Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
P. 1
DICŢIONARUL ETIMOLOGIC AL LIMBII ROMÂNE

DICŢIONARUL ETIMOLOGIC AL LIMBII ROMÂNE

Ratings: (0)|Views: 11,380|Likes:
Published by JohnDeen999

More info:

Published by: JohnDeen999 on Aug 05, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/13/2015

pdf

text

original

 
DICŢIONARUL ETIMOLOGIC AL LIMBII ROMÂNE
 
A
a
– exclamaţie de durere, mirare, etc.După Ciorănescu este doar o „creaţie expresivă”.PIE *ā – exclamaţie de mirare (Pok., 1); cf. skt. ā - exclamaţie de mirare, gr.α-exclamaţie de indignare, durere; lat. ā, āh – exclamaţie de durere, indignare,neplăcere, got. ō – exclamaţie de durere, lituan. á – exclamaţie de durere.
a
- prep. ( înv.), azi la.Lat. ad (Puşcariu,1; Candrea-Densuşianu, 1; REW, 136; Ciorănescu, 1).În limba veche: ex. „şezu a dereapta lui Dumnezeu” (Coresi), frecvent întâlnit lacronicari, la Dosoftei, şi alţi autori vechi. Cu toate că nu se mai foloseşte la fel defrecvent ca în limba veche, în româna modernă are un uz mai limitat: în expresiica „miroase a flori” sau în forme compuse ca „acasă” şi la formarea cazuluigenitiv. Formele articolului aşa-zis genitival nu sânt altceva decât ai acesteiprepoziţii cu articolul hotărît: -a, -l, -i, -le. Dovadă că este aşa este faptul că lagrupurile verbale unde apare un numeral care nu are nevoie de articol hotărîtavem doar prepoziţia simplă la formarea genitivului: ex. mamă a trei copii, etc.PIE * ad „la, lângă” (Pok., 3), osc. az „la”, cymr. add „la”, gall. ad, got. at „la,lângă”, v.g.s. az „la, lângă”, eng. at „la, spre, lângă”. Nu avem nici un motiv săcredem că prep. a, respectiv la, din limba română ar proveni din latină. Esteevident a fost şi este foarte răspândit în multe limbi IE. 2
1
 
abate
- a + bate ( cf. a bate)Lat. abbattere (Ciorănescu, 8; Puşcariu, 2; REW, 11) trebuie să fie un derivatintern de la a bate. Trebuie menţionat că abbattere nu există în nici un text clasic.Apare pentru prima oară în Legea Salică (cf. Ciorănescu), deci abia în latinamedievală şi probabil este vorba aici de o influenţă celtică (v. a bate). 3
abia
(mr. avia)lat. *ad-vix (Cipariu, Arhiv., 109; Philippide, Principii, 91; Puşcariu, 3; Candrea-Densuşianu, 224; Ciorănescu, 12). Cihac îl derivă însă de la v.sl. abije „imediat”care sematic vorbind este diferit de rom. abia.Trebuie arătat de la început că multe adverbe, prepoziţii şi conjuncţii româneştisânt explicate prin fel de fel de „compuşi” latineşti, uneori extrem de lungi,ajungâdu-se până la 3-4 elemente latineşti înşirate unul după altul pentru a„obţine” rezultatul dorit, un fapt total neverosimil pentru orice limbă. De cele maimulte ori nu este nevoie să recurgem la compuşi latineşti, deoarece acestecuvinte de cele mai multe ori se găsesc corespondente în alte limbi indo-europene: ex. lit.
abejas
„abia, numai”. Desigur că şi lat. vix este apropiat ca sensşi formă de formele română şi respectiv lituaniană, dar rom.
abia
nu poate derivadirect de la lat.
vix 
„cu greu, abia” şi nici de la un compus al acestuia. Ele sântdoar forme înrudite pe fond IE. În mod firesc ar fi trebuit să avem în română un*avis (aves), *abis (abes), dar nu abia. Postularea acestui compus devinesuperfluă în momentul când o altă limbă IE, neinfluenţată de latină prezintă oformă identică ca sens şi formă cu româna. 4
abraş
(mr. abraşeu) – nărăvaş (despre cai), rău, violent (despre oameni).Tc. abraş ( Şăineanu, II, 7). Şăineanu crede că provine în turcă din arabă, iar dinturcă a fost preluat de română. Acest cuvânt există şi în bg. abraš şi alb. abrash.Nu poate fi turc sau arab, deoarece este prezent şi în alte limbi IE.PIE * abhro- „puternic, violent” (Pok., 2); cf. cymr. afr „foarte”, ill. Abroi (nume detrib), trac. Abro- (nume personal), got. abrs „puternic, violent”. deci nu este câtuşi
2
 
de puţin turcesc. În mod evident turca la preluat dintr-o limbă IE, probabil românasaa altă limbă balcanică. 5
abrudeancă
 – numele unui dans popular din Ardeal.Derivat de la Abrud. 6
aburca
(cf. a urca)Considerat cu etimologie necunoscută de dicţionarele etimologice româneşti.PIE *er-, *or- „a se pune în mişcare, a se agita, a se ridica” (Pok., 326); skt. abhy-uccar „a urca, a merge în sus”, hitt. šark „ a (se) urca”.cf. av. ar „ a se pune în mişcare”; gr- όρνυμι „a se mişca, a se ridica”, lat. orior „a urca”. Nu putem să-i dăm decât o origine traco-dacă ca şi pentru a urca (v.urca). 7
abur 
Origine traco-dacă.PIE *bholo „abur, ceă” (Pok., 162) > traco-dac. *abolo > rom. abur; v. irl.boladh- miros, let. buls, bula „ceaţă, abur”, alb. avull (dial. abull) „abur”, skt. busa„abur, ceaţă”.Derivate: aburi, abureală, aburire, aburos. 8
ac
Lat. acus (Puşcariu, 6; Candrea-Densuşianu, 3; REW, 130, Ciorăenscu, 30). Lat.acus face parte dintr’o largă familie de cuvinte având toate rădădina ac-: aceo,acer, acidus, acerbus, acus, acer (cf. Ernout-Meillet), rădăcină care are sensulde „a fi înţepător, ascuţit”. Acest radical latin provine de la PIE *ak- (Ernout-Meillet). Avem: got. akeit, akeit „oţet”, posibil împrumut din traco-dacă, alţii îlconsideră împrumut din latină (cf. Corazza, 1969), v.sl. ociti, v.irl. acat „oţet”, gr.ακρος „vârf de munte”, gc. ακή, ακμήv „ vârf”, v.lat. ocris „colină”, umbr. ukar,ucar „colină”. (v. acru, oţet). 9
3

Activity (89)

You've already reviewed this. Edit your review.
Diana Puiu liked this
Thoma Driza liked this
1 hundred reads
1 thousand reads
matzela liked this
Cristina Lincaru liked this
MarinBalosu liked this
Mirela Nicoleta liked this
Marcel Bazgu added this note
In sfarsit o lucrare stiintifica serioasa care spala rusina nationala care e DEX-ul si conform caruia romanii au fost MUTI pana au venit toti vecinii lor si li-au imprumutat cuvinte sa faca si ei limba lor. O lucrare in care stiintific se demonstreaza origina proto-traco-daca a cuvintelor si nu foloseste insultatorul ETNONIMIE NECUNOSCUTA.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->