Documente Muntene

In memoria
MIHAIL M. ANDREESCU
DOCUMENTE MUNTENE
REFERITOARE LA MITROPOLIA ŢĂRII ROMÂNEŞTI,
MĂNĂSTIREA ARGEŞ Şl EPISCOPIA ARGEŞULUI.
ANI11492-1823
(Scoase din Condicile Mitropoliei Ţării Româneşti
şi Episcopiei Argeşului)
BUCUREŞTI
- 2004 -
ABREVIERI
a = avers.
Catalog = Catalogul documentelor Ţării Româneşti din Arhive/e Statului, V-VII, coordona-
tor Marcel Ciucă, Direcţia Generală a Arhivelor Naţionale, Bucureşti, 1985-1999. DIR =
Documente privind Istoria României. B. Ţara Românească, veac. XIII-XVII, Editura
Academiei, Bucureşti, 1951-1956. DRH = Documente Romanise Historica. B.
Ţara Românească, Editura Academiei,
Bucureşti, 1966.
ed. = ediţie.
f. = filă.
ms. = manuscris.
p. = pagină.
pac. = pachet.
v. = verso.
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

ANDREESCU, MIHAIL
Documente muntene : Argeş / prof. Mihail Andreescu,
Bucureşti : Publistar, 2005 ISBN 973-87331-0-3
94(498-35 Argeş)____________________________________
flcu/n patrusprezece ani, deci prin 1991, Domnul Prof. Mihail
\lM. Andreescu îmi dăruia la Mănăstirea Trivale un volum plin
de istorie, ca un fagure de miere.
Cu acel prilej i-am făcut rugarea să ostenească, argeşean
fiind, la Documente muntene. După ani de migală a scos la
lumină 293 de documente din Condica Episcopiei Argeşului de
la Arhivele Istorice Centrale.
Ca un mărţişor cu briliante, autorul ostenitor a venit la
Argeş aducând povara anilor de muncă.
Cu mare bucurie ne vom apleca privirea si vom citi cu inima
în comorile de aur ale Argeşului si Muscelului.
Gând bun, cu mulţumiri din inimă, Domnule Profesor Mihail M.
Andreescu pentru munca de ani de zile lucrând în neuitare!
f C a l i n i Ec piscop al
A rgeşului şi M uscelului
CUVÂNT ÎNAINTE
"Mărturisesc - scria Ernest Renan - că mi-ar fi cu neputinţă să locuiesc

