You are on page 1of 166

Elisabeth Elliot

"'"

Sa

ganduri despre semniiicaiia siaiutului de femeie

fi femeie este oare ceva ell totul diferit de a fi barbat? ~i ce asteapta Dumnezeu de la noi, ferneile? Pe ce te poti baza

atunci cand te simti coplesita de responsabilitatea a tot ee intuiesti ca se ascunde in spatele chernarii de a fi femeie? Elisabeth Elliot vreasa te ajute sa gasۤti un raspuns la aceste intrebari, astfel incat sa poti intelege locul pe care il ai, ea femeie, in planul lui Dumnezeu si, intelegand, sa te umpli de 0 nemarginita si minunata pace.

Descopera-te ca femeie! Indrazneste sa te bucuri ea esti femeie!

EUSABETH ELLIOT a fostcasatorita eu celebrul misionar Jim Elliot, ucis pe campul de misiune, s-a recasatorit. a ramas din nou vaduva, iar in prezent este casatorita ell Lars Gren, amandoi locuind in Magnolia, Massachusetts. Cunoscuta fund pentru seriozitatea pe care 0 acorda Cuvantului lui Dumnezeu, Biblia, ea a fost adesea invitata la Seminarul GordonConwell pentru a conferentia, A seris numeroase carti, printre care Through Gates of Splendor (Prin poriile splendorii); The Savage, l\!1y Kinsman (Salbaiicii - rudele mele) r Shadow of the Almighty (Umbra Celui

. Atotputernic) si A Chance to Die: The Life of Amy Carmichael.

Editura

Cartea Crestina

ISBN 973-9317-78-2

'I II I

9 789739' 317788

ED~TuRA CARTEA CRE8TINA OR.ADEA

~:?PENTRUA INVATA

CE INsEAMNA sA FIr FEMEIE, TREHUIE sA INCEPEM CU

~EL CA"R,E A CI{EAT FEMEIA.

Elisabeth Elliot:

A '-"

inseamna

Sdfii



emcie

ganduri peniru fUca mea despre semniiicatu: staiuiului de jemeie

Editura Cartea Crestina Oradea, 2006

Original published as Let me be a ~'Voman by Elisabeth Elliot

© 1976 by 'Iyndale House Publishers; hie.

Editia a doua in limba rornana publicata sub titlul Ce inseantnd sa fii femcie

de Elisabeth Elliot

'Ioate drepturile rezervate

asupra prezentei editii in limba r0'l115.11.a.

Orice reproducrre sau seleciie de tex te din aceastii carte

esie permisa dear cu aprobarea ill scris (I Edil'urii Carf-m Crestin«.

Consilier editorial: Agnes Dragonllr

Traducerea: Elena forj Editarea: Agnes Dragomir Tehnoredactarea: Olimpiu C. Filip Coperta: Adrian Abrudan

ISBN 973-93'17-78-2

Tiparul executat in Debrecen, Ungaria.

Cuvanl inainte 7

o noua perspective 9

"1, Dumnezeul care detine controlul 11

"

2. Nu: Cine sunt eu", ci: A cui sunt eu? 12

3. Unde sa gase$ti punctul de sprijin

pentru sufletul tau 14

4. O-fiidi,. nu un fiu 16

5. Crea tia ~. ferneia pentru barbat 1.8

6. Meduza §i mandria 22 7" Mandria corecta 24

8. Greu ta tea aripilor 28

9. Viata de celibat - un dar 30

10. 0 zi 0 data 34

11. Incredere in .separare 37

12. Autodisciplina ~i ordinea 39

13. A cui batalie? 42

J 4. Liber tatea prin discipline 45

15. Dumnezeu nu pune capcane 47

16. Un principiu paradoxa! 50

17. Masculinitatea §i Ieminitatea 53

18. Sufletul cstc feminin 57

19. Esle supunerea sufocanta? 59

20. Douazeci de intrebari 62

21. Fiecare ah:.'gerc este 0 limitate 65

22. Angajament, recunostinta, dependents 69

23, '1'-, Cf. bfitore~ti ell un pacatos 71 2A. 'fi' dlsj'~ lore~,?ll cu till barbat 75 '/,~ l, '[t,( 'l~!S/!I.()rL"~ti eLI un sot 80

, ~(), 'H' l';'L<.JtllOl'c~rt:i CD 0 persoana 84 '2'7, H riisirecl tuturor celorlalti 87 2H, Dinarnica, nu statica 91

2t), o unitate 95

30. 0 ogHnda 97

31. 0 vocatie 99

32. Ce anurne (ace 0 casnicie sa functioneze? 104

33. Acceptarea ordinii divine 107

34. Egalitatea nu este un ideal crestin III 35, Mostenitori ai harului 114

36. Egalitate proportionala 116

37, Umilinta ceremoniei 119

38. Autoritatea 122

39. Subordonarea 125

40. Restrangerea puterii 130

41. Putere prin constrangere 132

42. Stapani peste noi ln~ine 134

43. Un univers a1 armoniei 136

44. PH 0 femeie adevarata 139

45. Curajul Creatorului 142

46. Sanctuarul interior 145

47. Fidelitatea 150

48. Dragos tea este actiune 152

49. Dragostea insearnna cruce 156 Despre au toare 161

Referinte biblice 163

Note 165

.. _.".~~._".,;,;.~~ .. ~ CUY.Abl1_Lt:iA~l.~"I..E._j._],_2Z61,

'"

In .... aceasta ~in~.i~ea .. t .. a~ ·.r.~ .. fale pute~~lice ~~ va~t Sll~a ~n,:po.rt

dinspre nuazazi, biciuind arbustii de liliac ~l caprifoiul din

fata casutei ~i purtand pescarusii in sus, desi ei par sa fi pornit in jos. Catargul barcilor legate eu odgoane se inclina §i se agita, iar apa cenusie pares scarrteiaza in creste alb e .. Nu se aude nici un sunet, doar vantul, strigatul pescarusilor si, din cand in cand, clopotul geanlandurii, Inabu§it si indepartat. Este 0 dimineata potrivita penrru a-ti scrie, Vat mai buna dedit prirnele doua dimineti petrecute aici, care au fest insorite, Jar en am traversat drumul §i lTI-aIU plimbat eu MacDuff pe plaja. El alerga vesel de-a lungul ei. cu botnita lui patrata maturand nisipul In cautarea unor mirosuri noi §i provocatoare. Din cand in rand se oprea! en codita de terier nerniscata si cu urechile ciulite. eu boticul in vant §i cu fiecare nerv intins.la maxim, asteptand ea eu sa-l ajung din urma, ca. apoi, dintr-odata, S~O zbugheasca mai departe. ~tii tu pres bine cum face el.

Ieri dupa-amiaza am ga.sit un loc linistit pe plaja, de unde nu se mai vedea nici 0 casa., §i am stat eu spatele sprijinit de o standi neteda de granit. Ai vrut sa vii. eu mine la Cape, dar s-au intamplat lucruri rninunate care ne-au schimbat planurile, siin lac sa fij_ cu mine aici, esti cu Walt .A fest 0 binecuvantare sa stau la SORrel sa privesc de-a lungul plajei ins pre Nauset Beachsi sa Ina gandesc la fericirea tao Walt va pleca, stiu, ca sa-si reia indatoririle pastorale in Louisiana; apoi vei pleca si tu III Anglia, la studii, dar petreci cateva zile impreuna ell el, iarcand esti logodita aceste zile sunt nespus de pretioase.

Noi doua vom mai fi impreuna patru sau cinci saptarnani

7

111,luh~ d~' ,IHU1,I~d Vtll'l I I'd, '\'!lrt' va f peste unsprezece lurd/~i , III n 111'1'11 h II~ V~ III hi !), H' ~I i It Gl n u vom a vca suficient timp ca , 1,1I11!I dt'rll'l'i' Inl 'I.' no-am dori, a~a tii rn-am gElndit sii-ti III, I II ~',Iilldllrih' UH'k I)' hartie.

~~1,1~1,1 ~ :Igtll'd C(1 ~ti] ca aceste gandud nu vin doar din I', I ~~ I riPll'ld IH(.'(1 de casnicie, ci din experienta mea de 0 viata i n! rl'a~3,t din care cea rnai Blare parte am trait-o singura (tu ~~lii c,a am fosL casatorita dear a saptea parte din viata). Ele vin din statutul meu de femeie ~i din dorinta mea de a fi -" indiferent daca singura, casiitorita san vaduva - 0 femeie a lui Durnnezeu. Atitudinea CD. care am inceput aceasta ca utare este rezurnata in rugaciunea lui Betty Scott Starn. copiata in Biblia rnea ~i sernnata pc cand aveam doar zece sau unsprezece ani:

liDoaolnel renunt Ia toate planurile &i scopurile mele, la toate dorintele ~i la sperantele rnele §1 accept voia Ta pentru viata mea. Tvlc1 daruiesc 'in intregime Tie ~ pe mine, viata mea, tot ce am - ca sa fiu a 'Ia pentru totdcauna. Umple-ma §1 sigileaza-ma eu Duhul Tau Sfant. Foloseste-ma CUO:l vrei 'Iu, irnplineste- Ti pe deplin voia in viata mea, indiferent de pre], aCU111 §i intotdeauna."

8

Aceastfi carte a fost scrisa in perioada de apogeu a puternicei miscari teministe ce III cuprins ~ara noastra in anii "70 ~i '80. in perioada aceea, feln~ilor li se spu nea eli trebuie sa treaca din colo de pragul casei 01 sa faca ceva care sa le nlmplir1easca". Ele au ascultat, §i multe au descoperit creel ce barbatiile-ar f pu tut spune inca de Ia inceput: di implinirea nu se gase~te in nici un caz mai mult intr-o profesie - sapand §anturi sau lucrand intr-un birou - dedit in bucatarie, Eu stiarn ca adevarata satisfactie ~i bucurie rezulta numai §i numai din acceptarea voii lui Dumnezeu. Asa ca darul meu de nunta pentru tine a fast 0 carte in care am asternut negrll pe albmsrile principii eterne ce ii deosebesc pe barbati de femei.

Valerie, cu 23 de ani in urma ai devenit rnireasa lui VValter

D. Shepard, jr/ care a crescut intr-o farnilie de misionari din Africa. In acord ClI porunca scripturala !lcre§te-~C inmultiti-va", Dumnezeu, in indurarea Lui, v-a dat marele privilcgiu de a deveni parinti:i a opt copii: Walter III, Elisabeth, Christina, Jin11 Collen, Evangeline, Theo si Sarah. M§ fascineaza sa urrnaresc dinamica dintre acesti copii ._ 0 experienta atat de diferita in comparatie cu a tat de unic copil, in varsta de numai 10 luni cand tatal tau a murit, Copiii Shepard sunt un mister pentru mine, ei Ina supara ~i lot ei nla incantfi. Acum sunt bunica lor cea nespus de binecuvantata.

Tot ce am scris in aceasta carte a fest, presupun, verificat ~i s-a dovedit de folos pentru tine intr-un fe] sau altul, desi fara indoiala ca in unele privinte ax mai fi si allele de spus. Te-am urmarit lnvatLlnd sa devii sotie §l am fost eu tine !ji cu Walt la spital cand ai devenit m am a" pentru prima data

9

C!! It\I~I~AMNA sA HI FEME1£

(t'li ruuriud de 0 mie de ori in tirnp ce tu sufereai, iar Walt incer "and sil te invioreze), Arn Iost alaturi de voi cativa ani 111. a j tarziu, sa pliing im preu na cu ti ne ~] ell VVa It, cando micutul vostru Joy a murit inainle de (1 senaste.

Dumnezeu te-a chernat sa fii sotie de pastor - mal InUli 'in Cajun! Louisiana, apoi in Mississipi, California, si (lCU111 in Carolina de Sud. Am privit ell uimire harul ~i discernamantul pe care. ti le-a dat Durnnezeu ca sa-V instruiesti, educi, disciplinezi §i sa-ti inveti copiii. Uneori am fast invitate sa vorbim arnandoua la conferinte peutru femei, Intelepciunea ta rn-a ajutat adesea sa raspund la torentul de intrebari ce ajung la mine prin ernisiunea mea radiofonica Ga.teway to Joy (Poarta bucuriei). Noi cautam sa le incurajam pe fernei sa. cultive un duh bland §i linistit, sa invete sa II vada pe Cristos in sotul Ior, sa-~.i iubeasca §i sa-~i cinsteasca sotul chiar §i atunci cand se pare ca el nu o rnerita. Sa nu uitam ca ISU5 Cristos ~i-a jertfit viata pentru noi, tar noi, la randul nostru, trebuie sa ne jertfim viata unii pentru altii, 'Iatilor simamelor le este data sarcina extraordinara de a face sfinti din copiii lor, dar aceasta nu se poate face de-cat, mai intai, prin exemplul unei vieti evlavioase, iar apoi (rand pe rand; precept dupa precept) printr-o disciplinare iubitoare §i Insotjta de rugadune.

Cand te simti coplesita de tot ce tti cere Dumnezeu ca femeie, citeste Isaia 41:1.0: "Nn te terne, did Eu sunt cu tine; nu te uita ell ingrijorare. caci Eu sunt Dumnezeul tau; Eu te 'intaresc, tot Ell iti Yin in a [utor. Eu te sprijinesc cu dreapta Mea biruitoare."

26 ianuarie 1999 Magnolia, Massachusetts

10

DUMNEZEUL CARE

l-'!-¥", •• _ ~ _~i~" r~~,., '·<~n~~·.·;... ·A ", .. ", •• ~_'"'''' .. ~.'{" ~"'"'*'. ~ .. ·~,··.~.-·."..-N . .,._,..,..~'.., "....-·-"".,..N .~ _. _ n •• i~" I"' ,,, '1.,.' _.. ,.._",. I "

DEliNE CONTROlUl

,

Cand, de Craciun, Walt a venit la mine sa-ti ceara mana, i-am spus: "Nu exista nimeni caruia sa i-o dau cu mai multa bucurie." Apoi am vorbit despre lunga asteptare prin care ar trebui sa treceti daca nunta ar fi arnanata pana dupa absolvirea tao

nCrezi dl vei avea rabdare pana atunci?" 1-.1111 inlrebat, iar el mi-a raspuns fara ezitare: .Doamna, eu sunt calvinist!"

A stint cit VOl in~elege ce vrea sa spuna prin aceasta. ~i noi doua suntem calviniste, fiindca credem eft Dumnezeu define controlul. Nu suntern la voia Intamplarii nici macar 0 singura clipa din viata. \tValt a Inteles aceasta sincronizare a cererii sale in casatorie, a faptului cil el urrna sa absolve serninarul, iar tu sa absolvi colegiul, ca facand parte din acele .toate lucrurile" ce lucreaza impreuna spre binele celor care-L rubesc pe Dumnezeu. El a vazut indatoririle care va stateau inainte §i le-a inteles ca Hind voia lui Dumnezeu, astfe I incat nu exista amenintarea ca puterea propriei sa le emotii sa-i slabeasca hotararea. El a stiut, de asernenea, cuvintele psalrnistului: uCarnea §i inima pot sa rni se prapadeasca: fiindca Dumnezeu va H pururea stanca inimii rnele §i partea

d tenire." T'" . t ~ t lui D ~

rnea ue I110§ .erure ... .1 sun recunoscaroare . Ul umnezeu ca

ti-a dat un asemenea barbat,

1 1

.,.j-..h~ /ln1~r...::.

)~'::~~::~~:::t'iIt0~i::: _ "- _ "'~ .. ~ ~,.U .. :'"."'CJbJES U .. NI~E.U?I-

CI: A CUI SUNT EU?

A· cest~ i.n~e~lny~fl.· se re!'era, intr-un f.l.'-~l ~a.cu .c.dtul la .. ~. se:~std feminitatii. In deceniul trecut, ferneile au reusit sa se

aseze in centrul atentiei, Se vorbeste despre ele, se pun intrebari cu privire la ele, se argumenteaza in ce le priveste si se emit legi referitoare la ele, ~i femeile su nt cele care au vorbit cel mai rnult, au adus cele n1(11 multe argumente'si au ernis ceTe mai multe 1egi, ln timp ce barbatii, presupun, sunt cei care si-au pus cele rnai multe in trebari, De sub tipar a naVi:1Ht un torent de dirti despre fernei, indemnandu-le sa se debaraseze de rolurile traditionale, sa refuze socializarea care, spun ele. le-a controlat si le-a limitat secole de-a randul §i Sci treaca la ceea ce uncle dintre elc nU111eSC ocupatii "u,rnane" (spre deosebire de ocupatiile biologice sau de reproducere), despre care, indiferent daca sunt interesate sau nu, sunt considerate teritoriul barbatilor,

A Ji femeie este oare ceva ell totul diferit de a f barbat? Exist-a ceva inerent "in natura fiintei umane sau in natura societatii umane care cere eel anumite roluri sau sarcini sa fie atribuite unui sex sau altuia? Ar trebui oare ca autoritatea sa tie asociata numai san 1n mod deosebit eu barbatii, rnai degraba decat cu ferneile? Conteaza oare cine conduce lu eru rile? Gravidi ta lea insca mna oa re rieapara t eEl fe m eia

12

Nl' l· '[Nr ~\JN-'l" -1"\') ·'··1 .; (." -I <;l'\:T E-li J . I:,. t ... L. : ,'. l" : r <_. \.' . , J J~ . . _

trebuie sa ~i in grijeasdl copilul? Ce este casatoria? Cum Iunctioneaza ea? Este destinul ferneii chiar atilt de rau pl'eCU1TI il descric Germaine Greer, .o via~a de camufla] :;ti ri tual id iot, pli r13. de presimtiri rele ~i esecuri"?

Cele mai multe fernei care cauta raspuns 18. aceste in .. trebari pornesc de unde nu trebuie. Pornesc de la ele

~ ~'·E"·l " ·b·-- r=: t eu?" C .... 7/t •

mseie. -, e se intreal a: ,,'-.ll1.e sun· eu, ! If .. U1I1 rna SlOTt. §l

considera ca daca suficienfi oarneni I~i exprima parerile personate eu privire 18. acest subiect, vom ajunge cumva eLI totii La adevar, Carlyle a observat aceasta tendtrrta ~i a rernarcat destul de confuz: I,Vicleana atotstiinta sta intotdeauna la datoria ei lipsite de orice speranta _. aceea ca dintr-o lume de ticalosi sa deduca din actiunile lor combinate un OIn ouest."

Fara indoiala di ex.isUl 0 consolare ~i o siguranta superficiala cand i~i impartasesti pih<erea eu privire to. lucruri, j n general, vei gaS! multi altii care sirnt ca tine; sau (ceea ce constituie 0 si mai mare consolare si sigurC1nta) vei intalni oameni care sunt mai pestmisti dedit tine. Dar 1111 aceasta este calea de a ajunge la ade VCl r ..

Ca sa aflarn ce inscamna a fi ferneie. trebuie s5 pornim de la eel care a creat-e.

13

,_~ "'_"":'_N",.,._"."".",U.t:tD._,E,,~S.A_,G .. A,s,.ES.Il.."P .. LL~,.C:IU, .. L.

,_,

DE SPRIJIN PENTRU SUFLETUL TAU

r-.

In~.iecare dUln.ini:,a~in:inea~a la~iseridi repeta~~~ un ~c,re_z . . Stii ce spune. .Cred In Unul slngur Dumnezeu, Iatal, Atotputerriicul, Facatorul tuturor lucrurilor vazute §i nevazute." Aceasta este 0 afirmatie care nu are nimic de-a face cu parerile ~i emotiile mele personale. Este afirmarea unci realitati obiective, acceptate prin credinta, ~i cand rna ridic irnpreuna cu alti crestinl ~i repet aceasta afirmatie, nu vorbesc deloc despre mine insami, Singurullucru .pe care 11 spun despre mine este eEl Ina subordonez acestor adevaruri, Aceasta este pozitia mea, aceasta este Realitatea.

Foarte adesea (rna tern. ca. aproape intotdeauna) cand Yin Ia biserica, sentimentele irni domina mintea, Este firesc, Suntem urnani, suntern !lpe:rsoa.ne'l ~i no. trebuie sa facem nici un efort ca sa simtim, Dar inchinarea este un sentiment, Inchinarea nu €ste 0 experienta. Ea este un act care cere disciplina. Trebuie sa ne inchinarn "in duh si in adevar". Sa nu ne concentram niciodata asupra sentimentelor, Trebuie sa ne inchinam in pofida 1.01:

Cand descopar c.l gandurile mele Iatacesc rn toate dlrectiile si ca trebuie sa rni le adunca pe niste taurasi speriati, ingenunchez inainte de inceperea serviciului divin §i cer sa fiu eliberata de preocuparea vaga pentru propria

14

UNDE S1\ GASE~n PUNCH)L DE SPR[1fN PENTRU sunrru TAU

mea persoana si pentru problemele mele §i ca atentia sa-mi fie indreptata, in timpul acestui scurt program de 0 ora, spre Dumnezeu. Adesea, cuvintele R.ugi1ciunii lui lsus, pe care am citit-o intr-o carte ce relata despre un pelerin fUS care §i-a petrecut intreaga viata cautand sa cunoasca intelesul ei deplin, ajuta in procesul acesta de .adunare" a gandurilor.

"Doamne Isuse Cristoase, FiuL Lui Dumnezeu, ai mila de mine." Crestinii ortodocsi spun aceasta rugaciune de multe uri, in ritmul respiratiei, Aceasta rugaciune rn-a scapat de rnutenie (san palavragea1a) in multe locuri, destul de diferite de cele in care se tin servicii religioase.

Cand rna ridic sa spun Crezul, rna inal] spre realitatile eterne, cu mult deasupra lucrurilor marunte, cum ar fi ce simt, ce trebuie sa fac dupa biserica, ce ml-a spus sau mi-a Iacut unul sau altul. itni agat sufletul de acele ca.rHge puternice care sunt declaratiile "En cred", Si sunt intarita.

Uneori cantarn minuna tul irnn al Sf. Pa trick:

Leg asiazi de mine

Numeie puternic al Trinit:iilii Prin inoocarea Aceluiasi

'[rei in Unul si Unul in Trei.

Leg astiizi de mine

Puierea lui Dumnezeu ca sfi ma l'i na §i sii' mii condudi, Ochii Lui sa rna prioeascii, mareiia Lui sa mi: piistreze, Urechea Lui sd-mi audii neooia.

Daca cred in tr-adevar 1 ucrurile mart pe care le spunem §i le cantarn impreuna, atunci Iucrurile mici (~i ce nu este mic prin comparatie") se VOl" rezolva. lmi accept pozitia, imi primesc poverile. Trebuie sa fac aceasta adesea - s-ar parea chiar dl mai adesea astazi, cand atatja ~i-aLI pierdut eu totul poverile.

15

NU UN F~U

Pentru a inte1~~e s:ns~J felninitat~i, t~~b~:i~~~ ~.{t p~~nh~ ,~e

la Du mneze u. Daca EI este mtr adex 81 !ICrea t01 ul

tuturor lucrurtlor vazute ~i nevazute", ell siguranta Cd El define controlul tuturor lucrurilor, vizibile 9i invizibile, imense §i marunte, rnarete si rieinsemnate. Dumnezeu trebuie s~l deti.na controlul asupra detaliilor pentru a define controlul asupra "lntregului plan.

Uneori auzim expresia "accidentul sexului", de parca faptul de a fi barbat sau femeie este un lucru neinsemnat. N u este IIi ci pe dcparte un lucru marunt. Este na tura noastra. Este modalitatea prin care noi ne traim vietile, este ceea ce tu ~i ell am fost chemate sa firn - chemate de DUtT1neZeU, de acest ·DU1l1neZeU care detine controlul. Este destinul nostru. planifica t, hotarat ~i implinit de un Domn atotintelept, atotputerriic §i a totiubitor.

