colina
colamina
propectina
109. La cefaline, baza azotată este: b
colina
colamina
propectina
110. În structura cefalinelor predomină: b
acizii graşi saturaţi
acizi graşi nesaturaţi
apar în proporţii egale
111. Cefalinele sunt insolubile în: b
alcooli diluaţi
alcooli concentraţi
în orice fel de alcool
112. Prin această proprietate, cefalinele: a
se aseamănă cu lecitinele
se deosebesc de lecitine
este o proprietate indiferebtă
113. Compketaţi:
Sfingomielinele sunt formate din: alcool (sfingozina), acid fosforic, acid gras
(lignoceric ) şi colină
114. Scrieţi formula sfingomielinei
115. Completaţi:
Cerebrozidele sunt formate din alcool ( sfingozină) ,acid gras şi galactopiranoză
116. Cerebrozidele intră în structura: b
materiei cenuşii
materiei albe
măduvei spinării

ANEXA 1
32
ANEXA 1 -b

33
ANEXA 2 L

34
ANEXA 3. L

35
ANEXA 4. L

36
ANEXA 5 L

37
ANEXA 5-CONTINUARE

38
ANEXA 6

39
40
ANEXA 6 – CONTINUARE

41
ANEXA 7

42
ANEXA 8

43
ANEXA 9 - CONTINUARE

44
ANEXA 9 -CONTINUARE

45
ANEXA 10

46
ANEXA 11

47
ANEXA 12

48
ANEXA 13

ANEXA 14

ANEXA 15

49
 ANEXA 16

ANEXA 17

ANEXA 18

50
ANEXA 19

ANEXA 20

51
ANEXA 21

52
 TESTE PROTEINE

Nr.crt Denumirea testului Rezolvarea testului

1. Proteinele sunt substanţe: c

binare
ternare
cuaternare

53
2. În organism, proteinele se găsesc : c
sute
mii
zeci de mii
3. Masa moleculară este: c
peste 2000
de 3000
de la 6000 la milioane
4. Completaţi:
Diversitatea mare a proteinelor determină principalele proprietăţi a materiei vii:
organizarea celulară, înmulţirea, excitabilitatea, schimburile de substanţe şi
materie cu mediul,adaptarea, evoluţia.
5. Completaţi:
Diversitatea mare a proteinelor este legată de conţinutul lor în aminoacizi , de
tipul de aminoacizi şi de modurile lor de îmbinare ( conform codului genetic)
6. Holoprotenele sunt formate numai din aminoacizi, pe care îi eloberează prin
hidroliză.
7. Completaţi:
Heteroproteidele conţin , pe lângă aminoacizi şi o moleculă neproteică, numită
grupare prostetică
8. Realizaţi schema de clasificare a proteinelor Vezi anexa 1
9. Prin hidroliză, proteinele eliberează: b
10 aminoacizi
20 aminoacizi
Peste 30 de aminoacizi
10. În structura aminoacizilor intră grupări: c
amino
carboxil
ambele
11. Aminoacizii sunt substanţe: a
solide , amorfe
solide cristaline
lichide
12. Aminoacizii sunt solubili în: a
apă
solvenţi organici
grăsimi
13. Aminoacizii sunt insolubili în: b
apă
solvenţi organici
grăsimi
14. Gustul aminoacizilor este: a
dulce
amar
sărat
15. Aminoacizii se topesc la peste: c
100º C
150-200ºC
250 º C
16. În soluţie apoasă, aminoacizii : a

54
 se disociază
rămân neschimbaţi
precipită
17. În apă, aminoacizii formează: a
ioni bipolari
anioni
cationi
18. Ionii formaţi de aminoacizi în soluţie apoasă, se a
numesc:
amfiioni
anioni
cationi
19. Scrieţi reacţia de formare a unui amfiion Vezi anexa 2
20. Singurul aminoacid cu activitate optică este: a
glicocolul
glutationul
tirozina
21. Activitatea optică a aminoacizilor este dată de: c
gruparea amino
gruparea COOH
de carbonul asimetric
22. Caracterul aminoacizilor este: a,b,c
amfoter
acid
bazic
23. Metodele de preparare a aminoacizilor sunt: a,b
de halogenare
de aminare
de carcoxilare
24. Scrieţi reacţia de formare a glicinei din acidul Vezi anexa 3
cloracetic
25. Scrieţi reacţia de formare a alaninei , prin aminarea Vezi anexa 4
cetoacizilor
26. Scrieţi reacţia de formare a alaninei prin aminarea Vezi anexa 5
hidroxiacizilor
27. Aminoacizii reacţionează cu aldehidele şi formează: a
baze Schiff
amfiioni
precipită
28. Scrieţi reacţia de formare a bazelor Schiff Vezi anexa 6
29. Bazele Schiff au caracter: a
acid
bazic
neutru
30. Bazele Schiff se pot doza prin titrare cu: b
acizi, la gruparea amino
baze, la gruparea carboxil
nu se titrează
31. Formarea bazelor Schiff este utilizată în metoda: a
Sorensen
Tomson
55
 Kreis
32. Metoda Sorensen constă în dozarea aminoacizilor cu a
aldehide, pentru blocarea grupării:
amino
carboxil
a ambelor grupări
33. În urma blocării grupei amino prin metoda Sorensen, a
gruparea COOH se titrează cu:
baze
aldehide
cetone
34. Formaldehida prezintă o activitate antiseptică, pentru a
că reacţionează cu:
grupele amino a proteinelor din organism
grupele ceto a proteinelor din organism
cu ambele
35. Scrieţi reacţia de titrare a bazelor Schiff Vezi anexa 7
36. Metoda Slyke constă în tratarea cu acid azotos a: b
cetoacizilor
hidroxiacizilor
acizilor graşi
37. Aplicaţi metoda Slyke pe alanină Vezi anexa 8
38. Pentru determinarea aminoacizilor prin metoda b
Slyke,se procedează la:
titrarea ca baze, pentru gruparea COOH
dozarea volumetrică a amoniacului
tratarea aminoacizilor cu aldehidele
39. Ca urmare a acţiunii bacteriilor de putrefacţie asupra a
aminoacizilor, rezultă reacţii de:
dezaminare şi decarboxilare
oxidare
reducere
40. Prin decarboxilarea aminoacizilor, rezultă: a
amine
amide
oxiacizi
41. Scrieţi reacţiile de decarboxilare a lizinei şi ornitinei, Vezi anexa 9
precizând semnificaţia produşilor care rezultă
42. Prin eliminarea grupei amino, rezultă: a,b,c
a) cetoacizi
b) amide
c) acizi graşi
43. Scrieţi reacţia de dezaminare oxidativă. Vezi anexa 10
44. Acizii aspartic,acidul glutamic şi alanina se numesc: a
a) glucozoformatori
b) provitamine
c) grupări prostetice
45. Alanina, acidul glutamic şi acidul aspartic se numesc a
glucozoformatori, pentru că:
a) formează precursori ai glucozei
b) sunt dulci

56
 c) au proprietăţi optice
46. Prin dezaminare reductivă, se formează: c
a) alcooli
b) hidroxiacizi
c) acizi graşi
46. Scrieţi reacţia de dezaminare reductivă Vezi anexa 11
47. Prin dezaminare hidrolitică, rezultă: b
a) oxiacizi
b) hidroxiacizi
c) acizii graşi
48. Scrieţi reacţia de dezaminare hidrolitică Vezi anexa 12
49. Prin dezaminare şi decarboxilare simultană, rezultă: a
a) alcooli
b) baze
c) săruri
50. Scrieţi reacţia de dezaminare şi decarboxilare Vezi anexa 13
simultană a alaninei
51. Transaminarea este reacţia dintre un aminoacid şi un c
hidroxiacid. În urma acestei reacţii ,rezultă:
a) un aminoacid
b) cetoacid
c) ambele substanţe
52. Scrieţi o reacţie de transaminare Vezi anexa 14
53. Reacţia de transaminare are rol în: a
a) prepararea aminoacizilor
b) precipitarea aminoacizilor
54 Prin reacţia de condensare a aminoacizilor, rezultă: a
a) peptide
b) oligoglucide
c) fosfolipide
55. Scrieţi o reacţie de condensare Vezi anexa 15
56. Completaţi:
Aminoacizii alifatici se clasifică în următoarele grupe:
a) monoaminomonocarboxilici (MAMC)
b) monoaminodicarboxilici (MADC )
c) diaminomonocarboxilici ( DAMC)
d) diaminodicarboxilici ( DADC )
57. După natura radicalului, aminoacizii se clasifică în: a,b,c
a) alifatici
b) aromatici
c) heterociclici
58. Aminoacizii din grupa MAMC, dau o reacţie: c
a) acidă
b) bazică
c) neutră
59. Glicocolul se găseşte în cantitate mare în: a
a) gelatină
b) carne
c) untură
60. Din gelatină, glicocolul se extrage prin: a

