Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
1Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
August Strinberg - Domnisoara Julie

August Strinberg - Domnisoara Julie

Ratings: (0)|Views: 8|Likes:
Published by iriciucviorel

More info:

Published by: iriciucviorel on Aug 16, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/25/2012

pdf

text

original

 
 Domni
 ş
oara Julie
 
 DRAM 
 Ă 
NATURALIST 
 Ă 
 
CU O PREFA
ŢĂ 
A AUTORULUI (1888)
 
 Prefa
 ţ 
a autorului
 
Mi s-a p
ă
rut
î
nc
ă
de mult c
ă
teatrul este
 — 
ca de altfel arta
î
n general
 — 
o
 Biblia J>auperum\
o biblieilustrat
ă
pentru cei ce nu
ş
tiu s
ă
citeascaTcuv
î
ntuT scris sau tip
ă
rit, iar autorul dramatic un fel de predicator laic, care prezint
ă
ideile epocii
î
ntr -o form
ă
popular 
ă
, at
î
t de popular 
ă
 
î
nc
î
t clasa mijlocie,vizitatoarea cea mai frecvent
ă
a teatrului, s
ă
poat
ă
 
î
n
ţ
elege, f 
ă
ă
mult
ă
b
ă
taie de
cap,
despre ce estevorba. De aceea teatrul a fost totdeauna o
ş
coal
ă
pentru tineri, pentru b
ă
rba
ţ
ii semidoc
ţ
i
ş
i pentrufemei, care
ş
i-au p
ă
strat
î
nc
ă
cu to
ţ
ii
î
nsu
ş
irea de a',se p
ă
c
ă
li pe ei
î
n
ş
i
ş
i
ş
i de a se l
ă
sa p
ă
c
ă
li
ţ
i, adic
ă
 de a-
ş
i crea o iluzie, de a-
ş
i
î
nsu
ş
i sugestia venit
ă
din partea autorului. De aceea am impresia c
ă
,
î
nvremurile noastre, c
î
nd procesul de g
î
ndire rudimentar, incomplet
ş
i care se desf 
ăş
oar 
ă
 
î
n sferafanteziei pare s
ă
se transforme
î
n mod progresiv
î
n reflexiune,
î
n atitudine de cercetare, de verificare,teatrul, ca
ş
i religia, este pe cale s
ă
fie p
ă
ă
sit, deoarece ar reprezenta o form
ă
 
î
n dispari
ţ
ie, pentru ac
ă
rei savurare ne lipsesc condi
ţ
iile necesare. Un argument care
î
nt
ă
re
ş
te aceast
ă
presupunere este nunumai criza profund
ă
ce a cuprins teatrul
ş
idomne
ş
te acum
î
n
î
ntreaga Europ
ă
, ci
ş
i faptul c
ă
 
î
n acele
ţă
ri de cultur 
ă
,
î
n care s-au n
ă
scut cei mai mari g
î
nditori ai perioadei contemporane,
ş
i anume
î
nAnglia
ş
i Germania, genul dramatic este mort, dup
ă
cum au murit de altfel
ş
i celelalte arte.
 
î
nalte
ţă
ri s-a crezut c
ă
se poate crea un nou gen de dram
ă
turn
î
nd
î
n tiparele vechi un con
ţ
inutadecvat timpurilor mai noi; dar, pe de o parte, ideile noi nu au avut
î
nc
ă
timp s
ă
se r 
ă
sp
î
n-deasc
ă
 
î
n a
ş
am
ă
sur 
ă
 
î
nc
î
t publicul s
ă
poat
ă
 
î
n
ţ
elege despre ce este vorba; pe de alt
ă
parte, luptele dintre partizaniidiferitelor idei au a
ţîţ
at spiritele, astfel
î
nc
î
t nu s-a ajuns la o gustare absolut obiectiv
ă
a operei de art
ă
,fiindc
ă
fiecare poate fi contrazis
î
n convingerile sale cele mai intime; apoi, o majoritate care aplaud
ă
 
1
 
 Biblia s
ă 
racilor 
(
î
n ]b. lat.) de fapt, denumirea uneia din cele mai cunoscute c
ă
ţ
i de educa
ţ
ie moral
ă
din evul mediu,ap
ă
rut
ă
prin secolul al XlH-lea,
î
n Bavaria.
 
