Atitudinea in caz de

Accident prin Expunere la

Sange sau Alte Produse
Potential Infectante
Occupational Safety and Health of
Healthcare Workers

World Health Assembly

WHO Occupational Health

 7 April World Health Day
28 April World Day for Safety and Health at
Work

 7 Aprilie
• Resurse umane pentru sanatate
• Sustinerea si protectia “health workers”
• Realizarea de conditii de munca sigure si suportive
prin salarii, resurse si management imbunatatit”

 28 Aprilie
 Munca in conditii decente, siguranta la locul de
munca,
 Celebrata in intreaga lume
 HCW - Lucratorii in sanatate -
OMS
 Nici o persoana nu ar trebui sa suporte injurii sau
alte prejudicii la locul de munca; respectarea
drepturilor omului este principiul fundamental pe
baza caruia se defineste sanatatea ocupationala

 Lucratorii in sanatate sunt muncitori (59 milioane)

 Fara o forta de munca sanatoasa, care lucreaza in
conditii de siguranta si este motivata, obiectivele
sanatatii publice nu pot fi atinse.
 Sanatatea ocupationala OMS
 “Global Strategy on Occupational Health for All”
(1996)
 “Global Plan of Action on Workers Health”; World
Health Assembly 2007

 Profilaxia primara este esentiala;

• 25% din impactul global al imbolnavirilor se
datoreaza factorilor de risc ocupational si de
mediu
• Lucratorii in sanatate - sector prioritar
 Lucratorii in sanatate
Riscuri ocupationale

 Biologice (gripa aviara, SARS, TB, HIV,

hepatite)
 Chimice (medicamente, dezinfectante)
 Ergonomice (ridicari)
 Stress/Violenta (personal insuficient)
 Riscuri – expunere la agenti fizici (radiatii,
caldura, zgomot)
 Adaptarea definitiei date de
the Safe Injection Global Network (SIGN):

“Practica medicala in siguranta = care sa nu

prejudicieze persoana asistata, sa nu expuna
personalul medical la nici un risc prevenibil si sa nu
contribuie la producerea de deseuri periculoase
pentru cei din jur”
“Be sure to secure your own oxygen
mask first before helping another.”
 Expunerea ocupationala
la agenti patogeni din sange
2 milioane expuneri pe an
Lucratori in sanatate:
 40% VHB
 40% VHC
 4,4% HIV
- Se datoreaza accidentelor
prin intepare
- Desi “numai” 1,000 decese
pe an ale lucratorilor in
sanatate sunt HIV
ocupational toate trebuie si
pot fi prevenite
WHO Environmental Burden of Disease,
2003
Declinul infectiei cu VHB intre lucratorii in sanatate
dupa vaccinare SUA

20,000 17,000
16,000

12,000
Mandatarea vaccinarii HBV
8,000

4,000 800

0
1983 1991 1995
Aceasta reglementare a avut cel mai mare impact in
eliminarea transmiterii VHB intre lucratorii in sanatate
Mahoney F et al. Archives of Int Med 157 (1997): 2601-2603
 DAR . . . aprox. 80% dintre lucratorii in
sanatate raman neimunizati in multe parti
ale globului
In ciuda
eficacitatii
de 95% a
vaccinarii
VHB
 Incidenta estimata a infectiei cu VHB,
SUA, 1985-1999

350
Incidenta per 100,000

300
250 Personal medical
200
150
100
Populatia generala
50
0
1985 1987 1989 1991 1993 1995 1997 1999
Anul
 Infectia cu VHB la medici
dentisti din SUA
16
14
12
Percent

10
8
6
4
2
0
1983 1985 1987 1989 1991 1993 1995 1997 1999 2001 2003

Anul
Source: Cleveland et al., JADA 1996;127:1385-90.
Personal communication ADA, Chakwan Siew, PhD, 2005.
Attributable fraction of HCV, HBV and HIV infections in healthcare w orkers due to injuries
w ith contaminated sharps, ages 20-65
100% HCV
HBV
80% HIV

