Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
2Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Centrul European de Studii Covasna Harghita 2010 Revista Presei Maghiare 15

Centrul European de Studii Covasna Harghita 2010 Revista Presei Maghiare 15

Ratings: (0)|Views: 974|Likes:
Published by Dan Tanasă

More info:

Categories:Types, Brochures
Published by: Dan Tanasă on Aug 24, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/12/2010

pdf

text

original

 
Centrul European de Studii Covasna – HarghitaRevista Presei MaghiareNr. 15 / 01.08 – 15.08.2010
Maghiarimea de dincolo de Carpa
i (4)
A
ş
ez
ă
rile
ş
i comunit
ă
ile biserice
ş
ti maghiare din secolul al XVII-lea, înfloritoare, au început treptat s
ă
se atrofieze. In anul 1622, papa a declarat Moldova
ş
i Muntenia teritoriimisionare.Nici unul dintre cei 54 de prefec
i misionari numi
i între anii 1622-1812 nu era maghiar.Constrângerea în plan secund a maghiarimii moldovene a continuat
ş
i în secolul al XIX-lea. Pân
ă
 
ş
ipoliticienii români au observat privarea lor de drepturi. In anul 1857, Mihail Kog
ă
lniceanu a f 
ă
cut52 de propuneri pentru asigurarea drepturilor cet
ă
enilor neortodoc
ş
i.In perioada principatelor unite (1859-1881), ceang
ă
ilor li se predica în limba maghiar
ă
, îns
ă
  în perioada regatului român înfiin
at la 1881 au început s
ă
fie aduse din ce în ce mai multe m
ă
suricu caracter na
ionalist. Legea înv
ăă
mântului popular, emis
ă
la 1893, nu mai permitea predarea înlimba maghiar
ă
, adic
ă
matern
ă
, a religiei. Limitarea complet
ă
a limbii maghiare a fost f 
ă
cut
ă
 posibil
ă
de episcopia
ş
i seminarul teologic de la Ia
ş
i, care avea ca misiune educarea preo
ilormaghiari-ceang
ă
i în spirit românesc. Sarcina acestor renega
i a fost românizarea cet
ă
enilormaghiari romano-catolici ai statului român independent abia înfiin
at. Toate acestea se petreceau înmomentul în care statul ungar sprijinise înfiin
area, în Ungaria, a sute de
ş
coli cu predare în limbaromân
ă
, în care foarte pu
ini profesori cuno
ş
teau limba statului, limba ungar
ă
.In secolul al XX-lea a continuat românizarea for
at
ă
a maghiarimii din Moldova.Sursa: cotidianul Szekely hirmondo, nr. 118 din 04.08.2010, autor Kadar Gyula
Maghiarimea de dincolo de Carpa
i (5)
În urma dezna
ionaliz
ă
rii fire
ş
ti
ş
i a celei for
ate, trei sferturi din maghiarii din Moldova s-auromânizat. Se estimeaz
ă
c
ă
doar un sfert mai
ş
tiu de originile lor maghiare
ş
i mai vorbesc limbamatern
ă
, maghiara. Deoarece în tipul dictaturii, pân
ă
în anul 1989, nu a putut fi evaluat
ş
tiin
ificnum
ă
rul ceang
ă
ilor din Moldova, nu dispunem de date corespunz
ă
toare. Recens
ă
mintele oficialepot fi analizate doar în baza apartenen
ei religioase
ş
i a altor indici demografici. Motivele suntmulte. Pe de-o parte, avem intimidarea maghiarilor-ceang
ă
i, care continu
ă
 
ş
i dup
ă
1989
ş
i din cauzac
ă
reia doar o parte dintre ceang
ă
i îndr
ă
znesc s
ă
î 
ş
i asume caracterul maghiar. Date acceptabileputem afla nu din tabele ale recens
ă
mintelor ci din lucr
ă
ri ale unor speciali
ş
ti în problemaceang
ă
ilor, cum ar fi profesorul universitar Tanczos Vilmos, care a publicat în 1997 o analiz
ă
 
