Emoţie de toamnă

de Nichita Stănescu

Nichita Stănescu s-a dedicat poeziilor la o vârstă la care alţi autori îşi caută
încă un ton propriu. El a devenit un clasic din timpul vieţii, dar şi poetul
volumului ,, Necuvintele,,. Deşi poeziile lui Nichita Stănescu au înregistrat timp
de trei decenii un succes extraordinar, autorul neomodernist nu se aseamănă cu
nici un alt autor, din contră, e original.
Cu cât posteritatea unui scriitor este mai bogată, cu atât sângele creaţiei lui
riscă să se dilueze.
Poezia ,,Emoţie de toamnă,, face parte din volumul ,,O viziune a
sentimentelor,, , apărut când poetul avea doar 31 ani (1964).
Titlul poeziei este metaforic şi poate fi interpretat în mai multe feluri.
Cuvântul ,,emoţie,, ar putea menţiona o stare a eului liric de înduioşare prin care
este marcată sosirea toamnei sau o tânjire după dragostea pierdută. Iar
cuvântul ,,toamnă,, este numele unui anotimp care sugerează trecerea
ireversibilă a timpului, dar şi finalul trist al unei poveşti de iubire.
Poezia începe cu o propoziţie simplă şi cu o rugăminte (,,acoperă-mi inima
cu ceva,,) către iubita sa pentru a-i proteja inima plină de sentimente şi amintiri.
Toamna este sfârşitul unei poveşti de iubire, fiind rugată să lase în urmă un văl
de ,,umbră,, pentru a uita trecutul mult dorit.
Starea de melancolie este accentuată de folosirea dublă a
substantivului ,,umbră,, care sugerează o dorinţă puternică de întoarcere la
anotimpul vara când stătea la umbra copacilor cu fiinţa iubită.
Poetul face o confesiune către cer pentru ajunge la nori pe aripile sale
ascuţite, în timp ce ea se ascunde.
Metafora ,, ochi de străin,, descrie destinul necunoscut pe care-l va străbate
iubita, iar metafora ,,frunză de pelin,,, amarul înghiţit de eul liric.
Deşi este pătruns în totalitate de melancolie, poetul nu-şi găseşte cuvintele
potrivite pentru a descrie acest sentiment. El tace, dar ia cuvintele şi le
transformă în necuvinte.
În final, eul liric îşi şuieră ,, luna,, pentru a se apropia de el şi o ridică,
prefăcând-o într-o dragoste mare.
Poezia „Emoţie de toamnă” ca şi celelalte poezii ale lui Nichita Stănescu se
remarcă prin originalitate, prin bogăţia metaforică a limbajului poetic, prin
lirism şi sinceritate, lucruri specifice volumui ,, O viziune a sentimentelor,, , pe
care Eugen Simion îl consideră romanul unei idile.