60%
Percentage

40%

20%

0%

Regions
 AES*
 Orice expunere  Lezarea
accidentala la tegumentelor
sange, la un lichid (intepatura,
biologic contaminat taietura)
cu sange sau la un  Proiectarea pe
fluid care poate sa mucoase sau pe
contina agenti tegumente lezate
transmisibili prin
sange care
presupune
* Sange integral, plasma, ser,
componentele sangelui uman
 Alte produse potential infectante
APPI
 Lichid sinovial,  Orice tesut nefixat
pleural, provenind de la om
pericardic,
peritoneal  Orice fluid biologic
 LCR vizibil contaminat cu
 Secretii genitale sange
 Lichid amniotic
 Orice fluid greu de
identificat
 Saliva (in
proceduri  Culturi de celule
dentare) care contin VHB,
VHC, HIV
 Agenti patogeni transmisibili prin sange
 Moduri de transmitere
 Controlul expunerii
 Agenti patogeni transmisibili prin
sange (APTS)
 VHB
 VHC
 HIV
• Plasmodium (malariae, falciparum, vivax)
• Mycobacterium tuberculosis, leprae
• Leptospira
• Ricketsia
• Treponema pallidum
• Toxoplasma gondii
• Staphylococcus aureus
• Brucella spp.
• Herpesvirusuri (CMV, VEB, herpesvirusuri)
• Cryptococcus neoformans
• Agentul bolii Creutzfeldt-Jakob,
• HTLV-1,
• Virusurile febrelor hemoragice
 VHB
 Infectia cu VHB este bine cunoscuta ca
risc ocupational
 Volumul de sange inoculat cu ocazia
unui accident prin intepare cu un ac
este de aprox 1μl si contine 100 doze
infectante de VHB
 VHB supravietuieste in mediul exterior
cel putin 7 zile
Infectia cu VHB este prevenibila, exista
un vaccin sigur si eficace

 vaccinarea antihepatita B previne

infectia cu VHB si consecintele
indepartate
 Vaccinarea antihepatita B - serie de 3
doze la interval de o luna si respectiv
6 luni.
 Gratuita pentru personalul la risc
 Infectia cu VHC
 Infectia cu VHC are manifestari
hepatice si extrahepatice severe
 Dupa accident prin expunere la
sange aprox 1,8% dintre persoanele
expuse se infecteaza cu VHC
 VHC poate supravietui la
temperatura camerei intre 16 ore- 4
zile
VHC
 Nu exista tratament curativ si nici vaccin
pentru VHC
 Controlul infectiei cu VHC depinde de
prevenirea transmiterii.
 Evaluarea sursei si persoanei
accidentate se face prin teste serologice
si de identificare a HCV–ARN cu scopul
stabilirii statusului la momentul
accidentului si pentru monitonizare.
HIV
 HIV (human immunodeficiency virus)
cauzeaza infectia cu HIV si AIDS / SIDA
(Acquired Immune Deficiency Syndrome).
 Virusul are rezistenta redusa in mediul
exterior Computer generated
 Nu exista vaccin si nici tratament curativ art quality graphics of
HIV was done by
 Exista cinci clase de antiretrovirale Russell Kightley of
utilizate pentru supresia incarcaturii virale Canberra, Australia.
pana la limita detectiei si reconstructie
imuna

 Reactiile adverse la medicatia

antiretrovirala sunt numeroase si severe

 Antiretroviralele se utilizeaza si in
profilaxia infectiei cu HIV post-expunere
ocupationala si non-ocupationala
Moduri de transmitere a APTS
 Percutan – inocularea directa a
materialului infectant prin penetrarea
barierei cutanate sau mucoase
(intepatura cu acul sau alta leziune cu
instrument ascutit si contaminat)

 Penetrarea pielii cu instrumente

ascutite este cea mai frecventa forma de
trasmitere a APTS
Moduri de transmitere a APTS

 Inoculare directa cutanata – expunere la sange

sau APPI la nivelul unor leziuni pre-existente
(dermatita, abraziuni, mici ragade) care se
constituie in porti de intrare.

 Contact cu mucoasele – stropire cu sange,

ser in ochii, nasul, gura (neprotejate) in servicii
clinice, laboratoare.
 Activitati care se constituie in
situatii de risc:
 Recoltarea de sange
 Procesarea sangelui in scop

