Professional Documents
Culture Documents
CONSTRUCŢIILOR METALICE
Ionel Mircea CRISTUŢIU, Nicolae MUNTEAN
Departamentul de Construcţii Metalice şi Mecanica Construcţiilor
Universitatea POLITEHNICA din Timişoara
Rezumat
O defectiune cât de mică în procesul de realizare a unei lucrări de construcţii-montaj, se poate
transforma cu timpul într-o neregulă de mare amploare, uneori producând chiar accidente.
Însăşi remedierea acestei nereguli devine astfel mai grea şi mai costisitoare. De aceea,
problema prevenirii greşelilor, degradărilor, accidentelor devine foarte importantă. Această
problemă este indisolubil legată de cea a calităţii şi siguranţei construcţiilor. Prevenirea
deficientelor trebuie făcută prin cunoaşterea şi respectarea cu stricteţe a tuturor regulilor
constructive prevăzute în prescripţiile tehnice.
Lucrarea prezintă o scurtă trecere în revista a tipurilor de deviaţii care ar putea apărea în
construcţiile metalice, limitările la care sunt supuse acestea de către normativele în vigoare,
modul în care este ţinut cont de imperfecţiuni în analiza elastică şi un studiu de caz pe o
construcţie de tipul P+2E.
Cuvinte cheie
Structură metalică; toleranţe; imperfecţiuni; imperfecţiune globală; imperfecţiune locală.
1. Introducere
87
In Romania exista o seama intreaga de STAS-uri si Normative care stabilesc tolerantele si
normele de calitate in executia si montajul constructiilor metalice. Dintre acestea doar cateva
sunt enumerate in randurile de mai jos:
„STAS 767/0-88: Constructii civile, industriale si agricole. Constructii din otel. Conditii
generale de calitate.
STAS 500/1-89: Oteluri de uz general pentru constructii. Conditii generale tehnice de calitate.
C150-99: Normativ privind calitatea imbinarilor sudate din otel ale constructiilor civile,
industriale si agricole.
In Europa amintim “EN1090-1: Executia structurilor metalice. Partea I-a: Norme generale si
norme pentru cladiri.”
In Normele de calcul, atat cele europene cat si cele romanesti, se opreaza cu imperfectiuni
echivalente.
h ≤ 20m; ∆ = ± 10 mm
20 m < h < 100m:
Inaltimea totala a stalpului măsurată in
∆ = ± 0.25(h+20) mm
raport cu baza sa
h≥100m:
∆ = ±0.1(h+200)mm
88
L≥30m; ∆ = ± 20 mm
30m<h<250m;
Distanta interax dintre stalpii marginali ∆ = ± 25(L+50) mm
in raport cu baza lor L≥250m
∆ = ± 0.1(h+500)mm
L în metri
∆ = ± 10 mm
Distanta dintre doi stalpi consecutivi
∆ = ± 3 mm
Abateri ale înăltimii secţiunii:
∆ = ± 5 mm
h ≤ 900mm
∆ = + 8 mm
900 < h ≤1800 mm
∆ = - 5 mm
h > 1800
89
∆ = ± 5 mm
Abaterea ∆ a inimii faţă de tălpi
⎡ L / 1000⎤
Rectiliniaritatea la cele două axe ∆= ⎢3mm ⎥
⎣ ⎦
In cazul aplicarii unei analize elastice globale, efectele de ordinul II produse de deplasarea
laterala vor fi introduse, fie direct prin efectuarea unei analize de ordinul II, fie indirect prin
intermediul uneia dintre urmatoarele variante:
- o analiza elastica de orinul I, cu amplificarea ulterioara a momentelor incovoietoare, ca
efect al deplasarii laterale.
91
- o analiza elastica de ordinul I, cu amplificarea ulterioara a lungimilor de flambaj, ca efect
al deplasarilor laterale.
In cazul in care va fi utilizata metoda momentelor incovoietoare amplificate, lungimile de
flambaj in planul cadrului la barele comprimate se vor lua ca pentru un cadru cu noduri fixe.
Efectele datorate deplasarilor initiale ale unui nod si sagetiilor initiale, pot fi inlocuite de
un sistem de forte orizontale echivalente, introduse pentru fiecare tip de stalp in parte (vezi fig de
mai jos.)
92
Aceste deplasari initiale trebuiesc aplicate, pe rand, in toate directiile orizontale. Toate
deplasarile initiale trebuiesc aplicate intr-o singura directie.
In cadrele multietajate, fortele echivalente trebuiesc aplicate pe fiecare etaj in parte.
Trebuie tinut cont de efectul deformatiilor doar in cazul in care acestea amplifica eforturile
interne si modifica considerabil comportamentul structurii.
Analiza de ordinul I poate fi utilizata in cazul deformatiilor, daca cresterile eforturilor
interne si comportamentul structurii pot fi neglijate. Aceasta conditie este indeplinita in cazul in
care :
F
α cr = cr ≥ 10 pentru analiza elastica
FEd
F
α cr = cr ≥ 15 pentru analiza plastica
FEd
unde α cr este factorul de amplificare a incarcarilor de calcul, incarcari la care structura cedeaza
prin instabilitate elastica.
FEd – incarcarile de calcul;
Fcr – forta critica elastica de flambaj corespunzatoare instabilitatii globale, determinata
tinandu-se cont de rigiditatea elastica initiala a structurii.
3. Studiu de caz
93
Aceste abateri de la verticalitate au fost introduse in analiza pentru a se verifica starea de
solicitare reala din structura. In urma verificarilor sa constatat o crestere semnificativa a
eforturilor unitare in elementele fata de valorile initiale:
• Stalp (parter) : + 17%
• Stalp (etaj I) : + 40%
• Stalp (etaj III) : + 50%.
Aceste cresteri nu au condus la depasirea rezistentelor de calcul admise pentru niciunul din
trosoanele stalpului insa deplasarile cumulate au depasit limitele maxime admise.
94
Fig. 3.3 Axonometria cadrului in care a fost necesara interventia asupra
riglei de la etajul I
Fig 3.4 Valorile deplasarilor initiale Fig. 3.5 Valorile deplasarilor finale
4. Concluzii
95
Masuratorile topometrice la fata locui au scos in evidenta valori ale deplasarilor pe
orizontala, care depasesc valorile maxime admise. Acest lucru a impus realizarea unui studiu
suplimentar care sa tina cont de efectul acestor deplasari.
In urma studiului efectuat s-a ajuns la concluzia, ca desi eforturile obtinute in urma
introduceri abaterilor inregistrate prin masurari topometrice au crescut semnificativ, eforturile
unitare in structura analizata au fost in limita celor admisibile.
Bibliografie
1. ENV 1993-1-1 Eurocode 3: Design of steel structures Part.1.1: General Rules and rules
for buildings, 1992.
2. D. Dubina, J. Rondal & I. Vayas: Calculul Structurilor Metalice – Eurocode 3 – Worked
Examples; CME TEMPUS 01198.
3. FD ENV 1090-1: Execution des structures en acier – normalisation francaise.
4. Ion Stratescu: Breviar de defecte in constructii, Editura Tehnica Bucuresti, 1990.
96