Eu rni-arn dorit un flu. Erarn foarte sigura di fiecare barbat l~i doreste un fiu si mi se parea logic sa vreau ca primul copil sa fle baia t, un fra te mai mare. intaiu] nascut, mostenirorul. A§a en. ne-am ruga t pentru un fiu, §l ta til.} tau era aproape sigur di Dumnezeu ni-l va da.

'Iatal tau a. sta la.nga mine cand te-ai nascut, Am putut 53-i vad Iata cand doctorul a spus: NEste fata". El mi-a zambit

16

o F!lC~, NU UN FlU

~i a spus imediat: "Nunlele ei va f Valerie." Asistenta te-a invelit apoi intr-o paturica §i te-a asezal il§a incat sa-ti vad fa~a, iar ochii ta.i - atunci de un albastru mai 111.chi5 - erau larg deschisi, uitandu-se intr-ai mei. (De unde stie 11.J1 bebelus sa se uite in ochii altuia?) 0 persoana. Separata §i independenta acum de mine. Fiicamea.

Mai tarziu, cand mi-ai fost adusa, tatal tau te-a luat din bratele mele, te-a strans la pieptul sau ~i ti-a zis: ;JRipu~a mica!" El nu era un OlTI cu inclinatii sentimentale 01'1 spre discutii ell copiii mid, dar nu exista un alt mod de a te descrie - en obraiorii §i buzele roz, cu ochii albastri ~i co paru] matasos ~i auriu, Chiar §i medicul §i asistenta, care erau sot-sotie §j aveau impreuna sapte copii, au spus dl esti frumoasa.

Am vazut eEl era perfect n1.UltU111it sa fie tatal unei fiice, t?i l1U al unui fiu. Asa ca am fast §ieu multurnita. Dumnezeu a fost eel care ni te-a dat, Dumnezeu Caruia ne-am rug'i:rt pentru un fiu. Dumnezeu Care stia motivele pe care n01 atunci nu le § tiam ~i care au facu t ell alegerea Lu i sa fie 111Ult mai buna decat dorinta noastra.

Daca crezi intr-un Durnnezeu care define controls .. il

"-'

asupra lucrurilor mari, trebuie sa crezi ~i intr-un Dumnezeu care define controlul asupra lucrurilor mici. De fapt, n01 suntem cei carora Iucrurile ni se par .rnici" sau ulnari" + Arny Carmichael a scris:

Nu exisiii lucru mare peniru Tine, nici mic, Pentru cii Ttl esti iotul, ~i umpli toiul In ioii.

17

~, ~, " CREAT1A - FEMEIA

~_ ffA':\ ~r.......,. """ 'V.~.,.....~:;.'" ~-:. ' , , 1".- _ , ...- , ~ .. ~~~w -. :~ "", I , II.' - ~ .. ~ ,~ W,'" ~ ~ ,'",', ~ •• -= : ..

PENTRU BARBAT

Afo5t 0 dupa-amiaza cu vant puternic, cu soarcle aratandu-se doar din cand in cand, pentru putin timp, dintre norii rnanati de vant, Mi-am dorit sa fill afara, in bataia vantului, asa di l-am luat pe MacDuff ~i arn mers impreuna Ia Nantucket Sound, unde am putut alerga pe plaja libera §i intinsa. vantul ne-a ajutat sa Iugim ,~i am fugit probabil mai bine de un kilornetru §i jumatate inainte de a ne intoarce. Dar apoi, vantul ne-a suflat tot nisipul in ochi §i ne-a impiedicat inaintarea. l\1-am impotrivit lui eu toata puterea, pasind incet, ell eapul plecat: MacDuff si-a tras urechile pe spate, stranutand intr-una din cauza nisipului care i se lipea de botnita, Pe la jumatatea drumului inapoi, am gasit 0 duna de nisip, care ne putea adaposti cat de cia. MacDuff S-il bucurat sa se aseze langa TIline pentru cateva minute panEl cand, deodata, i-a trecut prin gand ca ar trebui sa sape, ~i a Inceput 5,(1 sape cu furie. trimitand rafale de nisip eu puternicele lui labe din fa\d.

Nu este greu sa tc gande§ti la maretia lui Dumnezeu cand privesti marea §i imensitatea orizontului §i a cerului. Nu este ,grell sa te g<:lnde§ti la puterea imaginatiei Lui cand studiezi forma scoicilor (En spun ca nu este g.reu $(1 ie giinde§ti 1a acestea.Dar este greu - este imposibil - sa Ie

1 8

Intelegi. Dupa cum a spus loan Damaschinul, parinte al Hisericii din secolul al VIII-lea: .Dumnezeu esteinfinit ~i de necuprins §i tot ce putem cuprinde ell privire la El este 'i nfinitatea si necuprinderea Sa.") Dumnezeu este Atotputernicul, Creatorul, un Dumnezeu al ordinii, al arrnoniei si at planificarii. Noi crcdem istoria creatiei din primele dona capitole ale Bibliei ~i ne bucuram sa stim cEi eel care a creat toate minunatiile insirate acolo S-a bucurat nespus cand S-a uitat la ele. El a facut fiecare lucru in parte dupa Cuvantul puterii Sale, iar cand S-a uitat la eli a vazut di

.ste bun.

L-a. facut pe orn dupa chipul Sau §i atunci, peritru prima data, Dumnezeu a vazut ca ceva nu era bine. Nu era bine ca ornul sa fie singur. Dumnezeu a hotarat sa fad} un ajutor potrivit pentru el §1, conform ell Geneza 2:191 dupa ce a luat nccasta hotarare, El a creat anirnalele §i pasarile - de parca ~-ar fi putut aiege dintre ele un astfel de ajutor! Ba 111a1 rnult, El le-a adus 1a. Adam "Cd sa vada cum are sa le nu measca". lmagineaza-ti-I, pc Atotputernicul Creator dorind "sa vada" ce nume va propune Adam, creatura rnainilor Sale! ~i Adam le-a dat nume tuturor! Puterea imaginatici lui a Iost irnpresionanta. El a gasit nurne pentru fiecare vita, pentru liecare pasare §i pentru fiecare animal. ~i cl, impreuna ell Dumnezeu, trebuie sa le fi trecut in revista pe toate, rand pe rand.

Ce priveliste trebuie sa fi fast accea - Dumnezeu ~i Adam trecand in revista toate animalele! Oare Adam, contempland toate aceste fiinte diferite de el, nu a avut, chiar si nurnai pentru cateva clipe, 0 criza de identitate, asa cum a~ fi avut eu, care sa-l faca sa se intrebe Heine sunt eu In cornparatie eu toate aceste creaturi?"

~i mie, si tie ne place sa InergE:'ln 1a gradina zoologica.

Starn §i ne.uitam minute In sir 1a animale. Iii minte? Odata ne-am uitat cum se imperecheau doi tigri (0 doamna de langa noi it spus .Buna fata!", iar un barbat a murmurat "Prefer sa plec de aici!"): iar alta data, uitandu-te mirata la un elefant - aveai trei sau patru ani - ai exclamat in cele din

~ C . i 1" 1 d .. ?"

urma: II _ un) (e are a ea l.n . ac . e plCloa.re; .

19

CE iNSEAM~.·\ sA rn FEMElE

Animalele se uita la noi, privirea lor Intalnindu-ne privirea printre gratiile de fier Ceva infinitmai mare] dedit acele g.ratii ne separa de de. EXlstil 0 prapastie uria§<l, neclintita, un mister de necuprins pe care uneori cred Cd animalele il .Inte1eg - ele se uita 113 noi cu atata seninatate - dar care imi arninteste cat de nema rginita este propria lTIe!1 ignoranta. Oamenii prind animale. le folosesc, le controleaza, le omoara. Uneori 1e iubesc.

Noi il iubim pe Macl.ruff, Nupot folosi nici un alt cuvarit. h iubim, El ne este un bun tovaras, I'll] scoate nici un cuvant cand este aid ~ in casa - §i eu lucrez, este intotdeauna gata sa faca ce vreau eu dupa-amiezile, §i este total devotat rolului ce i-a fost dat de Dumnezeu (da, eu cred c5 i-a Iost dat), acela de a rna face fericita. Adam, sunt sigura de asta, a iubit animalclc care i-au tinut tovarasie in Cradina.Edenului.

- . - .;,j }

S-ar putea chiar sa fi avut un prieten special, poate un cline" sau un cal, sau un unicorn. Dar cc a inteles el, ce intelegenl '7

no I..

Ieri ant citit despre un frurnos cal de Cl11'S~l care ~i~a zdrobit glezna In timpul cursei, dar nu a abandonat (ursa, ci a continual sa alerge, facand ceca ce a fost antrenat sa faca, pana cand, in cele din urma, a trebuit sa se opreasca. Au incercat sa-i imobilizeze glezna, dar cand si-a recapatat cunostinta, calul §i~a eliberat piciorul din Iorma gipsata, innebunit de durere §i de teama. Au fost nevoiti sa-l ornoare. Mva tulburat profund fotografia din revista, imaginea acelei creaturi maiestuoase, strunita de fraie subtiri in timp ce se

. cabra .. Ascultarea ei dedresori §i de jocheu a adus bani multi stapanului ei, dar siesi §i-a adus doar suferintri §i moarte. Nimeni nu i-a pu lut da nici un fel de explicatii, si nici sa-I ceara scuze.

Animalele sunt aici, Lflnga noi, creaturi ~i ele ... asemenea noua, ale aceluiasi Dumnezeu-Creator, suferind impreuna ell noi, invaluite in tacere §i mister. .Dar pentru om nu s-a gasit nici un ajutor care sa i fie potriveasca."

Dumnezeu i-ar fi putut da lui Adam un barba t care sa-i fie prieten, ell care sa se plimbe, sa discute sau sa dezbata lucrurile, daca asta i-ar fi facut placere, Dar Adam avea

20

11," 'VUlt: de ceva rnai mult dedit tova.ra~ia animalelor san I ~rtdenia unuibarbat, El avea nevoie de un ajutor special I, In iiectat ~j prcgatit s5. indeplineasca acest rot ~i Dumnezeu J d dat 0 Iemeie, 0 ferneie "potrivita", adecvata, corespun- 1,"~loaref cu totul potrivita pentru el, creata chiar din trupul I, ~ i, din oasele lui,

Nu poti folosi bine un lucru decat daca stii pentru ce a k~sL facut, indiferent daca este UJ"l ac de siguranta sau 0 l",Jrca. Pentru mine este un Iucru minunat sa fiu 0 ferneie sub .iutoritatea lui DU111neZeU - sa stiu, inainte de toate, ca noi, lvrneile am fost create ("Dunulezeu 1-21 facut pe 0111. dupa rhipul Sau, l-a facut dupa chipul ltd Dumnezeu: parte bii rba teasca §.i parte i-a facut") si apoi cil am Iost create pcntru ceva ("Din coasta pe care 0 luase din om, Domnul I)urnnezeu a facut 0 femeie §i a adusola on'!"),

Aceasta a fost idees init,laliL Pentru aceasta a fast creata Iemeia. Noul Testament se refera dar ~i ferrn la acest scop: jn adevar, nu barbatul a fost luat din ferneie, d. femeia din barbat; §i HU barbatul a fost facut pentru remeie, ci femeia pentru barbat, II Unele texte sunt susceptibile la interpretari diferite, dar eu nu vad absolut nici o arnbiguitate aiel.

21

C and erai foarte jnica, obisn uiai uneori sa spui "unii oameni", cand de fapt vorbeai despre tine. Intr-o seara, cand eram la bordul unei ambarcatiuni, pc tine te-am culcat in patul supraetajat din cabina noastra. Dupa ce ti-ai terrninat rugaciunea de seara, mi-ai SpllS: .Dumnezeu a facut tot ce este In lume, dar unii oarncni nu stiu de ce a. facut meduzele si tigrii, Ii Odata, CD mai mult timp in urrna, te iritepase 0 meduza, iar rrtigriii le spuneai ocelotilor ~i jaguar:ilor din jungla in care Iocuiam uoi, Indienii se terneau de ei si, fireste, te temeai §i tu. Dar nu m-ai intrebat direct de ce i-a creat Dun1nezeu.Nu intelegeai de ce i-a creat, dar rru ai recunoscut di nu intelegi, Ai facut d oar observatia filozofica potrivit careia exista oameni care nu in~eleg §i, plina de tact, nici Ina car nu ai sugerat ca. marna ta s-ar putea numara printre acei oameni, Mintea ta de trei anisori eu greu putea pricepe irnplicatiile misterului pe care tocmai l-ai sesizat, Fiindca raspunsul ar fi trebuit sa cuprinda, din punct de 'vedere ornenesc, 0 explicatie a suferintei umane. Dar meduza si tigrul 'I§tiu" de ce au fost creati, Ei, impreuna cu loti monstri marini §i toate adancurile, ell focul si grindina, ell zapada §i gerul ell rnuntii §i dealurile, CD fiarele §-i toate vitele, I1 lauda pe DomnuL Fiind 0 meduza, rneduza II

22

MEDUu\ $1 MANDRIA

glorifica pe Creatorul ei, fiindca prin sirnplul Iapt de a fi rneduza, ea implineste porunca CeLui care a creat-e.

Teate creaturile, cu doua exceptii cunoscute nona, si-au ncceptat de buna voie Iocurile ce Ie-au fost hotarate, Biblia vorbeste despre ingerii care s-au razvratit §i de aceea au fast alungati din eel' §i despre caderea omului: Adam §i Eva nu aufost multumiti de locul atribuit lor. Ei au respins singura limitare ce le-a fost pusa in Cradina Edenului, §1 astfel au adus pacatul ~i rnoartea peste Intreaga lume. De fapt. ferneia, Eva, a fost cea care a V3ZUt ocazia de a fi altceva decal a tost menita sa fie - Sarpele a convins-o di poate deveni loarte usor flGI Durnnezeu"> §i a preluat initiativa. Nu avem de uncle sti daca rezultatul ar fi fost altul in cazul in care ea i-ar fi cerut parerea lui Adam §i el ar fi analiza! intreaga problema, ar fi vazut implicatiile fatale si ar fi refuzat sa ia fructul.Dar Eva gt1stas€ deja din el. Si nu rnurise, Apoi i-a intins rnarul sotului ei. CUIn ar fi pututel s-o refuze? Fara lndoiala di Eva era 0 femeie frumoasa. Era ferneia pc care i-o dadusc Dumnezeu, Ea nu a facut altceva decat sa verifice ceea ce parea a £1 restrictie inutila si neinsernnata. ~i indrazneaia i-a fost rasplatita, Ea scapase de pedeapsa.Tar aClUTI de cen-ar fi scapat §i Adamla fel?

Oare cum ar fi fast lumea noastra daca Eva ar fi refuzat oferta $arpelui §_i i-ar fi spus: "Nu vreau sa fiu ca Durnnezeu. Las' sa fin ce an) fast creata sa fiu ~ las! sa flu femeie"?

Insa. pacatul a fost fatal, consecintele lui intrecand orice imaginatie a lor. A fest hybris, mandrie, inaltarea sufletului ca o sfidare La adresa lui Dumnezeu, orgoliul ce uzurpa locul celullalt. Si aceastamandrie este condamnabila,

23

Da.~.r Cxista~. §i un aU fel ~emfll:d.Tie, 0 In. anc.:irie p.-e ~~are necare barbat saufelnel€ a lui Dumnezeu ar trebui S~O

cultive, Isak Dinesen 0 defineste in Irumoasa ei carte Out of Africa:

Mandria €ste credinta in intentia pe ca re a avut-o DUIDne.l.eU atunci rand ne-a creat. Un om rnandru este constient de aceasta intentie §i aspira sa. 0 realizeze. E1 nu aspira spre fedcire sau confort, ce pot fi irelevante pentruintentia lui Dumnezeu in ce it privesle. Succesullui este planul Iui Dumnezeu, dus 13 bun sfaqit ell succes, ~i el este indragosti! de destinul sau.

Am invatat (degl, rna tern, cam. Incet) ce insearnna sa fiu indragostita de destinul 111elL Tatal tali a invatat-omult mai devrerne, .Oriunde te-at afla. a scris el, fii CD totul acolo, 'Iraieste in toata profunzimea ei orice situatie pe care 0 crezi a fi voia lui DUlnnezeu.') Dupa parerea mea (care cred dl nu este total influentata de fa ptul ca sunt marna ta), tu ai ~tiu t

A ,. .•

intotdeauna accasta. Inca de cand te-al nascut nu numai eEl

ti~ai acceptat destinul, dar ai Iacut-o ell exuberauta.

"Oamenii Iipsiti de mandrie, continua Dinesen, ]1U sunt

24

constienti de ideea pe care a avut-o Dumnezeu atunci cand i-a creat, ~i uneori te fac sa te indoiesti ca a existat vreodata ideea, sau te fac sa crezi ca, daca a existat, s-a pierdutysi cine ~i-l 0 gaseasdi din non? Ei aj LIng sa accepte drept succes ceea ve altii garanteaza di este succesul, si sa-~j aprecieze fericirea, ~i chiar §i pr ei in~i§if dupa cursul zilei."

Cateva femei, a carer viziune este grotesc distorsionata, in cearca sa redefineasca pen tru noi rs succes ul" unei Iemei ~i .'>5 ne spuna d1 fericirea noastra nu consta in ideea pe care a dvut-oDulllnezeu cand ne-a creat, ci in ~tergerea ell desavarsire a acestei idei, Crearea barbatuluisl a Ierneii CEt niste contrarii complementare nu-si gilse~te loc in gandirea Inr~i orice definite a masculinita tii si Ieuunilalii este lipsita de orice sens, in afara de cazul cand Sf' refera la asteptarile cui turale §l sociale, Putern modifica masculini tatea ~i [errunitatea modificand pur ~i simplu procesele ce le ~ 'onditicneaza.

'Iu poti In~elege mai bine ca altu dH de mult difera culturile §i societatile in asteptarile pe Care le au de 121 comportamentul barbatilor ~ifenleil()r_ Prirnii opt ani de viata li i-ai petrecut 'Ll1 cornpania indienilor sud-arnericani, care Iac deosebiri foarte stricte intre sexe. Nu erau intotdeauna deosebirile pe care le facem no it nordamericanii, dar erau totusi deosebiri, Ferneile purtau parul lung, barbatii scurt, Barbati:i mancau primii, Iemeileasreptau samartance ce mai ramanea dupa ce terminau ei. Ferneile crau cele care pur tau poverile grele. Se considera C8. barbatii nu SUITt apt! din punct de· vedere fizic pentru 0 astfel de munca, Atilt barbalii, dH §i ferneile erau dispusi sa. lucreze pentru albi, manuind macete pentru a taia iarba §i pentru a curata padurea. Desi ferneile erau de obicei rnai eficiente, plata pe care 0 prirneau ele era mai mica decat a barbatilor, cu toate di numarul orelor lucrate era acelasi. Barbatii vanau. ferneile plantau, Ba,rbatii foloseau anne (ell aer comprimat sau pusti de vanatoare, in functie de cia emu de /ldvilizatii'), femeile impleteau plase pescaresti, faceau oale, hamacuri, site. Barba tii irnpleteau cosuri, Ill, ea fetita straina! ti-ai avut locul tau printre ell ai IJ1vatat sa prinzi peste ell mana, en

25

CE [NSEAMNA SA m [·"EMFI E

femeile, sa fierbi, sa zd robesti, sa mesteci §i sa SCUIll! maniocul ca sa fad chica, ~i apoi, inainte ca sa-V bei portia, ii serveai pe baietii care iti erau prieteni. Ai invatat sa. manuiesti sect! real sa faci focul §i s.a mergi in sir ind jan, punand un picior in fata celuilalt ~i ai mai stiut §i ca, asemenea copiilor indieni, nu trebuie sa plangi.

Nu- uri amintesc cand am vorbit pen tIU prima data despre sex. Ai crescut stiind des pre el. Cand a bia 31 iesit din scutece, m-ai ajutat sa salvez viata unui bebelus care s-a nascut foarte greu. A fost 0 nastere pelviana ~i femeile incepusera deja bocetul de inmormantare pentrumarna ~i copil, refuzand sa Ina ajute. Aveam nevoie de haine calduroase pe care sa le Infa~nr irl jurul trupusorului bebelusului care se na§tea, pentru a-l impiedica sa respire prea devreme, dar nimeni nu a vrut sa-~i murdareasca hainele pe care le avea. Tu ai alergat §i mi-ai adus unul din scutecele tale, privind apoi uirnita - impreuna ell ceilalti _.- cum.se na§tea copilasul care, in cele din urma, a. ie~j t viu si tipilnd.

Ai avut doar trei ani cand am mers sa Iocuim printre mernbrii tribului Auca, ce umblau gOi si a caror conversa tie se lirnita aproape exclusiv la vanat, aruncatul cu sulita ~i sex. Acestia nu i~i alegeau deloc vocabularul, Lirnba Auca nu facea dcosebire intre vocabularul medical, eel destinat copiilor ~i vocabularul vulgar. 'Ierrnenii pentru organ€, functii si activitati erau directi §i ii intalnea i In orice conversatie de zi eli zi, a ~a ·di fara indoiala ca i-ai in wlta t ~i tu .. Acum ai uitat toate astea, impreuna ell restul cuvintelor pe care le stiai. Dar itt mai amintesti oamenii de acolo gi viata pe care ai lrait-o in mijlocul lor, §i Ina bucur pentru asta,

Ti-ai purtat intotdeauna papusile inrnarsu piu asa cum l§i poarta mamele indience bebelusii si cum ai fost purtata ~i tu. Te-ai jucat de-a casa cu copiii indienilor ~. ceva ce ei nu s-au gandit niciodata sa faca, dar tu le-ai aratat cum sa-si arnenajeze un locusor 'in g.roapa. unei radacini de copac §.1 sa faca un mic foe in mijlocul ell fiindca, Ia urma urmei, singurullucru ell adevarat esential dintr-o casa din mijlocul j unglei era £OC111. Dare te conforrnai presiunilor social» atunci cand te jucai astfel de jocuri Ifpentru fete"? lr1 nici un

26

MANORIA CORECTA

GIL. Cu siguran1a di 0 faceai pentru di te-ai nascut femeie. I .xista Irk tine 0 cunoastere ce ~i-a fast data de Dumnezeu, pe baza careia imaginatia ta, mai activa dedit cea a copiilor indieni, a Inceput sa lucreze.

Cand ai crescut mai mare ~i ne-am Intors In Statele Unite, irni amintesc cat de nerabdatoare ai fost in prima ta zi de scoala. Ai inceput clasa a patra si in numai cateva zile ai prins ritmul acestei noi vieti, atat de diferita de cea de dinainte. §i in cateva saptarnani te-ai maturizat. Cand ai fost mica an) discutat despre minunea de a fi femeie. Odata, pe cand aveai vreo patru anisori, ai fost intervievata in cadrul unei emisiuni radiofonice pentru copii.

nee vrei sa te fad cand vei fi mare, Va lerie?' ai fast (bineintelesl) intrebata.

.Vreau sa fiu rnamica", ai raspuns ttl fara cea mal utica ezitare.

Erai foarte entuziasrnata de cresterea tao Abia asteptai "sa fii mare", iar cand ttl sfarsit a sosit ziua cand ai stiut eft €§ti femeie ai venit sa-mi spui §i mie. ~i ochii :iti straluceau deemofie.