sau să călătoresc într-o ţară unde n-ar fi nici arhive, nici antichităţi". Arhivele
ca păstrătoare de vestigii şi antichităţile ca vestigii ale conştiinţei de sine a
popoarelor constituie condiţia sine qua non pentru reconstituirea istoriei
acestora.
Documentele de arhivă, documentele publice în special, au o mare însem-
nătate în întocmirea unei istorii ştiinţifice, ele purtând pecetea autenticităţii, în
timp ce cronicile, povestirile, memoriile, chiar cele ale unor mari cronicari şi istori-
ci conţin uneori aprecieri subiective sau adevărul istoric cedează necesităţii
imaginii literare, documentaţia de arhivă, informaţia din documentele publice este
mai reală, mai obiectivă.
Ideea realizării unei istorii a Episcopiei Argeşului l-a determinat pe Mihail
Andreescu să caute, mai întâi, lărgirea bazei documentare. Este firesc să fie aşa.
Fiecare generaţie de istorici, în funcţie de noi achiziţii documentare şi câştiguri în
metodologia de investigaţii ştiinţifice îşi formează propria ei imagine despre va-
lorile istoriei.
Curtea de Argeş este depozitara unora dintre cele mai originale şi semni-
ficative documente ale artei noastre medievale. De ar fi să amintim numai Bi-
serica Domnească, ctitorită de Basarab l şi Biserica Episcopală, înălţată în vre-
mea lui Neagoe Basarab şi este suficient pentru a ne da seama de rolul jucat de
Curtea de Argeş în evoluţia artei medievale româneşti.
Neagoe Basarab (1512-1521), contemporan cu mari gânditori europeni ca
Erasmus din Rotterdam, Martin Luther, Niccolo Machiavelli a ştiut să stimuleze
iniţiative de creaţie artistică şi literară, care au dat domniei lui o aureolă de care
puţini voievozi români sau alţi monarhi ai lumii ortodoxe au avut parte. El s-a
mconjurat de vestiţi meşteri locali sau străini, care sub supravegherea lui au rea-
Hzat importante opere de artă, tipărituri de mare măiestrie sau au ridicat strălu-
cite monumente. Biserica mănăstirii Argeşului, principala ctitorie a lui Neagoe
asarab care îmbină tradiţia arhitectonică bizantină, dezvoltată de meşteri locali,
cu cea răsăriteană a stârnit admiraţia contemporanilor, socotită fiind în acea
vreme ca cea mai frumoasă creaţie a genului.
Sensibilitatea domnului român pentru actul cultural, dărnicia lui neegalată
faţă de aşezăminte culturale din ţară şi din lumea ortodoxă supusă Imperiului
Otoman a făcut din el un model, creator de tradiţie politică; exemplul lui a oferit
urmaşilor perspectiva de a-i duce mai departe gândul şi acţiunile. Şi acest lucru
îl vor face, printre alţii, cu strălucire Matei Basarab şi Constantin Brâncoveanu.
Documentele cuprinse în acest volum, în parte inedite, transcrise şi pregătite
pentru tipar de un foarte bun cunoscător al paleografiei chirilice, care a întocmit
şi un doct studiu introductiv oferă date semnificative pentru rolul jucat de factorul
cultural în augmentarea mersului înainte al societăţii.
Arhitectura lucrării, informaţia ei bogată şi sistematic organizată o reco-
mandă ca un preţios instrument de lucru pentru orice istoric şi istoric al culturii
interesat în cunoaşterea cât mai deplină a Istoriei Episcopiei Argeşului.
Lucrarea va cunoaşte, sunt sigur, aprecierea pe care o merită.
Academician ŞTEFAN ŞTEFĂNESCU

