Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
2Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
De'ale crizei

De'ale crizei

Ratings: (0)|Views: 42|Likes:

More info:

Published by: Dragomir Laurentiu Marius on Aug 13, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/26/2010

pdf

text

original

 
Lustragiul si… criza financiara
A fost odata ca niciodata un biet lustragiu care isi castiga existenta… da, atighicit!… lustruind pantofii domnilor care intrau si ieseau dintr-o cladire impozanta dincentru. Niciodata nu stiuse exact ce cladire este aceea in fata careia lucra de ani de zile, poate ere o banca, poate era o bursa, poate vreun minister important - insa domnii bineimbracati care intrau acolo opreau adeseori la el pentru a-si lustrui pantofii.Lustragiul nostru era priceput in ceea ce facea, folosea numai crema de pantofi decea mai buna calitate si era vesel si optimist. Intr-un cuvant era multumit cu munca lui,iar clientii lui la fel asteptandu-si rabdatori randul la lustruit.Intr-o zi insa s-a oprit la el un client nou, mai deosebit de ceilalti, care l-a intrebat prietenos:- Ce faci aici? Ce-i cu tine asa de vesel? Nu ti-a spus nimeni de criza financiara?Ce-i drept nu-i spusese nimeni, nici unul dintre domnii aceia bine imbracati careintrau in banca sau ce-o fi fost acolo, probabil toti la curent cu criza!- Poate nu le pasa de tine sau poate n-au avut suflet sa iti spuna, insa crizafinanciara e pe drum si ne va afecta absolut pe toti, nu va scapa nimeni, nici macar tu, un biet lustragiu! Asa ca daca ai un dram de minte iti iei masuri din timp, ca sa nu fi luat penepregatite. Aceasta e meseria mea, sunt expert, stiu ce vorbesc!Dupa plecarea domnului binevoitor lustragiul nostru ramase pe ganduri. Poate caintradevar nici unul dintre clientii lui nu il considerase demn sa il puna la curent cu crizafinanciara. Noroc cu domnul cel prietenos care ii voia binele…Asa ca lustragiul a inceput sa ia masuri incat sa nu fie luat pe nepregatite de crizafinanciara. Pentru început folosea mai putina crema de pantofi si mai de proasta calitate.Apoi a inceput sa aloce mai putin timp fiecarui client, dupa cum se spune… “Time ismoney!” A inceput sa socializeze mai putin cu acestia - criza e criza, nu mai e timp desmalltalk!Preocupat de criza financiara devenise ingandurat, tacut si isi facea treaba demantuiala. Asa ca incetul cu incetul clientii cei mai fideli, carora le placeau veselia sicalitatea muncii lustragiului, au inceput sa se rareasca.Iar lustragiul nostru cu fiecare client pierdut era multumit intr-un fel ciudat cadomnul cel binevoitor a avut dreptate.“Ce m-as fi facut daca expertul nu m-ar fi prevenit la timp? Acum as fi fost probabil luat pe nepregatite de criza financiara…”
Morala? O trageti… pardon, o
traiti 
singuri!
Criza financiara pe intelesul tuturor
Ion are o crasma. Pentru a-si spori vanzarile, el decide sa le ofere clientilor (majoritatea - betivani neispraviti) bautura pe datorie. Isi noteaza cu grija datoria fiecaruiclient, tinand astfel un bilant al creditelor acordate.Pe masura ce se raspandeste vorba ca Ion te serveste acum in schimbul promisiunii de a plati in viitor, numarul clientilor creste, iar vanzarile de bauturaasisderea. Pe faza, Ion profita de ocazie si scumpeste tuica si berea. Un consilier bancar 
 