experimental
 Manipularea tesuturilor nefixate

 Munca in arii de cercetare HIV,

HBV, HCV
Activitati care se constituie in
situatii de risc :
 Indepartarea materialului contaminat cu sange sau
APPI
 Transport de sange sau APPI
 Munca in servicii unde echipamentele sau mobilierul
au fost contaminate
 Manipularea containerelor cu deseuri biologice
 Curatirea stropirilor cu sange sau a sangelui uscat
 Manipularea materialului moale care include obiecte
ascutite sau este contaminat cu sange sau APPI
 Proceduri de salvare a vietii (descarcerare,
resuscitare)
Manopere asociate mai frecvent cu
AES
 Accidente percutane
• Montarea perfuziilor si intreruperea lor
• Suturi chirurgicale
• Cateterisme arteriale si venoase
(Astrup)
• Recoltare de hemoculturi
• Recapusonarea acelor
• Manipularea recipientelor pentru deseuri
Manopere asociate mai frecvent cu
AES
 Accidente prin proiectare
• Efectuarea analizelor de laborator
• Intubatia orotraheala si endonazala
• Ventilatia mecanica
• Aspiratia traheala
• Fibroscopia
• Hemofiltrarea, hemodializa
 Comparatie servicii medicale /
chirurgicala
 Accidente  Foarte frecvente
percutane mai
putine
 Accidente  Mai putin grave
percutane mai
grave
 Proiectii - rar
 Proiectii mai
frecvente
  Acele cu lumen sunt cea mai
frecventa cauza de AES - 68%

Source: Ippolito, et al, 1997

Factori de risc pentru producerea
infectiei
• Patogenicitatea microorganismului
• Doza (cat de mult sange sau agent infectios)
• Calea de intrare (penetrarea pielii vs. contact
cutanat sau mucos sau ranire)
• Susceptibilitatea gazdei
• Practicile de munca
 Factori de risc pentru VHB, VHC, HIV
Virus SIGUR POSIBIL NUL
VHB Sânge, Secreţii Urină,
fluide genitale, materii
biologice salivă, fecale
care conţin ascită
sânge
Secreţii Saliva,
VHC Sânge genitale urină,
materii
fecale

Sânge, Secreţii
fluide genitale, LCR,
HIV lichid de Saliva, urină,
biologice
ascită, materii fecale,
care conţin
amniotic, lacrimi
sânge lapte matern
 Risc de transmitere a HIV, VHB, VHC
Virus Evoluţie Risc după Încărcătură Vaccin Px.
cronică accident virală nespec
percutan plasmatică ifică
HIV 100% 0,3% 10-104 NU DA

VHB 10% 30% DA DA

(2-6% 104-106
dacă
sursa este
AgHBe
negativa)

VHC 60-80% NU DA
3%
 Riscul transmiterii virusurilor HIV, VHB,
VHC dupa leziune percutana

Virus
HBV 6 – 30Chance of HCW
din 100 persoane
Infection
HCV 3 – 10 din 100 persoane

HIV 1 din 300 persoane

Factori de gravitate pentru AES
 Legati de pacientul sursa
• Stadiul clinic
• Nivelul viremiei
• Existenta tratamentului si eficienta lui
Factori de gravitate pentru AES
 Legati de persoana expusa
• Utilizarea manusilor
• Receptivitatea/imunitatea persoanei
• Aplicarea adecvata a profilaxiei post-
expunere
Responsabilitatile personalului

 Raportarea incidentului supervizorului

 Participa la completarea raportului
asupra incidentului (impreuna cu
supervizorul)
 Raspunde cerintelor de asistenta dupa
expunere ocupationala

Actiuni disciplinare!!!
Plan de control al expunerilor

Noutati:
 Schimbari tehnologice cu reducerea

riscurilor
 Documentari anuale cu

implemetarea de noi tehnologii, mai

sigure
 Sanatatea ocupationala
Ierarhia mijloacelor de control (leziuni cu ace)

 Eliminarea sau substituirea obiectelor ascutite

(eliminarea injectiilor evitabile, sisteme iv fara
ace,)
• Design instrumentar (seringi fara ac, recipiente
pentru instrumentar taietor-ascutit)
 Administrative (polici si programe de training)
 Practici sigure la locul de munca (Precautii
Standard, ne recapusonarea, existenta &
plasamentul & indepartarea containerelor
pentru instrumentar ascutit)
 Echipamente personale (manusi, masti, sorturi,
etc)
Vezi
www.who.int/hiv/pub/prev_care/healthservices/en/index.
html
Annex 4
Control prin noi tehnologii
• Sharps with Engineered Sharps Injury
Protection (SESIP)

• instrument fara ac
sau cu ac in siguranta
printr-o modalitate
Self-sheathing syringe
care reduce efectiv Seringa cu auto
riscul expunerii acoperire
 Alte exemple
In use