. o.
«
.Auuui uomina
ţ
ia at
î
t de f 
ăţ
i
ş
, cum nu este posibil dec
î
t
î
ntr-osal
ă
de teatru;
î
n sf 
î
ş
it,
î
nc
ă
nu s-ag
ă
sit o form
ă
adecvat
ă
pentru noul con
ţ
inut, astfel
î
nc
î
t vinul nou a spart sticlele vechi.
 
î
n drama de fa
ţă
nu am
î
ncercat s
ă
fac ceva cu totul nou
 — 
 c
ă
ci a
ş
a ceva nu e posibil
 — 
 ci doar s
ă
 modernizez forma potrivit acelor preten
ţ
ii pe care am socotit c
ă
oamenii timpurilor noastre le-ar puteaavea fa
ţă
de aceast
ă
art
ă
.
î
n acest scop am ales sau m-am l
ă
sat inspirat de un motiv, despre care se poate spune c
ă
se situeaz
ă
 
î
n afara lupi
£
«
u.dintre diferitele fac
ţ
iuni ale-zi
î
e1?-^eoarece .jrob^ma^
 
fj^
£
gj^iurn^feau declinului pe scara/vie
ţ
iLgociale. cJhestimre
ă
^3ac^iJBei^
£
ldevia
£
 jn
ă
i bun sau mai-
 
ă
^
daCsTesfe
 b
ă
rbat sau femeie, a fost
ş
i va r 
ă
m
î
ne de un interes permanent. C
î
nd am
î
mprumutatacest motiv din via
ţă
, a
ş
a cum l-am auzit relatat cu c
îţ
iva ani
î
n urm
ă
 
 — 
 
ş
i fiindc
ă
evenimentul a avuto influen
ţă
puternic
ă
asupra mea
 — 
 am socotit c
ă
el se preteaz
ă
pentru o tragedie, c
ă
ci,
î
n orice caz,este foarte impresionant s
ă
vezi cum un individ care s-a bucurat de o soart
ă
fericit
ă
se pr 
ă
 bu
ş
e
ş
te la unmoment dat
ş
i cu at
î
t mai mult s
ă
asi
ş
ti la stingerea unei familii. Dar va veni poate un timp c
î
nd vom fiat
î
t de
î
nainta
ţ
i, de lumina
ţ
i,
î
nc
î
t vom contempla cu indiferen
ţă
spectacolul crud, cinic, ne
î
ndur 
ă
tor pecare
î
lofer 
ă
via
ţ
a; c
î
nd vom renun
ţ
a la aceste instrumente de g
î
ndire rudimentare
ş
i nesigure care senumesc sentimente
ş
i care devin de prisos
ş
i chiar d
ă
un
ă
toare, de
î
ndat
ă
ce puterea noastr 
ă
de judecat
ă
 a ajuns la maturitate. Faptul c
ă
eroina provoac
ă
comp
ă
timire se datore
ş
te numai sl
ă
 biciunii noastre: nune putem
î
nfr 
î
na sim
ţă
m
î
ntul de team
ă
c
ă
aceea
ş
i soart
ă
ne-ar putea fi rezervat
ă
 
ş
i nou
ă
. Dar s-ar  putea
î
nt
î
mpla ca spectatorul foarte sensibil s
ă
nu fie totu
ş
i satisf 
ă
cut de aceast
ă
comp
ă
timire
ş
i e posibil ca omul viitorului s
ă
a
ş
tepte c
î
teva propuneri pozitive pentru
î
ndreptarea r 
ă
ului, cu alte cuvinteo schi
ţă
de program.
î
n primul r 
î
nd
î
ns
ă
nu exista un r 
ă
u absolut, c
ă
ci dispari
ţ
ia unei familii este cevaagreabil pentru o alt
ă
familie, care
î
n felul acesta se poate ridica; iar alternan
ţ
a dintre ascensiune
ş
ideclin constituie tocmai una din cele mai mari pl
ă
ceri ale vie
ţ
ii, deoarece la con
ş
tiin
ţ
a fericirii seajunge doar pe baz
ă
de compara
ţ
ii. Iar pe acela care a
ş
teapt
ă
un program, care vrea s
ă
remediezesitua
ţ
ia penibil
ă
creat
ă
prin faptul c
ă
pas
ă
rea de prad
ă
m
ă
n
î
nc
ă
turtureaua, dar p
ă
duchele la r 
î
ndul s
ă
um
ă
n
î
nc
ă
pas
ă
rea de prad
ă
, a
ş
dori s
ă
-1
î
ntreb: c oare
î
ntr-adev
ă
r necesar un remediu ?
\
Via
ţ
a nu e at
î
tde idiot de matematic
ă
 
î
nc
î
t numai cei mari s
ă
-i m
ă
n
î
nce pe cei mici, ci se
î
nt
î
m- pl
ă
adesea ca albinas
ă
omoare leul sau cel pu
ţ
in s
ă
-1 scoat
ă
din min
ţ
i.
 