57
 a) hidroliză
b) concentrare
c) precipitare
61. Liber, glicocolul se găseşte în: a,c
a) fibrină
b) colagen
c) globulină
62. Glicocolul se foloseşte în procesul de: b
a) aglutinare
b) dezintoxicare
c) precipitare
63. În procesul de dezintoxicare, glicocolul se combină cu: a,b
a) acidul benzoic
b) acidul nicotinic
c) acidul acetic
64. Scrieţi principalele formule ale aminoacizilor din cele 4 Vezi anexa 16
grupe amintite
65. α alanina se mai numeşte: a
a) acidul α aminobenzoic
b) acidul α aminobutiric
c) acidul α aminoizopropilic
66. α- alanina s-a izolat din: c
a) produsele de hidroliză ale globulinei
b) precipitarea albuminei
c) produsele de hidroliză ale albuminei
67. Importanţa alaninei, în metabolismului glucidelor a,c
constă în:
a) dezaminarea sa
b) decarboxilarea sa
c) transaminarea sa
68. Prin dezaminare hidrolitică, alanina se transformă a
a) acid piruvic
b) acid lactic
c) acid acetic
69. Prin dezaminare oxidativă, alanina se transformă : a
a) acid piruvic
b) acid lactic
c) acid acetic
70. Scrieţi reacţia de dezaminare oxidativă, hidrolitică şi Vezi anexa 17
reductivă a alaninei S-a prezentat in alt context
71. În procesul de transaminare, în prezenţa de acid a
oxalil-acetic,alanina se transformă în:
a) acid piruvic
b) acid citric
c) acid malic
72. β alanina este singurul aminoacid care apare în c
natură. El intră în constituţia :
a) glutationului
b) anserinei
c) carnozinei

58
73. Valina se mai numeşte: c
a) acidul α amino α dimetil propionic
b) acidul α amino β propionic
c) acidul α amino β dimetil propionic
74. Valina se găseşte în proteina: c
a) vegetală
b) animală
c) ambele
75. Leucina se mai numeşte: c
a) acidul α-amino α-dimetilbutiric
b) acidul α-amino β-dimetilbutiric
c) acidul α-amino δ-dimetilbutiric
76. Leucina este un aminoacid: a
a) esenţial
b) neesenţial
c) precipitat
77. Izoleucina se mai numeşte: c
a) acid α-amino α-metilpropionic
b) acid β-metilpropionic
c) acid α-amino β-metiletilpropionic
78. Izoleucina este un aminoacid: a
a) esenţial
b) neesenţial
79. Completaţi:
În timpul fermentaţiei alcoolice,din leucină şi izoleucină se formează alcool
amilic,izoamilic şi butiric, care sunt principalii componenţi ai uleiului de fuzel
,fracţiunea ce rezultă la distilarea spirtului.
80. Cisteina s emai numeste: a
a) acidul α- amino β-tiopropionic
b) acidul α-amino β-propionic
81. Scrieţi reacţia de transformare a cisteinei în cistină Vezi anexa 18
82. Completaţi:
Prin oxidarea grupării tio a cisteinei rezultă acidul cisteinic , care prin
decarboxilare formează taurina , componentă a acizilor biliari .
83. Scrieţi reacţia de formare a taurinei Vezi anexa 19
84. Cisteina joacă un rol important în: b,c
a) nutriţie
b) oxidoreducerea celulară
c) respiraţie celulară
85. Metionina se mai numeşte: a
a) acidul α-amino σ-metiltiobutiric
b) acidul β-amino β-metiltiopropionic
c) acidul α-amino β-metiltiopropionic
86. Completaţi:
Metionina se găseşte mai ales în cazeină,gelatină şi proteinele
porumbului .Are rol important în metabolism , de transmiţător al radicalului metil
(transmetilare)
87. Metionina constituie pentru organism, o sursă b
importantă de:
a) azot

59
 b) sulf
c) carbon
88. Metionina participă la regenerarea celulei: c
a) nervoase
b) musculare
c) hepatice
89. Treonina se mai numeşte: a
a) acidul α-amino β-hidroxipropionic
b) acidul α-amino β-hidroxibutiric
c) acidul α-amino α-hidroxipropionic
90. Completaţi:
Treonina se găseşte în proteinele din ou,hemoglobină,cazeină,lactalbumi-
nă ,gluteină şi soia.
91. Aminoacizii din grupa MADC au caracter: a
a) acid
b) bazic
c) neutru
92. Caracterul acid al aminoacizilor din grupa MADC se b
datorează grupei:
a) amino
b) carboxil
c) alcool
93. Acidul aspartic se extrage din proteina vegetală şi a
animală prin:
a) hidrolitică
b) precipitare
c) oxidare
94. Acidul glutamic se extrage din proteina vegetală şi a
animală, prin:
a) hidroliză
b) precipitare
c) oxidare
95. Acidul glutamic se extrage prin hidroliză, din: c
a) albumină
b) globulină
c) gluten
96. Ornitina are un caracter: b
acid
bazic
neutru
97. Caracterul bazic al ornitinei rezultă din existenţa: b
a)1grupă amino+1COOH
b) 2amino+1 COOH
c) 2grupe amino+2 COOH
98. Ornitina se obţine prin hidroliza: a
argininei
lizinei
citrulinei
99. Lipsa argininei împiedică: a
a)creşterea

60
 b)văzul
c) auzul
100. Prin decarboxilare, ornitina se transformă în: a
a)putresceină
b)cadaverină
c)imidol
101. Completaţi:
Lizina se găseşte în toate proteinele animale:gelatina,cazeina,serina,albu-
mina,lapţiipeştilor. Ea intervine în creşterea organismelor tinere.
102. Decarboxilarea lizinei are loc sub acţiunea bacteriilor b
de putrefacţie, rezultând:
putresceina
cadaverina
imidol
103. Completaţi:
Putresceina şi cadaverina sunt substanţe toxice şi urât mirositoare
104. Completaţi:
Fenilalanina este un aminoacid esenţial, pentru că nu poate fi sintetizat în
organismul animal. Alături de ea, mai există următorii aminoacizi esenţiali:
cisteina,cistina,metionina,leucina, izoleucina,arginina,triptofan,treonina,valina
105. Tirozina este un aminoacid aromatic şi se mai c
numeşte:
β-fenilalanina
oxifenilalanina
hidroxifenilalanina
106. Tirozina se obţine prin: a
oxidarea fenilalaninei
reducerea fenilalaninei
carboxilarea fenilalaninei
107. Tirozina este singurul aminoacid care se gaseşte : c
în toate vegetalele
în organismele animale
în toate organismele
108. Tirozina intră în structura a 2 hormoni: c
tirozina şi oxitocina
adrenalina şi insulina
tiroxina şi adrenaşina
109. Tirozina intră în structura pigmenţilor: b
clorofila
melanina
xantofila
110. Rolul histidinei este: a
antianemic
antioxidant
antialergic
111. Histidina participă la: b
gormarea eritrocitelor
refacerea eritrocitelor
refacerea leucocitelor
112. Completaţi:

61
 Histidina se găseşte în toate organismele vegetale şi animale.
113. În ţesutul muscular, histidina participă la structura: b
anserina
carnozina
glutation
114. Completaţi:
Prin decarboxilarea histidinei,rezultă histamina,care acţionează ca vasodilatator
al capilarelor sanguine.
115. Histidina a fost descoperită în: c
neuron
fibră musculară
produşi de digestie din intestinul subţire
116. Completaţi:
Sub acţiunea bacteriei Escherichia coli ,triptofanul se transformă în indol şi
scatol, substanţe urât mirositoare; aceste procese de degradare au loc în intestin.
117. Completaţi:
Aminoacizii care pot fi sintetizaţi de om , dar în cantităţi insuficiente pentru a
determina creşterea ,sunt: arginina,treonina,fenilalanina,triptofanil,histidina
118. Legătura dintre aminoacizi, în urma căreia se a
formează peptide, se numeşte:
peptidică
glicozidică
carbonilică
119. Oligopeptidele conţin: a
2-10 aminoacizi
10-100 aminoacizi
Peste 100 aminoacizi
120. Peptidele pot să apară prin: a,b
sinteză
hidroliză proteică
descompunerea aminoacizilor
121. Realizaţi o reacţie de formare a unei peptide Vezi anexa 20
122. Completaţi:
Peptidele cu moleculă mică sunt substanţe cristaline ,incolore ,uşor solubile în
apă.
123. Solubilitatea în apă ,odată cu creşterea masei b
moleculare :
a) creşte
b) scade
c) rămâne constantă
124. În alcool şi solvenţi organici,peptidele sunt: a
a) insolubile
b) solubile
c) puţin solubile
125. Peptidele prezintă un caracter amfoter,pentru că c
reacţionează cu:
a) acizi
b) baze
c) ambele
126. Peptidele care au în moleculă minim 2 legături a

62
 peptidice în moleculă dau reacţia:
a) biuretului
b) xantoproteică
c) de sulfură de plumb
127. Reacţia biuretului constă în: a
a) alcalinizarea unui peptid
b) acidifierea unui peptid
c) neutralizarea unui peptid
128. În urma alcalinizării,soluţia de peptide se tratează cu: a
a) sulfat de cupru 5%
b) acid sulfuric 5%
c) acid clorhidric 5%
129. În urma tratării soluţiei de peptid cu sulfat de cupru a
5%,apare o coloraţie :
a) roz-violet
b) roşu-violet
c) albastru
130. Hidroliza totală a peptidelor are loc în prezenţă de a,c
a) acizi
b) baze
c) enzime
131. Enzimele care realizează hidroliza totală a peptidelor a
se numesc:
a) peptidaze
b) hidrolaze
c) oxidaze
132. Carnozina s-a izolat din: a
a) carnea de bovine
b) creier de oaie
c) cord de porc
133. Ea este formată din: c
a) alfa alanină+histidină
b) glicină + beta alanină
c) beta alanină + histidină
134. Scrieţi reacţia de formare a carnozinei Vezi anexa 21
135. Anserina este: a
a) derivatul metilat al carnozinei
b) derivatul metilat al glutationului
c) derivatul OH al carnozinei
136. Glutationul a fost izolat din: b
a) mucegaiuri
b) drojdia de bere
c) bacterii
137. Glutationul este format din: a,b,c
a) acid glutamic
b) acid aspartic
c) glicocol
138. Scrieţi reacţia de formare a glutationului Vezi anexa 22
139. În celule, glutationul se găseşte sub formă: a,b
a) redusă

63
 b) oxidată
c) dezaminată
140. Forma oxidată a glutationului rezultă în: a
a) dehidrogenarea a 2 molecule de glutation
b)oxidarea acestora
c) decarboxilarea lor
141. În organism,glutationul are loc în: b
a) aminare
b) oxido-reducere
c) decarboxilare
142. Glutationul intervine în transportul de: a
a) hidrogen
b) SH
c) amino
143. Glutationul mai are rolul de: b
a) antialergic
b) antitoxic
c) antioxidant
144. Insulina conţine toţi aminoacizii ,în afară de: b,c
a) valină
b) metionină
c) lizină
d) triptofan
145. Insulina conţine: a
a) 51 aminoacizi
b) 50 aminoacizi
c) 53 aminoacizi
146. Insulina este un hormon: a
a) pancreatic
b) tiroidian
c) suprarenal
147. Gelatina se îmbibă cu apă ,datorită structurii sale: b
a) natura stabilă ,lichidă a protoplasmei
b)natură semifluidă a protoplasmei
c) natura lichidă,instabilă a protoplasmei
148. Completaţi:
Îmbibarea proteinelor ,în industria alimentară ,în industria alimentară îşi
găseşte aplicaţii : înmuierea boabelor de orz pentru germinat,hidratarea făinii
pentru aluat,pentru gem şi marmeladă
149. Prin îmbibarea puternică a gelatinei cu apa,se formează : a,b
a) gel
b) soluţie coloidală
c) precipitat
150. Proteinele sunt electroliţi amfoteri,pentru că prezintă: c
a) proprietăţile acizilor
b) proprietăţile bazelor
c) proprietăţile acizilor şi bazelor
151. Proteinele sunt electroliţi amfoteri,pentru că,în soluţie: a
a) disociază,formând cationi şi anioni

64
 b) soluţia ramâne neionizată
c) formează numai anioni sau numai cationi
152. Completaţi:
Se numeşte electroforeză,trecerea unui curent electric prin soluţia proteică şi deplasarea
ionilor formaţi spre polii opuşi.
152. Completaţi:
Concentraţia ionilor de hidrogen ( ph-ul soluţiei),la care soluţia proteică conţine sarcini
electrice + şi- în număr egal se numeşte punct izoelectric.
153. La punctul izoelectric,proteinele sunt soluţii: a
a) neutru
b) uşor acid
c) uşor bazic
154. La punctul izoelectric,solubilitatea proteinelor este a
a) maximă
b) medie
c) minimă
155. În organism,proteinele îndeplinesc rolde soluţie a
tampon,pentru că:
a) neutralizează acizii şi bazele
b) stopează activitatea acizilor
c) activează enzimele
156. În activitatea lor de soluţii tampon,proteinele: a
a) menţin ph-ul constant
b) formează soluţii acide
c) formează soluţii bazice
157. Completaţi:
Proteinele precipită în prezenţa acizilor minerali tari,săruri ale metalelor grele (azotat de
argint,clorură de mercur,sulfat de cupre),alcool etilic.
158. Proteinele coagulează la: b
a) peste 75°C
b) 38-75°C
c) 20-38° C
159. Denaturarea proteinelor presupune ruperea legăturilor de: a
a) hidrogen
b) peptidice
c) carboxilice
160. Revenirea la calităţile iniţiale se face prin revenirea la: b
a) 40°C
b) temperatura iniţială
c) peste 50-60°C
161. Denaturarea reversibilă este produsă de agenţii: a
a) fizici
b) chimici(soluţiile acizilor minerali)
c) enzime
162. Revenirea la calităţile iniţiale se face la : b
a) 40°C
b) temperatura iniţială
c) peste 50-60°C
163. Denaturarea ireversibilă este dată: a,b.c

65
 a)factori fizici(căldură mare,raze X)
b)factori chimici(acizi,săruri)
c) enzime
164. În urma denaturării, proteinele: b
a)devin solubile
b)devin insolubile
c)precipită
165. Hidroliza proteinelor are loc sub acţiunea: a,c
a)acizilor
b)bazelor
c)sărurilor
166. Enzimele care determină hidroliza proteică, se numesc: c
a)hidrolaze
b)oxidaze
c)proteolaze
167. Hidroliza proteică ajută la: a
a) uşurarea digestiei
b) scăderea ph în intestin
c)favorizarea precipitării
168. Reacţiile de culoare sunt specifice: b
a) legăturilor de hidrogen
b)legăturilor peptidice
c)legăturilor aminice
169. Rolul insulinei este : a
a)hipoglicemiant
b)hiperglicemiant
c)antianemic
170. Completaţi:
Insulina menţine normală glicemia.
171. Peptonele şi albumozele sunt substanţe intermediare ,care b
se obţin prin:
a)hidroliza peptidelor
b)hidroliza parţială a proteinelor
c)hidroliza hormonală
172. Scrieţi schema de degradare a proteinelor: Proteine
Albumoze
Peptone
Polipeptide
Peptide
Aminoacizi