After use
Seriga cu ac retractabil
Lanceta retractabila

Seringa cu scut pentru Seringa cu ac bont de auto

ac inchidere a lumenului
 Syringe with Retractable Needle
Dupa ce a fost folosita seringa, se
continua apasarea pe piston ceea ce duce
la retragerea acului in seringa.
 Self Re-Sheathing Needles
Initial, “manseta" este dispusa peste seringa cu acul
expus pentru utilizare. Dupa utilizare manseta
avanseaza peste ac; seringi de recoltare.
 "Add on" Safety Feature
Scuturi atasate seringilor activate dupa recoltare;
seringi pentru recoltare venoasa si arteriala.
 Blunting Needle
Dupa utilizare o canula este activata care impinge acul
bont prin lumenul acului utilizat si depaseste varful
ascutit. Varful bont se activeaza la scoaterea acului din
vasul de sange. Seringi hipodermice si holdere pentru
recoltare venoasa.
 Re-Sheathing Disposable Scalpels 
Bisturie de unica utilizare cu scut avansat
mecanic dupa utilizare.
 Blunting Winged Steel Needles
Dupa plasare o a treia aripioara este rotita in
pozitie plata cu activarea acului bont inainte ca
acul sa fie scos din vas.
 Control prin noi tehnologii
 Sistem perfuzabil fara ace
= sistem care nu
utilizeaza ace
• Recoltare
• Administrare de
medicamente/fluide
• Orice alta procedura cu
expunere la sange
PROFILAXIA PRIMARA A AES
 Precautiile standard
 Considera toti pacientii potential infectati
 Toate fluidele biologice sunt potential
infectante
 Instrumentele folosite sunt contaminate
 Precautiile standard
 Spalarea mainilor
 Echipament protectie
 Atentie manipulare instrumente
taietoare, intepatoare
 Plasarea instrumentelor utilizate in
recipiente adecvate
 Decontaminarea suprafetelor
murdarite cu sange
 Profilaxia secundara / managementul cazului de
AES

1. Intreruperea ingrijirii cu asigurarea

securitatii pacientului
2. Ingrijiri de urgenta
3. Anuntarea prompta a cadrului
medical superior sau responsabilul
pentru CIN
 2. Ingrijiri de urgenta
 Expunere cutanata
 Spalare cu apa si sapun, clatire
 Antiseptic cu timp de contact 5 minute
• Clorigene 1/10
• Compusi iodati -PVP iodat 2,5%
• Alcool 70%
 2. Ingrijiri de urgenta
 Expunere percutana
 Spalare cu apa si sapun, clatire
 Antiseptic timp de contact 5 minute
• Clorigene 1/10
• Compusi iodati 2,5%
• Alcool 70%

NU se accepta favorizarea sangerarii care

poate creste difuziunea inoculului viral
 2. Ingrijiri de urgenta
 Expunere la nivelul mucoaselor
• Spalare abundenta timp de 5 minute cu
ser fiziologic sau apa
 Asistenta post-expunere
Evaluare medicala
 Confidentiala !!!!!!!!!!!!!!!!!!
 Tipul expunerii (i.e. intepatura de ac,
stropire in ochi, etc.)
 Identificarea si testarea pacientului sursa
 Testarea persoanei care a suportat
accidentul
 Profilaxie post-expunere conform
recomandarilor
 Consiliere
 Evaluarea bolii asociate accidentului (daca
apare)
 Nu este necesara schimbarea locului de
munca pana la infirmarea/confirmarea IN
 Modificarea deciziilor personale
 Istoric profilaxia postexpunere la
HIV
 ZDV aprobata FDA pentru tratamentul HIV, 1987
 CDC publica primele PPE in 1990,
recomandari ???
 1995 studiu caz-martor care arata 79% reducere
a riscului sub profilaxie cu ZDV
 Ghid de profilaxie 1996
 Recomandari de combinatii de antiretrovirale
pentru expuneri la risc inalt 2001, 2005, 2006
 HCWs with documented and possible occupationally acquired
AIDS/HIV infection, by occupation, as of December 2002.