Dac
ă
drama mea las
ă
multora o impresie tragic
ă
, aceasta e vina lor.I
î
n momentul
î
n care vom fi tarica primii oameni ai
 
 
102
 
revolu
ţ
iei franceze, vom tr 
ă
i f 
ă
ă
 
î
ndoial
ă
un sentiment de veselie v
ă
z
î
nd c
ă
un parc este cur 
ăţ
it decopacii b
ă
tr 
î
ni
ş
i putrezi, care au stat prea mult
ă
vreme
î
n calea altora, cu acela
ş
i drept la via
ţă
; vomavea, deci, o senza
ţ
ie pl
ă
cut
ă
,
î
ntocmai ca atunci c
î
nd vedem c
ă
un bolnav incurabil reu
ş
e
ş
te,
î
n sf 
î
ş
it,s
ă
moar 
ă
.
 
Recent, drama
Tat 
ă 
a fost acuzat
ă
c
ă
ar fi prea tragic
ă
, ca
ş
i c
î
nd mi s-ar fi cerut s
ă
scriu o tragedievesel
ă
. Se preconizeaz
ă
redarea bucuriei de a tr 
ă
i, dar directorii de teatru pretind farse, ca
ş
i cumaceast
ă
bucurie ar consta numai
î
n a fi un neghiob
ş
i
î
n a-i prezenta pe oameni ca apuca
ţ
i de strechesau ca idio
ţ
i. C
î
t despre mine, g
ă
sesc c
ă
bucuria de a tr 
ă
i const
ă
 
î
n lupta puternic
ă
, ne
î
nduplecat
ă
, avie
ţ
ii, iar pl
ă
cerea mea este s
ă
pot afla
ş
i
î
nv
ăţ
a ceva. Am ales de aceea un caz neobi
ş
nuit, clar plin de
î
nv
ăţă
minte, cu alte cuvinte o excep
ţ
ie, dar o excep
ţ
ie remarcabil
ă
, care confirm
ă
regula, ceea ce
î
i vaofensa desigur pe amatorii de banalit
ăţ
i. Un lucru care de asemenea
î
i va
ş
oca pe unii este faptul c
ă
 motivarea pe care o dau ac
ţ
iunii nu e simpl
ă
 
ş
i c
ă
pot s
ă
existe mai multe puncte de vedere. Uneveniment oarecare din via
ţă
 
 — 
 
ş
i aceasta e o descoperire destul de recent
ă
!
 — 
este determinat de oserie
î
ntreag
ă
de motive mai mult sau mai pu
ţ
in profunde, dar spectatorul
î
l alege
î
n primul r 
î
nd pe celmai u
ş
or de conceput pentru puterea sa de
î
n
ţ
elegere, sau pe cel care este, dup
ă
p
ă
rerea sa, cel maionorabil. De pild
ă
, se sinucide cineva. Mergeau prost afacerile! spune burghezul. Iubire nefericit
ă
! zicfemeile. Boala! e de p
ă
rere cel bolnav. Speran
ţ
e z
ă
d
ă
rnicite! comenteaz
ă
naufragiatul. Dar s-ar  putea
î
nt
î
mpla ca motivul s
ă
trebuiasc
ă
a fi c
ă
utat pretutindeni sau nic
ă
ieri
ş
i ca cel decedat s
ă
fiascuns cauza fundamental
ă
, pun
î
nd pe prim plan o cu totul alt
ă
cauz
ă
, pentru ca amintirea care ise p
ă
streaz
ă
s
ă
fie
 
C
Î
t mai bun
ă
. Am motivati^'so
â
rta tmpricn n-
î
rinrrmi
ş
nnrm Julie
 
 
 printr-o serie
î
ntreag
ă
de
î
mprejur 
ă
ri: pornirile instinctuale ale, mamei;educa
ţ
ia gre
ş
it
ă
dat
ă
de tat
ă
 
 
fiicei sale; temperamentul fetei; aluziile pe care le lace logodnicul cu privire la un creier slab,
 
degenerat. Apoi: atmosfera de s
ă
rb
ă
toare din noaptea de S
î
nziene
x
:absen
ţ
a 
ţ
a
ţ
nlni; faptul c
ă
fata este
 
 preocupat
ă
de problema  p
ă
ţ
ii animalice din om; efectul excitant al dansului; umbrele nop
ţ
ii; ac
ţ
iunea
 
afrodisiac
ă
a parfumului florilor 
ş
i,
î
n sf 
î
ş
it,
î
nt
î
mplarea care lace ca cei doi tineri s
ă
ajung
ă
 