66
ANEXA 1

67
68
69
70
71
72
TRANSAMINAREA VARIANTA 2

73
A

74
75
76
77
SE CONTINUĂ CU CAPITOLUL DE
BIOCATALIZATORI

78
 TEST - VITAMINE
Nr crt Enunţul testului Răspuns
1. Vitaminele reglează activitatea : a,b
metabolismului intermediar
a enzimelor
descompun proteinele
2. Hipovitaminoza este fenomenul ce apare la un conţinut de: c
minimum de vitamine
lipsă de vitamine
sub minim, dar existent
3. Avitaminoza este: a
lipsa prelungită a vitaminei
existenţa în cantităţi insuficiente
c) cantitate normală de vitamine
4. Hipervitaminoza este: c
lipsă de vitamine
cantitatea minimă de vitamine
cantitate de vitamine în exces
5. Vitaminele din prganismul omului provin din alimentaţie , a,b,c
ca:
vitamine active
provitamine
vitamine sintetizate de flora intestinală
6. Vitaminizarea unui produs alimentar este necesară pentru: a,b,c
acoperirea necesarului de vitamine
completează vitaminele distruse prin căldură , frig şi radiaţii
a mări cantitatea de vitamine dintr-un produs
7. Completaţi:
Vitaminele liposolubile sunt vitaminele solubile în grăsimi , fiind:vitamina A (retino,
axeroftol), vitamina D ( vitamine antirahitice ), vitamine E (vitaminele
antisterilităţii,antioxidante),vitaminele K (vitaminele antihemoragice) şi vitamina F sau acizii
graşi esenţiali.
8. Scrieţi reacţia biochimică de formare a vitaminei A Vezi anexa 1
9. Completaţi:
Vitamina A1 este produs prin ruperea în jumătate a moleculei de retinol.
10. Vitamina A2 a fost izolată din: a
ficat de peşte de apă dulace
ficat de balenă
ou
11 Completaţi:
Lipsa vitaminei A din alimentaţie se manifestă prin:tulburări de creştere ,micşorarea
rezistenţei la boli şi tulburare ale vederii
12. Vitaminele D se găsesc în : c
bacterii

79
 plante
animale
13. Vitaminele D2 se formează prin iradierea cu ultravioletă: a
colesterolului
ergosterolului
sitosterolului
stigmasterolului
14. Realizaţi reacţia de trecere de la alcooli la vitamine Vezi anexa 2
15. Sursa de vitamine D este: b,c
cerealele
untura de peşte
ficatul de mamifere
16. Vitaminele rezistă la temperatura de : c
140ºC
150ºC
160ºC
17. Acţiunea vitaminelr D, se manifestă în metabolismul: a
Ca, P
Na,K
Mg,Fe
18. Avitaminoza D induce la copii: b
xeroftalmia
rahitismul
osteoporoza
19. Avitaminoza D induca la adulţi: c
xeroftalmia
rahitismul
osteoporoza
20. Hipervitaminoza D are ca efect , atât la copii, cât şi la adulţi: a,b
osteomalacia
calcifierea tendoanelor
osteoporoza
21. Vitaminele E (tocoferolii) se găsesc în: c
ficat
lapte
embrion de cereale
22. Scrieţi formulele biochimice ale vitaminelor E Vezi anexa 3
23. Tocoferolii au acţiune: a
antioxidantă
antialergică
antidepigmentativă
24. Altă acţiune a vitaminelor E este: b
antianemică
antisterilitate
antidepresivă
25. Vitaminele E au rolul de a proteja împotriva râncezirii: a
uleiurile vegetale
80
 grăsimea
seul
26. Vitaminele K se mai numesc (datorită activităţii lor): a
antihemoragice
antixeroftalmice
antivasopresive
27. Scrieţi formula biochimică a vitaminei K1 Vezi anexa 4
28. Vitaminele K se mai găsesc în: c
bacterii
ficat
părţile verzi ale plantelor
29. La om, vitamina K este sintetizată de: c
ficat
măduva osoasă
flora intestinală
30. Avitaminoza K se manifestă prin: a
reducerea vitezei de coagulare a sângelui
creşterea VSH
calcifierea organelor
31. Vitamina F ( acizii graşi esenţiali) este formată din acizii : b,c,d
a)oleic
b) linoleic
c) linolenic
d) arahidonic
e) nervonic
32. Acizii linoleic şi linolenic se găsesc în: a
ulei vegetal
unt
fosfatide
33. Acizii graşi esenţiali sunt sensibili la: a,b
oxidare
temperaturi înalte
săruri ale metalelor grele
34. Acidul arahidonic se găseşte în: c
ulei vegetal
unt
fosfatide
35. Vitamina F are rol : c
antihemoragic
antidepresiv
antisclerotic
36. Avitaminoza F determină: b
tulburări de vedere
tulburări cutanate
tulburări circulatorii
37. Vitamina F intervine în metabolismul: c
glucozei
81
 aminoacizilor
lipidelor(colesterolului)
38. Completaţi:
Vitaminele hidrosolubile sunt: complexul B, vitamina C, PP,biotina, acidul pantotenic,
inozitolul şi acidul paraaminobenzoic.
39. Bitamina B1 se mai numeşte: a
tiamina (aneurina)
riboflavina
piridoxina
40. Vitamina B1 a fost descoperită în: b
tărâţa de grâu
tărâţa de orez
lucernă
41. Vitamina B1 este solidă şi se prezintă ca o: b
pulbere albă
cristale mici, incolore
cristale roşii
42. Vitamina B1 este sensibilă la mediu: a,b
neutru şi alcalin
bazic
nu este sensibilă
43. Rezistenţa vitaminei B1 creşte odată cu: b
creşterea ph
scăderea ph
ph neutru
44. Carboxilaza are rol în descompunerea : b
acidului oxalil-acetic
acidului piruvic
acidului cetoglutaric
45. Prin descompunerea acidului piruvic rezultă: b
formaldehida
acetaldehida
glicerinaldehida
46. Reacţia de descompunere a acidului piruvic este Vezi anexa 5
următoarea
47. Completaţi:
Hipovitaminoza B1 determină disfuncţii în metabolismul glucidelor,lipidelor şi
proteinelor.Produce o puternică irascibilitate ,oboseală fizică şi intelectuală. Ea determină lipsa
apetitului.
Avitaminoza B1 produce tulburări grave ale sistemului nervos central.
48. Scrieţi formula biochimică a vitaminei B1 Vezi anexa 6
49. Completaţi:
Vitamina B1 se găseşte mai ales în drojdii, germeni cerealelor,tărâţă de grâu organele
interne ale animalelor. În legume, vitamina B1 se regăseşte în spanac,varză şi salată.
50. Vitamina B2 se mai numeşte: b
tiamina
riboflavina
82
 piridoxina
51. Vitamina B2 face parte din pigmenţii: a
galbeni (flavone)
portocaliu (carotenoizi)
verzi (clorofilieni)
52. Starea de agregare a vitaminei B2 este: a
solidă şi cristalizată
solidă şi amorfă
lichidă
53. Vitamina B2 se dizolvă uşor în soluţiile: a
alcaline
acide
neutre
54. Vitamina B2 este rezistentă la acţiunea soluţiilor: a
alcaline
acide
neutre
55. Vitamina B2 este rezistentă la acţiunea substanţelor: b
oxidante
reducătoare
enzime
56. Completaţi:
Avitaminoza B2 se manifestă prin tulburări ale văzului ,auzului ,oprirea creşterii la animale
tinere.
57. Vitamina B2 intră în structura : c
hemului
clorofilei
fermentului galben al respiraţiei ce intră în structura
reacţiilor de oxidoreducere
58. Completaţi:
Sursele de vitamine sunt legumele verzi , drojdii , ficat ,rinichi şi lapte.
59. Scrieţi formula biochimică a vitaminei B2 Vezi anexa 7
60. Vitamina B6 se mai numeşte: c
tiamina
riboflavina
piridoxina
61. Starea de agregare a vitaminei B6 este: a
solidă cristalizată
solidă amorfă
lichidă
62. Culoarea vitaminei B6 este: c
albă
galbenă
incoloră
63. Piridoxina se distruge sub acţiunea : a
luminii
dioxidului de carbon
83
 temperaturii ridicate
64. Scrieţi formula biochimică a vitaminei B6. Vezi anexa 8
65. Completaţi:
Avitaminoza B6 produce:edeme, tumefacţii, căderea părului, dermatită gravă oprirea
creşterii, tulburări ale sistemului nervos central,convulsii epileptiforme, anemie hipocromă
microcitară, subţierea pielii, insomnie, astenie, iritabilitate şi dureri abdominale.
66. Completaţi:
Sursele de vitamină B6 sunt: cerealele, creierul , ficatul, splina şi microorganismele.