Occupation Documented Possible

Nurse 24 35
Laboratory worker, clinical 16 17
Physician, nonsurgical 6 12
Laboratory technician, nonclinical 3 -
Housekeeper/maintenance worker 2 13
Technician, surgical 2 2
Embalmer/morgue technician 1 2
Health aide/attendant 1 15
Respiratory therapist 1 2
Technician, dialysis 1 3
Dental worker, including dentist - 6
Emergency medical technician/paramedic - 12
Physician, surgical - 6
Other technician/therapist - 9
Other healthcare occupation - 5
Total 57 139
 Factori de risc pentru transmiterea HIV
Tipul de AES
expunere percutana > permucoasa
 Factori legati de Expunere cutanata>cutaneo-
mucoasa
tipul de AES
• T exp lung>scurt
• Accident cutaneo- • Prezenta de leziuni>absente
mucos

• Leziune profunda>leziune
• Accident percutan superficiala
• Ac “gol”> plin
• Dispozitiv intravascular>sc.
sau im.
• Prezenta sangelui
vizibil>absent
• Ac de calibru mare>mic
• Absenta manusilor>cu manusi
 Factori legati de sursa
Stadiul SIDA>stadii precoce HIV
1 μl sange contine
 Limfocite CD4
peste sau sub
 103 HIV/ml- 1 virus
200 /mm3  104 HIV/ml- 10 virusuri
 Incarcatura virala  105 HIV/ml- 100 virusuri
mare> nedecelabila
sau mica
4. Investigarea persoanei asistate si a personalului
medical pentru HIV cu adoptarea unei atitudini
corespunzatoare
 Daca pacientul sursa este cunoscut HIV pozitiv se
va obtine cat mai repede chimioprofilaxia de la
esalonul prescriptor
 Riscul cel mai inalt este pentru stadiul SIDA cu incarcatura
virala mare, CD4 <200/mm3 sau la debutul infectiei
 Daca statutul pacientului nu este cunoscut se face
test HIV rapid in primele 2 ore de la accident (cu
acceptul pacientului)- atitudinea ulterioara
depinde de rezultatul testului
 Daca testul nu se poate efectua se evalueaza
riscul si dependent de acesta se adopta o
atitudine
 Persoana accidentata este testata pentru
prezenta anticorpilor cu repetare la 3 si 6 luni.
 Natura lichidului biologic
• Sange sau fluide biologice cu continut
de sange
• HIV nu se transmite prin saliva, lacrimi,
transpiratie, perspiratie, secretii nazale
 Chimioprofilaxia HIV
 Evaluarea statusului serologic al pacientului sursa
(test rapid+test clasic)
 Daca sursa este HIV pozitiva intereseaza:
• Date clinice, imunologice:
• CD4 < 200/mm3
• SIDA
• Boala avansata
• Stadiul initial al bolii
• Natura lichidului biologic
 Sange sau fluide biologice cu continut de sange
 Secretii genitale, lichid pericardic, peritoneal, pleural, lichid
amniotic, lichid sinovial lapte matern (nu a fost
documentata nici o transmitere desi virusul a fost izolat din
aceste fluide)
 HIV nu se transmite prin saliva, lacrimi, transpiratie,
perspiratie, secretii nazale- nu sunt considerate cu risc
 Criterii de severitate a ranii
 Expunere cu risc crescut
 Intepaturi profunde cu dispozitive iv, arteriale, im. sau in
laboratoare
 Chimioprofilaxia este recomandata
 Expunere cu risc intermediar
 Taieri prin manusa, intepaturi superficiale
 Chimioprofilaxia depinde de bilantul persoanei sursa
 CP se recomanda daca sursa are incarcatura virala
mare sau are infectii oportuniste
 Se apreciaza necesitatea CP daca sursa este HIV
infectata dar asimptomatica sau cu incarcatura
virala mica
 Expunere cu risc scazut
 Eroziuni simple cu ac plin sau cu calibru mic sau contact
cutaneo-mucos
 CP dependent de statusul sursei si de aspecte psihologice
 Intervalul accident consultatie
 cat mai repede (sub 2 ore)
 Max. 48 ore
 Factori de risc pentru infectia cu HIV (post
expunere) personal medical

Factor de risc OR*

Intepatura profunda 15.0

Sange vizibil pe ac 6.2

Pacient sursa- AIDS 5.6
Ac de recoltare/adm. iv, arterial 4.3
PPE cu Zidovudin (AZT) 0.2

*toti factorii de risc semnificativi (P < 0.01)

DHS/Occupational /PP
sursa: NEJM 1997;337:1485-90.
 Determinarea codului de expunere CE
Tip de expunere cu
risc de infectie

