1

PATOLOGIA HEMOSTAZEI PRIMARE

(CONTINUARE)

3) TROMBOCITOPENIILE:
=scaderea nr. de trombocite sub 150000/mm3
la valori mai mici de 75000/mm3 apare sindromul hemoragic
sunt de doua categorii:
a)trombocitopenii ereditare:
sunt de natura centrala (prin afectarea maduvei)
ex.) maladia Fanconi:
=alterare genetica a cel. stem pluripotente ,ce va
afecta toate celelalte linii =>PANCITOPENIE
se asociaza cu anomalii cardio-vasculare, renale,
scheletice.Copii traiesc f. putin.
b)trombocitopenii dobandite:
pot apare prin doua mecanisme:
x)prin afectare centrala:
1. trombocitopenii cauzate de diferite intoxicatii cu :
 benzen-ce aletereaza str.ADN-ului si str. lipidica a mb. cel.stem.
 medicamente-cloranfenicol, diuretice tiazidice, fenilbutazona,
citostatice
 alcool-scade capacitatea de maturare a precursorilor.
2. trombocitopenii cauzate de rad. ionizante - in doze mari
duc la pancitopenie
3. trombocitopenii cauzate de inlocuirea/invadarea tes.
medular prin diferite procese patologice cu cel. metastatice
,leucemice,tes. fibros
4. trombocitopenii date de aparitia unor autoAc in unele boli
autoimune
xx)prin afectarea sectorului sangvin periferic:
1. prin mecanism imunologic
 trombocitopenia autoimuna
(=purpura trombocitopenica autoimuna)
 2

se caracterizeaza prin existenta in sangele periferic a unor Ac

antitrombocitari

faza acuta: apare des la copii ,in perioada de convalescenta dupa

rubeola, rujeola, MNI
explicatie :exista o mare asemanare intre Ag viral si
unele Ag de pe mb. trombocitului =>IgG se fixeaza pe
mb. trombocitului si activeaza C =>liza intravasculara;
dar o astfel de liza are loc si intrasplenic, pt. ca
macrofagele recunosc Ig asezate pe mb. trombocitului.
faza cronica:apare des la femei,fie ca o boala autoimuna
declansata de modificari ale Ag trombocitare ce nu
mai sunt recunoscute nca “self”
,fie in cadrul altor boli autoimune
in care Ag trombocitare nu saufera modificari, dar
scade toleranta generala si astfel se pot forma autoAc
(ex. lupus,tiroidita autoimuna)
 trombocitopenia medicamentoasa:
apare frecvent la chinina, chinidina
mecanism:nu induc ele singure, ci se fixeaza pe dif. componenete
membranare ale trombocitului sau pe proteinele
plasmatice ale acestuia =.complexe ce induc formarea
de anticorpi =>se comporta ca haptene.
!TROMBOCITELE AU RECEPTORI PT. Ig SI AU AFINITATE
PT. COMPLEXE.
 trombocitopenia prin autoimunizare:
autoimunizarea se produce: posttransfuzional
feto-materna
mecanism: peste 90% din indivizi prezinta pe supraf. trombocitelor
Ag plaghetar A1; 10% din indivizi nu il au;daca un
individ primeste sange cu Ag plaghetar A1, iar
trombocitele sale nu prezinta acet Ag, se formeaza Ac;
la a 2-a transfuzie cu Ag plachetarA1 se va activa C
=>citoliza; totodata se elibereaza complexe imune ce se
 3

pot fixa pe trombocitele normale ale primitorului; idem

se produce si in cazul feto-matern.