27

Tot ce conteaza este perspectiva pe care 0 ai. Dadi poti intrezari chiar si numai 0 particica din proiectul divin (§i cine poate intrezari mai mull de atat?), E"§ti cuprinsa eel putin de umilinta ~i uimire. Cred ca daca n vei putea ·intelege cu adevarat, aceasta te va umple si de recunostinta. Dar exista §i Iemei pentru care a fi femeie nu este dedit Lin inconvenient ce trebuie suportat (pentru ca nu poate fi evitat) §i ignorat, daca se poate asa ceva. Ele l§i petrec viata hinjind sa fie altceva, Fiecarei creaturi alui Dumnezeu ii este dat ceva ce ar putea fi numil, presupun, un inconvenient, in tunctie de perspective fiecaruia, ~i elefantul, ~i soricelu] s-ar putea plange de dimensiunile lor, broasca testoasa - de carapacea ei, pasarea - de greutatea aripilor, Dar nirneninu se asteapta ca elefantii sa alerge in spatele Iambriurilor, soriceii nu au de 02 sa "pa~easdl de pardl ar avea o intalnire la capatul lumii" I' broastele testoase nu trebuie sa zboare. nici pasarile sa se tarasca. Darn! §l aptitudinea speciala pe care Ie are fiecarc creatura in parte ii defineste Iimitarile speciale pe care, de asemenea, le are. S,i la fel cum pasarea ajunge 5ii accepte ell u§lHinla necesitatea de a purta aripi atunci cand descopera cs, de fapt, aripile sunt cele care 0 poarta -- in sus, departe de lume, in inaltul cerului, acolo unde este libera -

28

GRH)TATb\ ARIPILnR

h Ha~;) femeia care accepts limitarile ferninitatii ei descopera I. d tocrnai in acele limitari se gasesc darurile ei, chernarea ei r: ~ )l'ciaL5 - de Iapt, aripile ce 0 poarta in. sus, spre libertatea ,1.1 ~st)hlta! In voia lui Dumnezeu.

lvl-ai auzit vorbind despre Gladys Aylward, ,.tIuies '11"meie" din China, pe care am auzit-o vorbind cu multi ani 'I'll urma la Prairie Bible Institute din. Alberta, Ea a povestit dvspl'e cele dona rnari I,necazuri" pe care le-a avut in t ~ ipilarie. Ttl pr'im ul rand ca, in tim]? ce prietenele ei aveau p.uul lung si matasos, de culoarea grane]or coapte, al ei era I H'gru. In· a] doilea rand cal in rim p ce ele continuau sa i T(_\JSCa in inaltime, ea s-a oprit d in crestere si a ramas mica, Nu era mai inalta de unmetru si jumatate. "Dar cand in cele din urrna a ajuns in tara unde Dumnezeu 0 chernase sa fit? ! nisionara, ca s-a oprit pe cheiul Shanghai §i a privit in jur, la \ -arnenii carora 0 chernase Dumnezeu sa le slujeasca,

.Absolut fiecare barbat si fiecare femeie avea pdrulnegru, ,I spus ea. ~i absolnt fie care se oprise din crestere cand rna uprisern ~i eu.9i am spus: «Doamne, Tu siii ce faci!»"

29

Ceea ce sU.n. tern este ~un. d ar si, asen_le:nea al t~r ~aruri~ es te ales de eel care daruieste, Nu 11.1 se prezinta un sir de posibilitati din care sa alegem: Cum ti-ar placea sa fii? Cat de inalta? De ce culoare? Ce temperament sa ai? Ce fel de parinti ti-ai alege?

Deci esti femeie, aleasa inca de la intemeierea lurnii §i ai fast data unor parinti care s-au rugat per'l.tru im fiu (si nurnai Dumnezeu stie de cate ori ~j cat de pro fund l-am muliumit di mi-a refuzat acea rugaciune ignorantal]. $1 inainte ca sa fi implinit varsta de douazeci de ani ti-ai daruil inima barbatului care urmeaza sa fie sotul tau, asa ca. nu prea §tii ce inseamna sa fii 0 ferneie singura. Nu ti s-a cerut sa te lupti ell aceasta problema. Relativ putine femei 512 confrunta eu eat pentru ca cele rnai m u1te se dl sa toresc. ~i dintre cele care se casatoresc, 90 la su t5. 0 fac inainte ca sa implineusca 21 de ani, ceea ce inseamna dl nu au avut cand sa afle ce inseamna sa .Hi 0 ferneie singura in aceasta lume. Probabil cii cea rnai mare parte din vlata au trait-o impreuna cu parintii lor, care le-an purtat de glijtt. Multe dintre ele s-au maritat imediat dupa ce all terminat colegiul, cum se va intarnpla §i in cazul tau, asa ca viata le-a fast planificata mereu de al~ii. Nici 0 decizie 'majora din viata nu. le va apartine vrcodata in intregime.

30

ViATA DE CHIBAT - Ur.; DAR

Ti-am vorbit cate ceva des pre propria 111ea nedumerire - din vrernea cand eram in colegiu - ell. privire la accasta problema, fiindca eu credeam ca Dumnezeuma chearna sa I ill misionara §i, foarte vposibil, sa raman necasatorita. I hlrealn sa fiu misionara, dar nu voiarn sa raman singura. Se i ),:'i rca di val merge in Africa, iar singurul barbat care ll1a in teresa se afla in drum spre America de Suet singurulloc in. l ;,1 re eram sigura ca nu voi lllerge niciodata.

A venit 0 zi, doar ell 0 saptamana inainte de absolvirea mea, cand barbatul aceta a venit Ia mine si aJTI avut i mpreuria 0 discutie despre casatorie §i despre directiile in rare se parea ca ne calauzeste Dumnezeu. lrni aduc arninte t'a mi-a spus atunci eft sf. Pavel considera cd. viata de celibat !'ste un dar. Ei bine, m-am g(lndit eu putin confuza, sf. Pavel ,., avut cateva idei mai ciudate §i en sjguran\a nu trebuie luat "rea in serios cu privire la conceptia lui despre casatorie. Ce stia el despre casatorie? El a fest singur pentru Cd i-a placut sa fie singur, iar eu aveam suspiciuni in privinta u nui om ca cl. (Mvam gandit atunci e5 nu avem, de fapt, nici 0 dovada ca Pave] nu a fost casatorit niciodata.)

Dar traind peste 41 de ani singura, mi-arn dat searna ca cste intr-adevar un dar. Nu Ul1U 1 pe care l-as alege eu, sau orice alta fcmeie. Dar, tine rninte, nu noi ne alegem darurile! Ele ne sunt date de catre Dfitalorul divin care cunoaste sfar~itul inGl de la inceput ~i care vrcamai presus de toate s~i ni Se d ea pe Sine :In. dar. Tocm ai in im prejurarile pe care El le alege pentru noi - de a fi necasatorite, casatorite S3U vaduve - II primim pe EL Acolo, si nicaieri altundeva, E1 ni Se face

. ~

cunoscut, Acolo ne este lngaciuH sa II slujim,

In 1. Corinteni 7r Pavel spune cal "din pricina curviei", este bine ca fiecare ba rbat sa-~i aiba sotia lui si fiecare Iemeie s5.-§i aiba sotul ei. Dupa care spune aproape irnediat: IlEu a~ vrea ca toti oamenii sa fie ca mine: dar fiecare are de la Dumnezeu darul lui: unul intr-un Iel, a ltul intr-altul. Celor neinsurati ~i vaduvelor Ie spun di este bine pentru ei sa rarnana ca mine. Dar daca nu se pot infrana, sa se casatoreasca, pentru ca este rnai bine sa se casEltoreasca decat sa arda."

31

CE INSMM:.lA SA m FEMEIE

"

In urrnatorii cinci ani dupa absolvirea mea, pana ne-am

C<lstHoriL, am asteptat irnpreuna ell tanarul care urma sa-rni fic sot raspunsul lui Dumnezeu, ne-am rugat, am cercetat Scriptum, am corespondat gil de fiecare data cand ni S-(.l oferit prilejul sa fim 111ai mult timp impreuna, am discutat despre aceste probleme, Punea care Pavel viata de. celibat rnai presus de casatorie? Negresit d\ asa parea sa fie. El a vorbit despre slabiciunea de a nu rezista ispitei §i despre piedicile "in calea slujirii lui Dumnezeu pe care casnicia le atrage in mod inevitabil CD sine. El le-a ammtit corintenilor de "stramtorarea de acum" ce face eel eel care cauta sa-§i schimbe in vreun fel starea civila s,a fie considerat neintelept, E.I a spus 6i barbatul care se casatoreste face §i mai bine. 0 vaduv3, du pa parefE~(l ltd. Pavel, este mat fericitii daca nu se recasa toreste, §i el credea di are Duhul lui Dumnezeu in aceasta privin tEi.

Nu este de mirare ea eram derutati si riu este de mirare cii un barbat ah1t de hotarat curn a fost tatal tau a meditat indelung ~i en toata seriozitatea la contradictiile aparente din acest capitol. El tanjea dupa acel .rnai bine" §i "lnai Iericit". El a fost hotarat sa arate ca puterea ~i harul lui Dumnezeu sunt suficientepentru a birui slabiciunea din trupul unui barbat. 5tia. c~H este de atras de femei. Dar, in acelasi timp, era hotarat s5. 11 slujeasca pe Domnul fara .nid un Eel de piedici. A venit insa vremea cand casatoria a fast pentru el 0 porunca clara. ~i. atunci a stint ca ea. este LUi dart un dar oferit.de acelasi Data tor care unora 1.12 da darul special de a ramane singuri. .Fiecare sa ralnan,l in starea jn care l-a asezat Dornnul". a scris Pavel.

Unui t,l.nar care avea ezitari in privinta casatoriei. Martin Luther i-a scris:

..

f!Castitatea nu este in puterea noastra, lafel CU111. nu sunt nici celelalte minuni si haruri ale lui Dumnezeu. I.ns3 to~i suntern creati pentru casnicie, dupa CUIn arata trupurile noastre §i dupa cum afirma Scripture in Geneza 1: «Nu este bine ca omul sa fie singur; am sa-i fac un ajutor potrivit pentru el.»

An1 impresia ca tie tti stau in cale teama §i timiditatea

32

Vli\TA DE CE1!BAT - UN DAR

umaria. Se spune dl. numai un barbat curajos indraznestc sa-si ia 0 nevasta. Asadar, mai presus de orice tu ai nevoie sa fii mcurajat, sfatuit, Indemnat, imboldit §i sa 11 se dea indrazneala, 'De ce ai amana, stimate si iubite dornn, §i de ce ai mai cumpani problema in mintea ta? Oricum, acest lucru ar trebui, trebuie ~i se va tntatnp]a eu sigllrant~t Nu temai gandi la toate astea, ci indreapta-te ell bucurie spre ele. Trupul tau 0 cere, este voia lui Dumnezeu §i £1 te impinge spre casatorie, Nu poti face nirnic in acest sens ... Cel mai bine este sa ne supunenl cu toate simturile noastre cat de curand posibil §l sa ne dedicam Cuvantului lui Dumnezeu §i lucrarii Sale in tot ce vrea El sa .fa c eITI .

Sa nu incercam sa zburarn rnai sus si s5 fim rnai buni dedit Avra am , David, Isaia, Petru, Pavel ~j toti ceilalti patriarhi, profeti ~i apostoli, cat ~i multi martiri ~i episcopi sfinti, care toti au stiut cii au fast creati de Dumnezeu ca barbati, care nu s-au rusinat sa fie barbati si sa fie considerati ca atare, §1 care 5-a11 comportat ca atare ~i nu au ramas singuri. Oricine se rusineaza de casatorie se rusineaza §i de faptul ca este barbat san de faptul ca este considerat barbat, sau altfel spus, crede ca se poate face mai grozav decat l-a facut Dumnezeu."

33

ell cap-va ani in urma am vorbit in fata unui grllp de studenti despre viata de celibat ~i am facut observatia ca, in cali tate de vaduva, rna consider de 0 mie de ori mai ca§tigata decat 0 femeie care nu a fost casatorita niciodata, 0 fata din grup mi-a contestat afirrnatia. De CE~ cred eu ca a§ £1 mai ca§tigata? Ei bine, foarte simplu, am raspuns eu, pentru ea eu cred dl este mai bine sa fi iubit ~i sa il fi pierdut pe eel drag, decat sa nu fi iubit niciodata? 'De ce? In-a intrebat ea din nou. Am recunoscut ca. aceasta este pur §i simplu parerea mea si ca daca, dupa parerea ei, ea e mai castigata dedit mine, nici prin gand nu-mi trece sa-i schimb parerea.

Recent am intalnit pentru prima data. 0 ferneie care mi-a Sp115 ca viata de celibat a fost alegerea ei. Am intalnit femei care au avut sansa sa se casaroreasca cu barbati ell care insa nu au vrut sa se casatoreasca, dar carora le-ar rnai fi placut inca sa se casatoreasca cu "eel potrivit" pentru ele. Doarnna pe care am intalnit-o recent a fost prima care mi-a SpllS ca a ales viata de celibat,

La intrebarile nepoliticoase care se pun adesea ferneilor necasatorite, una dintre cunostintelemele raspunde ea este "singura pentru un motiv cat se poate de bun, care insa 1111 este bun pu blic",

34

o Z[ 0 DATA

Am intalnit 0 doamna care avea in jur de 60 de ani si care continua sa declare ca IlU are ceea ce Pavel numeste darul vietii de celibat. Ea traise acesti aproape 60 de ani fadi aces! dar pentru ca Dumnezeu 0 asigurase, 1'11-3 incredintat ea. di are undeva un sot pentru ea. Ea trebuie numai sa it astepte. S-ar putea sa aiba dreptate ca Dumnezeu are un sot pentru ea. Dar cred ca· gre§e1te atunci cand spune cit nu are darul vietii de celibat, L-a avut toata viata, Dumnezeu inca mai poate sa ii dea darul casniciei, Hindea multe dintre darurile Lui ne pot fi date numai pentru 0 anumita perioada de timp din viata noastra, Cunosc trei crestini care au prirnit darul vindecarii numai pentru 0 perioada scurta de tirnp, dupa care darul le-a fost luat, De ce nu ar da EI darul vietii de celibat pentru cea rnai mare parte a vietii, ca apoi sa dea darul eEl sni ciei? Sa u n u este posibil ca E1 sa dea darul casniciei ~i apoi, uneori devreme in viata, sa dea vaduvia?

Adevarul este ca. nimeni dintre noi nu cunoaste voia lui Dumnezeu pentru viata lui. Si eu subliniez peniru via/a lui - fiindca prornisiunea este .pe masura ce vei Dlerge pas eu pas, Eu voi deschide calea inaintea tau. El ne da suficienta lumina pentru astazi, suficienta putere pentru 0 zi, suficienta maria. painea noastra "zilnidi U _ 9.i viata de credinta este 0 calatorie din punctul A In punctul B; din punctul B in punctul C, la fel cum poporul lsrael "au plecat §i au hlbarat la Obot. Au plecat din Obot si au tabarat la lieAbarim, in pustie .. , De acolo au plecat ~i au bibarat dincolo de Arnon ... De acolo s-au dus la Beer. .. Din pustia aceasta s-au dus 1a Matana: din Matana, la Nahaliel: din Nahaliel, la Bamot: din Barnet 1a valea din carnpia Moabului",

Din cate §tirn not, nu s-a intarnplat nimic in aceste locuri, Obot, Iie-Abarim, Arnon, Beef, Matana, Nahaliel, Bamot nu inscamna nimic pentru noi. Multimea aceea. imensa se deplasa fara incetare. Oamenii calatoreau, se opreau; asezau tabara, strangeau tabara, mai cfHiitoreau 0 bucata de drum ~i i~i asezau din non tabara, ~i s-au plans. Au fost atatea plangeri inca! pana §i Moise, care era un 0111 foarte bland, a putut indura ell greu 83-i mai vada pe aceia pe care Dumnezeu il chernase sa-i conduca. Dar Dumnezeu a fost

35

CE lNSEAMl\A sA m FE\IElE

tot timpul ell ei, i-a condus, i-a ocrotit, le-a auzit. strigatele, i-a irnpins mal departe §i i-a calauzit, stiind incotro se indreapta acestia §i ce scopuri are pentru ~L §i nu i-a par5sit niciodata,

Atunci cand citesti in treaga istorie a elibera rii popo ru 1 u i Israel de catre Dumnezeu, 11.U este greu sa observi felul CHIn fiecare eveniment se potriveste intr-un plan care duct:' la binele poporului. Noi avem 0 perspcctiva pc. care acei pribegi nenorociti TIU au avut-o, ~i aceasta ar trebui s3 ne ajute sa ne incredem in Du m nezeul lor, Etapele dilatoriei 10rT oricat de monotone q1 de lipsite de evenirnente all fast majorita tea (.fintreele, au fost fiecare in parte 0 etapa necesara a inaintarii spre irnplinirea promisiunii,

Viata de celibat poate sa fie numai un stadiu in calatoria viejii, dar chiar §i un stadiu este un dar. Durnnezeu il poate inlocui eu un alt dar, insa primitorul accepta darurile Lui cu multumire, Acesl" dar este pentru aceastii. zi. Viata de credinta se traieste 0 zi 0 data, ·~i ea trebuie t.raita - nu asteptand rnereu ca §i cand ,jadevaratali viata s-ar afla dupa Ufllliitort;) colt, Suntem raspunzatori de ziua de astazi. Ziua demaine Ii apartine 'inca lui Durnnezeu ..

36

Da.r tu urme~zEi :~ t~ ~asatoreg~i. Fara indoia_12\ ca p~ntrl1 tme "adevarata viata pare sa se aflc dupa colt ~l este natura 1 §i cored sa anticipezi acea zi rninuna ta ce va marca inceputul unei vieti absolut noi pentru tine. Dar §'j tu, la fel ca orice ferneie necasatorita care nu are nici 0 perspective vizibila, trebuie sa traiesti via ~a de credinja. Intelegi chemarea sexualitatii tale, aceea de a fi femeie in parta~ie ell toti ceilalti, fernei §i barbati. 'Iu nu esti femeie nurnai in relatia ell Walt. Daca ar f a§a; fireste ca femeile necasatorite ar fi private de sensu] sexualitatii Jor. Fericirea §i implinirea lor ar consta 'in suprirnarea pana la negare a ceca ce le deosebeste de barbati, Dar nu acesta este adevarul pe care 111-1 prezinta Scriptura. Scripture ne invata di toate deosebirile 5 ta bili te prin crea ~ie fa c parte din Proiect, fiecare Hind necesara §i de neinlocult, Nu cunosc nici un alt cuvant mai bun dedit chemaie. Este un lucru u luitor sa ne stim

>

chemate fiecare in parte. Chemarea ni se face Ci?I femei, dar

ea vine la noi ~i in mod individual, astfel ca fiecare In parte trebuie sa raspunda chernarii.

Au existat saptamani lungi in care ai fest despartita de Walt, cand ai facutlucruri pe care ai dorit eu ardoare sa i Ie poti ilnpaJta~i. Absolvirea lui a avut loc intr-o zi in care V-a

37

CE It'l'SEAMNA sA f[[ FEMHE

fost imposibil sa participi La ea si ai pierdut-o. Ordinarea lui in lucrare a fast pe cand tu erai in Anglia, Nu ai fost prezcnta la prima lui predica, §i toate aceste experiente nu pot fi niei recuperate.inici retraite.

Imi amintesc CUIn a fast in cazul I11FLl. Tatal tau (care nll era inca logodnicul meu) a facut 0 calatorie de trei saptao1ani pe mare de la San Pedro, California, in Ecuador, oprindu-se Ill. porturi incantdtoare pe parcursul calatoriei, de unde mi-a trimis scrisori Iermecatoare. A inceput sa studieze spaniola in Quito Hl.di. mine. A facut prima excursie in jungla in care urma sa lucreze, a avut prima ocazie sa practice medicina, prima lui confruntare cu 0 limba nescrisa - toate acestea erau lucruri pe care tanjearn ~i eu sa le fac, §i dorearn cu disperare sa le fac impreuna ell el. uSa nu lasam ca dorul sa ne ucida pofta de viata' r 111i-a scris elf §i acele cuvinte m-au ajutat adesea de atunci incoace, Noi acceptam si Ii multumim lui Durnnezeu pentru ceca ce ne este dat, fara sa lasam ca ceea ce 1111 ne-a fast dat sa strice aceasta multumire.

Aceasta este chernarea. Aceasta este ordinea vietilor noastre. Nimic nu este la voia intamplarii in ele, Noi le putenl incredinta lui DU1l1JleZel1 si le putern accepts de la EL In parte! aceasta a vrut sa spuna Walt prin cuvintele:

O ~ 1 . " fJl

II oa rnna, eu sunt ca vinist:

38

· .~ AUTODISCIPLINA

... __ ... .z.o<... ...... ,_._~ _ _._.._ ,,_~_..~._ '~rl"-'>I-' -+n-. ... - .... y.,..,__....:--.-:Y'".-:-.-. .... _·~ =l-~ -I-.- ..... ~- ~-.-:- ,-.-.-:-:-.-E-.",·_·· .•.• ,·u •. ·_·-;' ,.: ........ ~ .......... ,-x-. ...... ~~, ....... :.-

S~ ORDrNEA

~.

Exista un canter de John Greenleaf Whittier ce spune:

Las' sii cadi] roua tiicutii a linisiii Tale .R1nii ce toate iuptele noasire 'VOl' inceta.

Ia din s141etele noasire incordarea §i etresul

gi lasii ea uiaia noasini ordonatii sa miirturiseasca Dcspre [nunusetea pacii Talc.

Suntem creaturile unuimaret Maestru-proiectant §i felul in care El ne ordoneaza viata aduce siguranta §i certitudine: totusi, multi oameni traiesc fara 0 ordine, sau pace; sau seninatate vizibila. Felul in care traim ar trebui sa manifeste adevarul a ceea ce credern. 0 viata dezordonata marturiseste 0 credinta dezordonata, Incoerenta.

Noi doua suntem de mult preocupate de problema aceasta a ordinii, nu-i a§a. Val? Ea inseamna autodisciplina. "Dadi rarnaneti in cuvantul Meu, sunteti in adevar ucenicii Mei: Yeti cunoaste adevarul, §i adevarul va va face slobozi." Libertatea incepe de la coada. Ea nu incepe ell a face ceea ce vrei sa faci, ci eu a face ceea ce trebuie sa fad - eu alte cuvinte, cu disciplina. Cu "ralnanerea in cuvant", A fi ucenic inseamna a fi disciplinat, ~i noi doua am lucrat la aceasta,

39

C E ~ NSEAMNA sA l~II FEU HE

nu-i asa? Aproape din ziua cand te-ai nascut am incercat sa te inva] ca ceea ce spun, aceea ~i gandesc. Desi erai mica, trebuia sa iei in series cuvintele mele, sa traiesti dupa ele. Cum sa invaVln1. sa credem in Dumnezeu §i sa "It ascultam daca nu arn fost Invata~i din fragcda pruncie sa ii credem ~i sa ii ascultam pe cei pe care El i-a asezat peste noi? Un copil trebuie sa stie inainte de toate §i dincolo de orice umbra de indoiala eEl cuvantul rostit lrebuie implinit. Amenintarile ("dadi nu faci asta, vei fi pedepsit") sau promisiunile ("dadi tV aduni toate jucariile, vei primi 0 bombonica"), daca nu sunt duse pana la capat, au u:'-1 efect distrugator asupra moralitatii copilului, Nemdeplinirea arnenintarilor §i a promisiunilor it Invata pe copil sa desconsidere §l sa nu creada decat pe jumatate ceca ce i se spune. 11 invata sa minta. Nu poti avea incredere in parinti, prin urrnare n1.1 trebuie sa-i asculti, asadar nici 0 autoritate nu este demna de incredere sau nu trebuie respectata.Ascultarea este facultative, depinzand de avantajele ce ti se ofera, de inclinatia pe care 0 ai sau de 0 rasplata evidenta,

Dar Dumnezeu nu ne-a invatat asa. "La inceput era Cuvantul §i Cuvantul era cu Dumnezeu ~i Cuvantufera Durnnezeu." "Cine are poruncile Mele §i le pazeste, acela Mil iubeste.' .Daca Ma iubiti, veti pazi poruncile Mele." ~i f!'porundle Lui au sunt grele".

