Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword or section
Like this
106Activity
P. 1
Turismul Balnear in Romania

Turismul Balnear in Romania

Ratings: (0)|Views: 7,583 |Likes:
Published by morena888

More info:

Published by: morena888 on Aug 20, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/25/2013

pdf

text

original

 
- 152 -
CAPITOLUL IVTurismul balnear în România
Turismul balnear nu se adreseaz
ă
numai celor cu probleme medicale, ci
ş
i celor care vor s
ă
se relaxeze, s
ă
-
ş
i reg
ă
seasc
ă
vitalitatea
ş
i o bun
ă
condi
ţ
ie fizic
ă
, mental
ă
 
ş
ispiritual
ă
.Datorit
ă
acestui fapt în ultimele decenii, prin importantele sale efecte sociale
ş
ieconomice, turismul balnear a devenit un segment major al pie
ţ
ei turistice interna
ţ
ionale,spre care se centreaz
ă
importante mijloace materiale
ş
i umane, cu implicare tot mai profund
ă
a
ş
tiin
ţ
ei
ş
i tehnicii, a prest
ă
rii unor servicii turistice
ş
i medicale de o factur 
ă
 complex
ă
 
ş
i de un înalt nivel calitativ, chemate s
ă
satisfac
ă
cerin
ţ
ele vitale ale omuluimodern, determinate de evolu
ţ
ia condi
ţ
iilor de via
ţă
 
ş
i a st
ă
rii de s
ă
n
ă
tate a popula
ţ
iei.Din p
ă
cate, revenirea României în rândul democra
ţ
iilor europene, începând cu1989, a însemnat pentru turismul balnear, în ciuda valorii factorilor naturali de cur 
ă
,intrarea într-o criz
ă
profund
ă
, baza tehnico-material
ă
suferind o degradare continu
ă
.În vederea fundament
ă
rii unor direc
ţ
ii de dezvoltare a turismului balnear, în perspectiva integr 
ă
rii europene, am efectuat în acest capitol o analiz
ă
a pozi
ţ
iei sta
ţ
iunilor  balneare din România pe baza indicelui de atractivitate, a factorilor naturali de cur 
ă
 
ş
i aindica
ţ
iilor terapeutice, urmat
ă
de prezentarea modific
ă
rilor structurale ale ofertei balneoturistice române
ş
ti
ş
i necesitatea protec
ţ
iei mediului în arealul sta
ţ
iunilor balneare.
4.1. Evaluarea
ş
i ierarhizarea sta
ţ
iunilor balneare din România
Turismul balnear este singura form
ă
de turism din
ţ
ara noastr 
ă
care se bazeaz
ă
peun poten
ţ
ial permanent, de mare complexitate, practic inepuizabil. România se înscrie printre
ţă
rile europene cu un fond balnear remarcabil. Avem
ş
ansa ca 1/3 din apele termale
ş
i minerale de pe continent s
ă
se g
ă
seasc
ă
în
ţ
ara noastr 
ă
. Aceast
ă
valoare este accentuat
ă
 de complexitatea factorilor naturali, respectiv reg
ă
sirea în acea
ş
i sta
ţ
iune a factorilor  principali de mediu, al
ă
turi de o gam
ă
larg
ă
de substan
ţ
e minerale de cur 
ă
, cu efecte polifactoriale benefice
ş
i de existen
ţ
a în România a tuturor tipurilor de substan
ţ
e minerale balneare care pot fi utilizate în întreaga gam
ă
a profilurilor de tratament balneare.
 
- 153 -
4.1.1. Factori naturali de cur
ă
balnear
ă
 
Cercet
ă
rile hidrogeologice au ar 
ă
tat c
ă
subsolul României con
ţ
ine o varietate deresurse balneare situate în interiorul sau la suprafa
ţ
a scoar 
ţ
ei terestre.Aceste resurse sunt reprezentate în primul rând de substan
ţ
ele minerale terapeutice,care prin propriet
ăţ
ile fizico-chimice r 
ă
spund necesit
ăţ
ilor profilactice
ş
i medicale demen
ţ
inere, consolidare, refacere a st
ă
rii de s
ă
n
ă
tate, a capacit
ăţ
ii de munc
ă
 
ş
i dereconfortare fizic
ă
 
ş
i psihic
ă
individual
ă
. În al doilea rând,
 factorii climatici
existen
ţ
i înRomânia, datorit
ă
pozi
ţ
iei geografice (radia
ţ
ia solar 
ă
, circula
ţ
ia atmosferic
ă
, temperatura,umiditatea, aeroionizarea, microclimatul salinelor) fac din
climatoterapie
un mijloceficient, care contribuie în orice sta
ţ
iune balnear 
ă
la completarea ofertei de tratament.Substan
ţ
ele minerale terapeutice se reg
ă
sesc atât în apele minerale
ş
i termomineralecât
ş
i în apa lacurilor terapeutice a n
ă
molurilor 
ş
i turbelor.
A.
 