î
ntr -o
 
odaie dosnic
ă
, precum
ş
i
î
ndr 
ă
zneala b
ă
rbatului provocat.
 
 Nu am procedat prin urmare unilateral-fiziologic
ş
i nici raono-man-psihologic; nu am aruncat vinanumai asupra tr 
ă
s
ă
turilor mo
ş
tenite de la mam
ă
 
ş
i nici exclusiv asupra
imoralit
ăţ
ii"; nu m-am limitatnumai la predica moral
ă
!
î
n lipsa unui preot, am l
ă
sat-o
î
n seama unei buc
ă
t
ă
rese.
 
1
Noaptea spre 24 iunie
 — 
 miezul verii, s
ă
rb
ă
torit cu mult fast
î
n Suedia.
 
103
 
^
 
Vreau s
ă
m
ă
felicit pentru faptul c
ă
acest num
ă
r mare de motive corespunde cerin
ţ
elor timpurilor moderne! Iar dac
ă
al
ţ
ii au f 
ă
cut deja
î
naintea mea a
ş
a ceva, m
ă
voi l
ă
uda c
ă
nu s
î
nt singurul care alansat paradoxuri, cum se numesc toate noile descoperiri.
 
î
n ceea ce prive
ş
te caracterele, am
î
ncercat s
ă
prezint figurile destul de
ă
r
ă
 
caracter" din urm
ă
toarelemotive:
 
Cuv
î
ntul
caracter" a dob
î
ndit,
î
n decursul timpului, o accep
ţ
iune multipl
ă
. La
î
nceput el
î
nsemna,fire
ş
te, tr 
ă
s
ă
tura dominant
ă
a complexului sufletesc
ş
i era confundat cu temperamentul. Ulterior, el adevenit expresia favorit
ă
a clasei mijlocii pentru ideea de automat; a
ş
a
î
nc
î
t un individ care s-a fixatodat
ă
pentru totdeauna la tr 
ă
s
ă
turile sale mo
ş
tenite sau s-a adaptat unui anumit rol
î
n via
ţă
, pe scurt,care a
î
ncetat s
ă
mai evolueze, a fost numit un om de caracter; iar acela
î
n plin
ă
dezvoltare, navigatorul
î
ndem
î
natic pe fluviulvie
ţ
ii, care nu plute
ş
te cu p
î
nzele
î
ntinse, ci ocole
ş
te b
ă
taia direct
ă
a v
î
ntului
p
 î 
n
ă
 
c
î
nd ajunge ca acesta s
ă
-i fie favorabil fiindc
ă
 
î
i sufl
ă
din spate, a fost calificat drept un om f 
ă
ă
 caracter.
î
ntr-o accep
ţ
iune peiorativ
ă
, fire
ş
te, fiindc
ă
e a
ş
a de greu de prins, de categorisit
ş
i decontrolat. Aceast
ă
no
ţ
iune burghez
ă
despre imuabilitatea sufletului a fost apoi transpus
ă
pe scen
ă
,unde ambian
ţ
a burghez
ă
a dominat
î
ntotdeauna. Un caracter era un adev
ă
rat st
ă
 p
î
n; el ap
ă
rea
î
n modinvariabil ca un be
ţ
iv, un om pozna
ş
sau un personaj penibil, c
ă
ruia era suficient s
ă
i se atribuie catr 
ă
s
ă
tur 
ă
caracteristic
ă
o infirmitate corporal
ă
, un picior diform sau de lemn, un nas ro
ş
u, sau care era pus s
ă
repete stereotip:
asta e galant"
1
sau
Barkis ar dori"
2
etc. Acest fel unilateral de a vedeaoamenii apare chiar 
ş
i la marele Moliere. Harpagon este numai zg
î
rcit, de
ş
i el ar fi putut s
ă
fie
î
nacela
ş
i timp
ş
i un mare om de finan
ţ
e, un tat
ă
excep
ţ
ional,
ş
i un cet
ăţ
ean onorabil;
ş
i
 — 
 ceea ce e
ş
imai grav
 — 
 