ş
tiin
ific
ă
.Statisticile române
ş
ti nu au subestimat doar în Transilvania num
ă
rul maghiarilor, ci
ş
i în alteregiuni. In Moldova ar fi vrut s
ă
demonstreze c
ă
nici nu exist
ă
o astfel de etnie.In baza analizelor efectuate de Tanczos, putem concluziona c
ă
în anul 1930, num
ă
rulceang
ă
ilor vorbitori de limb
ă
maghiar
ă
era de 45.000.Sursa: cotidianul Szekely hirmondo, nr. 119 din 05.08.2010, autor Kadar Gyula
S
ă
fie cum a fost!
La Gheorgheni, în perioada 11-15 august are loc a VI-a edi
ie a taberei EMI .Joi vor lua cuvântul politicieni precum Mate Andras Levente (UDMR) - parlamentar, FarkasCsaba (CNS) - pre
ş
edintele Comisiei Marii Adun
ă
ri a Autoguvern
ă
rilor de pe P
ă
mântul Secuiesc,Ilkei Ferenc (UDMR) - primarul localit
ă
ii Vârghi
ş
, Nagy Pal (CNMT) - pre
ş
edintele CNMTscaunul Odorhei, Tamas Sandor (UDMR) - pre
ş
edintele Consiliului Jude
ean Covasna
ş
i TulitAttila (PCM) - consilier din Sfântu Gheorghe. Prin intermediul lor vor fi dezb
ă
tute probleme
 
precum utilizarea limbii maghiare, posibilit
ă
ile, e
ş
ecurile
ş
i rezultatele Marilor Adun
ă
ri aleAutoguvern
ă
rilor de pe P
ă
mântul Secuiesc.Sâmb
ă
t
ă
(14 august) va lua cuvântul liderul de partid Vona Gabor, care va vorbi desprerealiz
ă
rile
ş
i proiectele Jobbik. Titlul expunerii acestei zile va fi Regionalism
ş
i / sau autonomie?, lacare vor participa politologul Bodo Barna, pre
ş
edintele CNS, Izsak Balazs
ş
i primarul dinGheorgheni, Mezei Janos (PCM). In ultima zi a taberei EMI va fi prezent, de la ora 14:00,pre
ş
edintele Parlamentului Ungar, Kover Laszlo, care va vorbi despre proiectele de politic
ă
 na
ional
ă
ale noului guvern ungar. De la ora 16:00 va avea loc expunerea intitulat
ă
Incotro,CNMT?. Organizatorii i-au invitat pe Toro T. Tibor - pre
ş
edintele execugiv al CNMT
ş
i pe KovacsCsaba - directorul executiv al CNMT.In tab
ă
r
ă
vor mai fi prezen
i: Vetesi Laszlo - preot, Bajtai Erzsebet - so
ia ambasadoruluiUngariei la Bucure
ş
ti, Bojte Csaba - c
ă
lug
ă
r franciscan, Brassai Attila - profesor, Solomon Adrian -pre
ş
edintele Asocia
iei Maghiarilor Ceang
ă
i din Moldova, Nyisztor Tinka
ş
i Pozsony Ferenc -etnografi, Csep Sandor - specialist media, Raffay Erno, Sipos Gabor
ş
i Vincze Gabor - istorici,Mandics Gyorgy - scriitor, Takaro Mihaly - istoric literar, Kincses Elod - avocat, Csath Magdolna -economist, Zetenyi Zsolt - specialist în istoria dreptului, Berecz Andras - povestitor.Sursa: publica
ia s
ă
pt
ă
mânal
ă
Szekely Ujsag, nr. 31 din 05-11.08.2010
Autonomie
A ajuns departe de P
ă
mântul Secuiesc vestea despre adunarea popular
ă
pe tema autonomiei,desf 
ăş
urat
ă
la Miercurea Ciuc, , în
ara împ
ă
r
it
ă
pe cantoane, renumit
ă
în Europa pentru democra
ia
ş
i caracterul ei de stat de drept. Aceast
ă
exprimare clar
ă
a voin
ei publice este considerat
ă
o fapt
ă
 destoinic
ă
, mai ales c
ă
participan
ii i-au semnalat lumii
ş
i faptul c
ă
în Transilvania a fost proclamat
ă
 pentru prima oar
ă
toleran
a religioas
ă
, în urm
ă
cu mai bine de 400 de ani. Cu toate acestea, pep
ă
mântul str
ă
mo
ş
esc al libert
ă
ii religioase poate fi constatat
ă
azi o intoleran
ă
etnic
ă
: în contextulacestei adun
ă
ri populare, în capitala român
ă
a fost din nou invocat falsul con
inut al articolului 1 dinconstitu
ie. Marea gre
ş
eal
ă
este c
ă
unii pomenesc sau consider
ă
drept adev
ă
ruri false problemeistorice sau sociale.In timp ce obiectivul comun este, în baza multitudinii lingvistice
ş
i culturale existente,crearea unei Europe a regiunilor -
ş
i nu a statelor na
ionale!-, români considera
i modera
i se leag
ă
 de denumirea geografic
ă
a P
ă
mântului Secuiesc sau îi numesc extremi
ş
ti pe maghiarii transilv
ă
nenicare revendic
ă
drepturi ori pe cei care critic
ă
perioada comunist
ă
, de
ş
i România a condamnat
ş
i lamodul oficial regimul apus.Sursa: publica
ia s
ă
pt
ă
mânal
ă
Szekely Ujsag, nr. 31 din 05-11.08.2010, autor KomoroczyGyorgy
Unul dintre cotidianele bucure
ş
tene a prezentat o
ş
tire de senza
ie,
ş
i anume faptul c
ă
 scrierea runic
ă
este de fapt scrierea veche care apar
ine dacilor.
Unul dintre cotidianele bucure
ş
tene a prezentat o
ş
tire de senza
ie,
ş
i anume faptul c
ă
 scrierea runic
ă
este de fapt scrierea veche care apar
ine dacilor. Toat
ă
aceast
ă
poveste a pornit de lafaptul post
ă
rii unei t
ă
bli
e la grani
a jude
ului Covasna, pe care st
ă
tea scris în limba englez
ă
, român
ă
 