Apele minerale
Apele minerale sunt r 
ă
spândite
 
 pe mai mult de 20% din suprafa
ţ
a
ţă
rii la diferiteadâncimi, având o larg
ă
gam
ă
de propriet
ăţ
i fizico-chimice
ş
i terapeutice în func
ţ
ie degeneza lor.Sunt considerate
ape
 
minerale terapeutice
, apele ivite la suprafa
ţă
dintr-o surs
ă
 natural
ă
sau aduse la zi prin foraje
ş
i ale c
ă
ror caracteristici fizico-chimice pot exercitaefecte farmaco-dinamice cu rol terapeutic.În func
ţ
ie de temperatura lor natural
ă
apele minerale pot fi reci (sub 20
0
C),izoterme (34
0
 – 37
0
C)
ş
i hiperterme (peste 37
0
C).Mineraliz
ă
rile medii, ce dep
ăş
esc frecvent procentul de 1gram/litru determin
ă
 valoarea balnear 
ă
a apelor minerale
ş
i termominerale.O clasificare fizico-chimic
ă
a apelor minerale
ş
i termominerale, unanim acceptat
ă
  pe plan interna
ţ
ional nu exist
ă
. În România se folose
ş
te o clasificare bazat
ă
pe propriet
ăţ
ilefizico-chimice ale apei minerale.Astfel, apele minerale reci, cuprind
139
:-
 
ape oligominerale (C
ă
lim
ă
ne
ş
ti, Sl
ă
nic – Moldova, B
ă
ile Ol
ă
ne
ş
ti
ş
i cu caracter termal la B
ă
ile Felix, C
ă
lan, Moneasa, Geoagiu B
ă
i, Va
ţ
a de Jos);-
 
ape minerale carbogazoase (Borsec, Zizin, Covasna, Bibor 
ţ
eni, Vatra Dornei,Buzia
ş
, Lipova, Tu
ş
nad, Borsec);
139
*** Colectiv de elaborare,
Studii la modernizare, dezvoltare durabil 
ă 
a turismului
 ş
i diversificarea oferteituristice române
 ş
ti
, I.C.T., Ministerul Turismului, Bucure
ş
ti, 1995, pag. 5.
 
- 154 --
 
ape minerale clorurato-sodice pure (B
ă
ile Herculane, Some
ş
eni, Ocna Sibiu);mixte (Sl
ă
nic Moldova, Sângeorz B
ă
i, B
ă
lt
ăţ
e
ş
ti, Malna
ş
B
ă
i);-
 
ape minerale sulfatate (Sl
ă
nic Moldova, S
ă
rata Monteoru, Va
ţ
a de Jos, Amara,Ocna
Ş
ugatag, B
ă
l
ţăţ
e
ş
ti, B
ă
ile Govora, C
ă
lim
ă
ne
ş
ti);-
 
ape minerale sulfuroase, unele având caracter mixt datorit
ă
componentelor clorurate, sodice,
 
alcaline (B
ă
ile Herculane, C
ă
lim
ă
ne
ş
ti, B
ă
ile Ol
ă
ne
ş
ti, Pucioasa,S
ă
cele);-
 
ape minerale feruginoase (Lipova, Homorod, Malna
ş
B
ă
i, Vâlcele, Bibor 
ţ
eni,Tu
ş
nad, Vatra Dornei);-
 
ape minerale arsenicale (Covasna, Saru Dornei);-
 
ape minerale iodurate (B
ă
ile Ol
ă
ne
ş
ti, C
ă
lim
ă
ne
ş
ti,Cozia, Bazna);-
 
ape minerale radioactive (B
ă
ile Herculane, Sângeorz B
ă
i, Borsec).
B. Apele termominerale
Prezen
ţ
a apelor geotermale
ş
i termominerale pe teritoriul României este legat
ă
detectonic
ă
, anomalii hidrogeotermice, conductivitate termic
ă
.Acestea nu sunt pure, ci reprezint
ă
diferite concentra
ţ
ii minerale de s
ă
ruri solubile,existând astfel ape termale bicarbonate, sulfuroase, clorurate, clorurat-sulfuroase, cuutiliz
ă
ri multiple în cura extern
ă
 
ş
i se g
ă
sesc în sta
ţ
iunile
140
: B
ă
ile Herculane, C
ă
lim
ă
ne
ş
ti,C
ă
ciulata, B
ă
ile Felix, B
ă
ile 1 Mai, C
ă
lacea
ş
i Va
ţ
a de Jos.
C. Apa lacurilor terapeutice
România dispune de un total de 3500 lacuri cu caracter permanent din care 63% auorigine natural
ă
, iar 27% antropice. Prin calit
ăţ
ile farmacologice
ş
i farmacodinamice aleapelor lor, o bun
ă
parte din lacuri prezint
ă
interes terapeutic deosebit
141
.Din punct de vedere al genezei lacurile terapeutice se împart în trei categoriidistincte:-
 
lacuri de liman;-
 
lacuri de câmpie;
 
-
 
lacuri din masivele de sare.
 
Lacurile de liman au luat na
ş
tere prin bararea gurii de v
ă
rsare a unei ape curg
ă
toarecu un grind fluviatil sau cordon marin.
140
Idem, p. 7.
141
Idem, p. 9.

Activity (106)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
Ceausu Ioana liked this
madalina_d17 liked this
Cristina Crisu liked this
Loredana Serban liked this
Dascalu Daniela liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->