Cand erai mica am fast intotdeauna inconjurata de indieni §i trebuia sa 111a gandesc la multe lucruri pentru ca misiunea noastra - in inima junglei! ~ sa mearga bine. De aceea uneori am fost ispitita sa dau mai putinn atcntie micilor tale nevoi, Dar tu Iti dadeai imediat seama, ~tiai intotdeauna cand este mornentul sa Iaci ce vrei. Mil puneai la incercare $i ignorai sistematic mustrarea 111ea preocl1pu ~a, rr Val" fii cumin te", Stiai ca 0 pop ignora, pen tru dl a hi n tia mea se con centra irnediat asupra lucrului care nla preocu pa. Am invatat foarte curand ca trebuia sa i1i dau ateutia mea cand vorbearn ell tine. Nu vreau sa spun ca erai in cen I rul atentiei mele 24 de ore din 24. \ad mame .. are apl'Oilpt· ca reusesc sa faca aceasta, dar 0 fac spre nenoro .irea sa 1'J11al iilor copii, sufocati ~i hartuiti de atata grija maternii. Dar vreau sa

40

AlfTOD1SClFUNA ~[ ORDIN[!l,

spun cit atunci cand 0 problema necesita atentia rnarnei, ea trebuie sa prilneascii toata atentia ei in clipa respectiva. Trebuia sa-rni intrerup Iucrul §i sa ma intorc spIe tine.

Faceai ochiimari cand rna opreanl din lucrul meu ~i Ina uitarn la tine. iti retrageai incet mana in. timp ce te strigam pe nume. In clipa urrnatoare, in momentul acela depauza §l tacere, imi evaluai seriozitatea. Fie erarn serioasa, fie ifni era gandul la altceva - ell tiJ.1C nu 1113. putearn preface. SUaj imediat cum stan lucrurile si actionai in conformitate.

Slujba Olea s-a incheiat, Acum esti femeie, 0 Iemeie a lui Dumnezeu, independenta inaintea Lui. Insa disciplinarea Lui in ce te priveste este departe de a se fi incheia t. Daca h iubesti, vei face tot ce-ti spune. ~i nu se pune problema seriozitatii cuvintelor Lui - trebuie doar s5.-1 privesti fata §i sa pastrezi tacerea suficierit tirnp eEl sa auzi ce-ti 5pu ne. J~l T~j cheama oile pe nume." In Gradina, dupa i.nvierea Lui, Maria a stint imediat di este Stapanul ei cand El a strigat-o pe nurne. lfinvatatorule!N a exclarnat ea. recunoscand astfel domnia Lui asupra ei.

Modul in care te ingrije§ti de casa ta, modul in care iti organizezi timpul, grija pe care 0 acorzi infa~i~arij tale exterioare, lucrurile pe care iti cheltuiestibanii, toate acestea vorbesc cu glas tare despre ceea ce crezi. 0 viatii ordonata emana "frlllnusetea pacii" Sale. 0 viaFi dezordoriata vorbeste cu putere despre dezordinea din 5U Het.

41

,_, .....

"w_~,~.m;):~"'¥.'~:_ ... ,_.,_ ... _~._,~ ._._ ••.. L>~,."._. __ ~".A, .. C_Ul .. ~6~8I8.L.LE.?_

leri se~ra in~inte d~ culcar:, ~m privit !)of:ul pefer~as~a §i am vazut ca una dintre barci era lununata. Probabil ca s-a lucrat toata noaptea pe ea, pentru cii azi dimineata puntea barcii era incarcata ell nenumarate vase pentru homari si, desi era aproape miezul zilei, ea tot sta ancorata la mat leganandu.-se usor in briza ce adie.Maintreb cand 0 va scoate pescarul in Iarg ca sa-si aseze capcanele? Probabil di vantul estc prea puternic,

'Irei cinteze purpurii, 0 vrabie cantatoare' ~i un sturz isi fac de lUCIU pe peluza din fata. Cintezele cauta balta unde obisnuiau sa se imbaieze. Dar aceasta s-a uscat in bataia soarelui. Vrabia cauta seminte in iarba, Sturzul,' un barbatus chipes, ell penaj Iucios, l:§i ridica din cand In cand capul §i asculta (oare chiar e adevarat ce se spune, ca dude cum se tarasc vierrnii?)" apoi se arunca eu capul inainte in pamant, iese cu un vierme pe care it tot trage, §i il trage, §i in celc din urma il scoate Cll totu 1 din parnant si it inghite. 0 pasare

N. trad.: song sparrow (engl.), A1e1ospiza melodic, 0 vrabie cu penaj de culoare maro ell alb, cornuna in America de Nord (Webster's. Doctionary, editia 1991).

N. trad.: robin (engl.), Turdus migmtorius, fam, Turoidae, un sturz de rnarime mare (aprox, 25 de em in lungime), comun in. America de

42

luptatoare" i~i tot repeta nurnele in tufisul din spatele casei. in dimineata asta all. inflorit mai multi trandafiri salbatici pegardul de peste drum - unii sunt albi, altii de un roz aprins,

Ti-ar face placere sa Iii aiel, stiu asta, pentru di intotdeauna ai iubit soarele §i ti-a placut s.a fii in aer Iiber, Dar la .fel de Inuit, sunt sigura, ill besti si Loridra. Am fast o singura data acolo, dar m-a captivat §i In-a irnpresionat trainicia locului si ceea ce nu pot numi decat 0 nhU€ si nobila elegan~a. Dupa atatea secole care au trecut peste ea, dupa bombardamentul de neirnagi na t din eel de-al Doilea Razboi Mondial, Londra este tot acolo, un oras puteruic §i mandru. An1 simtit atunci ca 0 cunosc de secole ~i c5 n1a bucur sa 0 redescopar, Probabil ca astazi este frig acolo ~i plOU8; 111 timp ce aid soarele este deosebit de stralucitor.

Tocmai arn primit prin po~tf.i 0 revista ce confine rnai multe articole despre ordinarea femeilor, Autorii au 0 conceptie mai putin serioasa decat mine despre istoria creatici §i j§i bazeaza majoritalea argumentelor pe competenta femeilor de a indeplini slujba unui preot sau a unui pastor; Un argument destul de convingator la prima vedere. Biserica are nevoie de pastorivfemeile ar fi bune de asa ceva, de ce sa nu ordinarn femei? Pestii inoata, pasarile zboara, oarnenii pun capcane sa prind5. hornari, sturzii smulg viermii din tunelurile lor subterane sigure. orasele se ina1ta, civilizatia lnerge inainte - nu fac toate acestea parte din ritmul mare] ~i magnifica arrnonie a lucrurilor? Eu cred din suflet di Dornnul detine controlul. Trebuie sa cred aceasta chiar §i atunci cand rna gandesc la ce insearnna vasele din lemn pentru h0111arL da r ~i ciocul puternic al sturzului pentru vierrnele care i~i sapa din greu tunelul su~palnantean, ~i la neinchipuita durere si tot pacatul din

Nord, cupena] lucios, de culoare inchisa, maslinie pe spate, gU§d neagra pata.la cu gri ~i pieptul de un rosu aprins (VVebster's Dictionary, editia 1991).

N. trad.: bobwhite (engl.), pasare Iuplatoare din America de Nord din genul Co/in us, fam. Phasinnidae, mai ales C, virgi.nil11'illSr en penaj pestri t de culoare ncgru-galbui. care are lin strigat specific

(Webster's Dictionary, editia 199]). .

43

Londra, sau lamultele locuri din ace! ora§, unde nu 7nta.lne~ti absolut nimic nobil si elegant.

Universul s.e nli~ca la porunca Lui Dumnezeu, ~i barba \ii §i femeile se afla in orice clipa sub stapanirea LuC dar spre deosebire de sturzi si homari, lor le-afost data puterea de a nu se supune, Ei sunt capabili sa fad! foarte multe lucruri pe care nu ar trebui sa Ie faca, Capacitatea de a le face nu este totuna ell porunca de a le face. Nici macar ell perrnisiunea de a le face. Aceasta realitate simpla, atat de evidenta iri domeniul fizic (nol stim foarte bine c~ nu trebuie sa-i lovim pe altii peste fatal oricat de dornici si de capabili ani fi uneori s-o facem), este usor umbrita in domeniul intelectual si spiritual. Disceruern in noi auumite inclinatii sau chiar daruri §i, fara a ne gandi la anumite restrictii ce ne-ar putea fi impuse pentru intrebuintarea JOT, incepem sa ne folosim de ele. Rezultatele pot fi 111Ult mai distructive dedit atunci cand lovesti pe cineva peste fata. Barbatii si Ierneile care si-au folosit mintea, talentele ~i genilll pentru a deterruina rnultimile sa faca rau s-au folosit de mintea, talentele ~i geniul care Ie-au fost date de Creatorul Iot Dar el rtu ~i~att. pus intrebarea care este porun.ca lui Durnnezeu, Ei nu s-au dat mai inta! pe ei 11l§i§i Lui Dumnezeu, nu si-an pus increderea in E1 privind sfera pro-prj u-zisa in care E] vrea ca ei sa-§"i Ioloseasca inzestrarile.

Astfel ca problema ordinarii atarna de mai multe, nu numai de competenta. Ea nu poate fi hotarata pe baza nevoii bisericii sau a indernnului cuiva, nici pe baza vreunui argument sociologic sao. umanist prezentat de cei care cauta .eliberarea" de ceva, ci are a face eLI lucruri infinit mai importante $i pcrrnancntc, iar feminitatea este unul dintre ele.

Noi avern porunca de care Sa ascultam, avern ceva care ne da directie, ne cheama 1l ne sustine, §i numai irnplinind aceasta porunca ne VOIll gasi deplina lfbertate.

44

Curn ~tall a~id l~ ferea~t~a c5s.u~ei; vad. o~ar:a .cupa~lze plutind tacuta pe luna orizontului, Ea inn of era 0 frumoasa imagine a libertatii. Dar libertatea pe care 0 are barca de a aluneca atat de repede ~i de fnIlTIOS este rezultarul respectarii anumitor legi. eel care a construit-o a trebuit sa cunoasca raportul cored dintre traverse de punte, chi1a ~i calarg. eel care merge cu barca trebu ie sa respecte regulile navigarii. Un vapor ce-si schimba cursul impotriva vantului poate devia de 121 directie, dar daca navigheaza ell 0 rnaree puternica sau cu vantul in spate se Ioloseste de puterea mareei si a vantului, facandu-§i-i aliati. Barca face lucrurile pcntru care .'J Iost facuta, Ea este libera nu prin nesocotirea regulilofl' ci pri n respectarea lor;

Autostrazile moderne sunt deseori numite cai libere, dar cat de multa libertate de n1i§G1T0 ar €xista pe ele daca fiecare sofer ar fi incurajat sa aleaga orice banda, S8 conduce eu orice viteza ~i in arlee directie ii trcce prin cap la un moment da .. ?

Am observat in parcul din Boston 0 tiiblita pe care scria: ,,'\h) rog". Oamenii in te legea U r de fa pt, ca cele dona cuvinte insemnau u\a rog sa nu calcati iarba", Aproape toti oarnenii respectau mesajul lablitei, de aceea mai exista ceva iarba pe pajiste. Dar cativa oameni sedeau in iarba, sfidand tablita.

45

CE lNSEAMNA sA HI HJMJE

Libertatea lor de a se aseza pe ia rba in loc sa §ada direct pe pamantul gol depindea de faptul di majoritatea oamenilor ~i-au refuzat privilegiul de a sta pe iarba. Marea majoritate a ales sa lase iarba sii creasca. Aceasta alegere a insemnat restrictie, bunavointa de a selimita la plimbari. A insernnat sa nu faca ceea ce doreau sa faca, astfel incat sa obtina ceva

,.,

ce l~j doreau mai Inuit. Libertatea catorva a fost cumparata

ell sacrificiul din partea celormulti,

Am discutat irnpreuna ideea pe care 0 au studentii din colegii despre libertatea din dorrnitoare. Ei nu vor reguli care sa le impuna ora stingerii, gall ora llmita de intrare in campus, sau ore ~ie liniste. in consecinta, aceasta libertate a lor de a nu

~ ~

stinge lumina toata noaptea, de a lips] din dormitoare in

timpul noptii §i de a asculta muzica pana la 3 noaptea insearnna cfi nu exista libertatea de a dorrni, nu exista uici macar libertatea de a studia, ceea ce inseamna ca studentii nu mai sunt liberi sa fie studenti, adica tocmai motivul pentru care au venit la colegiu ~i au plati t 15.000 de dolari,

lata esenta libertatii §i a eliberarii. Inseamna sa renuntam la toate restrictiile? (Ar putea 0 barca pluti fara ele?) Inseamna 5':1 facern tot ce ne place §i sa nu facern ce nu ne place? NUt esenta este disciplina. Sa fad lucrul pentru care ai fost creat. Si care este lucrul la care am fast chemate noi, in calitate de fernei sub autoritatea lui Dumnezeu?

46

~"_~.~~_._~~::'~~,~~~.~~",._., .... _~._~.,., ... ",~~ ... ,_,~,._ .... ,~D.U. M .. blE .. Z.E .. ~)_.

NU PUNE CAPCANE

N· oi sun~tem ch,:.m~te sa fhnf~mei. Fap~l~J Cd sunt femei; nu Ina face sa flu un alt gen de crestin, dar faptul eel sunt crestinarna face un alt geIl de femeie. Fiindca ell am acceptat intentia lui Dumnezeu pentru mine §i i-am oferit intreaga mea viata in dar, eu tot ce sunt §i cu tot ce vrea E1 sa flu.

Ruth Benedict, una dintre primele femei care s-a bucurat de recunoastere in domeninl stiintelor sociale, a scris in jurnalul ei in 1912:

Pentru mine este teribil sa fiu femeie, Exista 0 singura rasp lata ce merits probabil totul - 0 iubire mare, un camin linistit ~i copii, [Casatoria el fara copii cu Stanley Benedict s-a sf5r§it in divort.] Cu totii stim ca. asta este tot ce merits osteneala §t trebuie sa muncim din gn~ur etalandu-nernarfa pe piata - daca avem bani, sau facandu-ne 0 cariera - daca l1U avem, Nu avern motivatia sa ne pregatilTI pentru 0 viata de profesorat sau de lucrare sociala ~ stim prea bine cit am renunta Ia ea ell un .Aleluia!" in plin succes, ca sa oferim un camin omului potrivit, ~i tot timpul. in subconstientul nostru, rasuna atentionarea cit s-ar putea ca ornul potrivit sa nu vina niciodata, 0 dragoste mare lUI le este data decat la foarte putini.

47

Cine ~tie dacii nu cumva slujba pe care 0 avem, acest inlocuitor provizoriu care ne umple timpul, este In fond lucrarea vietii noastre.

Doamna Benedict a exprimat sincer ceea ce mii de fernei de cariera trebuie sa simta eli siguranja, dar astazi doar purine ar avea curajul sa admits eli au astfel de sentimente, carid multi cred ca 0 ferneie de cariera este Intr-un Tel superioara Iemeii a carei ocupatie se rezurna doar la a fi "G.1snjd't. Orice slujba de opt ore, indiferent cat este de obisnuita, de monotone san de plictisitoare, este inaltata de feministe la un rang superior celei de a fi sotie si marna, de parca lTIUnCa unei sotii §i a UJ1ci marne ar H mal injosltoare, mai plictisitoare,mai putin creativa ~i incitanta, sau ar permite mai putina libertate de actiune imaginatiei decaf practicarca avocaturii sau asamblarea unor piese la 0 Iinie de asamblare. (Desigur ca feministele opun aproape intotdeauna slujbele eu vaza, mai degraba dedit cele la 0 linie de asamblare, muncii desfasurate in gospodarie, ignorand faptul ca putine dintre Iemeile pe care doresc Sa le "eliber€zefi vor ajunge in slujbe cu vaza.)

Recent am gasit in ziar un anunt privind perspectivele unei slujbe in arrnata pentru femei, Ele nu se mai limiteaza la a fi secretare, asistente medicale sau asistente ale barbatilor. In eel putin unul din ccntrele de instructie militara ele au fost avansate la impachetarea parasutelorl Impachetarea parasutelor!

Ma tern d"i toate astea seamana eu iarbacare este mai verde peste gard. Catedintre ele au avut 0 §ansa corecta de a face comparatii?

In oricecaz, ferneia crestina, indiferent daca este casatorita sau singura, este chemata sa slujeasca, Un ziar anunta recent un curs de ttConduita afirrnativa" pentru adulti care - potrivit descrierii unor situatii-model - s-a dovedit a fi un curs de badaranie. 0 lectie, de exernplu, le incuraja pe fernei sa se elibereze din .ca pC2Ina compasiunii", Ca replica la acest articol o cititoare a scris: "No. inteleg de ce ar obiecta 0 femeie la ideea de a fi in capcana compasiunii ~ 111 nevoia de a-i sluji pe altii §i

48

DUMNEl.EU NU rUNE CAPCA~E

de a le oferi tandrete §j compasiune in orice vrerne. Aceasta societate are mai D1Uit ca oricand nevoie sa puna accentul pe necesitatea de a-i sluji pe altii §l de a oferi tandrete, compasiune, cooperate ~i dragoste."

1n55., Durrmezeu nu ne-a intins nici un fel de capcane, Dimpotrivar El ne in vita la singura libertate adevarata §i deplina, Pemeia care i~"i defineste Iibertatea drept a face tot ce vrea sau a nu face ceea ce nu vrea, evita "in primul rand res ponsabili tatea + Evitare a res porH~a bili hl tii es te semn ul imaturitatii. Se pare ca Miscarea de Emancipare a Femeilor se caracterizeaza tocmai prin aceasta imaturitate. Desi i§i spun ea au parcurs cale lunga si cd au devenit mature, ele se retrag de fapt intr-o umanitate partiala ce retuza sa recunoasca sernnificatia extraordinara a diferentierii sexuale, (Nu vreau sa spun dl ele ignora intotdeauna diferentierea sexuala in sine, ci doar Cd semniiicaiia ei le scapa cu totul.) ~i femeia care ignora acest adevar fundamental pierde, in mod ironic, tocmai ceca ce vrea sa descopere. Refuzand sa in de plineasca intreaga voca tie a iernini ta ~ii, ea accepta a caricature, o pseudo-personalitate,

49

..• ~,"" •• ," ...... ";l~'¥-':"' ...... ~ •. _ ••. ,,, ... , ~.~,~",_., .. ~~ .• ~.:LLN~,P,R.LN ,CJ.EJ .. U., PARADOXAL

NOl dona cunoastem, fie personal, fie prin scrierile 10f, cateva Iemei deosebite care, desi necasatorite, au avut vieti bogate §i rodnice pentru di au inteles un principiu spiritual paradoxal: .Da ca vei damancarea ta celui flamand, daca vei satura sufletul lipsit, atunei lumina ta va riisari peste intunecime §i intunericul tau va fi ca ziua In arniaza mare! Domnu 1 te va dilauzi neincetat, iti va satura sufletul chiar in

:>

locurifara apa §l va da din non putere madularelor tale; vei

fi ca a gradina bine udata, en un izvor ale carui ape nu seaca. Ai tfii vor zidi iara§i pe daramaturile de mal tnainte, vei ridica din nou terneliile strabune, vei fi numit «Drega tor de sparturi». «eel care drege drurnurile §i face tara Cll putinta de locuit-" (in loc de "drege drurnurile si face ~ara cu putin:ta de locuit", 0 alta traducere spune fidirarile ce due spre casa").

Cred ca aici gfisiIn raspunsul Ia ariditatea vietii de celiba t, a unei vieti ce ar putea fj egoi.sta san marcata de singuratate. Tar eu am descoperit ca acesta este §i raspunsul la depresie. Fiindcii I-ai hranit pe eel flalnandt vei primi in schimb lumina: cand /Ae vei sacrifice lit di rid vei face din implinirea dorintelor altura preocupa.rea ta; vei primi calauzire §oi putere, iti vor f implinite dorintele, Tu insaV vei fi sursa de improspatare. un constructor, 0 calauza spre

50

UN PRINCIP[t~ PARADOX:\L

vindecare §i odihna cand totul in jurul tau pare sa se prabuseasca .

All1Y Carmichael din India nu s~a casatorit niciodata, de§t exista vagi indicii in biografia ei ca ar f fost pusa in situatia de a face 0 alegere ~i ca a Iost extrem de dureros pentru ea sa.-§i ia crucea care insemna sa paraseasca pentru totdeauna un barbat. Dar viata ei a fost ca 0 gradina bine udata pentru sufletele de copii indieni care au fost ocrotiti de ea §L pentru miile de oam eni care ii citesc cartile.

Katherine Morgan din Colombia, vaduva inca de cand cele patru fete ale ei erau mici, ne arata prin exuberanta ~i umorul ei, prin inima ei calda §i generoasa ~i prin energia ei uimitoare puterea ce se revarsa dintr-o viata jerlfita CD totul spre binele altora. Casa ei este plina de oameni care au nevoie de ea. Ea conduce un carnien de marfa prin tot orasul Paste §j face tot felul de lucruri pentru oamenii care nu le pot face singuri. Merge in jungla calarind pe un catar, san cu 0 canoe, sau pe ios, numai ca sa slujeasca unor oameni care sunt departe de orice alHi sursa de ajutor, Cand este in Statele Unite, vine sa ne viziteze §i ne slujeste, desi nu-si cia seama di 0 face. Casa noastra este binecuvantata ~i n01 insene suntem inviorate §i intarite pentru ca a trecut pe la noi. Mereu ramane nidi aer in piepr _ .. vorbeste atat de repede incat jumatate din propozitie 0 rosteste dintr-o singura inspiratie. Este intotdeauna vesela ~i ne face sa. radern ell lacrimi cand interpreteaza un persona] dintr-o povestire. 0 tachinam adesea pcntru raspunsul ei eEl ;,Viata este prea scurta" cand doream sa Iaca ceva ce dupa mine ar fi trebuit sa faca, insa esenta cuvintelor ei era d\. viata este prea scurta ca sa se gandeasca la ea insasi. Dar Katherine nu este niciodata prea ocupata ca sa se ocupe de altii,

Tu nu vei trai 0 via~a de celiba t, dar ca sotie de pastor ~i se vor oferi suficiente ocazii sa demonstrezi principiul enuntat in cuvintele lui Isaia. Te vei jertfi pentru a-i hrani pe cei flamanzi, se va considera di esti un izvor ale carui ape nu seaca, dar VOl' veni zile cand vei £i obosita de ata ta jertfire. Tatal tau vitreg a vorbit odata cu 0 temeie care a venit la el innebunita de tot ce credea ea ca asteapta altii de la ea. "Inli

51

Ct INSEAMNA SA HI FEMEIE

zdrelesc degetele muncind pentru aceasta Biserica §1 ce multumire primesc?" s-a plans ea. "Dar bine, i-a raspuns el, la ce multumire te-ai astepta r

Sf. Ignatiu de Loyola s-a rugat: Jnvata-ne, Doarnne bun, sa Te slujim asa cum meriti: sa dam §i sa nu socotim cat ne costa, sa luptam si sa nu tinem seama de rani, sa ne trudim :;11 sa nu cautarn odihna, sa lucram fara sa cerern alta rasplata dedit aceea de a §ti ca Iacem voia Ta. Prin Isus Cristos, Domnul nostru .11

52

Vor promotoarele miscarii de ernancipare a femeilor sa fie eliberate de ferninitatea lor? Nu, raspund ele, ci vor sa He eliberate de stereotipurile societatii impuse femeilor, Dupa teoreticienele miscarii, nu exista diferente fundamentale intre barbatI §i femei. Totu1 este o problema de conditionare, Oamenii de §tiinta au descoperit cateva realitati Interesante pe care feministele trebuie sa le trateze cu 0 foarte mare hlgare de seama, fiindca ele aratii di nu numai societates este cea care determine comportamentul sexelor, Exista motive biologice puternice (adica tine de hormoni) pentru care barbatii au dorninat intotdeauna si vor continua sa dornine in orice societate. Am ajuns la concluzia ca ideeamatriarhatului este un mit, deoarece nu a existat nici 0 societate matriarhala care sa poata fi dovedita tstoric.Nu pare ciudata universalitatea dominatiei masculine, daca ea este 0 simpla conditionare sociala? Ne-am asteptat sa vedern eel pufin cateva exemple de societati in care ferneile, §i nu barbatii, detin un statut superior, (Existents reginelor in fruntea unor state nu dovedeste nimic.fiindca ele au ajuns In acele pozitii prin mostenire, nu prin propriile lor eforturi, nici prin alegeri.) Nu este oare mult imai usor sa credern ca sentimentele barbatilor §i ale ferneilor de-a lungul istoriei au

53

CE jNSEA~1NA sA F'.II rEMEIE

o legEitura directa ell unele premise innascute? Pentru un on) de stiinta, acele premise pot fi biologice §i/sau cmotionale (cea mai mica aluzie la faptul ca s-ar putea sa existe 0 diferenta emotionala ~i fizica intre barbati si fen-lei este ceva t:ngrozitor pentru unele femei), dar pentru tine §i pentru mine aceste premise au fost stabilite multmai devrerne.