67. Vitamina PP se mai mumeşte: a

vitamină antipelagroasă
biotina
inozitolul
68. În natură, vitamina PP se găseşte sub forma de: b
acid fplic
nicotinamidă
acid nicotinic
69. Formulele biochimice ale nicotinamidei şi ale acidului Vezi anexa 9
nicotinic, sunt următoarele:
70. Completaţi:
Nicotinamida intră în structura a 2 enzime: CODEHIDRAZA I sau NAD (nicotinamiddinucleotid)
şi a CODEHIDRAZEI II- NADP- nicotinamiddinucleotidfosfat)
71. Avitaminoza PP produce, în organism: a
pelagra
scorbut
boala beri-beri
72. Completaţi:
Simptomele pelagrei sunt: boala celor 3 D- diaree, dermatită ,demenţă,- astenie,indigestie.
73. Pelagra apare la persoanele care consumă în cantitate c
mare:
orez
grâu
mălai
74. Alimentele bogate în vitamina PP sunt: a,c
ficatul
inima
rinichii
75. În regnul vegetal, cantităţi mari de vitamină PP se găsesc în: b,c
germeni de orz
germeni de grâu
drojdii
76. Acidul pantotenic are următoarea formula biochimică Vezi anexa 10
77. Acidul pantotenic intră în structura coenzimelor: a
coenzima A
NAD
FAD
84
78. Starea sa de agregare este: c
solidă şi cristalizată
solidă şi amorfă
lichidă şi vâscoasă
79. Culoarea acidului pantotenic este: b
albă
galbenă
vişinie
80. Acidul pantotenic este un factor de : a
creştere
respiraţie
nutriţie
81. Carenţa de acid pantotenic provoacă: b,c
decalcifieri
depigmentări ale pielii
leziuni cutanate
82. Completaţi:
Inozitolul este un polialcool derivat din ciclohexan.
83. Scrieţi formula chimică a inozitolului ( Bios 1) Vezi anexa 11
84. Carenţa de inozitol, dă degenerescenţa: a
ficatului
rinichiului
splinei
85. Scrieţi formula chimică a acidului paraaminobenzoic Vezi anexa 12
86. Acidul PAB intră în constituţia: b
acidului ascorbic
acidului folic
acidului nicotinic
87. PABA intervine î procesul: c
respiraţiei
excreţiei
reproducerii
88. PABA este un factor de creştere pentru: b
plante
microorganisme
animale
89. Scrieţi formula chimică a acidului folic Vezi anexa 13
90. Acidul folic este un factor de creştere pentru: a
microorganisme
determină excitaţia nervoasă
intensifică reproducerea
91. Carenţa de acid folic determină: a
anemia
hemoragia
xeroftalmia
92. Vitamina B12 se mai numeşte: c
a)rioflavină
85
 b)aneurină
c)ciancobalamina
93. Carenţa în vitamina B12 provoacă: a
anemia pernicioasă
astenie nervoasă
diabet
94. Anemia pernicioasă este o boală a: a
sângelui
pulmonară
renală
95. Anemia pernicioasă este incapacitatea organismului de a a,b
absorbi vitamina B12, de la nivelul:
intestinului
mucoasei gastrice
ficatului
pancreasului
96. Anemia pernicioasă este determinată de : c
hipovitaminoză B12
avitaminoză B12
deficienţă de absorbţie
97. Vitamina B12 intervine în metabolismul proteic, prin a,b
participarea la biosinteza:
timinei
metioninei
cisteinei
98. În metabolismul proteic, vitamine B12intervine în ciclul: a
Krebs
Emden-Meyerhoff- Parnas
glicogenetic
99. În metabolismul lipidic, vitamina B12 interine ca factor : a
lipotrop
liposintetizant
glicolipotrop
100. O parte din vitamina B12 este sintetizată de: c
a) ficat
b) pancreas
c) microflora intestinală
101. Vitamina H se mai numeşte: a
biotina
inoziitol
tiamina
102. Starea de agregare a vitaminei H este: a
solidă şi cristalizată
solidă şi amorfă
lichidă
103. Culoarea biotinei este: b
galbenă
86
 incoloră
portocalie
104. Biotina este solubilă în apă şi: a
alcool
acetonă
eter
105. Biotina este factor de creştere pentru: c
bacterii
mucegaiuri
drojdii
106. Vitamina C se mai numeşte a
antiscorbutică
antipelagroasă
antianemică
107. Vitamina C se găseşte în: a
regnul vegetal
regnul animal
microorganisme
108. Scrieţi formula chimică a vitaminei C Vezi anexa 14
109. Cantitatea maximă se găseşte în plantele: b
tinere
mature
în fructe
110. Vitamina C este concentrată în : c
miezul fructelor
seminţe
exteriorul fructelor
111. Vitamina C se distruge în prezenţă de: b
temperatură ridicată
raze ultraviolete
presiune
112. Acidul ascorbic este distrus în prezenţă de: a,c
enzime oxidante
enzime reducătoare
metale grele
113. Vitamina C participă la procesele de: a
oxidoreducere
transmiterea influxului nervos
formarea imaginii pe retină
114. Avitaminoza C determină: b
boala beri-beri
scorbut
pelagra

