Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more ➡
Download
Standard view
Full view
of .
Add note
Save to My Library
Sync to mobile
Look up keyword
Like this
83Activity
×
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
William Shakespeare - RICHARD AL III-lea

William Shakespeare - RICHARD AL III-lea

Ratings:

5.0

(2)
|Views: 16,426|Likes:
Published by andra_mine

More info:

Published by: andra_mine on Jun 25, 2008
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, DOC, TXT or read online from Scribd
See More
See less

10/31/2013

pdf

text

original

 
RICHARD AL III-LEA
Traducere de DAN DUŢESCU 
PERSOANELE:
REGELE EDWARD AL
IV-LEA
EDWARD, prinţ de.fiii regeluifraţii regeluiWales; mai tîrziu regele
Edward
al V-leaRICHARD, duce deYork GEORGE, duce de
(31a-
rence
RICHARD, duce deGloucester; mai tîrziuregele Richard al Ill-leaUn tînăr fiu al
lui
ClarenoeHENRIC, conte de Richmond;mai tîrziu regele Henric al Vll-leaCARDINALUL'
BOURCHIER,
arhiepiscop de Canterbury
THOMAS
ROTHERHAM, arhiepiscop de York JOHN
MORTON,
episcop de
Ely
DUCELE DE BUCKINGHAM DUCELE DE NORFOLK CONTELE DE SURREY, fiul său CONTELE
RIVERS,
fratele reginei Elizabeth, soţia regelui EdwardMARCHIZUL DE DORSET şi LORDUL GREY, fiii reginei ElizabethCONTELE DE OXFORD LORDUL
HASTINGS
LORDUL STANLEY, numit şi CONTELE DE DERBY LORDULLOVEL SIR THOMAS
VAUGHAN
S1R 
RICHARD
RATCLIFFSIR 
WILLIAM
CATESBY SIR JAMES TYRREL SIR JAMES BLUNT
SIR WALTER HERBERT
SIR ROBERT BRAKENBURY,locotenentul TurnuluiSIR WILLIAM BRANDONCHRISTOPHER URSWICK, preotAlt preotLordul primar al LondreiŞeriful de
Wiltshire
TRESSEL şi BERKELEY, aghio-tanţi pe lîngă lady AurieREGINA ELIZABETH, soţia regelui Edward al
IV-lea
MARGARET, văduva regelui Henric al Vl-lea DUCESA DEYORK, mama regelui Edward al IV-lea, a lui Clarence şi a lui Gloucester LADY ANNE, văduva lui Edward-prinţ deWales, fiul regelui Henric al Vl-lea; mai tîrziu măritată cu ducele de Gloucester LADY MARGARET
PLANTAI
GENET, tînăra fiică a lui ClarenceLorzi şi alţi curteni; doi gentilomi, un scutier, un grefier, cetăţeni, ucigaşi, crainici, spectrels celor ucişi de Richard al 11l-lea,soldaţi etc.Acţiunea se petrece în Anglia.
ACTUL
SCENA 1
 Londra. O stradă. Intră Gloucester 
1
.
GLOUCESTER:
 
Azi iarna vrajbei noastre s-a schimbat,Prin soarele lui York 
2
, în toi de vară; Iar norii toţi, ce casa ne-o striveau, Sînt îngropaţi în sînu-adînc almării. Purtăm pe frunţi cununi de biruinţă; Din ciunte arme am făcut trofeu;
Din
aspre trîmbiţi, veseletaifasuri; Din marş războinic, paşi suavi de danţ. Brăzdatul Marte chipul
şi-l
descnmtă, Şi-acum, în locsă sperie vrăjmaşii încălecat pe cai împlătoşaţi, El dănţuie-n iatacuri de domniţe La mîngîiosul cîntecal lăutei. Dar eu, ce nu-s
strujit
 pentru hîrjoane Şi nici să mă răsfăţ în dulci oglinzi,
3
Eu, crunt ciuntit,ce nu pot să mă-nfoi Pe lîng-o nimfă legănată-n şolduri; Eu, cel necumpănit deopotrivă, Prădat la trupde firea necinstită, Ne-ntreg şi scîlciat, prea timpuriu Zvîrlit în lumea ce respiră, şi-încă Aşa pocit,scălîmb, că pîn' şi clinii Mă latră cînd păşesc şontic. po drumj Da, eu, în piuitul slab al păcii, Nu jinduisă-mi petrec răgazul altfel Decît privindu-mi umbra lungă-n soare Şi cugetînd la strîmbăciunea mea.Deci, cum nu pot să fiu nici curtezan, Nici să mă-mbii la galeşe taifasuri,
476
477
Mi-am pus
 în gînd
să fiu un ticălos,
Urînd
huzurul zilelor de azi. Urzeli am. înnodat, prepusuri.grele., Prin bete
 
.profeţii, scorneU şi vise, Pe
rege "şi
 pe
Clirence, fraţifmsi,
La ură sări asmut,^mistuitoare. Şi dacă Edwardriga-i bun şi drept Cît eu subţire, cutră,-ntortocheat, Chiar astăzi Clarence intră sub zăbrea De răul profeţiei cumcă «G»
4
Lui Edward \iăstarii-i va stîrpi. Intraţi în suflet, gînduri: vine Clarence.
(Intră Clarence, între străji, şi Brakenbury.)
Zi bună, frate;ce-i cu-aceste străji în juru-alteţei tale?CLARENCE:
 