Dumnezeu este eel care nc-a facut diferiti, §i El a facut-o intentional. Cercetarile stiintifice recente sunt edificatoare ~i, cum s-a mai intamplat iriainte. confirma adevarul stravechi pe care omenirea l-a recunoscut dintotdeauna, Dumnezeu a creal barbatul ~i femeia: pe barbat ca sa numeasca, sa conduce, sa ia initiativa ~i sa stapaneasca: pe femeie ca Sfl raspunda, sa urrneze, sa Sf: adapteze ~i sa se supuna. Chiar daca am sustine o teorie diterita a origmilor, structura fizica a ferneii ne spLIne cii ferneia a fost creata ca sa primeas ca, sa poarte, sa se actioneze asupra ei. sa fie complernentara, sa hraneasca.

Anul trecut ai participat la un seminar la care tj s-a cerut sa scrii 0 lucrarein care sa definesti masculinitatea ~i ferninitatea. loti cursantii au. fost de aeord cit aceasta a fost cea mai grea tern.i de semeslru, insa cea care s-a apropiat eel mai mutt de 0 definitie a fast Kathy Kristy care a scris:

Creatia a.re ca una d.intre ternele ei fundamentale tiparul stapanjrii §i al supunerii, Puterea ~i pasivitatea, fluxul ~I refluxul, generarea ~i receptarea sunl numai cateva dintre modalitatile in care au fast descrise aceste polaritati pereche, Chinezii le-au numit yin ~i yang ~i au facu t din reprezentarea grafica a interactiunii lor simbolul religiei lor. Iana si realitatea fizica este intemeiata §i sustinuta prin atractia pczitiv-negativ a particulelor atomice. Universul l§i manifests pretutindeni impartirea in perechi de contrarii complementare ...

N oi stirn ca aceasta ordine a stapanirii ~i a supunerii derive dinnatura lui Dumnezeu Insu§i. In interiorul Dumnezeirii exista atilt autoritatea dreapta si legitime a Iatalui. cat §i supunerea de buna voie §j ell bucurie a Fiului, Din unirea dintre TatSI §i Fiul purcede 0 a treia personalitate, Du hul Stant. El purccde din ei nu a§a. cum un copil se naste

54

din unirea unui barbat ell 0 femeie, ci mai degraba a~a cum rezulta personalitatea casniciei din acel singur trup ce se tormeaza prin unirea a dona personalitati separate.

Aid, 111 reflectarea naturii Trinitatii in institutia casatoriei,. se afla cheia pentru definirea masculinitatii ~i a feminit5tii. Chipul Iui Dumnezeu rru se putea reflecta in intregimc farZ. elementul stapanirii, al supunerf ~i <11 unirii.

In aproape toate discutiile IJenliniste" exista 0 omisiurie Iundamentala §i care pe mine nul. nedumerest« - nu se vorbeste absolut deloc despre feminitate. ~i asta probabil fiindca elementele stapanirii, supunerii si unirii Iac parte

. .

integrantii din feminitate §i sunt de 0 importanta universala

si mult mai trainica dedit orice notiune definita cultural.

.>

Punctul de pornire pentru a intelege aceasta este, evident,

chiar tru pul.

Ofiinta umaria este alcatuita din trup, minte §i duh. Orice medic va confirma faptul ca mintea poate influenta trupul, Orice psihiatru stie ca problemele psihice ale pacientului sa u pot avea efecte fizice, Orice pastor admite di ceea ce pare a fi o problema spirituala se poate dovedi a avea §i a dimensiune fizica §imentalti. Nimeni nu poate defini granitele dintre rninte .. trup §i duh, 'Iotusi ni se cere astazi sapresupunem c5 sexualitatea, cea mai puternica ~i de netagaduit dintre toate caracteristicile urnane, este 0 problema pU.r fizica, fara absolut . nici 0 sernnificatie metafizica.

Unele dintre ereziile timpurii eu care s-a confruntat Biserica ii indernnau pE~ crestini sa evite materia. Unii spuneau ca ea este rea in sine. Unii i-au lagaduit pana ~i realitatea. Unii au afirmat cii numai natura spirituala a omului este demna de atentie - §i ca trupul trebuie ignorat eu totul. Insa aceasta cornpartimentare este foarte periculoasa, Biblia ne cere sa sUpUnelTI totu1 - trup, minte §1 spirit - ascultarii de Domnul,

'Iu ai un trup de femeie. Ce inseamna areas ta? Exis ta vreo semnificatie ascunsa in sernnele lui vizibile - catifelarea ~i netezimea pielii, structure osoasa mai usoara, musculature

55

CE lNSEAMNA .sA HI FEJ .. mE

mai putin dezvoltata, pieptul, pantecele? Nu au acestea absolut nicl a legalura ell ceea ce esti tu? Nu este identitatea l a Jegahi in mod intim de aceste forme materiale? Ideca de tine - de Valerie - cuprinde oare ideea de, sa zicem, urobust'" sau f,usditiv"? Cum sa evitam materia in incercarea noastra de a intelege personalitarear Exista 0 ciudata lipsa de realism la cei care fac asta, 0 indisponibilitate de a se confrunta cu celemai evidente realitati.

'Ioate ferneile normale sunt echipate pentru a deveni marne. Desigur ca nu toate femeile din lume sunt destinate sa se foloseasca de inzestrarile fizice pe care le au, dar fara indoiala ca maternitatea, intr-un sens mai profund, este esenta ferninitatii. 'Irupul ficcarei femei normale se pregateste regulat sa "prilneasca" ~i sa. "poarte". Maternitatea cere daruire de sine, sacrificiu, suferinta, Este 0 coborare in moarte pentru a da viata, 0 extraordinara analogie umaria a

. ~

unui mare principia spiritual. (Pavel a scris: "In noi lucreaza

ITIOaItea; iar in voi viata.") Maternitatea este 0 chernare. Este o vocatie 1a care raspundem sub autoritatea lui Dumnezeu, eu bucurie daca inseamna Iitcralmente nasterea de copii: ell rnultumire pentru tot ce insearrma ea intr-un sens mult mai Iarg, la care poate participa orice temeie, casatorita sau necasatorita, roditoare sau stearpa un raspuns neconditionat exernplificat pentru toate vremurile de fecioara Maria, ell bunavointa de a suferi, de a primi, de a purta, de a da viata, de a hrani §i de a ingriji de altii, Puterea de a raspunde acestei chemari ne este data cartd privim La Dragostea care ne-a creat, arnintindu-ne ca. aceasta Dragoste a fast cea care pentru prima data, in eel mai literal sens po sibil, a imaginai sexualitatea, care ne-a facut inca de la inceputuri barbati reali ~i femei reale. Pe masura ce ne conformam cerintelor acestei Dragoste vorn deveni mai umili, mai dependenti - de El si unii de altii - ~i (sa. indraznesc sa 0 spun?) mai minunati.

56

SUFLETUL

,,_~_~~_,~_>c_,';'~~';'-._ ,., T .. _ ... __ " ~_w~_~ _._ ..... '" • .._, .. ~~ •• .,. ............ ,.-_." • ..-N~J"JL ....... ~ .......... ,.~ .................. r· ........ " I ,~'" ~ ... ~-. ~ •• , .................. - ...... ,."i! ... ~""""._

ESTE FEMININ

ES, t,-,e ,l,ndi ~evrern, e," di,~j,neat~! ,i,a, T, e,ll,s~ta~ it,_ ,1 fa, ,til m, a§in_,i~ de scns, desi arn fos t de] a cu bicicleta pa (1 a la Postu 1 paze1 de

coasta, am vazut 31 de iepuri ~i dona caprioare §i m-arn uitat prin telescop la carcasa ruginita a petrolierului Pendleton, care a naufragiat in 1952. Mareea este scazuta. Cautatorii de scoici au iesit cu piepteniilor pe intinderea sarahl a Virnlullli de-a lungul portului, unde tocmai a fost remorcata 0 goeleta. vantu 1 puternic de ieri s-a domolit, iar portul este calm, aerul linistit si cald.

'\antul, vremea si mareea im plinesc cuvan tul Lui. Ma linisteste si imi da un sentiment de echilibru sa stiu di exista un cuvant ~i pentru noi. Psalmul 144:12 spune: II.' .fetele noastre [sunt] ca niste stalpi sapaV frumos, care fac podoaba caselor imparatesti." Stalpii Bustin §l sprijina. Acesta este locul unei femei, §oi toate trebuie sa stim care ne este locul §i sa fim puse acolo. Porunca lui Dumnezeu ne pune acolo unde ne este Iocul, Noi ne cunoastern conditia de fiinte create, ne stim dependenta, Daca exista 0 porunca pentru noi, stim di suntern recunoscute. ~ti]n cii ne incadram in universul lui Dumnezeu, ne cunoastern relatia ell restul omenirii, ell familia ~i, daca avem, ell sotul nostru. Eu cred cii a fi bland inseamna a-fi recunoaste loeul. Biblia ne spune ca

57

CE jNsEAMNA sA HI rEMfTE

Moise a fost "un om foarte bland". Nu il cred bland. in sensul popular al cuvantului - timid, care renunta la sine', sters. Departe de asa ceva. Dar a fi bland inseamna a-Ii evalua corect locul in schema Iucrurilor, Este yorba despre un sentiment al proportiilor,

Un stalp este taiat si prelucrat astfel in.diJ sa se potriveasca lntr-un anurnit loc §i sa poarte 0 anumita greutate, §l tocmai acea taiere !?i prelucrare il diferentiaza si 1] limiteaza. Iar stalpul ne este de folos tocmai pentru acea diferentiere §i limitate. La fel este ~i eu noi. Am fost ,Jaiate" La 0 anumita dimensiune ~i ni S-(l dat 0 anurnita forma pentru a indeplini o anumita functie. Despre aceasta este yorba, nu despre altceva. Noi trebuie sa oferim ceea ce ne caracterizeaza pe noi, ferneile, rtu ceca ce le este propriu barbatilor;

Maria este arhetipul daruirii umane de sine, Cand i S-Cl cornunicat privilegiul uimitor ce urma sa i se faca in calitate de marna a Celui Preainalt, raspunsul ei a fast acceptarea deplina, .Iata roaba Domnului: faca-rni-se dupa cuvintele tale!" Ea ar fi putut ezita, ar fi putut respinge ideea de a trece prin viata fiind cunoscuta doar in calitate de mama a cui va. Ar fi putut avea propriile ei visuri de implirure. Dar ea a acceptat imediat voia lui Dumnezeu, !fFaca-n1i~se dupa voia Tall ar trebui sa fie raspunsul fiecarui barbat ~i al fiecarei femei cand se confrunta cu voia lui Dumnezeu, §i asa au fast privite sufletul ~i Biserica de-a lungulistoriei Bisericii, ca feminine inaintea lui Dumnezeu, fiindca natura temeii este sa se supuna,

58

Ofen'leie supusa nu poate face altceva decat sa se supuna? Din nefericire, problernele ridicate de cele care se numesc emanci pa toare au d us La ere area unor false antiteze. Aceasta este 0 veche tactica politica ce pare la prima vedere sa intareasca pozitia unei parti impotriva celeilalte, dar 111 cele din urma duce la autodistrugere. Tocmai a sosit posta, §l am primit 0 scrisoare ce ilustreaza aceasta confuzie.

Ai fost prezenta cand m-arn adresat onorabilei societati din colegiul tau, vorbind despre .Lln punct de vedere crestin asupra emanciparii". Colegiul mi-a trimis protestul unei Ioste studente,

t/A invita o vorbitoare care sa le spuna tinerelor, care tocmai au fast alese din toti absolventii ca fiind cele mai daruite din punct de vedere academic, di irnplinirea lor cea 111ai 'mare se afla in supunerea fata de un barba t in casatorie este incredibil in zilele noastre si in veacul nostru. Ar fi fest de neconceput chiar si cu un secol in urmal De ce instruieste acest colegiu fernei, daca chernarea lor primara este maternitatea? Ferneile intelectuale din IUH1.ea crestina au a viata destul de grea §i fara a mai adauga insulta la nedreptatea ce li se face. Ele aunevoie sa fie incuraiate, nu sufocatel Pentru mine personal, realizarile (vorbitoarei) au

59

CE INSEAM:JA s/\ H [ FEMEI E

fost intotdeauna 0 real; inspiratie, dar cand vad cat de contrazise sunt ele de retorica ei, ea nu rnai poate fi dedit eel mult un model ambiguu pentru acelea dintre noi care am parcurs calea drumurilor [sic]. Jar pe proaspetele absolvente ar putea sa le Incurce destul de series."

Drept protest, sernnatara acestei scrisori si-a Tetras contributia financiara anuala si a adaugat di dupa pare-rea ei alegerea vorbitoarei a fost "deosebit de nepotrivita".

Niciodata nu m-am gandit di a~ putea fi nu.n model ambiguu". Ba cred d'i. nu In-am considerat niciodata un model. Retorica mea contrazice realizarile mele? Exista ceva in ceea ce spun care sa sufoce .ferneile intelectuale din lurnea crestina"?

Am incercat sa meditez la acuzatiile ce rni se aduceau.Da, presupun ca sunt ttunmodel ambiguu' daca 0 marna nu ar trebui sa scrie 0 carte, san daca 0 sotie supusa nu ar trebui niciodata invitata sa vorbeasca de pe platforma unui colegiu, sau daca 0 absolventa. de colegiu nu ar trebui sa iubeasca munca din gospoda.rie.

Sa fie oare ."reaHzarlle'" mele contrazise de retorica mea sau mai degraba de retorica acestei doamne (care scrie si vorbeste des-pre egaHtatea dintre sexe)? Cand am afirmat cii cea rnai mare implinire a unei femei se aHa in supunerea ei fata de un barbat in cadrul casatoriei, m-am referit, fireste, la femeia careia Dumnezeu i-a dat darul casatoriei. Implinirea ei ceamaimare se va gasi in ascultarea de aceasta chemare. Mie, care am avutparte de acest dar, cat §i de darul de a-ti fi marna, nu imi vine absolut deloc greu sa spun di eel mai profund sentiment de ,_,lOlplinire't, cele mai mari bucurii omenesti le-am gasH in a fi sotie si mama.

~i aceasta nu inseamna Cd neg sau eli rninimalizez celelalte daruri pe caremi le-a dat Durnnezeu, Amfos t chemata safiu rnisionara, am fost chemata sa scriu, dar cu sigurall.ta ca. nu exista absolut nimic incompatibil intre aceste datorii §i recunoasterea adevarului fundamental ca femeia a fost facuta pentru barbat, La urrna urmei, aceasta nueste ideea mea - eu am preluat-o din Cartea Cartilor, Biblial

Femeile "intelectuale(1 care se simt sufocate de ceea ce

60

ESTI SUPUN EREA SU FOCANTA~

spun eu nu au inteles inca semnificatia blblidi a libertatii, Slujirea lui Dumnezeu este, cum spune cartea noastra de rugaciuni, ,Jibertatea perfecta",

Ideea fostei studente, calnamele nu au nevoie de educatie academica, rna lasa perplexa. in ce scop instruieste colegiul dumneavoastra ferneile? intreaba ea.Rira lndoiala di pentru a extrage (sensul etirnologic a] cuvantului a educa) darurile date de Dumnezeu, indiferent care sunt ele, Cu siguranta ca nu te-am trimis la colegiu pornind de la supozitia di nu te vei dlsatori. 0 educatie crestina liberala te va face 0 sotie §i 0 mama mai buna, sunt convinsa de aceasta, daca aceasta este voia lui Dumnezeu pentru tine. Daca ai fl chemata sa fii inspector financiar sau filozof, tot a~ vrea sa ai parte de aceasta educatie.

6l

Este cale lunga de la _re.cunoa§t~re~ Logo~ului, ~~uvaJ:tt~luj Etern care vorbeste §l sub a carui autoritate traim, pana la destinul specific la care €§ti chemata tu insati, ca femeie individuala, ~i totusi, Dumnezeul care controleaza miscarea galaxiilor ~i care a vorbit inca inainte de intemeierea lumii trebuie sa fie Dumnezeul care tine in mana Lui cele mai neinsemnate imprejurari din viata tao Suntem inconiurate din toate partile de eel Atotputernic. jndurarile Lui' se intind peste ioaie lucrarile Lu (I "eel care sc increde in Domnul este inconiurai ell indurarea Lui" ~i tlsub bratele Lui vesnice este un loc de scdpare", Peste, in j ur si sub. Sun tern infasura te. 'Ie poti gandi la un locmai sigur? ~i eu toate acestea, Du rnnezeu nu ne constrange sa faCe111 voia Lui. El ne-a dat posibilitatea sa alegem libei; ~j tocmai in aceasta libertate ati ales tu ~ivValt sa va casatoriti, Ai raspuns Ia Intrebarile pe care ti le-arn pus in urma CD un an, pe cand incercai sa-ti definesti §i sa-ti pui in ordine sentimentele. (Pentru mine ele au fast destul de clare din clipa cand ti-am vazut fata stralucitoare in tirnp ce alergai spre masina fluturand 0 scrisoare de La el, pe care tocmai 0 ridicasesi de la posta.)

lata care au fostintrebarile:

1. Este acesta barbatul ell care vrei sa-~i petreci tot restul

62

DouAzEU DE [NTRERAR'I

vietii? Asta insearnna fiecare zi din fiecare saptamana, din fiecare luna, din fiecare an de acum si pana ce unul din voi va rnuri.

2. Este el un 001. punctual sau are obiceiul sa intarzie? Este ordonat sau dezordonat? Ii place sa citcasca sau sa se uite Ia televizor? ii place rnai mult in casa sal! in aer liber?

3. Ii place familia ta? Te trateaza asa cum consideri tu Cd ar trebui SJ_ fie tratata 0 femeie? Are multi prieteni? Are aproximativ aceeasi educatie ca tine? Ii plac felurile de mancare pe care le gate§ti tu? Vine el dintr-o farnilie asernanatoare ell a ta? Ii place sa intretina atmosfera §i ai fi mandra sa 11 ai in calitate de gazd,a ](1 celalalt capat al mesei? Rade ella aceleasi glurne ca tine?

4. Sunteti de acord in privinta sexului? Dar cu privire la rudele prin alianta? Aveti aceeasi parere referitor la copii si la educarea lor? Dar cu privire la bani? Dar in ce priveste rolurile fiecaruia dintre VOl doi in cadrul familiei?

Te-ai confruntat ell fiecare dintre aceste intrebari §i ell domeniile importante de interes la care se refer-a ele. Da-mi voie sa te asigur en. ani intalnit cupluri tericite dintre care unuia jj place a sa stea mai mu It in casa, iar celuilalt in aer liber, sau unul era punctual, iar celalalt intarzia de obicei, Astfel de cupluri au nevoie de un hal' special, §i este bine sa te gandeqti dinainte daca merita san nu sa 0 fad. Mai tarziu, rand te vei lovi de aceste diferente, arninteste-ti dl a meritat sa te casatoresti ell eel pe care l-ai ales, in pofida diferentelor!

Tu stii ca eu nu insist sa raspunzi da la fiecare intrebare de la punctul 3 pentru ca, 'in final, casatoria voastra sa fie una reusita, ~i fireste di acordul asupra problernelor de la punctu14 poate £1 numai in principiu, pana Yeti avea prilejul sa le rezolvati Impreuna ca sot si sotie. In acest domeniu ~1U exista posibilitatea unei practici prealabile. Principii profunde, fundamentale vor determina modu I in care va yeti educa copiii §i va yeti trata rudele prin alianta. Acestea formeaza ternelia vietii voastre. Oe indata ce Yeti incepe sa discutati lucrurilc de pe li.sta veti discu ta despre religie, Hindea II toa te probleme 1 e sunt de na tu ra teologica II.

63

CE lNSEA.MNA sA FI] FEMEIE

urn pul:e\l fi de acord asnpra sexului daca mai intai nu suntcti de acord in ce priveste moralitatea? Daca moralitatea ~i ne doar de gust §i de toleranta cornunitara, temelia ei va fi mereu alta .. Insa, daca temelia ei este Cuvantul, atunci ea este de neclintit.

Cum at! putea fi de acord in privinta rudelor prin aHanta, daca mai intai nu sunteti Iamiliarizati en legea dragostei din 1 Corinteni 137

Daca ~i cand sa aveti copii ~~i cum sa ii cresteti, acestea sunt decizii ce trebuie luate sub autoritatea lui Dumnezeu, Felul in care va veti administra banii va depinde aicui sunt ei In primul rand (ai lui Dumnezeu sau ai vostrir) si care suut lucrurile importante pentru voi.

Angajarnentul reciproc fata de 0 credinla comuna cste singura baza solida pentru 0 unitate de durata, in casnicie sau in orice alta forma de partasie. Nimic altceva nu va rezi sta 1a testul vietii,

64

u __ .w_.· ... , .. " .. " ... ,.".", .. ,.F,l.E,CA.R.E .... AL.EG.,E,R.E, ESTE 0 LlMITARE

UI.Hilla ~cris~)are. pe~are am ~ primit-e de la tine,. ce~l pc care at sens-e imediat dupa ce a plecat Walt, cuprinde exclamatia ta: /{O, rnami, totul ruerge din bine in mai bine!" Vorbesti apoi despre pacea deplina si multumirea pe care le

, -

traiesti de fiecare data cand esti ell Walt. Putem crede ca

Dumnezeu a raspuns rugaciunilor noastre - la rugaciunea Olea, de ani dezile: ,.,Thze§te-o de barbatul en care se va

~ ~ . ..' .. t· ]/' (d 1" .,., d ",.., I

casaton §l pen,tu e _ .' e e msemnan pana .a vremea

hotarata de Dumnezeu, ca sa nu 0 lei inaintea voii Lui) ~ §i la rugaciunea tal de a fi calauzitii inspre barbatul ales de Dumnezeu pentru tine.