INTRODUCERE
Prin 1991 Prea Sfinţitul părinte Calinic Argatu episcopul Argeşului m-a rugat
să strâng materiale pentru un posibil istoric al Episcopiei Argeşului. M-a atras
ideea şi am început strângerea materialelor. Dar elaborarea unei istorii a mai
multor instituţii - Mitropolia Ţării Româneşti, Mănăstirea Argeşului şi Episcopia
Argeşului - reunite într-un singur tot nu s-ar fi putut realiza fără o cunoaştere cât
mai completă a documentelor, ceea ce era pe atunci cu totul exclus. Aşa am
început munca de cercetare în arhive pentru că multe documente sunt încă
nepublicate. După mai bine de un an am scos din condicile Mitropoliei Ţării
Româneşti şi Episcopiei Argeşului - ms. 134 şi 168 de la Arhivele Istorice
Centrale - un număr de 293 documente diverse pe care le-am ordonat şi le-am
pregătit ulterior în vederea publicării unui volum de documente.
Chiar dacă sunt copii după actele originale, unele pierdute astăzi, ele pre-
zintă un interes deosebit atât pentru cercetători cât şi pentru publicul larg, mai
ales că unele nu apar în colecţiile de documente publicate. Orizontul care se
deschide cititorului care va parcurge documentele din volumul de faţă este
imens. De la simple danii şi zapise de vânzare-cumpărare la cărţi de judecată,
de hotărnicii, de blestem, la privilegii, întăriri şi scutiri de dări, în care se regăsesc
frânturi de viaţă cotidiană, actele de faţă oferă o adevărată frescă a societăţii
româneşti din secolele XV-XIX. Se regăsesc aici probleme de viaţă, instituţii,
chestiuni de istorie socială, comerţ, meşteşuguri, mentalităţi, dar mai ales spiri-
tualitatea epocii fără de care, credem noi, nimeni nu ar putea să înţeleagă acel
e v
_ mediu şi premodern al societăţii româneşti şi, prin extensie, de ce nu, al socie-
tăţii de astăzi. Toate se leagă într-un mozaic de imagini şi forme care dau icoana
timpului de atunci, cu trimiteri până în zilele noastre, căci nimic în istoria noastră
nu este static şi irepetabil decât în forme nu şi în fond.
_O serie de familii reprezentative pentru judeţele Argeş şi Muscel, dar şi pen-
ru ln
treaga ţară, sunt amintite în aceste documente. Amintim aici, cu titlu de
exemplu, pe Brătieni, Berindeşti, Bucşăneşti, Muşăteşti, Răteşti şi Vâlsăneşti.
Ume
'^portante ale unor foşti mari dregători care au ajuns mai apoi ispravnici
MIHAIl M. ANDREESCU
de Argeş sau Muscel ori care îndeplineau acum alte funcţii în aparatul adminis-
traţiei centrale sau locale, se regăsesc deseori în cuprinsul actelor, unele redac-
tate chiar de către aceştia. De asemenea, sunt menţionate familii de orăşeni din
Curtea de Argeş şi Piteşti - negustori, meşteşugari, clerici, diverşi alţi funcţionari
- care s-au menţinut până astăzi şi au jucat un anume rol în toate epocile ulte-
rioare ca, de pildă, familia Duminică, mai cunoscută până la începutul anilor 70
ai secolului trecut.
Surprinde numărul mare al cărţilor de blestem, mai ales la finele secolului al
XVIII-lea şi începutul secolului al XlX-lea. Utilizarea lor, în special pentru aflarea
vechilor hotare demonstrează că în mentalul oamenilor dintre medieval şi mo-
dern credinţa, blestemul şi pedeapsa divină erau foarte puternice, de multe ori
superioare faţă de legile laice şi de autorităţi. Către finele secolului al XVIII-lea,
în materie de practică juridică apar unele menţiuni despre utilizarea principiului
autorităţii lucrului judecat, care se va statua oficial mult mai târziu. Asemenea
situaţii au fost semnalate de noi în finalul documentelor în cauză. Alte acte, mai
ales hotărniciile, conţin informaţii preţioase privind vechile topice, unităţile de
măsură, metodele de stabilire şi marcare a hotarelor, unele măsurători cadas-
trale. Alte acte conţin informaţii în legătură cu preţul pământului în diferite epoci,
utilizarea unor denumiri noi ale unităţilor de măsură, cum este folosirea pogonu-
lui în locul stânjenului după 1800.
Surprinde grija pentru amănunte a funcţionarilor sau a petiţionarilor, ca şi
birocraţia excesivă care se manifestă din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea.
De la finele aceluiaşi secol se înmulţesc referirile la românii de peste munţi,
"ungurenii". Numeroşi locuitori ai Ţării Bârsei au relaţii directe cu locuitorii jude-
ţelor Argeş şi Muscel, fie în ce priveşte proprietatea, fie prin aceea că se sta-
bilesc în judeţele amintite în calitate de arendaşi ori sub alte forme. Fenomenul
era mai larg şi de aici necesitatea unei instituţii speciale pentru ei ca logofeţia
pentru streinii ungureni. Tot din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea se gene-
ralizează plasa ca unitate teritorial-administrativă subordonată judeţului. Nu sunt
lipsite de interes nici daniile - multe ale clericilor, dar şi ale laicilor -, făcute cu
cele mai diverse prilejuri.
Aşadar, după cum spuneam mai înainte, actele din acest volum reprezintă o
adevărată frescă a societăţii din judeţele Dâmboviţa, Argeş şi Muscel care poate
fi extinsă la nivelul întregii Ţări Româneşti. Datele oferite de aceste copii vin să
completeze şi să întărească imaginea deja fixată a societăţii româneşti medie-
vale şi premoderne, evidenţiind şi unele aspecte noi de civilizaţie românească la
nivelul multora din celelalte civilizaţii europene ale timpului.
Prin publicarea acestui volum de acte atât de diverse am încercat să pun la
dispoziţia celor interesaţi încă o sursă de informaţii pentru mai buna cunoaştere
a vieţii şi civilizaţiei româneşti ,aşa cum a fost.
Cum spuneam, volumul de faţă acoperă o lungă perioadă: secolele XV-XIX.
Repartizate pe secole actele se prezintă astfel:
DOCUMENTE MUNTENE - ANII 1492-1823 - SCOASE DIN CONDICA EP. ARGEŞULUI
_ secolul XV - 1 act;
_ secolul XVI - 8 acte;
_ secolul XVII - 81 acte;
-secolul XVIII -169 acte;
_ secolul XIX - 34 acte;
în ce priveşte conţinutul lor, ele se împart în:

- acte domneşti diverse: întăriri, privilegii, hotărâri, danii etc. - 66;
- cărţi de blestem date de mitropoliţi şi patriarhi - 10;
- zapise de vânzare-cumpărare şi schimburi de moşii - 93;
- danii ale particularilor - 35;
-judecăţi, hotărnicii, diverse - 89.
Prin cuprinsul său variat volumul de faţă se adresează, deopotrivă, publicu-
lui larg şi specialiştilor din istorie, drept, filologie,oferind informaţii despre diferi-
tele aspecte ale societăţii româneşti medievale şi moderne. Acolo unde am găsit
cu cale am făcut observaţiile de rigoare prin note de subsol ori am făcut trimiteri
la colecţiile de documente şi cataloage unde unele acte au fost publicate. Nu am
urmărit la toate documentele dacă au mai fost utilizate sau publicate sub diverse
forme deoarece o atare investigaţie depăşeşte puterile unui singur om. Sunt
conştient însă că mulţi specialişti, înaintea mea, au citit şi au folosit aceste doc-
umente, dar pentru noile generaţii de cercetători şi pentru publicul larg ele con-
stituie o noutate. De aceea am şi dorit să vadă lumina tiparului, în caz contrar ele
ar fi rămas cvasinecunoscute şi ar fi constituit, peste vremi, un semn de mirare
pentru cei care le-ar fi redescoperit, pentru motivul că nu au fost publicate mai
devreme.
Cum am mai spus, dincolo de domeniul aparent restrâns la care se referă
volumul, conţinutul documentelor acoperă o problematică extrem de largă. Prin
generalizarea cazurilor şi situaţiilor ele vin să completeze imaginea generală a
societăţii din Ţara Românească în evul mediu şi în prima parte a epocii moderne.
Totodată ele probează, în numeroase situaţii, caracterul european al civilizaţiei
româneşti şi în particular pe cel balcanic, ultimul, din păcate, mult mai puternic,
având repercusiuni în mentalitatea şi spiritualitatea românească până astăzi.
In ce priveşte transcrierea documentelor am păstrat particularităţile de expri-
mare şi de limbă, uneori de grafie - unele instituţii apar scrise cu caractere mari
apoi cu minuscule -, menţinând şi greşelile de exprimare şi de formă ale textu-
ui, ele oferind informaţii interesante despre copişti.
Formulele diplomatice utilizate în titulatură şi în încheiere le-am redat în
avonă sau greacă, dar cu caractere latine, iar în notele de subsol am trecut tra-
U< e rea în lirr
Vj r , iba română. Acolo unde a fost cazul am completat prescurtările cu-
eor ol
* °sind paranteze ascuţite. La fel am procedat şi cu unele cuvinte care
MIHAIL M. ANDREESCU
lipseau din text dar erau subînţelese. La fel, am semnalat în note parantezele
rotunde utilizate de copişti şi lipsurile existente în copii şi marcate prin puncte de
suspensie.
Pentru mai buna utilizare a volumului am ordonat actele cronologic şi nu pe
moşii, aşa cum erau transcrise în condici. De asemenea, am alcătuit un rezumat
al documentelor pentru ca cititorii să găsească mai uşor problemele care îi
interesează. La sfârşitul volumului am alcătuit un indice general - nume de per-
soane, locuri, instituţii -, cu explicaţiile de rigoare şi am mai adăugat un glosar
de termeni pentru cuvintele rare sau ieşite din uz, ori pentru a explica numele
unor instituţii. Am indicat cota copiilor menţionând manuscrisul (condica) şi pa-
ginile, cu precizarea dacă a fost vorba de avers ori revers. Pentru actele fără dată
am pus în paranteze ascuţite data propusă de mine, stabilită fie din conţinutul
actului fie prin comparaţie cu acte similare care erau datate. Nefiind vorba de
acte originale nu am făcut critica externă sau internă a actului şi numai în puţine
cazuri mi-am exprimat îndoiala cu privire la veridicitatea lor, arătând şi motivele
care m-au dus la o atare concluzie.
în speranţa că volumul de faţă va trezi interesul cercetătorilor şi al publicului
larg - nu numai din judeţele Argeş şi Dâmboviţa - şi va deveni un instrument de
lucru util aştept reacţiile şi observaţiile specialiştilor dar şi ale altora, mulţumindu-le
anticipat. Nu pot încheia această scurtă introducere fără a exprima întreaga gra-
titudine faţă de colegii de la Arhivele Naţionale, care mi-au facilitat cercetarea,
cât şi faţă de cei care şi-au spus deja părerea cu privire la elaborarea prezentu-
lui volum.
martie-mai 2004
Autorul
REZUMATUL DOCUMENTELOR
1.
1492(7000) martie. Jupan Mie cumpără de la
mai muţi silişti de casă şi de pomi în Cucuteni.
2. 1512(7021) septembrie
29.
Neagoe Basarab întăreşte mănăstirii Corbii de Piatră satul Corbii de Piatră.
vie în Goleşti şi ţigani.
3.
1515(7023) ianuarie 11, Bucureşti.
Neagoe Basarab întăreşte mănăstirilor Corbii de Piatră şi Cornetu mai
multe sate şi ţigani.
4. 1523(7032) noiembrie
8.
Radu de la Afumaţi dă mitropolitului Ilarion părpărul de la Aninoasa şi
Târgovişte.
5. 1529(7038)
octombrie 31.
Moise vodă întăreşte mitropoliei din Târgovişte satul Aninoasa în urma
unei judecăţi.
6. 1533(7041) februarie 2,
Târgovişte.
Vlad Vintilă întăreşte mănăstirii Argeş satele Prăvălenii şi laşii în urma
unei judecăţi cu Mitropolia din Târgovişte.
7. 1537(7046) septembrie 20,