ANEXA 1
87
ANEXA 2

88
ANEXA 3

89
ANEXA 4

ANEXA 6

ANEXA 7

90
ANEXA 8

ANEXA 9

91
ANEXA 10

ANEXA 11

92
ANEXA 12

ANEXA 13

ANEXA 14

93
TEST HORMONI
94
Nr Enunţul testului Răspuns
crt

95
1. Hormonii sunt produşi ai glandelor endocrine, care b
participă la:
determinarea activităţii organelor
reglarea activităţii organelor
schimbarea ctivităţii organelor
2. Completaţi:
Glandele endocrine sunt: hipofiza, epifiza, tiroida, paratiroidele, timusul,
pancreasul, suprarenalele şi glandele sexuale.
3. Hormonii sunt biocatalizatori , sunt necesari în a
procesele metabolice în cantităţi de:
foarte mici
medii
foarte mari
4. Particularitatea de bază a hormonilor este aceea c
că îndeplinesc:
la locul unde sunt secretaţi
în ţesuturile indicate ,învecinate locului de secreţie
la distanţă de locul de secreţie
5 Completaţi:
Hormonii au proprietatea de a stimula şi inhiba activitatea organelor.
6. Completaţi:
Tulburările grave (disfuncţiile) se produc în hiper şi hipofuncţie hormonală.
7. Completaţi:
Hormonii se clasifică, după structura lor chimică, în hormoni proteici şi steroizi.
8. Hipofiza sau creierul endocrin, reglează: a,b
a) activitatea metabolică
b) activitatea altor glande endocrine
c) produce enzime
9. Completaţi:
Hormonii secretaţi de hipofiză sunt: somatotropina, tireotropina, gonado-
tropina şi hormonul antidiuretic
10. Somatotropina are ca activitate: b
a) stimularea activităţii metabolismului
proteic
b) sinteza de aminoacizi
c) degradări de aminoacizi
11. Sub influenţa somatotropinei, a,c
a) scad eliminările de azot,fosfor ,kaliu şi
calciu
b) cresc aceste eliminări
c) cresc acumularea proteică
12. Somatotropina intervine în metabolismul proteic, a
prin intensificarea:
a) hiperglicemintă
b) hipoglicemiantă
c) activitate indiferentă
13. Somatotropina intervine în metabolismul proteic , b
prin :
a) sineza lipidelor
b) catabolismul lipidelor
96
 c) oxidarea lipidelor
14. Hipersecreţia somatotropică , la copii, determină: b
a) nanism
b) gigantism
c) acromegalia
15. Hipersecreţia de somatotropina determină la adulţi: c
a) nanism
b) gigantism
c) acromegalia
16. Hiposecreţia somatotropică, determină la copii: a
a) nanism
b) gigantism
c) acromegalia
17. Tireotropina stimulează dezvoltarea şi activitatea: a
a) glandei tiroide
b) timusului
c) epifizei
18. Gonadotropina reglează activitatea: b
a) suprarenalelor
b) glandelor sexuale
c) pancreasului endocrin
19. Hormonul antidiuretic are acţiunea: a
a) stopează eliminarea de apă
b) nu permit acumularea de apă
c) elimină apa
20. Completaţi:
Hormonii tiroidieni sunt : diiodtironina, triiodtironina ( TRITT ) ,tetraiodtironina
( tiroxina )
21. Scrieţi formula chimică a TRITT-ului şi a tiroxinei Vezi anexa 1
22. Tiroxina joacă un ro imporant în metabolismul: a
a) iodului
b) calciului
c) fosforului
23. Tiroxina intensifică procesele de: a
a) oxidare
b) reducere
c) decarboxilare
24. Tiroxina produce creşterea în organism a : a
a) căldurii
b) apei
c) dioxidului de carbon
25. Hipersecreţia tiroidiană produce: a
a) boala lui Basedoff
b) diabetul
c) spasmofilia
26. Completaţi:
Boala lui Basedoff se caracterizează prin: guşă, nervozitate, pierderea în
greutate.
27. Completaţi:
Hiposecreţia tiroidiană determină la copii: cretinismul tiroidian , caracterizat
97
 prin o creştere fizică şi psihică întârziată
28. Tiroxina intervine în menţinerea normală a c
activităţii:
a) epifiza
b) pancreasului
c) glandelor sexuale
29. Hiposecreţia paratiroidiană duce la: b,c
a) rahitism
b) tetanie
c) spasmofilie
30. Insulina este: c
a) poliglucid
b) aminofosfolipidică
c) peptidă
31. Insulina este formată din 2 lanţuri peptidice , care a
cuprind :
a) 51 AA
b) 55 AA
c) 59 AA
32. Insulina menţine constantă: a
a) glicemie
b) uremie
c) calcemie
33. Menţinerea constantă a glicemiei se face prin a
efect:
a) glicemia
b) uremia
c) calcemia
34. Menţinerea constantă a glicemiei se face prin a
efect:
a) hipoglicemiant
b) hiperglicemiant
35. În acţiunea sa hipoglicemiantă , insulina intensifică: a,b,c
a) oxidarea glucozei sanguine şi
intracelulare
b) anabolismul lipidelor şi depunerea lor ca
rezervă
c) anabolismul aminoacizilor din
substanţelor intermediere din ciclul Krebs
36. Hiposecreţia insulinei atrage producerea; b
a) anemiei
b) diabetului
c) spasmofiliei
37. Glucagonul are acţiune: a
a) identică cu a insulinei
b) opusă
c) completează acţiunea insulinei
38. Glucagonul stimulează: a
a) glicogenoliza:
b) biosinteza glicogenului
98
 c) hidroliza amidonului
39. Completaţi:
Glucagonul reduce sinteza lipidelor, întrucât le transformă în precursori ai
glucozei şi apoi a glucozei, crescând glicemia.
40. Completaţi:
Glanda suprarenală are 2 zone:corticosuprarenală şi medulosuprarenală.
41. Hormonul esenţial al medulosuprarenalei este: a
a) adrenalina
b) insulina
c) glucagon
42. Adrenalina accelerează activitatea : a
a) inimii
b) pulmonului
c) rinichiului
43. Adrenalina are activitate hiperglicemiantă prin: b
a) încetinirea arderilor glucozei
b) intensificarea hidrolizei glicogenului
c) intensificarea glicogenogenezei
44. În condiţii de stres, adrenalina stimulează sistemul a
nervos central, creând astfel:
a) apărare mai bună a organismului
b) sinteză mai intensă a glicogenului
c) anabolismul colesterolului
45. Scrieţi formula chimică a adrenalinei Vezi anexa 2
46. Cei mai importanţi hormoni corticosuprarenalei a,b
sunt:
a) cortizon
b) corticosteron
c) testosteron
47. Glucocorticoizi determină hiperglicemie prin: c
a) intensificarea hidrolizei glicogenului
b) reduceri şi oxidări celulare
c) gluconeogeneză
48. Glucocorticoizii intensifică: a
a) eliminarea apei din organism
b) acumularea apei din organism
c) echilibru hidric
49. Glucocorticoizii intensifică: b
a) anabolismul lipidic şi protidic
b) catabolismul lipidic şi protidic
50. Completaţi:
Testosteronul determină : anabolism metabolic, caractere sexuale secundare ,
modificări de pubertate.
51. Completaţi:
Hormonii estrogeni sunt:estrona,estriol,estradiol, equilina, equilenina .
52. Hormonii estrogeni sunt secretaţi de: a
a) folicul ovarian
b) placentă
c) corp galben
53. Foliculina sau estrona este secretată de: a
99
 a) prima fază a ciclului sexual
b) la jumătatea ciclului sexual
c) la terminarea ciclului sexual
54. Foliculina determină : a,b
a) inducerea căldurilor
b) caractere sexuale secundare
c) caractere sexuale primare
55. Progesteronul este secretat de: c
a) folicul ovarian
b) placentă
c) corp galben
56. Progesteronul creează: a
a) condiţiile de sarcină
b) condiţii pentru un nou ciclu sexual
c) echilibru în raportul calciu/fosfor
57. Auxinele sau fitohormonii creează: a,b,c
a) creşterea
b) dezvoltarea
c) reproducerea plantelor
58. Giberelinele au fost izolate din: a, c
a) germenii plantelor superioare
b) bacterii
c) mucegaiuri
59. Florigenul cuprinde toţi factorii răspunzători : b
a) creştere
b) înflorire
c) formarea fructelor
60. Fitohormonii sunt utilizaţi în agricultură şi pentru: a
a) combaterea buruienilor
b) reproducere
c) creşterea producţiei

ANEXA 1

100
ANEXA 2

TESTE ULEIURI ETERICE

Nr , Enunţul testului Răspunsul
crt.
1. Completaţi:
Uleiurile eterice sunt substanţe cu aspect uleios ,cu miros plăcut ,ce se găsesc în
florile,fructele şi seminţele unui mare număr de plante.