~i acum ii porti inelul, 'Iertulian vorbeste despre obiceiul antic de a purta· un inel de aur pe eel de-al patrulea deget, pentru di se credea ca un vas de sange cI lice de Ia el direct 18 inima. Unei femei i se perrnitea sa poarte aUT numai pe acel

• A

deget, ca promisiune a casatoriei. In cadrul serviciu lui

- ,

medieval de casatorie, verigheta era pusa mai intai pe

degetul mare, In Numele Tatalui", apoi pe aratator, nin Numele Fiului", pe al treilea deget, ISn Numele Duhului Sfant" si apoi pe al patrulea degetf ell un ttAmin".

Cand iti va fi pusa iu deget verigheta, vei pecetlui in cele din urrna alegerea pe care ai facut-o. Acesta este barbatul ~j

65

CE INSfAMJ'.,',;\ sA Fll FEME1E

nurnai acesta, pe care l-ai ales ca sa Hi impreuna cu el "pana ce moartca va va desparti", Au existat jnulte revizuiri §i improvizatii in casatoriile moderrie, unele dintre ele pornind de La convingerea ca declaratiile sense si rostite de mire ~i de mireasa sunt de preterat vechilor declaratii scris€ de altcineva mai bun de condei, fiindca su.nt mai "sincerell, mai "s€rnnificativeU, san mai "din inima", ca ~i cand repetarea cuvintelor altcuiva, probabiJ mai dare ~i mai frumoase decat le-am putea scrie majoritatea dintre noi, nu ar putca fi demne de crezare. Intr-una din aceste improvizatii , expresia Ilpana ce moartea ne va desparti" a fost schimbata in I/Glt timp ne vom iubi". Prin aceasta schimbare se inlatura esenta celei mai protunde semnificatii a casatoriei. Este un legalllantpe care il faci inaintea lui Dumnezeu si inaintea martorilor, un legarnant pe care 11 vei pastra prin harul lui Dumnezeu, care nu depinde de dispozitia san de sentimentele tale, sau de .intorsatura pe care 0 iau lucrurile". Dupa e1n1:1 au spus altii, nu dragostea pastreaza casnicia, ci casnicia pastreaza dragostea,

Cand fad 0 alegere, accepti limitarile pe care le atrage dupa sine acea alegere. Este nevoie de maturitate pentru a accepta limitarile, Copilul inca nu stie di nu poate avea totul. E1 vrea tot ce vede, Daca nu primeste ceva, incepe sa planga. 'Irebuie sa creases pentru a-~j da seama d'i a spune .Da" fericirii inseamna adesea a-ti refuza anurnite lucruri,

Aminteste-ti de omul mandru al lui Dinesen: .El nu se lupta pentru 0 fericire sau un contort ce poate fi irelevant pentru planul pe care il are Dumnezeu ell el." A alege sa faci un lucru insearnna a alege sa nu faci 0 mie de alte lucruri. Cei care s-au facut eunuci pentru Imparatia lui Dumnezeu, despre care 1811S vorbeste in Matei 1.9:12, a trebuit sa accepte Iirnitele radicale impuse de statutul de eunuc, Cei care se casatoresc, spune Pavel, vor avea necazuri trupesti, Probabil eEl el a considerat ca afirmatia aceasta este mai presus de orice indoiala, ca aserncnca necazuri sunt evidente pentru oricine, dar el nu a mentionat necazurile trupesti cu care se poate confrunta eel care nu se casatoreste. Posibil dt acestea erau prea intime pentru a mai dori sa vorbeasca despre ele.

66

FlEC4RI ALWEilE F5'TE o UMlTAR.E

Anul trecut, la un simpozion al Iemeilor care frecventeaza seminaru 1, II na dintre participante s-a plans di intregul program al serninarului porneste de la presupunerea di studentii sunt toti barbati, Afirrnatia nu era corccta, dar chiar daca ar f fast, ar fi Inselnnat di 0 Iemeie care alege sa mearga La seminar stie dinainte di majoritatea studentilor vor fi barbati §i programul va accentua in mod firesc accasta. Ea ar fi pregatita sa se afle in minoritate si ar accepta Iirnitarile impuse de acest fapt. Bunni sim] i-ar spune aceasta, M-arn gandit la John Sanders, un nevazatcr care a absolvit serninarul, Nu l-am auzit niciodata pe John plangandu-se ca intreaga lume actioneaza Cd §l CU 1.11 ar avea vedere. Fireste ca asa actioneaza §i functioneaza intreaga Iume. Majoritatea oamenilor vad. John accepta aceasta realitate ca pe un lucru de la sine inleles, nu se plange §i nici macar nu se refera la cecitatea lui, ci l§i, croieste drum prin viata in pofida limitarilor imposibile (pentru noi) ale vietii lui.

Iti amintesti cu siguran~a de Betty Greene, membra fondatoare a Asociatiei Misionare de Aviatie, care a pilotat tot felul de avioane, ell excepjia unui avion ell reactie. Mai mult chiar, ea a transbordat eLI feribotul bombardiere in tim pul celui de-al Doilea Razboi Mondial, iar tu ai fost surprinsa di "nu arata ca uri pilot". La fel gandea toata lumea §L adesea cand ateriza pe un aeroport strain, autoritatile erau puse in incurcatura vazand di din avian coboara 0 femeie. .Pilotati singura aceste avioanc?" a fast adesea intrebata, insa ell 11n11t timp in urma, Betty Iuase hotararea ca va fi 0 doarnna, chiar daca i§i va crai drumul in lumea barbatilor, Avea sa concureze eu barbatii in domeniul pilotajului, dar nu va concurs ell ei si in privinta statutului de barbat, Ea a retuzat sa se poarte ca un barbat, §i aceasta in toa te privintele.

Insistenta ca ferneile sa-~i demonstreze abilitatea de a face tot ce fac ba rbatii es te un oarecare feminism naiv Aceasta este 0- distorsionare §i 0 parodie a realitatii. Barbatil nu s-au gandlt niciodata sa arate di pot face ce fac Iemeile. De ce le-arn supune pe Iemei unor criterii pur masculine? Ferneile pot ~i trebuie sa fie= judecate du pa criteriile

67

CE lNSEAMNA sA rn FEM.EIE

ft"lldni'l.l ~i i, Ii indca ele participa ell teminitatea lor la rasa 1,1 rna na. Si fcminitatea t§i are Iirnitele ei. La fel §i masculinitatea. 'Iocmai despre aceasta am discutat noi doua. A. face una inseamna a nu face alta. A fi una inseamna a nu fi alta. A fi ferneie insearnna a nu fi barbat, A fi casatorita inseamna a nu fi singura - ceca ce poate insernna sa nu ai 0 cariera. Faptul ca te casatoresti eu acel barbat inscamna ca nu te casatoresti cu 'loti ceilalti, Fiecare alegere este olimitare,

68

._.~ __ ,~, __ , .. _"."~,,.,,~.8.N,.G,A.JAM",E,~ .. Il.

RECUNOST1NTA,. DEPENDENTA

.., I

Karl Barth, in superbul sau tratat despre barba! ~i femeie din Dogmaiica Bisericii,define~te casatoria drept .forrna de Intalnire dintre parte a barbateasca §i partea ferneiasca in care alegerea libera, mutuala §i arrnonioasa a. dragostei din partea unui anumit barbat §.i a unei anumite femei duce la 0 unire pe viata, un angajament responsabil luat de cei doi, 0 unire ce este durabila, complete §i exclusive .. Este acel telos, scopul §i esenta relatiei dintre barbat §i femeie, Sfera masculinului si a femininulul este mai larg2l decat cea a casatoriei, cuprinzand intregul complex de rela tii 'in centrul carora este posibila disa toria".

Ce diferenta fata de relatiile intamplatoare in care intra cuplurile tinere, si carercautand sa fie .Iibere" se dispenseaza de aceasta unire responsabila pe viata! Unirea lor nu este raspunzatoare in fata nimanui, ea nu este nici durabila, nici completa, nici exclusiva, si ca atare nu le poate aduce bucuria dupa care tanjesc eu disperare, S-all incercat tot felul de alternative, dar nici una nu a produs ceca ce a promis. Nidi un i,E'xperiment" marital nu are valabilitate, lipsind u-i elementul esential a] angajamentului totalsi irevocabil,

Dar CU.lTI SE~ pot ei angaja u11U1. fatade celalalt daca nu au facut un Ieganlant superior'rMultumeste-I lui Dumnezeu

69

CE iNSEAMNA sA HI f.EMEIE

eEl tu ~] cu \tViJlt nu (1 ti i111parta~it numai 0 loia lita te unul fata de l'l'LibH, d ~:i una superioara - fata. de Dumnezeu, a (\ rt ti chcma rea ~i auzit-o. Aceasta este 0 baza salida pen lru casatorie.

Dar nu va cunagip. Multe cupluri impartasesc aceasta loialitate (cateva dintre cele pe care Le cunosc eu nu impartasesc nirnic altceva) si descopera dl sunt departe de a fi ideale. Cat timp suntem "in trup" vorn avea necazuri trupesti. Dar Dumnezeu cunoaste gandurile inimii. El vede directia pe care a luat-o un cuplu cand s-a hotarat sa caute

1 u ti"

n ucrun e cere~ 1 .

Cand acestia se confrunta eu probleme, ei stiu la cine sa apeleze, pentru di stiu di se gasesc :inca sub autoritatca lui Dumnezeu, dl nu sunt abandonati, Ei siiu ca resursele lor Bunt insuficiente, ca dragostea omeneasca dispare §i ca nu vor putea niciodata sa spuna .Am aj uns" §i ca nu mai au nevoie de har.

III stii, Bunt sigura de asta, Cd dragostea ta este un dar. ~i daca este un dar, atunci ii esti recunoscatoare Daruitorului. A-ti admire recunostinta fata de EI inseamna §i a-ti admire dependenta, a adrnite mai presus de toate autoritatea lui Cristos, lata un lac bun de unde sa-ti incepi casnicia,

70

A

In ultirnii ca~iva ani m-am adresat uno! studente din colegi.i

si seminarii pe terna casatoriei, Ce Ie-aID spus lor, tti spun ~i tie, §i totul se poate rezuma la trei intrebari:

1. Cu cine tecasatoresti?

2. Ce este casatoria?

3. Ce face 0 casatorie sa functioneze?

In prirnul rand, ell cine te casatoresti, 'Ie casatoresti ell un pacatos. Nu ai en cine altcineva sa te casatore§ti Aceasta ar trebui sa fie destul de evident, dar cand iubesti un barbat asa cum 11 iubesti tu pe al til u este usor 5-0 uiti. 0 U1\1 pentru 0 vrerne, §i apoi, cand se intall1pla ceva ce ar trebui sa-ti aminteasca aceasta realitate, esti uimita §i te intrebi care-i problema, cum de s-a putut intampla asa ceva, cand au lua t-o lucrurile in directia gre§ita? Simplu: in Cradina Eden. Recunoaste 0 data. pentru totdeauna: sotul tau este un fiu al lui Adam. Acceptarea lui - a tot ce este el - include §i acceptarea faptului di este un pacatos. E1 este 0 creatura cazuta, care are nevoie de aceeasi rascumparare ca noi toti, §i este predispus tuturor ispitelor .comune o mului" . Vechea noastra prietena Dorot11ym-a invatat multe III cruri din Indelungata ei viata de tncredere in Dumnezeu ~i de

71

CE iNStA~lN,A SA Hf fEM ElE

observare atenta a oarnenilor, si mtr-o zi, pe cand discutarn des pre prietenie §i despre casatorie, mi-a spus: IlDraga mea, nici unul dintre noi nu este un 'pachet-premiu. Cauta hrcrurile csentiale §i treci ell vederea restul." Este foarte posibil ca pachetul-prenuu pe care credem ca l-am gasit sa contina uncle surprize, dintre care nu toate sunt binevenite. Cate chinuri §i dureri sufletesti arn evita daca ne-arn putea concentra asupra a ceea ce este esentia 1 §i am ignorCl restul! Cum ne-arn rnai putea relaxa inlprellna, bucurandu-ne de tot ce existal

La Rugiiciunen de Dimineaiii, repetam pe genunchi aceasta marturisire: .Am gre§it si ne-am aba tut de Ia caile tale ca niste oi pierdute. am urruat prE-a mult nascocirile §i dorintele inimii noastre, am pacatuit impotriva sfintelor tale legi. AIn lasat nefacute acele lucruri pe care ar f trebuit sa Ie facem §i le-arn facut pe cele pe care n-ar fi trebuit sa le facem, si nu exista nimic bun in noi."

Cand rostesc aceste cuvinte, rna gandesc uneori la cei care Ie spun impreuna ell mine §i irni zic: ,!~i eu fac parte din aceasta multime. Oi pierdute. Nu exista nimic bun in nici

1 di .. . 'II unui .mtre noi.

Desi Walt si eu tine sunteti prezbiterieni, n-ar fi rau ca din cand In cand sa rostiti impreunf aceasta l'ugaciune, amintindu-va Cd "noiN inseamna voi doi, Va fi mai putin probabil sa te transforrni intr-o solie cicalitore daca itj vei arninti rnereu di nu numai sotul tau lasa nefacute lucruri pe care (crezi tu) a:r trebui s5 le faca ~j face lucrurile pe care (crezi ttl) nu ar trebui sa Ie faca, ci dl. §i t u gre~e§ ti ~i ratacesti ca 0 oaie pierduta, pacatuind zilnic prin ornitere si comitere,

Constientizarea faptului ca toti avem aceeasi nevoie de a fi rascumparati este 0 realitate ce ne elibereaza. Pentru ca vor existamon1ente in care vei descoperi ca acuzi, critici, ai resentimente. Aproape fara sa-ti dai seama ca 0 faci, vei incepe sa alcatuiesti in mintea ta 0 Usta de gre~eliT anticipand ziua cand ultim .. a picatura va 11Ol.pIe paharul ~j vei putea cita intreaga lista, fara a uita sa adaugi la sfarsit: ,,$i inca ceva ... r Dar te vei trezi cu totul dezamagita, §i spiritul tau acuzator se va transforma In iertare plina de dragoste, in mornentul in

72

IE C~:;ATO R E5TI elf UN r r \CATOS

care Iti vei aminti ca, de tapt, nu te-i casatorit decat ell un pacatos, §i la Iel a facut si el. Amandoi aveti nevoie de har,

Singur harul ne-a adus in siguranJii paml aici, §i harul ne ua conduce ucas«.

Una dintre celernai prostesti afirrnatii ce a pus vreodata stapanire pe imaginatia publicului provine din fihnul Love story - In dragoste nu trebuie sa spui niciodataelrni pare rau.v" Dacafaptul di l-ai ranit pe eel pe care-I iubesti nu te face sa-ti para diu, atunci ce altceva te-ar putea face sf.i-~i para raul III ai neooie de iertare. Tu irebuie sa ierti, ~i este un lucru minunat, aducator de vindecare, sa-ti marturisesti paca tuI in fa ta celui im potri va ca r uia ai pacaluit §:i sa- ti ceri iertare. Uneori, cand vei gasi di este timpul ca ~i el sa tti Ceara fie iertare, aminteste-ti ca ai la fel de mare nevoie de rascumparare ca ~i el. in dragoste nu exista nici 0 "evidentai' a greselilor,

~j dragostea nu este oarba. De fapt, eel care iubeste ell adevarat vede dar adevarul despre eel iubit, adevar ce este ascuns de ochii celorlalti, Probabil ca, din cauza faptului ca eel iubit face ca soarele sa straluceasca §i mai tare §i ca lumea intreaga sa cante, nu este intotdeauna usor sa iti amintesti ca si el este un pacatos, Darcand dragostea devine 0 realitate eu care traim zilnic, incepem sa descoperirn anumite imperfectiuni Ia care raspundem fie ell dragoste, fie fara dragoste.

Sara Teasdale a exprimat raspunsul acesta al dragostei in poemul Appraisal:

Sa JlU crezi nicicdaia fa ea illubc,~te.fanl discerndmdni, Sit HU crezi niciodaiii cit dragost-ea-i oarba,

Teate greselile lui suni [erecate

In. citmaru[a. miniii ei;

Toaie indccuiile lui suni fmpifturite

Ca ni§te sieaguri uechi, decolorate de ureme, Ft:lrii Ji n U ta ~i vargate de ploaie;

lar ciudiiieniile lui - asemenea unaruesminte Rease §i uzaie, cu nenumdraie pete ~

73

CE lNSEAMNA sA fll FEt·,1EIE

Nu mai txirbi de ele, nu le mai aminti.

Existii 0 comoara ce cantiirc§te muli mai mult:

Mlindra-i voinfii si'arnitii brusc

Creste fa fel de sigurd ca fiuxuJ; Simiurile - adormite in atenta stiipiinire; Blandete fata de animale §i piisiiri;

Buna dispozitie piUpaind domoi §i constant Asemenea lunii arginili pe ondularea apei; Si 0 gingii§ic muli mai profunda

Ca 5-0 poji cuprinde in cuoinie.

Asadar, te casatoresti cu un pacatos, ~i Il iubesti, il accepti ~i il ierti pe acel pacatos la fel cum si tu astepti sa Hi iubita, acceptata ~i iertata .. Tu stii prea bine ca II toji au pacatuit §i sunt Iipsiti de slava lui DU.ITlneZeU", §i aceasta it include ~i pe sotul tau care este lipsit de unele dintre gloriile pe care te asteptai sa lo gase§ti in el. Este important sa in~elegi aceasta o data pentru totdeauna, §i apoi sa pasesti alaturi de el ca Hind amandoi Jn1preuna mostenitori ai harului vietii".

74

'!iJ

C.U UN BARBAT

Nil. te cas~.t?.re§ti ~unlai ell "" p~ditos, c~ ~i ell un b~rbat. . Nu te casatoresti ell 0 femeie, C1 eu un barbat, Este ciudat

eu dit5 u~urinta se a~teapta unele Iemei ca sojii lor sa fie femei. sa. se comporte ca niste femei, sa faca ceea ce se asteapta de la Iemei, Dar ei sunt barbati, ei se comports ca niste barbati, ei fac ceea re este de asteptat de la niste barbati, §l astfel fac lucruri neasteptate. Ei l§i surprind sotiile en faptul ca sunt barbati, §i uncle 50tH se trezesc in fata adevarului ingTozitur cal de fapt, ele nu si-au dorit un biirbat. Casatori», sau 0 vaga idee despre casatorie, le-a asigurat acele avantaje pe care le-au cautat - un camin, copii, siguranta, statut social. Dar, intr-un Iel sau altul, casatoria a Iurisat in viata lor tihnita aceasta creatura irnprevizibila, dificila §i nesupusa nurnita bdrbat, Se pare ca eleste mai inalt, mai gaJagios, mai indlpatanat r rnai Ilamand ~i mai murdar decat s-ar astcpta 0 femeie, §i ea va descoperi cii 0 talpa mai Inar€' lasa urme rnai mari pe dusumeaua proaspat spalata din bucatarie, §i eLl pasii lui fac 0 galagie mai mare pe scant copiilor; Ea i§i da seama di ceea ce 0 face pe ea sa planga/ pe el 11 poate face sa radii. El mananca mult mai .00U1t decat pare necesar salt chiar rezonabil pentru a femeie care oeste mereu vigilenta sa I1U depaseasca greutatea ideals. Cand face dus, dimensiunile lui

75

rnai man Ins camn 5. un COllSUll1 111.ai mare de apa si 0' suprafata mai mare de care 55 ra.111ana atarnate picaturile de apa, §i astfel ea descopera ca prosoapele se uda mult mai tare §i probabil cit el nu le va impaturi in trei, asa cum ar vrea eat ca S3. se vada monograrna. Sa s-ar putea ca el nici macar sa nu le atarne la uscatt Poate di nu Ioloseste un burete de baie, ceea ceo va insemna cit va consurna de trei ori 11121] rnult sapun dedit ea. Cand va face curatenie In bale, va descoperi Cd trebuie sa CUTE'te si in unghere u nde inainte nu s-a pus nicioda ta problema curateniei. Lui ii place sa strfingif tubul ell pasta de dinti in loc 83-1 ruleze. Orice face el, si care ei i se pare inexplicabil sau ncjustificat, il res.pinge ell un simplu NB<hb3~iil"f de pares aceasta ar fi o condamnare sau in eel mai bun caz 0 scuza, in loc sa fie un motiv de a-I 1111IitU1111 lui Dumnezeu, La nona urrnei 5-a casatorit en un barbat, ~i ea se poate socoti norocoasa daca else corn J)orta ca stare.

.Barbatii sunt barbati, spunE' Certrude Behanna, ei nu stint femei. Femeile StJ[1t femei, HIe nu sunt barbati." lata inca 0 reactic simpla, dar pe care nu ne este Ia fei de simp-In sa ne-o rea mintim,

Stiu ca este greu sa~'ti irnaginezi asta acum, dar intr-o Z1 s-ar putea sa-ti treaca prin gand (sau chiar sa 0 rostesti eu voce tare): IINu sunt sigura d'i sotul meu Ina intelege." ~i probabil cit vei avea dreptate. E1 nu te intelege. El este barbat, Tu esti Ierneie. Exista cateva domenii in care cei doi nu se vor intaln! nlciodata, §i ar trebui sa ne bucuram ca este asa, Desi uneori ne sim tin) fru stra te .§i ene rva te ca llll pu tem patrunde in adancimile unei a He personali tati. Dar cine poate nf'ga Iascinatia misterului, a taptu lui de a sti ca exista profunzirni pe care nu le-arn sondat?

In. Biblie exista 0 istorioara In care ni se vorbeste despre un barbat care a fost in stare sa raspunda ]a toate Intrebarile unei femei, Regina din Seba a mers la Ierusalim sa il incerce pe SOIOlnOI1, vestitul regc, ell intrebari grele. Am auzit despre intelepciunea si dreptatea lui Solomon, dar nu se mentioneaza nimic "in legarura ell indelunga lui rabdare. Ea ni se dezvaluie in aceasta istorioara, fiindca ni se spune ca regina "i-a spus tot ce avea pe inima". Asta trebuie sa-i fi luat

76

IE CASATORE$TI CU UN [i>\RRAT

.ITIUlt timp, Nu multi barbati ar dori sa auda tot ce-i trece prin minte unei femei, dar sc pare cit regele a ascu Ita t -0 .deoarece ,$olOlTIOn i-a raspuns la reate intrebarile g.i n-a fest nimic pe care regele sa nu fi stiut sa-i lamureasca". Ce barbat trebuie sa fi fast elf daca a stapanit toate raspunsurile ~i a avut rabdarea sa dea loate explicatiile necesare pentru a satisface 0 reginii. puternica, venita Jara indoiala ell 0 doza mare de scepticism §i poate chiar ell gelozie ~i dispretl Dar a fast convinsa pe deplin. El a ca.§tigaC iar ea i-a vazut intelepciunea. Regina a vizitat si casa construila de 5010111011, a mancat la 111ClSa Lui, a VdZU t locuinta servitorilor lui, slujbele]i vesmintele lor ~i arderile de tot pe care el le aducea in casa Domnulul, ~i dupa

CD le-a va'"' .'I11··t· pe·· to ute (, .. ';'1 '1 ]-61')" as foarte II >nlit2 Prive Iistea

"- .. £"'". . ·.(l L, ,(I ( .. (L .~(.o .. _ L.A L .~,. 0 ••• ." L~,

tuturor acelor lucruri a Iasat-o f{lta grai Ea a reusit, totusi, sa se stapaneasca pen tru a -i lauda ~.i a -i a mi nti nen u m a ra tele binecuvantari revarsate de Dumnezeu peste e1.Dupa. ce i-a daruit tot ce I-a adus, iar el I-a facut la randul lui daruri, ei nu i -3 ramas nimic altceva de facu t dedit s5 piece acasa.