2. prin sechestrarea intrasplenica a trombocitelor:

cauze: hipertensiune portala =>scade circulatia sangelui in
splina=>stazasplenica=>pancitopenie (HIPERSPLENISM)
infiltrarea splinei cu dif. cel. canceroase,inflamatorii
intalnita in boli ale sistemului limfoid (boala Hodjkin,lim
foame)=>splenomegalie+ staza vasc.=>pancitopenie.
3. prin consum crescut de trombocite –sindromul CID

PATOLOGIA COAGULARII

COAGULAREA=transformarea fibrinogenului in fibrina

sub actiunea trombinei a.i. se ancoreaza
mai bine dopul plachetar
CALEA EXTRINSECA
-are o intensitate mai mica
-se realizeaza in vecinatetea dopului plachetar
-cantitatea de fibrina formata intervine in transformarea primelor
punti de fibrinogen in fibrina
-este declansata de eliberarea factorului III din calula lezata=> el
se uneste cu F VII =>un complex capabil sa activeze local F X=>
de aici porneste calea comuna: F Xa + F V + subst.lipidica
(cefalina) =complex trimolecular-protrombinaza, ce actioneaza pe
F II => trombina astfel formata initiaza transformarea.
CALEA INTRINSECA
-este mai lunga
-cantitatea de trombina formata este mai mare,acesta fiind
responsabila de transformarea % cel mai ,are de fibrinogen.
 4

-se desfasoara pe mb. trombocitare: FvW prinde trombocitele de

endotelui,apoi activeaza F VIII care va fixa F IX; trombocitele
fixeaza, cu ajutorul GP IX, factorul XI; cefalina fixeaza F 3,ce
fixeaza F V si apoi F X;F XIIaact. pe F XI =>F XIa ce act. pe
F IX =>F IXa + F VIII=> complex ce activeaza F X => F Xa +
F V + F3 = protrombinaza ce act. pe protrombina => trombina

Sf. coagularii coincide cu activarea metabolica

trombocitara.

COAGULOPATII:
-se manifesta prin sangerare in doi timpi:
1)sangerare spontana/dupa o leziune =>se formeaza un dop de
fibrina ce tine atata timp cat avem vasoconstrictie.
2)cand fluxul sangvin creste,dopul primar nefiind bine ancorat,
va fi dislocat de catre torentul sangvin =>reapare hemarg.
-sunt 2 categorii:
a)prin deficite izolate
sunt ereditare (prin afecterea genei )
 Hemofiliile= defecte de factori din calea intrinseca
 hemofilia A = deficit de sinteza a componentei VIIIc
-gena este sit. pa cromozomul X =>boala se manifesta
la barbati
-hemostaza primara nu este afectata
-exista 3 forme:severa = concentratia de VIIIc <1%
din cea normala;manifestarile apar de
la nastere, ulterior manifestarile apar si
spontan, dar mai ales cand invata sa
mearga =>ecghimoze, sangerari intra
articulare,daca se repeta pot duce la de
generari => anchiloze.
medie = conc.de VIIIeste cuprinsa intre
5-8% din normal; manifestarile sun de
intensitate intermediara
 5

usoara = conc. de VIIIc este >5% dar

<20% din val. normala;hemoragiile
spontane lipsesc,dar sangerarile sunt
prelungite
 boala vonWillebrand = deficit de sint. a FvW
-gena este sit. pa cromozomul 12;
-exista sincronizare intre sintaza de FvW si cea a VIIIc
-initial FvW este sintetizat ca monomer (el are capa
citatea de a stimula gena pt. VIIIc) ce se asambleaza
=> polimer (FvW matur)
-exista 3 tipuri de boala: tipul 1 =sinteza normala de
FvW si de VIIIc,dar nu pot fi
eliberati in circulatie =>afec
tarea hemostazei I si II
tipul 2 a) = se sintetizeaza
monomeri ,dar acstia nu se
asambleaza =>deficit de FvW
matur =>afectarea hemost I
b)=se sintetizeaza mono
meri,dar care se asambleaza inco
rect =>FvW ineficient =>tulbu
rarea hemostazei I
tipul 3 = deficit grav de sinteza
a monomerilor =>tulburarea
hemost I + II
 hemofilia B = deficit de F IX; are manifestari
asemanatoare hemofiliei A
 hemofilia C = deficit de F XI; are manifestori
asemanatoare hemofiliei A
 hemofilia Hagemann =deficit de F XII; nu are
manifestari hemoragice
 Parahemofilii =deficite de factori din calea extrinseca +
camuna; au manifestari similare cu hemofiliile
 parahemofilia Alexander = deficit de F VII
 6