viciul" s
ă
u prezint
ă
avantaje deosebite tocmai pentru fiica
ş
i ginerele s
ă
u, care
î
lmo
ş
tenesc
ş
i, de aceea, nu ar trebui s
ă
-1 critice, chiar dac
ă
s
î
nt nevoi
ţ
i s
ă
mai a
ş
tepte un timp ca s
ă
se
 
 poat
ă
c
ă
s
ă
tori. Iat
ă
de ce nu cred
î
n caractere de teatru simple. Iar caracteriz
ă
rile sumare ale autorilor,cum ar fi: cutare e prost, cutare e brutal, cutare e gelos, cutare e avar etc, ar trebui dezmin
ţ
ite denaturali
ş
ti, care
ş
tiu c
î
t de mare e complexitatea sufle-
\
tcasc
ă
 
ş
i
î
n
ţ
eleg c
ă
 
viciul" are
ş
i un reverscar e seam
ă
n
ă
foarte mult cu virtutea.
 
1
 O replic
ă
frecvent repetat
ă
de c
ă
tre contabilul
ş
ef de banc
ă
Grot din comedia intitulat
ă
:
 Det skadar inte ! (Asta nu stric
ă 
!)
 — 
1870
 — 
a dramaturgului suedez Frans
Hedberg.
 
2
Din romanul
 David Copperficld 
 — 
 
1850
 — 
al scriitorului englez Charles
Dickens.
 
î
n calitatea lor de caractere moderne, care tr 
ă
iesc
î
ntr -o perioad
ă
de tranzi
ţ
ie mult mai trepidant
ă
pe planul istoriei dec
î
t perioada precedent
ă
, personajele s
î
nt prezentate mai
ş
ov
ă
itoare, mai tulburatesuflete
ş
te, compuse
î
ntr -o mai mare m
ă
sur 
ă
din elemente vechi
ş
i noi;
ş
i nu mi se pare neverosimil ca, prin intermediul ziarelor 
ş
i al conversa
ţ
iei, ideile moderne s
ă
se fi infiltrat chiar 
ş
i
î
n acele p
ă
turi
î
ncare se
î
nt
î
mpl
ă
s
ă
existe un
 
valet.
 
.
 
Caracterele mele
î
mbin
ă
, ca un conglomerat, grade de cultur 
ă
 
Iale trecutului
ş
i ale prezentului, luate din c
ă
ţ
i
ş
i din ziare; s
î
nt
4
 
fragmente de oameni, haine des
ă
rb
ă
toare, care s-au pref 
ă
cut
î
n zdren
ţ
e,
î
ntocmai dup
ă
cum sufletul este
î
njghebat din petice.
î
n plus,am introdus
ş
i pu
ţ
in
ă
istorie evolutiv
ă
, f 
ă
c
î
ndu-1 pe cel | mai slab s
ă
repete
ş
i s
ă
fure cuvinte de la celmai tare, pun
î
nd 'I pe unul s
ă
 
î
mprumute
idei", sugestii de la altul.
 
-----Donmi
ş
oara Julie este3Ji,jpejsQjia4-, modern, dar nu fiindc
ă
 
semi-femeia, femc
î
2r~cSfe
î
i ur 
ăş
te pe b
ă
rba
ţ
i, nu ar fi existat
î
n toate timpurile ci fiindc
ă
ea este abiaacum descoperit
ă
, trece pe prim plan
ş
i face tapaj. Semi-femeia este un tip care
îş
i croie
ş
te acumdrumul, v
î
nz
î
ndu-se pentru putere, ordine, distinc
ţ
ii, diplome, a
ş
a cum mai
î
nainte se vindea pentru bani,
ş
i prezint
ă
 