N u sunt multi barba ~j care pot sa faC3 ce a facut Solomon, Nu multi barbati sunt pusi in situatia de a incerca sli faca ce a facut el. ~i 0 femeie care i§i propune sil 11 incerce pe un barbat prin intrebari grele trebuie avertizata cit s-ar putea sa starseasca prin a ran1ane fara grai §l sZi nu mai aiba nimic altceva de facu t decat sa faca stanga-mpre] til' ~i sa lllearga de uride a venit. Probabil «1 fill este dear 0 calemai sigurd, ci si mai intelept s5 nu ii spui unui barbat tot CE:'-~i trece prin minte §i sa nu-l presezi en intrebari grele. Lasa 10c pentru mister

Cand ne-am prcgatit odata pentru 0 rnasa rotunda pe terna casatoriei, pe care urrna sa 0 organizam pentru niste eleve de colegiu, toate cele cinci vorbitoare nE'-21111 intalnit la noi ~ca5a pentru a stabili ce subiect va trata flecare dintrc noi. In timpul unei conversatii foarte animate, am sugerat ca una dintre noi ar trebui sa vorbeasca despre plans. Pe unele dintre vorbitoare le-a surprins sugestia mea, Ce sa vorbesti despre plans? Ei bine, ferneile plang, Mu.lte dintre ole 11.-0 fac pres des.fireste, dar este oposibilitate pentru care un barbat trebuie sa fie pregatit. Nimic nu 1.1 tulbura 111di Inuit pe un tanar so t dedi t lacrim ile sotiei lui - de 0 bicei in cele mai

77

CE !NSE.'\~·tNA sA [·11 FEMEIE

neasteptate nl0ment€' si pentru motive ce par a fi inexplicabile, intrebzil'ile lui nelinistite nu due n..icaieri,iar incercarile ei de a-i da explicatii nu Iac decat sa.~i sporeasca nelinistea, Barbatii trebuie avertizati di nu are sens sa. incerce obtinerea unei explicatii. Este doar unul din acele lucruri care arata di barbatii sunt barbati, iar femeile sunt fernei.

Acest argU111ent a f051 primit ell protcste vehernente. "De ce spui asta? Sunt sigura ca eu nu plang~lai mult de 0 data pe saptamana!" it insistat una dintre noi, In ace] moment 3-d intamplat ca tatal tau vitreg sa treaca prin camera. A ramas uimit pana §i de faptul ca urma sa avern 0 masa rotunda. Despre ce sa discutam? Despre disatorie? Cu cinci vorbitoare intr-o ora? $i ce aveam de spus? Cand a auzit in treacat franturi din discutia noastra,2"1. iesit repcde din camera.

Mai tarziu am lost arnandoi in vizita la un cuplu extrem de atragatOl~. ambii soti fiind in varsta de aproximativ treizeci de ani. EI era atlet, ea fusese regina frumusetii §i. model, !ISpune-le despre masa rotunda pe tema casatorie!" .mi-a sugerat Add.

,,0 masa rotunda pe tema casatoriei?" a intrebat sotul en o privire inexpresiva?

.I-am spus despre ce era vorba ~i unde unna sa 0 orgaruzam.

"Dar ce este de spus desprecasatorie?" a intrebat el. Satta lui si cumine ne-am privit una pe cealalta. Dintr-un anumit moti.v, femeilor nu le este gre1.1 sa-§i irnagineze o discutie pe terna casatoriei, Barbatilor li se pare ceva de neinchipuit. Dar cand le-arn relata! despre discutiile noastre preliminare ell privire Ia plans" 80tU! a inteles imediat.

"Stiu exact ce vrei sa. spuil a. exclamat el. Uneori yin acasa de la birou ~i rna simt cninunat, M2i due seara la culcare multurnit de mine insu m i §i sta U lnpirt ell mainile incrucisate sub cap, gandindtl~lna. la decizia inteligenta pe care am. luat-o la serviciu si la exercitiul frumos pe care l-am gandit la antrenarnent. Cand deodata aud un fornait,

«PHingi?» intreb eu, (fornait) «Nu.»

«CUITI nu plangi? .. Plangi!»

78

TE C~sATOR~TI CU UN BARBAT

«Nu ... (fornait) ... Nu plang.: .> (fornait) «Ce s-a intamplat?» intreb ell.

«Nimic!» raspunde ea, si continua sa-§i traga nasul. Ei bine, sunt casatorit deja de suficient limp ca sa stiu di va urma 0 discutie de 3-4 ore, cu tot tacamul: lumina aprinsa, halat, cafea!"

Cat timp a vorbit el, sotia lui sedea pe marginea scaunului, zambind eu gura pana la urechi, Arnandoi stiau exact despre ce vorbearn. ~i arnandoi au cazut de acord col merits sa discutam subiectul plansului la masa rotunda.

Dar nu pot incheia aceasta parte a discutiei fiira sa adaug ca §i barbatii plang. Nu schitez aici dihotornii sirnpliste, di toate femeile plang, iar barba tii nu. Cunosc barbati care pLang mult mal usor decat mine. Este important sil-ti cunosti barbatul, Trebuie sa stii ca exista lucruri care il fac sa fie altfel decat tine. Masculinitatea lui te va aju ta sa-ti explici unele dintre ele.

79

TE CASA.TORESTI

_ _._· .LL ._. •• 000 , , '_ " •••• _ ••• _ .. ._ ~ ·~'-·'n_. _, _ ....,-,_ ~ "-or "'1 , •••• ,', •• , "' _-: ~~ • ._,: .._,.<:" _,'

CU UN SOT

,

A] treilea Iucru pe care nu trebuie sa-l ui ti estc di te .casatoresti cu un sot. Val, ma.indoiesc di lie i~i va fi la fel de greu sa. 1tl amintesti acest lucru ca ferneilor care nu au avut frati §i surori, sau care §i-au cunoscut tatal. Unele dintre ele transfera foarte usor asu pra nefericitilor soti asteptarile pc care le-au avut de la tatal. fratii, surorile, marna sau prietenele lor, si aceasta este 0 povara pe care nici un barbat nu 0 poate duce. E1 se afla cu tine intr-o relatie absolut nona ~i unica, ~i arnandoi aveti nevoie de maturitate pentru a intra 'in ea.

Daca vei ceda ispitei de a astepta ca sotul tau sa irtdeplineasca toate rolurile din toate relatiile pe care le-ai avut inainte de a te casatori, vei vedea di ceri prea mult. El are ncvoie de prietenii lui, tu ai nevoie de prietenele tale, chiar daca prioritatea voastra numarul unu este casnicia si caminul vostru, Nu incerca 53-] pui pe sarnlarU11 tau sot in pozitia imposibil de definit de a-li asculta toate necazurile, rnici sau mari (si clasificarea ta va f probabil diferita de a lui), de a discuta cu el despre coafuri ~.i retete culinare, diete si meniuri, culoarea draperiilor din sufrageric, ci discutati §i acele subiecte ce s-ar putea sa va iritereseze mult mai mult pe amandoi, Cunosc, este adevarat, barbati care sunt foarte

80

IE CASATORr.$TI eu UN SOT

interesati de coafura sotiei lor §i de retete culinare, care fac ei jn~i§i cumparaturile pentru garder6ba sotiei lor, ~i cunosc chiar un barbat care confectioneaza haine pentru sofia lui .. Unit ba rbati vor sa stie ce vor manca la cina §i unora le place sa rearanjeze mobila in locuinta .. Daca este interesat de toate acestea r est€: foarte bine. Daca insa nu este interesat de ele, discuta-le cu cineva care este~- daca vrei sa le discuti.

~tiu di rise daca mentionez mancarea, imbracamintea §i mobila. Sotia stereotip.i ntradit;ionalS" nu este interesata de nirnic altceva. Fireste ca 3§a ceva este 0 prostiel La fel de u§or l-am pu tea acuza pe barbati cii vorbesc n umai des pre masini, sport saubursa de valori. Oricine, barba t sau Iemeie, care este viu .']i are 0 minte cUr]oasa,poate fi interesat de mancare, mobila, sport si bursa de valori, deoarcce La urma urmei. toll. mancam. toti avern nevoie de mobilier, de relaxare §i debani. DE' ce n-am vorbi ocazional despre to ate acestea? Ceea ce nu inseamna. il1siC di nu lie mai intereseaza nimic altceva. Mie imi place sa gatesc si pentru a gab bine ai nevoie de mult timp, talent §i imaginatie. Uneori discut despre acest subiect.Dar cand cura] 0 ceapii nu Ina gandesc la ce-pe. Mintea Illes colinda departe de d)1UVeUi.Un barbat trebuie sa sofeze 0 masina, probabil ca ii place sa sofezesi l§i doreste 0 rnasina buna, E1 discuta uneori despre masini, Dar cand se aHa Ia volanul rnasinii, gandurile lui pot fi la teologie sau La 0 partida buna de vanatoare, sau chiar Ia familia. lui.

Tot ce vreau sa-ti spun este sa nu Hi 0 persoana plictisitoare. Unele subiecte 0 vor interesa mai mult pc marna ta decat pe sotul tan. Nu uita di el este soiul tau!

Tatal tau obisnuia sa spuna dl fiecare femeie are nevoie de trei soti: unul care S;1 aduca acasa de-ale gudi, unul care sa 0 iubeasca si unul care sa tepare Iucrurile din jurul easel. Exista rnulte asteptari de ]a un singur barbat.ji 0 femeie nu trebuie sa-~i judece 80tU} nurnai dupa cat de bine stie sa manuiasca ciocanul. Daca se intampla ca temeia sa fi. avut un tata care schlrnba garnitura de 121 robinetul de la baie, repara clarita de la intrare §l inlocuia tiglele sparta, ungea balamalele usilor ca sa nu mai sciirtaie si Incleia sertarele stricate fara sa i se ceara sfi 0 faca, ea se asteapta ca sotul ei sa

81

I I, I 'I ~ h'\' ( 'I' l'l'l de b5 rba t este acela, se intreaba ea, care nu 11 l,lk :1Il rna nil un cleste ~i 0 surubelnita?

H 1"1 b'1 ft, me i care au crescu t in farnilii sportive, in care toti L)Li 'Oi JUGau fotbal sau baschet §i intreaga familie respira, manca f?i se odihnea facand sport, indiferent de anotirnp. Pentru astfel de femei este un adevarat §OC sa se casatoreasca ell barbati pe care nu-i intereseaza sportul in echipa, ci prefera pescuitul sau alpinismul. Cunosc 0 tanara sotie care a fost consternata de multimea aparatelor de sport necesare pentru a-I pastra pe sotul ei l1tll forma", Practice doua-trei sporturi 0 data !?i cu unele ocazii i~i schimba echipamentul §i de doua sau de trei ori pe zi ca sa se conformeze cerintelor, Sotia 5-a trezit ca trebuie sa stranga "toate aceste utilaje!" r cum le numea eat §i sa tina pe deasupra pasul §i eu spalatul si calcatul, Pur §i simplu nu fusese pregatita pentru toate acestea cand s-a casatorit.

Pentru a fi 0 sctie buna, eu cred ca 0 fcmcie trebuie sa fie (printre altele) ata t senzuala dH §imaterna. Casnicia presupun,e senzualitate - 0 apreciere a trupului ~i a simturilor ca distincte de intelect ~ dar 0 femeie trebuie sa aiba §i un anumit sentiment matern fata de sotul ei. Asta nu inseamna ca trebuie sa-l dadaceascal Uneori in inima ferneii care simte ca sotul ei vrea sa fie dadacit se naste un profund resentiment, Dar 0 sotie trebuie sa aiba dorinta de a se tngriji de nevoile sotului ei §i de a-I sluji cu aceeasi bucurie cu care 0 marna se ingrijeste de copilul ei.

Sotului ii revine 0 sarcina similara. Termenul sot are conotatia de a conserva r de a ingrijif de a administra, de a proteja. Sotia trebuie sa-§i ingaduie sa fie iubita. Lasa-l sa fie sot. Lucru usor pentru anumite femei. Este poate prea usor §i se poate irrtampla ca ele nu numai sa-si ingaduie sa fie iubite, ci chiar sa pretinda sa fie dlsfatate. Ma cunosti destul de blne ca sa stii ca nu la astama refer. "lu nu ai fast rasfa,tata. Crescand printre indieni, ai invatat sa accepti ca ceva normal lucruri pe care majoritatea dintre "oamenii civilizati" le-ar nU01i greutati. Stiai inca de la inceput ca nimeni nu se astepta sa protestezi, siti-ai invatat bine lectia, Ai fost independenta inca de pe cand plecai eu indieni:i (pentru 0 zi intreaga!) la pescuit

82

TE cAsATORE~T[ CU UN SOT

san la intalnirile lor, lasandu-ma pe mine singura. tn prima ta zi de §coaUi din Statele Unite, autobuzul scolii a trecut pe langa tine §i a trebuitsa te due eu, eli masina, La scoala. Cand am ajuns, copiii erau deja toti in clase, dar tu ai intrat curioasa in acelIoc absolut nou pentru tine, ducandu-li singura cutia cu mancare sitinand capul sus.

Asa ca nu rna tern di ai fi 0 coarda de vi\ii care cauta ceva de care sa se sprijine, Dar da-i voie sa te iubeasca. Este sotul tau,

83

..... ..,

t,-,-~_~,_~.",",_ .. - •.• ~~.,,_,I,E,_,C~8S,t\IQ __ R.E,S.Il.

CU o PERSOANA

I'\.

In a1 patT.uI.:-a :~nd, trebuie" sa-~i arninte§tl:a te disaAtore~.ti en

o persoana, ~l spun asta in a] patrulea rand, nu In pnmul rand. In ultimii ani am. ajuns sa tratez cuvantul persoanii ell multa prudenta, pentru en. este atilt de Iolosit. Le aud pe femei spunand di. vor sa fie tratate "nu ca femei, ci ca fiinte umane"

1/ Ad' ~ d

sau Ilea persoane . _,U. cuvinte ca persoana .·e onoare sau

persoarui reprezentantd, si chiar absurd ita ti precun1 .clasa de persoane incepatoare". Aceasta perspectiva asupra urnanitatii cuprinde 0 distorsionare grava. Nu vreau ca cineva sa rna trateze mai degraba ca flpersoanau dedit ca Iemeie. Diferentele noastre sexuale sunt terrnenii in care se desfasoara viata noastra, si a le umbri in vreun fel inseamna a sXabi insa§i structura viefii, Cand se pierd aceste diferente, suntern §i noi pierdute, Unele fernei I§i imagineaza ell naivitate un nou inceputin libertate, de fapt este vorba despre 0 noua inrobire, mai amarnica decat cea de care incearca sa se elibereze ..

Eu nu vreau sa cunosc .oameni", ci barbati §i femei, Mil intereseaza barbatii ca barbati, femeile ca femei, si, cand te casatoresti, te casatoresti ell un barbat pentru ca. este un barbat si, Hind barbat, el devine sotul tau. Aceasta este frumusetea casniciei. Doua fiinte separate si distincte se unesc si devin una.

, .

84

T E cAsATORE~Tl CV o PEHS{)ANA

Dar dupa ce l-ai acceptat ca pacatos, ca barbat ~i ca sot, mai trebuie sa-~j arnintesti di este 0 persoana. Ca persoana, el are un nume. Nimic nu dezvaluie mai bine atitudinea pe care 0 avem fata de 0 alta persoana decat numele ell care ne adresam ei.

Exista din cei care nu-si spun nicicum. AITI auzit odata un sot intreband-o ceva pe sotia lui sau cornentand ceva dintr-o alta camera, fara. a folosi nici a formula de adresare. Am auzit 80tH care procedeaza la fel, si am auzit soti care se refera unul la celalaltfolosind numai pron umele de la persoa na a treia. Mie mi se pare ca cei care procedeaza asttel nu au (re)cunoscut niciodata ori au uitat persoana ell care s-au casatori t. Ea a devenit 0 anexa.

Apoi sunt cei care-si spun ulHaoliil §i utati". Nu este rau in cadrul unei conversatii cu copiif, Dar cand un barbat i§i striga sotia "lnalni", aceasta este 0 declaratie fatale. Mai este el iubitul ei, ori s-a transformat in baietelul ei? Relatia lor continua. sa se dezvolte inspre maturitate sau regreseaza?

En as fi ultima care sa se planga de folosirea unor formule de alint. in1i plac. ltni incalzeste inima sa aud un barbat strigandu-si sotia 'fiubito'! sau .scumpo", daca asa vrea eL Asta arata ca ea este ceva deosebit pentru el. Katherine Mansfield, ale carei scrisori tandre §"j ferrnecatoare de dragoste au fast publicate integral, il nun lea pe sotul ei .Bogey" (bau-bau), iar el ii spunea t/Wig" (perucel), Tot ceea ce vreau sa subliniez este ca cei doi sa-si spuna cumoa. Ca sa arate prin felul in care se adreseaza unul altuia, in public sau In pat, ca recunosc 0 personalitate in celalalt,

Una dintre cele mai imbucuratoare descoperiri ale vietii este ca recunoscand, afirrnand sau mangaind 0 alta persoana Hoi insiue suntem recunoscuti, afirrnati si mangihati· Incercarea de a te cunoaste pe tine insati, de a 11 te descoperi" san de a defini "cine esti" reprezinta in cele din urma un drum infundat,

.Este limpede ca. nimeni nu poate ajunge la adevarata cunoastere de sine fara sa contemple mai inainte caractcrul divin" I a scris loan Calvin 'in partea introductiva la fnvaJiitura re1igiei cresiine, f/Nki un om nu este 0 insula." Suntern

85

CE INSEAMNA sA Fll FfME!E

chernati sa avem parta§ie cu Dumnezeu §i unii eu altii, Casatoria este relatia cea mai intima ~i continua in care pot intra doi oameni, ~i ca atare ofera cea mai neintrerupta ocazie de implinire a personalitatii, Bineinteles ca aceasta nu inseamna ca numai oamenii casatoriti pot cunoaste implinirea. Vei ana implinirea in masura in care te daruiesti. Exisla oarneni casatoriti care nu au inva\at inca prima lectie a daruirii de sine. ~i exisa oarneni necasatoriti care au parcurs deja un drUIU lung pe aceasta cale. Mi 5-·a parut intotdeauna relativ usor sa rna jertfesc pentru sotulmeu: in prirnul rand pentru efi it iubesc cu toata inima mea, §i apoi pentru ca rasplata este de obicei mai evidenta si mai prornpta dedit ar putea sa fie in alte relatii. A-ti iubi sotia, dupa cum spune Biblia (§i fara indoiala ca se aplica si la iubirea sotului), este acelasi lucru eu a-ti iubi propriul trup.

Dar daca sotul tau este 0 persoana, asta inseamna ca trebuie sa accepti misterul personalitatii lui. Am spus deja di barbalii §i femeile nu se pot intelege perfect unii cu altii, ~i aceasta nu este numai din cauza barierelor sexuale, $i persoanele de acelasi sex descopera usi inchise, Sotul tau este cunoscut pe deplin nurnai de Dumnezeu si, Intr-un sens, sta singur inaintea Lui. Dumnezeu j-a spus lui Avraam:

II U m bla inaintea Mea si fii fara prihana [perfect r. E1 nu a sugerat ca Avraam ar putea umbla inaintea Sarei §i sa fie perfect. in ultima instanta, el este ornul lui Dumnezeu. EI este liber si tu trebuie sa respecti intotdeauna aceasta libertate. Exista intrebari pe care nu ai nici un drept sa le pui, probleme pe care nu trebuie sa le cercetezi §i secrete pe care trebuie sa te multumesti sa nu le cunosti niciodata.

uDar care sotia nu are dreptul sa le stie pe toate?"

Nu, Ea nu poate sa ia sau nici macar sa ceara ceea ce nu ii este dat, §i exista lucruri pe care un barbat nu poate §i nu trebuie sa i le dea, Adancimile sufletului omenesc striga numai catre Dumnezeu.

86

A.

I· n. ~cele din .. ·. urrna, te~asatore§ti :11 acest ~aca~o~, c~ acest

barbat, cu acest sot §l ell aceasta persoana. Casatona este alegerea unuia in detrimentul tuturor celorlalti, Fiecare partener promite sa ii parasea sea pe toti ceilalti, iar Biblia

"',' . .

spune ca omul isi va lasa tatal §i mama ~i se va .Jipi" de sotia

sa .. Orice alegere pe care 0 facem in viata ne limiteaza automat, A alege sa te disatore§l1 cu acest barbat insearrma a alege sa nu te casatoresti cu ali barbat. Cand hotara§ti sa te casatoresti ell acest paca tos anume, te angajezi sa-i accepti pacatele personale, de§i nu-ti este prea dar care: vor fi acestea. 'Irepta t vei incepe sa le descoperi, §i pe masura ce le vel. descoperi. aminteste-ti ca te-ai casatorit eu acesi pacatos, Ie poti uita la alti pacato§:i qi sa Ii rnulturnesti lui Dumnezeu ca nu trebuie sa convietuiesti cu diversele pacate pe care le au ei.Daca ai putea alege ell care pacatns sa convietuiesti, pe care l-ai alege? E bine eEl nu te mtreaba nirnenil II iubesti pe acest barbat care intamplator este acest pacatos ~i fad eforturi sa accepti, sa ierti, sa treci en vederea, sa te stapanesti ~i, probabil, prin indurarea lui Dumnezeu, sa-l ajuti sa iasa biruitor,

Cand hotarasti sa te casatoresti ell acest barbat, hotarasti sa nu te cas.atore~ti ell nici un alt barbat, §i barbatul ales are

87

CE INSEA,MNA sA FII FEMEIE

limitele lui. Dar nu pornesti de le lunitele lui, ca tanara din lV1y Fair Lady care

va redecora casa

din pivnita pana-n tavan

§i apoi va continua ell placuta indeletniclre de a te schimba pc tine!

Nu te casatoresti cu el in ideea ca-l vei schimba total!

Cand a fost intreba tii ce sfa t ar da unei tinere care se gande§te sa se casaloreascZl, Ruth BeD Graham, sotia evanghelistului Billy Graham a spus: "Marita-te ell cineva dupa careesti gata sa te adaptezi iu"

Daca esf 0 sotie Ioarte generoasa, vei admit€' probabil di sotul tat! satisface 80 la sut:il din asteptarile tale. Celelalte 20 de procente vei dori probabil sa. le schimbi, Poti, daca vrei, sa te ocupi tot restul vietii tale de cele 20 18 suta, inS3 fa.ra. a Ie reduce en nimic. Sau po~i alege sa treci peste ele §i sa te bucuri pur ~i sirnplu de cele 80 13 suta, care raspund sperantelor tale.