Suveranul,Dorind să mă ferească de primejdii, Mi-a dat acest alai s-ajung la Turn.
5
GLOUCESTER:
 
De ce?CLARENCE:
 
De-aceea că mă cheamă George.GLOUCESTER:
 
Dar, vai de mine, nu e vina ta;Pe naşi se cuvenea să-i fi închis. A, eu soeot că riga plănuieşte Să te boteze-a doua oară-n Turn.
6
Dar ce se-ntîmplă, Clarence? Pot să ştiu?CLARENCE:
 
Da, Kichard, cînd voi şti şi eu; căci nu ştiu,Te încredinţez; dar riga, pe cît aflu, La vise şi preziceri ia aminte Şi smulge slova «G» din alfabet, Zicînd cum căun mag i-a spus că «G» Pe-ai săi urmaşi îi va dezmoşteni; Şi cum, pe nume George, încep cu «G», El crede-ngîndul său că eu aş fi. Asemenea năzbîtii şi alte-asomeni împinsu-l-au pe rege să mă-nchidă.GLOUCESTER:
 
Aşa-i cînd pe bărbat fomeia-l mînă: Nu regele te ferecă î/t Turn, Ci lady Grey,
7
nevasta lui. Da, Clarence, Spre-atît de aspre fapte
ea-l 
îndeamnă. Aunu tot ea şi preacinstitul domn, Antony Woodville,
8
frate-său, l-au pus
478
CLARENCE:
GLOUCESTER:BRAKENBURY:GLOUCESTER:BRAKENBURYGLOUCESTER:BRAKENBURY:GLOUCESTER:BRAKENBURY:CLARENCE: GLOUCESTER:
Sub lacăt pe lord Hastings, tot în Turn,De unde adineaorea fu scos? Ni-i viaţa-n cumpeni, Cîarence, viaţa-ncumpeni.Pe cer! Ferit nu-i nimeni, fără doar De rudele reginei şi-acei crainici Ce treapădă prin noapte între rege Şidoamna Shore
9
. Nu ştii
cum
lordulHastingsS-a milogit de ea să-l slobozească? Cerşind umil acestei zeităţi, Ieşi din temniţi lordul şambelan. Şi eu îţi spun:socot că alt chip nu-i, De vrem bunăvoinţă de la rege, Decît, slugi ei, să-i îmbrăcăm livreaua. Ea şi răscoaptavăduvă pizmaşe, De cînd lo-a uns domniţe-al nostru frate, Sînt cutre mari şi tari aci-n regat. Iertaţi, alteţe:maiestatea-sa Mi-a dat porunci temute cum ca
nimeni
Să. nu vorbească între patru ochi, De orice treaptă-ar fi,cu-al vostru frate. Aşa! De vrei, cinstite Brakenbury, Te poţi împărtăşi din tot ce spunem. Trădare nu urzim;ziceam de crai Că-i fără de prihană şi-nţelept; Că nobila-i regină e frumoasă, De vîrstă coaptă, şi geloasă nu-i; Căare doamna Shore gingaş picior, Cireaşă gura, ochi sprinţari, grai dulce; Că rudele reginei se-ndomnese. Ei, cezici, sir? Au poţi tăgădui? Cu-acestea n-am de-a face eu, milord. De-a face n-ai cu doamna Shore! Ascultă! Celce-ar avea, afar' de unul singur, E bine să lucreze pe ascuns. Acela unul cine e, milord? Bărbatul ei, tîlhare.  pîrăşti? Iertare cer, şi mult vă rog, alteţă, Cu-naltul duce vorba s-o curmaţi. Ştim ce poruncă ai şi ne supunem.Sîntem reginei şerbi: deci, ne supunem. Cu bine, frate; eu mă duc la rege;
479
Şi orice slujbă ai dori să-ţi fac — Să-i spun şi soră văduvei lui' Edward
10
— îndepiini-voi, numai să te scap.Surghiunu-acesta, pînă una-alta,
 
\Mă doare-atît cît nici nu bănui tu.CLARENCE:
 
Ştiu, nu-i plăcut nici unuia din noi.GLOUCESTER:
 
Ei, lasă, nu vei sta închis prea mult;Te scot eu. Dacă nu, voi zace-n locu-ţi. Acum, răbdare.CLARENCE:
 
Trebuie; cu bine.
(Clarence, Brakenbury şi slrăjile ies.)
GLOUCESTER:
 
Pe cale fără-ntoarcere te du, Naive Clarence! Şi de drag ce-mi eşti, în cer mîna-voi duhul tău curînd, I)e-Î va primi din mîna noastră cerul.Dar cine-i? Hastings, proaspăt slobozit!
(Intră Rastings.)
HASTINGS:
 
Doresc zi bună nobilului lord!
 