 parahemofilia Ouxen =deficit de F V

 parahemofilia Stuart-Bower =deficit de F X
 afibrinogenia congenitala = deficit de F I

b)prin deficite asociate:

 avitaminoza K :
-vitam.K intervine in sint. F II, VII, IX, X (la capatul -NH2 au
secventa cu ac. glutamic)
-.in ficat vit.K este activa prin epoxidare =>vit.Ka activeaza
carboxilaze ce insera gr. –COOH in pozitia  ale resturilor de
ac. glutamic;aceste rg. fixeaza usor Ca,a.i. factorii pot stabili
legaturi cu alti factori ai coagularii prin punti de Ca
ex)F XI trebuie sa se lege de F IX pt a-l activa
F IX se leaga de VIIIc prin punti de Ca
F X se leaga de F V
F Xa se leaga de protrombina
-vit.K are 4 aspecte ale circulatiei in organism:
1)exista 2 vit.K:K1 din alim vegetale si K2; ele difera in
functie de aportul de H+ leg de vit.k (str. de baza)-K1
are ac. fitic , iar K2 are difarnazilic
2)absortia dep. de o buna digestie a lipidelor
3)transportul prin vena porta
4)utilizarea
-avitaminoza K apare:
prin deficit de aport = boala hemoragica
a nou-nascutului (are putina vit.k);
prin deficit de abs.= sindr. de malabs.
lipsa sarurilor biliare
pancreatita cronice se
vere
prin deficit de transport = hipertensiune
 7

portala
prin deficit de utilizare =alterari profun
de ale hepatocitelor (ciroza hepatica,
forme grave de hepatita virala)
 insuficienta hepatica
 manifestari hemoragice datorate:
1)HTportale, cand se dilata zone de anastomoze intre
porta si cava =>varice esofagiene
2)HTportala cand avem staza sp[lenica
3)scaderea sintezei proteice
4)incapacitatea ficatului de a activa vit.k
5)hiperfibrinoliza (ficatul sintetizeaza factori ce
inhiba plasmina/plasminogenul : 1-antiplasmina,
2macroglobulina, 1-antitripsina,PAI,astfel
controleaza fibrinoliza)
6)plasmina in exces =>manifestari hemoragice prin
lizarea rapida a puntilor de fibrina formate
=>consum de factori de coa
gulare=>coagulopatie de consum
=>PDF (produsi de degreadare ai
fibrinogenului) ce inhiba trombina
CID:
-este un sindrom plurietiologic
= hiperactivitate a coagularii in microcirculatie =>afectarea
tuturor vaselor mici =>imediat apar trombusuri pe vase ce le
pot bloca; acolo unde avem blocaj se dezvolta anoxie +necroza
tisulara =>insuficienta de organ
-la formarea acestor trombusuri participa trombociote
=>trombocitopenie de consum;
-cand dopul nu real. o obstructie completa, sangele trece ca printr-
o sita si pot apare distrugeri de elemente figurate =>anemie
hemolitica microangiopatica.
-in final se dezvolta un sever sindrom hemoragic dat. consumului
de factori de coagulare,trombocitopeniei de consum si declansa
 8

rea secundara a sindromului fibrinolitic,pt. ca trombina in

exces stimuleaza transformarea plasminogenului in plasmina.
-CID-ul apare 1) dat.leziunilor endoteliale intinse (ex.soc
hipovolemic, soc toxicoseptic)
2)fara leziuni endoteliale intinse (ex.insituatii in
care creste cantitatea de tromboplastina, cum ar
fi complicatiile obstreticale,cancere).