ş
i maghiar
ă
denumirea
inutului Secuiesc. Istoricii maghiari din Transilvania consider
ă
c
ă
celeafirmate sunt de fapt doar ni
ş
te simple legende.Este vorba de aceea t
ă
bli
ă
, care a fost îndep
ă
rtat
ă
la un moment dat de c
ă
tre ni
ş
tena
ionali
ş
ti români. Intr-adev
ă
r pe vremea respectiv
ă
ace
ş
tia nu au avut nimic împotriva literelormâzg
ă
lite, care apar
ineau de fapt scrierii runice secuie
ş
ti. Nu demult a ap
ă
rut o carte în limbaromân
ă
despre secretele scrierii române
ş
ti din trecut, unde conform autorului acesta arat
ă
faptul c
ă
 scrierea runic
ă
nu a apar
inut secuilor, ci dacilor
ş
i urma
ş
ilor acestora, pân
ă
în perioada EvuluiMediu.
 
Istoricii maghiari din Transilvania sunt de p
ă
rere c
ă
cele declarate de c
ă
tre scriitorii români,sunt de domeniul legendar, fiind de p
ă
rere c
ă
ace
ş
tia sunt indigna
i doar de faptul c
ă
aceste scrierirunice sunt folosite în mai multe regiuni ale
inutului Secuiesc.Sursa: postul de televiziune Erdelyi TV din 06.08.2010
Întâlnirea honvezilor din Bazinul Baraolt
Sâmb
ă
t
ă
s-a auzit refrenul mar
ş
ului Jur
ă
m, noi, secuii, în deschiderea celei de-a XIII-a edi
iia întâlnirii honvezilor din Bazinul Baraolt. Veteranii honvezi au fost întâmpina
i în fa
a bisericiireformate din Baraolt de tineri îmbr
ă
ca
i în uniforme de honvezi.Festivit
ă
ile au fost deschise de corul grof Tisza Istvan din Bekescsaba. Dup
ă
slujba festiv
ă
,preotul reformat Krizbai Imre li s-a adresat celor prezen
i.- Am încercat s
ă
-i cinstim pe cei care au luptat pentru patria ungar
ă
, cei care, dup
ă
multesuferin
e, au avut ocazia de a începe o nou
ă
via
ă
pe scumpul lor p
ă
mânt natal. Au luptat pentrugenera
iile viitoare
ş
i de
ş
i lupta lor a fost înfrânt
ă
, se vor întoarce înving
ă
tori din ceruri printre noi,pentru a ridica na
iunea - a spus preotul.- S
ă
-i spunem acestei biserici biserica maghiar
ă
a devotamentului - a spus în discursul s
ă
ude salut primarul din Baraolt, Nagy Istvan. - Pentru c
ă
le asigur
ă
devotament, c
ă
min
ş
i patriemaghiarilor-secui care poart
ă
în sine din ce în ce mai pu
ine, îns
ă
cu atât mai mari valori.Szegedi Csanad, europarlamentar Jobbik, a vorbit despre priv
ă
rile de drepturi de dup
ă
 r
ă
zboaiele secolului trecut ca despre o situa
ie care ar trebui, în sfâr
ş
it, schimbat
ă
.- Lumea s
ă
ia odat
ă
la cuno
ş
tin
ă
faptul c
ă
nou
ă
, maghiarilor, trebuie s
ă
ne mul
umeasc
ă
 Europa civilizat
ă
existen
a. Din acest motiv, Europa ne datoreaz
ă
nou
ă
, maghiarilor, recuno
ş
tin
ă
,desp
ă
gubiri
ş
i stabilirea adev
ă
rului - a spus parlamentarul.Novak Elod, parlamentar Jobbik, a subliniat rolul jucat de partid în elaborarea legii privinddubla cet
ă
enie, pomenind, de asemenea,
ş
i de faptul c
ă
 