11'. casatoresti eu aceast.a persoana, Peate di In urrna cu 10 ani a fost "celebritatea campusului", Aifost atra sa dee] pentru ca a fost un fotbalist renumit, sau presedintele organizatiei studentesti, sau eel mai elocvent lider .11 protcstelor din CatnpU5, Dar cursul vietii devine la un moment dat moncton. Casnicia nu este 0 inlantuire de petreceri: nu este un carnpus universita ri nici disputa politlca simulate, nici lntrecer€ atletica §i nu prea mai are importanta di el a fost 1111 orator fermecator sau un In are mijlocas, Dar din (and in cand ar trebui sa-ti arnintesti ce a fast ell sa te Intrebi ce anume te-a atras eu adevarat spre el. Stiu ca iti vei spune Cd nu te-ai casatorit cu el pentru ca a fost un mare mijlocas, nu-i asa? Nu, te-ai casatorit ell aceasta persoand. Indiferent care au fost calitatile interioare care l-au ajutat sa Iaca ce a facut atunci. ele caracterizeaza in continuare persoana ell care dormi in acelasi pat, cu care lei micul dejun dimineata §i ell care dezbatibugelul lunar Este persoana eu acelea~i 'i'ntreza rid ca. atunci cand te-ai casiitorit cu el. Responsabilitatea ta acum TIU este doar sa-ti dai ochii peste cap si sa-i spui cat de minunat este (desi exista oare vreun

88

PARASIR[A TUTU ROR CELORLALTl

barbat care sa nu se bucure §i de asa ceva"), ci sa aprecier: sincer si din tot sufletul ce este el, sa sustii, sa incurajezi §i sa aiuti sa se exprime acele ca Uta~i pe care Ie-ai vazut ~i le-ai admirat initiai la el,

Erarn vaduva de 13 ani cand barbatul care urrna sa devina tatal tau vitregm-a cerut ill casatorie. Mi se parea di traiesc o minune imposibila, De Iapt, prima data mi S-(3 pa rut ceva uimitor sa fiu dorita de un barbat. 1.n liceu ~i in colcgiu am avut prea purine relatii de prietenie ell baietii, Dar sZi fiu dorita din nou intrecea aproape oriee inchipuire, l-am spus acestui barbat ca stiam ca exista fernei care l-ar dori ~i ca re i-ar putea oferi lucruri pe care eu nu i le pot oferi -Tucruri ca frumusete §i bani. Dar i-am spus eu: .Exista un singur lucru pe care ~i-l pot oferi si in. care nu rna intrece nici 0 ferneie de pe fa ta pa mantul ui, si aceas ta es te a precierea T" Perspecti va vaduvieim-a invataf asta.

ACn111 cativa ani, editorul Ann Landers a prirnit 0 serie de scrisori pe tema "barba.tii care sforaie". Sotiile se plangeau de nenurnaratele ore de nesomn :;;i de iritare produse de sunetul oribil de langa ele din pat. Unele au venit ell diferite sugestii. insa intreaga discutie a luat sf3r~it cu 0 scrisoare: .Sforaitul este cca mai diafana muzica din Iume. Intrebati orice vaduva."

De multe ori mi s-a intamplat sa :rna aflu intr-o incapere plina cu oameni si sa aud 0 sotie care l§i contrazice 50tU!, il critical il denigreaza sau it ironizeaza in ta~a tuturor: atunci abia rna pot stapani sa nu 111.1 scol de pe scaun ~i sa ma due la ea, sa o scutur bine de urneri ~i sa ii spun: "ChicH nu-ti dai seama ce air" Nu, ea nu are cum sa-'§l dea seama, Ea nu are perspective 111ea, fireste, Daca fiecare sotie ar pu tea sa traiasca pentru cateva clipe sentimentul pierderii sotului - sa-~i imagineze ca acesta a murit - cu scopul de a redobandi perspectiva de care are nevoie pentru a-l aprecia ell adevaraf

Inaintarea spre maturitatelti va aduce 0 perspecriva rnai larga. Apostoiul Pavel, intotdeauna dornic ca cei care s-au convertit prin el sa se indrepte spre maturitate spirituala, S-3 rugat ca crestinii din Colose sa vada Iucrurile din punctul de vedere al lui Dumnezeu, primind intelegerea §i patrunderea spirituala necesara. Ce poate fi rnai de folos pentru 0 sotie

89

C E lNSEAM~ A SA HI Fn,1EI.E

dedit sa i'§i vada sotul asa cutn 11 vede Dumnezeu? Dumnezeu l-a creat, I-a modelat, I-a rascumparat, este al Lui. El il aduce la desavarsire §i in nici un caz nu ~i-a incheiat irica lucrarea in el. Suntern inca nedesavarsiti, mai avem 0 cale lunga de pareurs pana vom ajunge a§d CUIn ar trebui sa fun, dar daca putem privi la noi insine si unii la altii din punctul de vedere al lui Dumnezeu, am sti incotro ar trebui sa ne indreptam §i in ce directie ar trebui sa se dezvolte relatia noastra,

La scurta vreme dupa ce m-arn casatorit a doua oara am fost invitali sa vorbim arnandoi intr-o biserica al carei pastor se recasatorise §i el de curand, El si prima lui sotie, care murise de cancer, mi-au fost colegi in facultate. Am dorit sa atlu de la el ce a invatat in acel prim an din a doua sa casnicie. Mi-a spns faTa ezitare: I/Mi-anl dat seama ca Marcie imi poate da lucruri pe care Sue nu mi le-ar fi putut da niciodata. Sue rni-a dat lucruri pe care Marcie nu mi le poate da, A§a am. lnvatat sa le apreciez pe arnandoua. 0 apreciez pe Marcie pentru ce este ea, §i asta intru-un fel cum nu am putut sa 0 apreciez pe Sue.1I

Stiu di nu vei fi socata de intrebarea pe care i-arn pus-o acelui pastor, §1 nici de faptul cit el a fa cut 0 comparatie intre sotia Nr; 1 §i sotia Nr. 2. De ce n-ar fi facut-o? Este un lucru natural, ~i comparatia dintre Marcie §i Sue nu a fost facutA pentru a 0 discredita pe una din ele, ci pentru a a aprecia pe deplin pe fiecare dintre ele pentru ea insasi. Crestinul care s-a rugat ani de zile sa fie calauzit spre partenerul potrivit, ~i care crede di eel cu care se casatoreste este intr-adevar alegerea lui Dumnezeu pentru el, este logic sa traga conduzia di personalitatea celuilalt completeaza eel mai bine personalitatea lui ~i ii satisface nevoile a~a cum el insusi nu ar fi putut nici prevedea, nici alege. Tocmai diferentele sunt cele care ne deschid ochii sa vedem cine suntem, si daca ne rugam pentru acea intelegere §i patrundere spirituals pentru care s-a rugat Pavel, le vom vedea cum le vede Dumnezeu §i vom aprecia imaginatia extraordinara a Celui care le-a creat.

90

Am discutat de~pre cine este eel cu c~re ~e.vei.c~satori: Se pune acum intrebarea ce este casntcia. fl-am citat definitia data de Barth, Nu 0 pot in1bunata~iJ dar pe masura ce-ti vei trai zilele, saptarnanile §i anii alaturi de sotul tau, se vor contura patru lucruri definitorii despre 0 casnicie.

Casnicia este 0 relajie dinamica, nu statics. Ea devine fie mai buna, fie mai rea. Pe masura ce oamenii se dezvolta sau regreseaza, relatiile dintre ei se dezvolta sau se deterioreaza. o explicatie ce se da de obicei pentru incompatibilitatea conjugala este "Nu ne potrivim". Un cuplu se Intalneste in liceu san in facultate, cei doi impartasesc interese caracteristice tinerctii, se casatoresc, apoi incep sa descopere ca "razbireau prin viata poate sa nu fie la fel de usoara ca legarea unor prietenii noi, pregatirca examenelo~ sau repunerea rningii in joe pe terenul de sport din campus. lncep sa apara responsabilitatile, trebuie adulate facturile lunare, trebuie luate decizii, este nevoie de multa munca fara nici un fel de rasplata publica (§i adesea nici macar personals). Se spune di daca cei doi nu se dezvolta impreuna, ei se indeparteaza unul decelalalt, Dar cuplurile care §i-au rostit legamintele eu toata seriozitatea inaintea lui Dumnezeu si in prezenta martorilor nu trebuie sa permita posibilitatea

91

CE i0JSEAMNA sA Fll rEME1E

indepartarii unuia de celalalt. Nu trebuie sa existe niciodata ceva ce doar "Ii se intampla" r ca ~i cand ei ar fi 111§te simpli spectatori atacati §i raniti de 0 forta irnpotriva careia ar fi incapabili sa se apere. Ei au vrut sa se iubeasca ~i sa traiasca impreuna. Ei nu sunt neajutorati, ci se gasesc intr-o relatie cu Dumnezeu, de aceea fiecare este responsabil sa~§l indeplineasca legamantul fata de celalalt. Fiecare in parte ia hotararea sa faca voia lui Dumnezeu, astfel d) ei inainteaza impreuna spre Iliniil~imea staturii plinala~ii Lui Cristos". Si daca Dumnezeu este considerat varful triunghiului ale carui unghiuri de 1a baza sunt eei doi,pe masura ce fiecare se apropie de El, se reduce implicit si distanta dintre ei.: A te apropia de Dumnezeu irtseamna a te apropia de celalalt, si aceasta inseamna crestere ~i transforrnare. Ei sunt schimbati :in acelasi chip din slavii in slaw. Nu exists stagnare, nici acel ceva ce suna atat de inocent, incompatibilitate.

Da, exista tensiuni. Forta unei mari catedrale consta in echilibrul dintre contraforturi ~i arcade. Fiecare dintre acestea i§i are functia ~i torta sa specific). La fel vad eu §i dinamica unei casnicii bune. Nu este vorba despre putere concentrata impotriva slabiciunii. Sunt doua feluri de putere, fiecare menita sa 0 amplifice pe cealalta intr-un 1110d aparte. Am folositdeja analogia barcii cand am vorbit despre semnificatia disciplinei, Faptul ca barca se supune regulilor de navigare nu este 0 slabiciune a ei, Supunerea este taria ei, 'Iocrnai acele reguli dan barcii posibilitatea sa-~i foloseasca puterea deplina, sa !,inhame!! vantul §i sa-i exploateze astfel puterea. Nu slabiciunea L-a facut pe Fiullui Dumnezeu sa asculte de voia 'Iatalui. A fost puterea - puterea vointei Lui de a dori voia 'Iatalui.

intr-o casnicie buua exista atilt dependenta. cat ~i independents de ambele p~ir~i. Sotul tau are nevoie ca tu sa fii diferita de el, sa fii ceea ce esti numai tu, sa fii ceea ce el nu va putea fi niciodata, dar are nevoie §i doreste. Numai astfel vel putea fi ceea ce esti In relatie ell el. Numai asa ii poti f complernentara, El depinde de tine ca sa-l completezi, iar ttl depinzi de el, El este independent de tine sub aspectul diferentelor lui - tu esti femeie, ceva distinct, ell totul altfel ...

92

DINAM[CA, I\'U $1:-\T[C;\

ceva opus lui. IFTbtu.~i, a spus apostolul Pavel, femeia nu este fara [independenta de] barbat, nici barbatul -filra [fa~a de] femeie. Cad dupa CUIn femeia a fost facuta din barbat, tot asa barbatul se naste a cum din femeie si totul este de la Dumnezeu." Barbatii §i femeile nu pot §i nu trebuie sa incerce sa traiasca viata fara a se raporta la sexul opus. Ei sunt interdependenti §i trebuie sa Sf' recunoasca §i sa se confrunte reciproc, Aceasta confruntare - eel mai dar realizata in casnicie - face sa fie extrern de important ca sexele sa nn fie confundate. ignorate, rninimalizate sau inlaturate. Avern rievoie unii de altii, Sotul ~i sotia trebuie sa fie sot §i sotie, nu amici. Dina mica trebuie pastrata asa CUIn a planuit-o Arhitectul,

Deja ai uncle experiente ce tin de dorneniul acesta a] schimbarii, Prima data 1-131 intalnit pe WaH pentru ca era prietenul lui Ed. '\azandu-l data urrnatoare, cand ai venit acasa de la facultate, pentru vacanta, el te-a Interesat ~i ai inceput sa. 11U temai gande§ti la el ca la prietenul unui prieten, ci ca la prietenul tau. Iti rnai arnintesti seara in care tu i~i faceai treaba prin casa - curatenie in bucatarie, calcai rufe - iar el TIU mai pleca? Ai observat ca i~i tot cauta motive sa. rarnana ~i candti-ai dat seama di il interesezi, aceasta a adus 0 noua schimbare in tine. Acum nu rnai era un sirnplu prieten, Dona luni mai tarziu ai primit de la el 0 felici tare de Sf. Valentin §i La scurt timp dupa aceea 0 felicltare de ziua ta .. La Pasti l-ai vazut din nou §i ai inceput sa te intrebi daca nu curnva il iubesti, in timpul verii ti-a scris 0 data san de dona ori, iar t031TIlla stiai deja sigur eEl te iubeste, Apoi, de Craciunul trecut, v-ati logodit ~i in curand va Yeti casatori.

Prieten, iubit, sot. In viata voastra impreuna el va fi.multe - confident, insotitor, sustinator, putere, tovara§ de joaca, ascultator, invatator, elev, lider, lnangaietor si, asa cum I-a considerat ~i Sara pe Avraam, "ci(nnnl.i. Fiecare din aceste roluri i§i are frumusetea ~i limitele salev fiecare necesita un ra spuns diferi t din partea ta §i pentru aceasta este nevoie de flexibilitate, adaptabilitate si maturitate, Viata este fascinanta §i aceasta dinamica va va pastra viu interesul unul pentru celalalt atata timp cat la baza a toate se aHa dragostea,

93

CE INSEO\MNA sA Fli FEMEiE

Svar putea ca intr-o zi sustinatorul tau sa i.~i piarda slujba.

Puterea ta ar putea da dovada de 0 slabiciune neasteptata, Peate ca intr-o zi cavalerul tau in armura stralucitoare va cunoaste infrangercn publica. Invatatorul tau ar putea sa faca 0 gre§eala grava de care ai incerca t sa il avertizezi. Iubitul tau ar putea sa se transforme intr-uri pacient neajutorat, bolnav, suferind §i trist, avand nevoie de prezenta §i de Ingrijirea ta clipa de clipa, zi si noapte. IIAcesta nu este barbatul eu care m-am casatorit", vei putea spune, ~i vei avea dreptate, dar te-ai casatorit en el ca sa fiti alaturi la bine §i la rau, in boala §i in sanatate, ~i acele promisiuni extraordinare au Iuat in calcul posibilitatea unor schimbari radicale, Tocmai de aceea au fast necesare promisiunile,

in viata exista lucruri ce pot face ca promisiurule solernne sa para 0 batjocura, 'fSil-ti iubesti, sa-ti cinstesti, sa-ti asculti" sotul pot parea adevarate ironii in fata umilintelor de nespus §i a injosirii bolli. Sa-l iu besti, sa-l cinstesti si 5a-1 asculti pe acest barbat doborat, chinuit §i furies, care nu vrea sa-§i ia medicarnentele? Legamintele sunt serioase. Extrem de serioase, Dar nu le-ai facut i:ncrezandu-te in puterea ta de a Ie tine. Harul ce te-a imputernicit sa fad acele legrhninte va fi acolo ca sa te sprijine atunci cand punerea lor in practica va parea imposibila,

94

Casatoria este 0 unitate Este nevoie de doi ca sa alcatuiasca 0 units te. Cand Dumnezeu a creat barbatul, El a vazut eEl nu este bine ca acesta sa, fie singur &1 a creal 0 ferneie din el §i pentru elf special proiectata ca sa-l ajute, sa i se potriveasca, sa-i fie partenera, Femeia este ell totul altfel, total diferita, intru totul darullui Dumnezeu pentru barbat, §i fie care se afla in relatie eli celalalt, raspunzator fata de celalalt in ascultare de porunca lui Durnnezeu, responsabil sa fie barbat sau femeie, si sa se uneasca in cadrul casniciei pentru a fi una in trup. Acesta este motivul pentru care barbatul i§i paraseG.te parintii El parase~te toate celelalte legaturi trupesi ca sa 0 stabileasca pe cea mai intima dintre toate, singura care este unitatea perfecta a unui singur trup.

in unitate nu exista competitie. Nu exista rivalitate a unuia impotriva celuilalt, 0 evidenta a scorului, 0 perrnanenta comparatie san insistenta ca toate lucrurile sa fie impartite exact pe din doua .. Fiecare tine cu celalalt. tragand in aceeasi directie cu celalalt, nu impotriva lui.

Dar suntem oameni. Tu, fiica meal §tii foarte bine ca. sunt doar un om, plina de defecte, §i nu pretind nicidecum en lucrurile ies intotdeauna perfect. Odata, inainte ca tatal la,o si cu mine sa ne fi casatorit, mi-am dat seama ca el crede cit

95

CE j~SEAMNA SA ru lntEIE

suntern in competitie unu 1 cu celalalt ~i eft ]i vine greu sa accepte situatia aceasta. Studiarn arnandoi spaniola cu 0 doamna din Ecuador, §i ea trebuia sa-l corecteze pe el mult mai des dedit pe mine. Era suparat nu fii ndca credea ca profesoara e partinitoare. ci deoarece consider» ca are dreptate, Nu am stiut nimic despre toate aces tea pftnii cand odata, in timp ce ne plirnbam, mi-a rnartu risit ce simte. Nu-mi cerca sa. incetinesc ritm ul, "sa fae pE.\ proasta" ori sa flu mai superficiala in pregatire. Nici prin gand nu-i l:recea J§a ceva. Voia doar sa-mi marturiseasca cat de dificila .i se parea aceasta competitie. Eu ~1l11 recunoscut ca rnie rni-a facut placere sa coucurez eu el, §i ca probabil uu m~a§ fi straduit daca nu ar fi existat competitia. £1 a ajuns s5 admita ca diferenta daru rilor este 0 realitate a vietii ~i in cele din urrna a reusit sa 0 accepte. 'Ioate accstca au ~inut de seritimente, £11 nu de judeca ta, §l el a vazu t lucrurile ca atare, Atunci am inceput sa inva tarn. amandoi - §·i nu trebuie sa incetam niciodata sa inva ta1n lectia aceasta - ca indiferent ce daruri avem, nu trebuie sa facern parada de de, ci trebuie sa. le folosim pentru binele altora, Dupa ce ne-am casatorit, am descoperit cu uirnire cat de bine se potriveau darurile pe care le aveam fiecare dintre noll ~i astte! i11TI inceput sa invalanl Iectia din 1 Corinteni 12, versetele 17-18: "Daca tot trupul ar fi ochi, unde ar fi auzul? Daca totul ar f cruz, unde ar fi mirosul? Acum dar, Dumnezeu a pus madularele In trup, pe fiecare a~a cu m a vail ELJi

Exista unitate in trupul fizic- toate madularele sunt unite irnpreuna arrnonios §i pentru binele intregului trup, §i loate se supun capului. La feleste §i ell unita lea din casnicie: doua persoane separate Iormeaza un trup, ~~i daca sunt crestine, sunt una in Cristos, supuse conducerii lui. Daca cei doi sunt una in Cristos, ei n u au parte nurnai de unita te, ci si de partasic, si aceasta este un lucru nepretui 1.

96

Casnicia este 0 oglinda. Fiecare il reflecta pe celalalt, cee~ ce intr-o oarecare masura poate fi dureros, Hindea nici unul dintre noi nu poate suporta prea multa realitate dintr-o data .. 0 pasare mai ciudata din Australia, numita Tweetie Pie, sFa vazut intr-o og1inda ce atarna L1nga colivia ei, A fost nevoie sa i se administreze tranchilizante. pentru ca imaginea pe care 0 vazuse in oglinda 0 facea sa caraie toata noaptea, sa se lupte eu niste dusrnani imaginari §i sa se ghem.uiasca inspairnantatii "intr-un colt al coliviei.

Casatoria este pentru eei mai multi oameni prima experienta de viata adulta obisnuita ~ indep1inirea zilnica, comuna, smerita a indatoririlor, in stransa legatura ell alta persoana §i in dependents de ea. Prea putini oameni sunt nevoiti Mi-§i asume responsabilitati zilnice inainte sa se dlsatoreasdi. Prezenta unui coleg de camera asigura probabil pu tin exercitiu, insa poate fara a include gatitul ~i administrarea banilor, Acestea sunt niste realita ti ale vietii si, in cazul in care casnicia itl ofera prima sansa de a te confrunta cu ele, exists posibilitatea de ada vina pe casnicie ca atare, sau pc par tener, din cauza unor dificulb1ti care fac parte pur §i simplu din viata adulta, Via~a confine multa monotonie. Nu prea te-ai confruntat cuea de una singura, §i

97

CE iNSF .. ;'\MNA sA HI FEl~-lE[E

cand va veti confrunta eu ea impreuna, nu este de mirare ca. VOT iesi la iveala slabiciuni si pacate, 9i este Brese sa existe §i surprize, Te vei vedea pe furis asa cum esti, ca intr-o oglinda.

Tu nu €§ti eli totul lipsita de exercitiu in rutina vietii. Ai facut planuri, ai facut cumparaturi, ai gAtit in ultimii dltiva ani, §i ax facut-o bine. Dar este cu totul altceva sa planifici, sa fad cumparaturi §i sa gate§ti 21 de mese pe saptamana timp de 52 de sapta.mani pe an+ Ti-ai castigat si ti-ai administrat singura banii de cheltuiala tirnp de cativa ani, dar sa adrninistrezi §i sa cheltuiesti cu atentie banii pe care i-a castigat altcineva, §i sa faci ca ei sa ajunga pentru voi doi

pana la sfarsitul lunii, aceasta este ell totul altceva. "

Acestea sunt lucruri pamante~ti in care vei fi testata. In acest context, te vei vedea asa cum nu te-ai mai vazut niciodata pana acurn. Te vei vedea prin ochii sotului tau, ~i aceasta va fi 0 adevarata revelatie, Uneori vei vedea gre§eli La el. Este foarte probabil sa vezi greseli la el pe care va trebui sa le rezolvi in tine.

Dadi vei fi deprimata, vei observa di §i el este. Daca vei cauta sa fii bine dispusa, vei vedea ce mult insearnna aceasta pentru ell mai ales daca va avea. motive bine intemeiate sa nu fie bine dispus, Poti crea pentru el un climat familial in functie de atitudinea pe care 0 ai ttl, iar aceasta face parte din datoria ta de sotie. Caminul pe care it creezi §i atmosfera din acel carnin formeaza IU111ea in care sotul tau se intoarce din lumea activitatii lui. Rl ca aceasta lume sa fie un loc plin de frumusete §i de pace.

98

A

In fine, §i cre~ ca accst lucf,u. = foarte jmp.~rtant, c~sn~da

este 0 vocatie. Este 0 datorie pe care esti chemata sa 0 indeplinesti, Daca este 0 datorie, inseamna ea trebuie sa depui eforturi pentru indeplinirea ei, ,N II este ceva ce se 'intampla din senin, Auzi chemarea, raspunzi 121 €a .. accepti datoria, intri in casnicie de buna voie §i cu bucurie, te dedici disciplinelor, responsa bilitatilor, limitarilor, privilegiilor §i bucuriilorei, Te concentrezi asupra eif jertfindu-te ei zi de Z1 intr-un "Dall de 0 viata. Raspunzand "Dati barbatului care te-a cerut :in casatorie tu spui .Da" casniciei,

Cred di aceasta este mai usor pentru Iemeie. Vorbind din propria Olea experienta, chiar &1 u nei fernei care are 0 cariera 'ii este u§or sa puna casnicia p€ primul loc cand ce casatoreste, sa. renunte la cariera ell un .Aleluia", CHIn a SpU5 Ruth Benedict, ca sa-l lase pe sotul ei sa ocupe primul loc, Probabil ca in planullui Dumnezeu ea nu renunta de fapt 1a acea cariera. Ea continua SEi faca lucrarea la care a fast chemata anterior. Eu am fast misionara Inainte ca tatal tau sa ala ceara in casatorie, iar dupa ce Ill-am casatorit ell el am, fost tot misionara, §i nu sotie de misionar, Cand lTI-aITI. casatorit a dona oara intrasem intr-un alt domeniu de activitate, eram scriitoare, §] nu am fast eliberata de aceasta

99

You might also like