Integritatea pielii Expunere

Piele intacta
afectata transcutanata

Volum Nu PPE SEVERITATE

Severitate SEVERITATE
Mic Moderat
scazuta mare
Picaturi
Cateva multiple
ac chirurgical ac cu lumen,
sau zgarietura
picaturi sange vizibil

CE1 CE2 CE2 CE3

 Statusul sursei
HIV HIV pozitiv Status Sursa
negativ necunoscut necunoscuta

Nu
Nivel Nivel
necesita
redus de crescut
PPE
expunere de
expunere

CS-H1 CS-H2 CS-HN

Aprecierea oportunitatii PPE dupa expunere
accidentala la sange
 CE 1 si CS H1  PPE nu este absolut
necesara

 CE 1 si CS H2  Expunere neglijabila, PPE

dependent de incarcatura
virala

PPE cu schema de baza

CE 2 si CS H1



 CE 2 si CS H2  PPE schema extinsa

 PPE schema extinsa

 CE 3 si CSH 1 sau 2

 Necunoscut  Schema de baza daca CE

este 2 sau 3
 CP aplicata in Romania din 2004
 Schema de baza -2 antiretrovirale
• 4 saptamani
• ZDV 600 mg/zi in doua prize
• 3TC (lamivudina) 300 mg/zi in doua prize
 Schema extinsa – 3-4 antiretrovirale
• 4 saptamani
• ZDV 600 mg/zi in doua prize
• 3TC (lamivudina) 300 mg/zi in doua prize
• Indinavir IDV cate 800 mg la 8 ore sau
• Nelfinavir (NEL) cate 750 mg la 8 ore
 Profilaxie post expunere EACS European
AIDS Clinical Society-2007
 Schema de baza
• 4 saptamani
• ZDV 600 mg/zi in doua prize
• 3TC (lamivudina) 300 mg/zi in doua prize sau
tenofovir si entricitabina
 Schema extinsa
• 4 saptamani
• ZDV 600 mg/zi in doua prize
• 3TC (lamivudina) 300 mg/zi in doua prize sau
tenofovir si entricitabina si
• Lopinavir sau saquinavir
 Post-Exposure HIV Prophylaxis (PEP) – CDC

 PPE poate reduce riscul infectiei cu HIV cu pana la

81% (CDC, 2001)
 Recomandari:
 4 saptamani,
 2 antiretrovirale (e.g. ZDV/3TC sau EFV (efavirenz)/FTC
(emtricitabina) sau
 3 antiretrovirale (se adauga e.g. LPV/r) pentru expuneri cu risc
inalt exposures, e.g. volum mare de sange, intepatura
profunda, sursa necunoscuta, infectat cu HIV cu virus rezistent
la antiretrovirale.
 Recomandari actualizate
 Management of Occupational Exposures to HBV, HCV, and HIV
and Recommendations for Postexposure Prophylaxis, September
26, 2005 / 54(RR-9);1-17.
http://aidsinfo.nih.gov/guidelines/default_db2.asp?id=67

 Profilaxia secundara a infectiei cu
VHB
 Sursa VHB pozitiva
 Persoana accidentata
 Vaccinata VHB - titrarea Ac HBS >10mUI/ml
nu necesita revaccinare VHB
 Nevaccinata, vaccinata incomplet sau nu se
poate determina titrul Ac HBs – Ig specifice
si o doza de vaccin VHB.
• Se masoara ulterior titrul de Ac si daca este
protector se intrerupe vaccinarea.
• Se continua cu schema accelerata (0, 1, 2, 12
luni) daca titrul este neprotector
Profilaxia secundara a infectiei cu
VHB
 Sursa VHB negativa
 Persoana accidentata
• Nevaccinat- Vaccinarea VHB dupa
schema obisnuita (0, 1, 6 luni)
• Vaccinat VHB – titrarea Ac HBs
 Profilaxia infectiei cu VHC

 Investigarea statusului VHC pentru

sursa
 Investigarea statusului VHC pentru
persoana accidentata
 Sursa este Ac VHC negativa
• Riscul infectiei este foarte scazut
• Daca sursa este imunosupresata este
necesara detectia ARN VHC prin RT pcr
 Sursa este Ac VHC pozitiva sau ARN
VHC pozitiva
• Monitorizare si preluarea in
supraveghere a cazului daca se impune