ş
i-au depus proiectul referitor la ziua decomemorare a Trianonului - care a devenit ulterior Ziua Comemorativ
ă
a Solidarit
ă
ii Na
ionale - înc
ă
din primele minute de dup
ă
înfiin
area noului parlament.In discursul s
ă
u, istoricul Miklos Arpad a evocat lupta honvezilor maghiari
ş
i, în cadrulacesteia, devotamentul secuilor, atât în primul cât
ş
i în al doilea r
ă
zboi mondial.- In 1918, noi nu am fost înfrân
i armat - a subliniat istoricul. Pe noi ne-au înfrânt intrigileliberale. Au fost dezarma
i la ordin peste 1,5 milioane solda
i, spunându-li-se: arunc
ă
-
i arma
ş
ipleac
ă
acas
ă
. Secuii au fost singurii care au refuzat s
ă
îndeplineasc
ă
acest ordin . Au pus mâna pearme
ş
i Dumnezeu este martor c
ă
nu din cauza lor nu a putut fi salvat
ă
patria în 1918-19.Istoricul a vorbit apoi despre însemn
ă
tatea istoric
ă
a intr
ă
rii honvezilor maghiari în Baraolt, în anul 1940. Dup
ă
cum a spus, întregul mapamond a trebuit s
ă
se solidarizeze pentru ca acestetrupe aliate germano-ungare s
ă
fie scoase mai târziu de pe teritoriul Transilvaniei. A vorbit
ş
i desprerepresaliile de dup
ă
r
ă
zboi, exemplificând prin atrocit
ă
ile comise în lag
ă
rul de la Feldioara.Veteranii honvezi Benedek Jozsef - 89 ani, B
ă
anii Mari -
ş
i Nagy Imre - 85 ani, Aita Seac
ă
 - au vorbit despre vremurile din timpul r
ă
zboiului, dup
ă
care tân
ă
rul istoric în ordin de viteaz BenkoJozsef din Târgu Mure
ş
 
ş
i-a prezentat filmul documentar despre honvedul Boer Geza.Întâlnirea a continuat la Muzeul Bazinului Baraolt, unde veteranii honvezi au vizitatexpozi
ia realizat
ă
din obiecte din colec
ia particular
ă
a viteazului Benko Jozsef.Sursa: cotidianul Szekely hirmondo, nr. 121 din 09.08.2010, autor Bojte Ferenc
Comemorarea jertfei honvezilor no
ş
tri
Num
ă
rul honvezilor no
ş
tri care
ş
i-au sacrificat odinioar
ă
via
a pentru patria lor ungar
ă
este într-o permanent
ă
sc
ă
dere: la prima edi
ie a întâlnirii camarazilor, organizat
ă
în urm
ă
cu zece ani laBaraolt, au participat peste 300 de persoane, iar acum, doar 30 - a declarat Krizbai Imre, preotreformat, organizatorul celei de-a XIII-a edi
ii a întâlnirii.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->