101
2. Completaţi :
La baza uleiurilor stau substanţele terpenoide , cât şi derivatele lor oxigenaţi :
alcooli,fenoli,aldehide şi cetone.
3. Scrieţi reacţia biochimică de formare a unui ulei eteric Vezi anexa 1
4. Uleiurile eterice sunt: b
a) solubile în apă
b) volatile
c) insolubile
5. Uleiurile eterice sunt solubile în . b,c
a) apă
b) solvenţi organici
c) grăsimi la cald
6. Completaţi :
Extragerea uleiurilor eterice se face prin presarea plantelor ,antrenarea cu vapori sau
dizolvarea ( benzen,eter,alcool)
Terpenoide ciclice
7. Mentolul este folosit la: b
a) antianemic
b) antiseptic al căilor respiratorii
c) antialergic
8. Completaţi:
Vanilina este o substanţă albă,solubilă în apă caldă, în alcool .
9. Scrieţi formula chimică a vanilinei. Vezi anexa 2
10. Completaţi:
Limonenul se găseşte în coaja citricelor ,ace de brâu şi mentă.
11. Rearomatzarea produselor alimentare se face pentru că a
uleiurile eterice:
a) se volatilizează
b) precipită
c) se oxidează
12. Prezenţa uleiurilor eterice din produsele alimentare c
favorizează digestia ,prin:
a) scăderea ph
b) creşterea permeabilităţii celulare
c) intensificarea secreţiilor gastrice
13. Uleiurile eterice produc: a
a) buchetul vinului
b) aroma vinului
c) culoarea vinului
14. Uleiurile eterice produc: c
a) gustul berii
b) aroma cognacului
c) aroma tutunului
15. Alcoloizii au structura: b
a) aciclică
b) ciclică
c) heterociclică
16. Caracterul alcaloizilor este: a
a) alcalin
b) neutru
102
 c) slab acid
17. Completaţi:
Alcaloizii sunt substanţe solide,cristalizate ,insolubile sau greu solubile în apă,se dizolvă în
alcool,eter,cloroform,benzen. Cu acizii formează săruri solubile.
18. Completaţi:
Majoritatea alcaloizilor sunt utilizate în medicină. Ex.atropina-în oftalmologie, chinina pentru
scăderea temperaturii ,papaverina ,morfina şi codeina sunt folosite ca medicamente calmante.
19. % de nicotină variază în frunzele de tutun,astfel: b
a) 0,4 – 0,5%
b) 0,6 – 8%
c) peste 8%
20. Completaţi:
Nicotina este un ulei incolor, cu miros neplăcut , caracteristic. Este foarte solubilă în
apă şi solvenţi organici.
21. Cantitatea letală de morfină pentru organismul uman , este: c
30 mg
35mg
40mg
22. Scrieţi formula chimică a nicotinei Vezi anexa 3
24. Piperina se găseşte în boabele de : b
muştar
piper
cimbru
25. Cofeina se găseşte în boabele de : a,b,c
cafea
ceai
cacao
26. Scrieţi formula chimică a cofeinei: Vezi anexa 4
27. Completaţi:
Cofeina este o substanţă albă,cristalizată, solubilă în apă şi alcool.
28. Cofeina stimulează activitatea: b,c
gastrică
SNC
inimii
29. Tiofilina, care se găseşte în frunzele de ceai. Are acţiune: a
antidiuretică
antianemică
antixeroftalmică
30. Teobromina se găseşte în boabele de cafea , în %: b
1,2-1,3%
1,5-3%
3,1-3,5%
31. Scrieţi formula chimică a teobrominei Vezi anexa 5
32. Solanina este prezentă în: a
coaja cartofilor
miezul cartofilor
în varză
33. Ergotinina şi ergolamina se găsesc în: b
orz încolţit
cornul secarei
103
 tărâţă
34. % de admisibilitate a acestor substanţe , în organismul uman b
este de:
0,1-0,5%
0,1%
0,5%
35. Admisibilitatea acestor substanţe în făină este de: c
0,03%
0,07%
0,05%
36. Pigmenţii carotenoidici se găsesc în: c
mitocondrii
vacuole
cromoplaste şi cloroplaste
37. Pigmenţii carotenoidici sunt solubili în: b,c
apă
alcool
eter
38. Pigmenţii carotenoidici sunt insolubili în : a
apă
alcool
eter
39. Pigmenţii carotenoidici se: a
oxidează uşor
reduc uşor
descompun uşor
40. Carotenul este provitamina vitaminei: a
A
B
C
41. Completaţi:
Carotenul se găseşte în morcovi,ardei,spanac,la animale ca: ovar,glande
suprarenale.
42. Licopenul este un: a
izomer al carotenului
forma oxidată a carotenului
substanţă cu structură proprie
43. Licopenu dă, tomatelor,ardeiului,măceşelor,piersicilor, a
culoare:
roşie
galbenă
verde
44. În regnul animal, licopenul se găseşte în: a
unt
ficat
muşchi
45. Xantofila însoţeşte: b,c
vitamina D
carotenul
clorofila
104
46. În regnul animal, xantofila se găseşte în: b
ficat
gălbenuş de ou
lapte
47. Culoarea xantofilei este: c
verde
galbenă
portocalie
48. Criptoxantina este un izomer al: c
carotenului
licopenului
xantofilei
49. Pigmenţii clorofilieni (clorofila a şi b) au rol în: a
fotosinteză
respiraţie
înmulţire
50. Raportul dintre clorofila a şi b, în plante este de: b
2/1
3/1
4/1
51. Scrieţi formula chimică a clorofilei a Vezi anexa 6
52. În procesul de încălzire, clorofila pierde Mg din moleculă şi se c
transformă în:
caroten
licopen
feofilină
53. Culoarea feofilinei este: b
galbenă
cenuşie
roşie
54. Feofilina apare în : c
smântână
unt
legume tratate termic
55. Hemul este un pigment heminic, cu structura chimică b
apropiată de a :
citocromului
clorofilei
carotenului
56. Scrieţi formula chimică a hemului Vezi anexa 7
57. Pigmenţii antocianici dau culoare de: a,b,c
albastră
violetă
roşie
58. În mediu neutru, culoarea pigmenţilor antocianici este: b
roşie
violet
albastră
59. În mediu bazic, culoarea pigmenţilor antocianici este: c
roşie
105
 violet
albastră
60. Carotenul se obţine , în mod indusrial din: a
lucernă
graminee
unt
61. Şofranul are culoarea: b
roşie
portocalie
verde
62. Completaţi:
Şofranul are rol de condiment şi s-a extras din florile de Croccus saliva.
63. Completaţi:
Coloranţii roşii sunt: antocianele şi alcana ( ulei)
64. Completaţi:
Coloranţii verzi sunt: clorofila şi clorofilina.
65. Completaţi:
Coloranţii bruni sunt: caramelul.
66. Completaţi:
Condiţiile îndeplinite de un colorant natural sunt:să nu fie toxic,să fie pur,să nu conţină
metale ( sub 30mg As şi Hg, Sb)
67. Tartrazina este o pulbere portocalie.
68. Completaţi:
Amarantul este un pigment de culoare brun-roşcată.
69. Taninurile sunt substanţe de origine: a
vegetală
animală
micotică
70. Taninurile hidrolizabile formează: a,b
fenoli
oxiacizii unui zahăr
alcooli
71. Completaţi:
Taninurile nehidrolizabile provin din condensarea catechinei şi a galocatechinei.
72. Scrieţi formulele acidului galic şi a acidului protocatechinic Vezi anexa 8
73. Completaţi:
Taninurile sunt substanţe amorfe,cu gust astringent ,solubile în apă ,alcool şi
acetonă.Prin oxidare dau produse de culoare roşie –brună ,numite flobafene.
74. Completaţi:
Taninurile intervin în procesele respiratorii , au acţiune importantă antimicrobiană, fiind
factori de rezistenţă a plantelor împotriva microorganismelor.
75. Catechinele măresc elasticitatea vaselor de sânge, având rol c
asemănător vitaminei:
A
B
P
76. Fenomenul de îmbrumare a fructelor apare datorită: a
oxidării taninurilor
reducerii taninurilor
hidrolizei taninurilor
106
77. Taninurile participă la formarea : c
alcoolului din vin
ph
buchetului vinului
78. Taninurile influenţează: c
culoarea berii
spuma berii
aroma berii
79. O cantitate mare de taninuri din vin, duce la formarea: a
a) vinului tulbure
b) apariţiei precipitatului
c) oţetului din vin

ANEXA 1

ANEXA 2

107
 ANEXA 3

ANEXA 4

108
ANEXA 5

ANEXA 6

109
ANEXA 7

ANEXA 8

110
 TESTE - METABOLISM
Nr Enunţul intrebării Răspuns
crt
1. Completaţi:
Metabolismul este totalitatea transformărilor biochimice care au loc în
organismul uman precum şi schimburile de materie şi energie dintre
organism şi mediul exterior.
2. Prin încetinirea schimburilor dintre organism şi mediu a
intervin:
încetinirea anabolismului
încetinirea catabolismului
moartea
3. Toate transformările biochimice din organism sunt catalizate a
de:
enzime
vitamine
hormoni
4. Controlul transformărilor biochimice e preluat de: a,b
SNC
Sistem hormonal
Sistem circulator
5. În anabolism, organismul : a,b
sintetizează substanţe organice proprii
sintetizează substanţe de rezerve
degradează substanţe organice
6. Procesele anabolice se produc cu: a
consum de energie
producere de energie
la energie constantă
7. Catabolismul presupune: a
degradarea substanţelor organice complexe în substanţe
simple
degradarea substanţelor organice în elemente