abil isi da seama ca afacerea lui Ion este de viitor si ii acorda acestui un credit pentrudezvoltarea carciumii.Creditul este garantat cu creantele acumulate de Ion - promisiunile de plata ale betivanilor care ii trec pragulSuperiorii consilierului bancar - baieti destepti, cu indelungata expertiza inmobilizarea resurselor financiare - refinanteaza creditul acordat lui Ion prin emisiunea atrei tipuri de obligatiuni, garantate desigur cu datoriile alcoolicilor: BEAUBOND,BEATBOND si VOMITBOND.Aceste titluri financiare sunt cumparate si tranzactionate apoi pe piatainternationala. Multi investitori nu inteleg ce inseamna aceste obligatiuni si cu ce suntgarantate. Cu toate acestea, cererea pentru ele creste, alimentata de cresterea continua acotatiilor.Intr-o buna zi, cu toate ca preturile continua sa urce, managerul de risc al unei banci (concediat ulterior, fiindu-i reprosata atitudinea pesimista) decide ca este timpul saceara plata datoriilor acumulate de betivii care frecventeaza crasma lui Ion.Insa datornicii nu au cum sa plateasca.Ion nu isi poate rambursa creditul contractat de la banca si intra in faliment.Obligatiunile BEAUBOND si BEATBOND isi pierd 95% din valoarea.VOMITBOND sta ceva mai bine, valoarea ei stabilizandu-se dupa o prabusire de 80%.Furnizorii carciumii lui Ion intampina serioase dificultati financiare, dupa ceclientul lor a inchis portile si dupa ce obligatiunile in care investisera masiv si-au pierdutvaloarea. Furnizorul de tuica este preluat de o firma concurenta, iar fabrica de bere intrain faliment.Banca este salvata de la faliment de catre guvern, in urma unor consultaridramatice intre partidele politice. Fondurile necesare acoperirii pierderilor sunt obtinute prin impozitele platite de persoanele care nu consuma alcool.
Etapele SPIRALEI INFERNALE
Paul Lafargue scria despre criza inca de acum 128 de ani, in cartea sa Ledroit a la paresse (Dreptul la lene). Este o carte scrisa in 1880 si e mai actuala caoricand! Etapele SPIRALEI INFERNALE sunt pe scurt urmatoarele:1.Muncim tot mai multe ore si producem tot mai mult ca sa castigam tot maimult
asa ni se cere “ideologicde catre societatea capitalista ca doar mariiindustriasi/ patroni au nevoie de oameni “motivati” care sa le produca mai mult, sa seimbogateasca ei mai mult; lenea nu e buna, din punctul lor de vedere, caci astfel numuncim pentru ei si nu ne inregimentam sa le fie lor bine…
2. Produsele, la un moment dat, nu se mai vand, caci sunt prea multe, piata esaturata, iar oamenii nu mai au bani
salariile oferite de industriasi/patroni nu suntsuficiente pentru a face fata tentatiei generate de produse; intervine publicitatea care neconvinge sa cumparam.
3. Suntem tentati de publicitate, vrem sa cumparam - muncim mai mult, sacastigam mai mult, sa ne permitem
. Multi ne lasam tentati si facem si credite.
 
4. La un moment dat sunt atat de multe produse pe piata ca nu mai are cinele cumpere
– dar spirala infernala continua: ca doar continuam sa muncim mai mult, casa ne platim creditele, si… sa consumam mai mult!5. Daca tot sunt dispusi din ce in ce mai multi oameni sa munceasca tot mai mult,de ce sa angajeze patronii 10 oameni in loc de 7, sau chiar 5, ca doar vor munci suficientcei 5 deja angajati, daca sunt bine prinsi in credite si dorinte de consum. Asa aparesomajul!
Astfel, tot mai putini oameni muncesc tot mai mult, calitatea produselor/serviciilor scade,
dar nu conteaza pentru patron caci banii vin si asa. In ceea ce privestesomerii – este treaba lor !
6. Creditele sunt din ce in ce mai numeroase si mai mari
, caci cine intra incercul lor iese greu.
7. La un moment dat piata crapa
: locuri de munca, credite, imobiliarul, totul pica.Ei, noi ne aflam acum in acest al 7-lea moment! E incredibil, dar acelasi autor neexplica faptul ca
daca am munci mai putin fiecare dintre noi, am putea trai toti maibine, somajul ar scadea - iar nivelul de viata al populatiei s-ar imbunatati
. Doar canu ar mai castiga atat de mult patronii…Parca nu e absurd ce spune omul asta. Si o spunea acum 128 de ani!!!
Poveste despre vacante
Dorin Victor Vasile Se spune ca a fost odata ca niciodata un turist foarte multumit de sine insusi si devacanta pe care si-o putea permite intr-o insula indepartata.Si intr-o buna dimineata din acea vacanta pe care si-o putea permite, pentru caremuncise foarte mult, plimbandu-se agale pe plaja a vazut intr-un hamac zdrentarosundeva la umbra un tanar pescar.Barca sa umila era plina de peste. Probabil se trezise noaptea, ca toti pescarii,iesise in larg, avusese noroc si prinsese in plasa lui mult mai mult peste decat de obicei.Iar acum se gandea cum sa isi petreaca cat mai placut ziua pe care o avea inainte.Turistul revoltat de indolenta pescarului il admonesta:"De ce nu mergi sa pescuiesti in loc sa lenevesti aici in hamac?""Pai tocmai m-am intors de la pescuit. Nu vezi barca plina? Am avut o zi buna siam prins mai mult peste decat aveam nevoie." raspunse lenes pescarul."Atunci du-te si pescuieste din nou. Este inca devreme, ai mai putea pescui cel putin o data.""Si de ce ar trebui sa fac asta?" intreba curios pescarul"Cum de ce? Ca sa ai mai mult peste""Si ce sa fac cu mai mult peste? Deja am mai mult decat as avea nevoie.""Cum de ce? Ca sa il vinzi, sa ai mai multi bani.""Si ce sa fac cu mai multi bani?" intreba in continuare plictisit pescarulTuristul nostru incepea sa fie agasat de intrebarile "de ce" ale pescarului"Cum ce sa faci cu banii? Ai putea sa ii investesti. Ai putea sa cumperi mai multe barci, sa angajezi oameni care sa munceasca pentru tine. Iar in final daca ai munci foartemult poate ca ai reusi chiar sa iti deschizi o fabrica de conserve de peste.""Si de ce ar trebui sa fac asta?" intreba pescarul

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->