GLOUCESTER:
 
Asemeni pentru lordul şambelan!Binevenit eşti zărilor. Ce felA îndurat domnia-ta poprcaia? HASTINGS:
 
Ca orice prins, alteţă: cu răbdare.Dar voi trăi, milord', să-i răsplătesc / Pe toţi acei ce mi-au prilejuit-o.GLOUCESTER:
 
/ Desigur, negreşit; la fel şi Clarence;, Duşmanii voştrijsînt şi-ai lui; la felL-au bîntuit pe el ca şi pe voi. HASTINGS:
 
E trist să vezi o pajură-ntre gratii,Cît găi şi ulii pradă-n voia lor. GLOUCESTER:
 
Ce vesti prin tîrg?HASTINGS:
 
 Nu-s veşti mai reie-n tîrg decît pe-aici;E lingav riga, slab şi. abătut,Iar doctorii-s cu inima sărită. GLOUCESTER:
 
Pe sfîntul Pavel, proasto, proaste veşti.Prea multă vreme s-a hrănit greşit,Prea mult şi-a istovit regescul trup.E foarte dureros cînd te gîndcşti.Şi zace-n pat. ? HASTINGS:
 
Da, zace.GLOUCESTER:
 
Plecaţi 'nainte; eu vă voi urma.
(Hastings iese.)
 Nu va trăi, zic eu; dar nici să moară Cît nu-l urnesc do zor pe Georgo spre cer. Mă duc să-i zgîndăr ura pentruClarenco Cu-nvîrtoşate-n adevăr minciuni: Şi dacă nu dau greş, ci trag în plin, Nu mai trăieşte Clarence înc-o zi.Şi-atunci pe rege ia-l la sînu-ţi, Doamne, Iar lumea las-o tu pe mîna mea. Atunci peţi-voi pe mezina Warwick 
11
,Măcar că soţ şi tată i-am ucis. Nu-i drum mai drept s-o-mbun pe muieruşcă Decît să-i fiu părinte şi bărbat: Şi amsă-i fiu — nu chiar de dragul ei, Cît pentru alt mai adumbrit liman La care-ajung luîndu-mi-o de soaţă. Dar pînăn-am sărit, să nu zic hop: Căci Edward încă-i domn, Clarence c-ntreg: Cînd duşi vor fi, văd eu cu ce m-aleg.
(Iese)
SCENA 2
O altă stradă din Londra. Este adus trupul neînsufleţit al regelui Hcnric al Vl-lcn, purtat într-un sicriu deschis şi străjuit de curteni înarmaţi euhalebarde
;
lady Annc jeleşte în urma alaiului funerar.
ANNE:
Aşterneţi jos povara cea slăvită —■De poate un sicriu cuprinde slava — Cit voi jeli năprasnicul sfîrşitAl vrednicului os de Lancaster.Biet trup de gheaţă-al unui rege sfînt!Scrum vineţiu al casei Lancaster!Leş fără sînge-n vinele-ţi regeşti!Iertat să-mi fie, duhul tău de-l strigS-audă jeluirea bietei Anne,Anne a lui Edward, fiul tău străpunsDe mîna ce-a deschis aceste răni!
480481
Pe vranele prin care-ţi curse viaţa Kcvărs din ochi zadarnicul balsam. Blestem pe mîna ce te-a sfîrtecat, Pesufletul ce fără suflet stinse, Pe sîngele ce sînge a vărsat! Mai grea năprasnă cadă pe mişelul Ce prin omorul tăune-a mişelit, Decît urez la şerpi, paingi,
broscani
Şi tot ce-i tîrîtoare veninoasă! Fecior de va să aibă, stîrpitura,Fătată timpuriu şi ca ne-lumea, Să-nspaime cu-al său chip ciudat şi slut Pe muma ce nădăjduise-n el; Şimoştenească nenorocul lui! Soţie de-o avea cîndva, s-ajungă Prin moartea lui la fel de vitregită Pe cît sînt eu, pierzînd şi soţ şi tată! Acum, spre Chertsey
12
cu povara sfîntă, De la Sînt Pavel
13
luată, s-o-ngropăm; Veţi odihni,de obosiţi, cît eu îi voi jeli lui Henric-rege leşul.
(Purtătorii ridică mortul şi înaintează. Intră Olouccster.)
GLOUCESTER:
 
Staţi, puneţi leşul jos voi cei ce-l duceţi.ANNE:
 
Ce negru vraci îl cheamă pe-acest diavolSă curme împlinirea pioşiei?GLOUCESTER:
 
Mişeilor! Jos leşul! Că de nu,Leş fac din nesupus, pe Sfîntul Pavel!CURTEANUL:
 
Staţi înapoi, milord, să treacă racla.GLOUCESTER:
 
Dulău mojic! stai tu cînd poruncesc:Sus halebarda de la pieptul meu Sau, pe Sînt Pavel, te dobor în colb Şi-n pinteni te strivesc, mişel sfruntat.
(Purtătorii lasă racla jos.)

Activity (83)

You've already reviewed this. Edit your review.
Panica Vadim liked this
1 thousand reads
1 hundred reads
Alexandra Petrus liked this
Urea Mihai liked this
Alina Anuş liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->