111
 sinteză de substanţe organice
8. Catabolismul se produce cu: b
absorbţie de energie
eliberare de energie
energie constantă
9. Energia eliberată este utillizată în: a,b,c
desfăşurarea de activităţi
sinteză de substanţe organice
stocată în produşi macroergici
10. Între anabolism şi catabolism , există: b
un echilibru fix
echilibru dinaic
nu există relaţii de echilibru
11. Schema proceselor metabolice este următoarea: Vezi anexa 1
12. Adaptarea organismului la condiţiile de mediu se face prin: c
echilibrarea sistemului Ca/P
echilibrarea sistemului hormonal
adaptarea metabolismului
13. Completaţi:
În funcţie de natura transformărilor care au loc în organism reacţiile
metabolice au fost grupate astfel:
digestia şi absorbţia
metabolismul intermediar
metabolismul bazal
14. Completaţi:
Fotosinteza este procesul biochimic produs în interiorul plantelor, în
care din dioxidul de carbon, apă şi săruri minerale, în prezenţa clorofilei şi
a luminii solare sunt sintetizate substanţe organice
15. În procesul de fotosinteză, lumina solară este transformată c
în:
lucru mecanic
energie termică
energie chimică
16. Fotosinteza se desfăşoară în: a
cloroplaste
mitocondrii
incluziuni
17. Fotosinteza se desfăşoară în x faze: a,b
de lumină
întuneric
de crepuscul
18. În faza de lumină are loc: a
fotoliza apei
asimilarea de dioxid de carbon
sinteza de substanţe organice
19. În faza de întuneric are loc: b,c
fotoliza apei
asimilarea de dioxid de carbon
sinteza de substanţă organică
20. Schema fotosintezei , pe cele 2 faze este următoarea Anexa 2
112
21. Acidul fosfogliceric este primul produs al fotosintezei . Din el se formează:
glucide, lipide şi acizi graşi
22. Completaţi:
Schema sintezei glucidelor este următoarea:
Acid fosfogliceric
acid 1,3 difosfogliceric
aldehida fosfoglicerică.............fosfodihidroxiacetona
glucozo 1,6 difosfat
fructozo1,6 difosfat
glucoza
amidon
23. Completaţi:
Etapele de sinteză a acizilor graşi sunt următoarele:
1.acetil Co A
2. acid acetilacetic
3. acid beta hidroxibutiric
4. acid butiric
24. În biosinteza acizilor graşi intervine enzima: c
piruvatoxidaza
decarboxilaza
HSCoA
25. HSCoA poate lega radicalul: c
acidul piruvic
alcool piruvic
acid acetic
26. Glicerina se formează din: a
acid fosfogliceric
acid piruvic
acid lactic
27. Enzimele care acţionează în procesul de sinteză a glicerinei a,b
sunt:
codehidraza
fosfataza
carboxilaza
enolaza
28. Aminoacizii se formează în procesul de: b
respiraţie celulară
fotosinteză
oxidări succesive
29. Amoniacul, care participă la reacţiile de aminare, provine b,c
din:
atmosferă
ureogeneză
dezaminării celulare
30. Completaţi:
Procesul de aminare are loc la oxiacizi, hidroxiacizi şi acizi graşi în
procesul de aminare ; oxidativă, reductivă şi hidrolitică
31. Proteinele se formează prin: a
condensarea AA
esterificarea AA
113
 transaminarea AA
32. Organismul asimilează alimentele sub formă de: a
substanţe simple
substanţe complexe
substanţe proprii organismului
33. Rolul energetic al substanţei apare datorită: a
eliminarea energiei în catabolism
sinteza substanţelor organice
depozitării
34. Rolul plastic presupune : b
sinteza substanţelor organice
formare de celule noi
dirijarea reacţiilor
35. Rolul catalitic se evidenţiază prin sinteza: c
proteinelor specifice
celule noi
hormoni şi enzime
36. Glucidele sunt ingerate sub formă de: a,b,c
amidon
maltoză şi zaharoză
celuloză
37. Direct din alimente, pot fi absorbite: a
monoglucidele
diglucidele
poliglucidele
38. Di şi poliglucide suferă un proces de : a
hidroliză
oxidare
condensare
39. Celuloza este nedigerabilă pentru om şi se elimină datorită: b
pH bazic din intestin
absenţei microflorei din intestinul subţire
prezenţei microflorei în intestinul subţire
40. în cavitatea bucală are loc hidroliza parţială a amidonului a
sub acţiunea enzimei:
ptialina
maltoza
zaharoza
41. Prin fierbere sau coacere , amidonul se transformă în maltoză şi dextrine.
42. Prin absorbţie, monoglucidele trec în: a
sânge
limfă
urină
43. Din sânge, monoglucidele trec în: b
creier
ficat
pancreas
44. În ficat, monoglucidele sunt transformate în: b
fructoză
glucoză
114
 riboza
45. Glucoza, formată în ficat trece , prin sânge în: a
celulele organismului
rămâne în ficat
se transformă în grăsimi
46. Furnizorul permanenet de glucoză al organismului este c
sângele
splina
ficatul
47. Completaţi:
Căile urmate de glucoză în organism sunt: glicoliză,glicogenogeneză
gliconeogeneză şi glicogenoliză.
48. Glicoliza presupune un proces finalizat cu: b
absorbţie de energie
eliminare de energie
sinteză de glicogen
49. Glicogenogeneza presupune sinteza glicogenului pornind de b
la:
amidon
glucoza
glicerofosfat
50. Gluconeogeneza presupune sinteza glucozei şi a c
glicogenului pornind de la:
aldehida glicerică
fosfodihidroxiacetona
aminoacizii glicoformatori şi glicerină cu acizii graşi
51. Glicogenoliza presupune transformarea glicogenului în c
dextrine
maltoză
glucoză
52. Glicoliza presupune un şir de reacţii biochimice, la care c
participă un complex enyimatic şi are rol în prezenţa:
oxigenului
dioxidului de carbon
enzime
53. Calea anaerobă a glicolizei, presupune transformarea a
acidului piruvic :
acid lactic
acid acetic
acid propionic
54. În calea aerobă de degradare a glucozei, acidul piruvic trece b
prin ciclul:
ureogenetic
Krebs
Emden-Meyerhoff- Parnas
55. În ciclul Krebs, glucoliza se degradează la: a
dioxid de carbon şi apă
acid oxalil-succinic
acid malic
56. Prin arderea unui gram de glucoză, rezultă: a
115
 4,1 cal
4,5 cal
9,2 cal
57. Glicogenoliza este indusă într-o alimentaţie săracă în: a,b
glucoză sau glicogen
în efort muscular tare
în lipide
58. Glicogenoliza se produce sub influenţa: c
oxidazelor
carboxilazelor
fosforilazelor
59. Fosforilaza are efect de a: b
esterifica resturilor de glucoză în glicogen
desprinde câte o moleculă de glucoză din glicogen , a o
esterifica în glucozo 1 fosfat
a hidroliza glicogenul la glucoză
60. După eliberarea acidului fosforic, glucoza: b
este depozitată în ficat
intră în circuitul sanguin
formează glicerina
61. Valoarea glicemiei normale este de: b
70-80 mg/100 ml plasmă
80-100 mg/100 ml plasmă
100-120 mg/100 ml plasmă
62. Reglarea glicemiei este reglată de: a
insulină
tiroxină
adrenalină
63. Insulina este secretată de: c
epifiză
hipofiză
pancreasul endocrin
64. Hiposecreţia insulinică duce al apariţia : a
hiperglicemie
boala lui Basedow
mixedem
65. Hipoglicemia este reglată de: a,b,c
adrenalină
cortizon
glucagon
66. Rolul esenţial al al glucidelor în organism este de: a
energetic
plastic
depozit
67. Energia eliberată de glucoză, va reprezenta : b
30-40% din raţie
40-60%
60-80%
68. Rolul plastic al glucidelor se manifestă prin aceea că în b,c
structura :
116
 neuronului
cartilagiilor
acizilor nucleici
69. Rolul funcţional al glucidelor se manifestă prin aceea că b
intră în structura:
lipidelor complexe
enzimelor
vitaminelor
70. Lipidele se transformă în glicerină şi acizi graşi,prin c
intermediul:
esterazelor
reductazelor
lipazelor
71. Grăsimile care au un conţinut mai mare de acizi graşi a
nesaturaţi, sunt mai valoroase,pentru că;
conţin mai mulţi acizi graşi esenţiali
conţin mai mult colesterol
conţin mai multă lecitină
72. În stomac acţionează : a
lipaza gastrică
acizii biliari
lipaza pancreatică
73. Lipaza gastrică acţionează numai asupra grăsimilor din b
ulei
lapte
untură
74. Sărurile biliare au rolul de a: b
hidroliza grăsimile
a le emulsiona
a le esterifica
75. Emulsionarea grăsimilor are rolul de a: c
reduce pH
creşte presiunea osmotică
creşte suprafaţa de contact cu lipaza
76. Produşii de hidroliză ai grăsimilor sunt absorbiţi prin peretele a
intestinal şi duşi de la sânge şi limfă, la:
ficat
pancreas
bilă
77. Reacţiile care au loc, sunt reacţii de: a,b
oxidare
hidratare
decarboxilare
78. Lipogeneza este un proces complex la care iau parte: a,c
glicerină
coenzima A
acizi graşi saturaţi
79. Lipidele de constituţie se găsesc în: b
toate celulele
strat adipos
117
 numai ficat
80 Creşterea excesivă a depozitelor subcutane duce la: c
creşterea lipemiei
creşterea colesterolului
obezitate
81. Constituţia lipidelor şi cantitatea lor depind de: a
alimentaţie
vârstă
sănătate

118