L
î
n acela
ş
i timp semne de degenerare. Nu este un tip pozitiv, c
ă
ci nu are durabilitate, dar din p
ă
catetransmite
ş
i genera
ţ
iei urm
ă
toare
î
ntregul s
ă
u cortegiu de mizerie; iar b
ă
rba
ţ
ii degenera
ţ
i par s
ă
  prefere,
î
n mod instinctiv, acest tip de femeie, a
ş
a
î
nc
î
t ele se
î
nmul
ţ
esc, d
î
nd na
ş
tere unor fiin
ţ
e cusexul nedefinit, pentru care via
ţ
a e un chin dar care, din fericire, dispar; fie pentru c
ă
s
î
nt
î
n dezacordcu realitatea, fie din cauza unei izbucniri impetuoase a instinctului refulat, fie,
î
n fine, din cauz
ă
c
ă
 speran
ţ
a de a putea s
ă
mai cucereasc
ă
un b
ă
rbat ajunge s
ă
li se risipeasc
ă
. Acest tip e tragic, oferindspectacolul unei lupte disperate
î
mpotriva naturii ;el e tragic
î
ntocmai ca o mo
ş
tenire romantic
ă
, acumspulberat
ă
de naturalism; acesta din urm
ă
nu vrea dec
î
t fericire, dar fericirea necesit
ă
un tip robust
ş
is
ă
n
ă
tos.
 
Domni
ş
oara Julie este
î
ns
ă
 
ş
i un vl
ă
star al vechii nobilimi militare, care face acum locnoii nobilimi anervilor sau a creierului ; ea este o victim
ă
a dezarmoniei pe care a provocat-o
 p
ă
catul" unei mame
î
ns
î
nul unei familii; o victim
ă
a r 
ă
t
ă
cirilor unei perioade, a
î
mprejur 
ă
rilor, a propriei sale constitu
ţ
iidefectuoase, iar toate aceste elemente trag tot at
î
t de greu
î
n cump
ă
n
ă
ca
ş
i destinul vechilor genera
ţ
iisau legile universului. Odat
ă
cu Dumnezeu, naturalistul a eliminat
ş
i no
ţ
iunea de vinov
ăţ
ie, dar el nu a putut elimina
ş
i consecin
ţ
ele ac
ţ
iunii, pedeapsa,
î
nchisoarea sau teama de
î
nchisoare, pentru simplulmotiv c
ă
toate acestea persist
ă
, indiferent dac
ă
 
î
l scutesc pe infractor de r 
ă
spundere sau nu ; c
ă
cisemenii c
ă
rora li s-au adus prejudicii nu s
î
nt at
î
t de bine-
 
104
 
105
 
voitori, pe c
î
t s
î
nt de echitabili cei c
ă
rora nu li s-a adus nici un fel de prejudiciu. Chiar dac
ă
, clinmotive imperioase, tat
ă
l ar renun
ţ
a la r 
ă
zbunare, fiica tot s-ar r 
ă
zbuna pe sine
î
ns
ăş
i, a
ş
a cum face aici,
î
n virtutea acestui sentiment de onoare
î
nn
ă
scut sau mo
ş
tenit, sentiment pe care clasele superioare
î
lmo
ş
tenesc
 — 
 de unde? De la barbarie, de la ob
î
ş
ia lor arian
ă
1
, de la cavalerismul medieval, care estefoarte frumos, clar nu mai e
î
n ziua
de
azi de nici un folos pentru continuitatea speciei. Este un
harakiri 
al nobilului, legea con
ş
tiin
ţ
ei interioare a japonezului, care
î
i porunce
ş
te s
ă
-
ş
i spintece propriul
p
 î 
ntec, c
 î 
nd
este insultat de cineva ; aceasta continu
ă
 
î
nc
ă
s
ă
existe
î
n duel
 — 
privilegiulnobililor. Iat
ă
de ce valetul Jean poate tr 
ă
i dezonorat, clar domni
ş
oara Julie nu. Tocmai acesta e avantajul
ş
erbului fa
ţă
de st
ă
 p
î
nul s
ă
u nobil, c
ă
-i lipse
ş
te aceast
ă
prejudecat
ă
foarte periculoas
ă
despreonoare; dar noi s
î
ntem to
ţ
i
î
ntr -o oarecare m
ă
sur 
ă
nobili sau Don Quijo
ţ
i, ceea ce ne face s
ă
-1comp
ă
timim pe sinuciga
ş
ul care a s
ă
v
î
ş
it o fapt
ă
dezonorant
ă
 
ş
i
ş
i-a pierdut astfel demnitatea,
ş
i deasemenea, s
î
ntem destul de nobili ca s
ă
fim
î
ndurera
ţ
i la vederea unui personaj important care a c
ă
zut
ş
i al c
ă
rui cadavru zace
î
n colbul drumului, chiar dac
ă
acesta s-ar putea ridica
ş
i reabilita prin ac
ţ
iunicare s
ă
-i fac
ă
cinste. Lacheul Jean este reprezentativ pentru
un
nou tip, la care se poate observa

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->