Târgovişte
Pisania de la Mitropolia din Târgovişte.
MIHAIL M. ANDREESCU
8. 1538(7046) ianuarie 28,

Târgovişte.
Radu Paisie întăreşte Mitropoliei din Târgovişte satul Aninoasa cu viile în
urma unei judecăţi cu Vlad banul.
9. 1547(7055) iunie 25,

Bucureşti.
Mircea Ciobanul întăreşte mănăstirii Argeş moşie la Nucşoara în urma unei
judecăţi.
10.
1605(7113) iulie 6, Târgovişte. Radu Şerban face
o danie mănăstirii Argeş de 41 delniţe în Nucşoara.
11. 1612(7120)
aprilie 25, Târgovişte.
Radu Mihnea întăreşte mănăstirii Argeş nişte vii la Goleşti în urma unei
judecăţi.
12. 1615(7123) aprilie

23.
Radu Mihnea întăreşte mănăstirii Argeş satul Corbii în urma unei judecăţi.
13. 1615(7123)
iulie 14, Târgovişte.
Radu Mihnea întăreşte Mitropoliei din Târgovişte toate satele şi stăpânirile
anterioare.
14.
1616(7124) iulie 22.
Radu Mihnea întăreşte lui Braţul comis şi feciorilor săi două roate de moară
în oraşul Argeş.
15. 1620(7128)
ianuarie 12, Târgovişte.
Gavril Movilă întăreşte mănăstirii Argeş viile de la Goleşti în urma unei
judecăţi cu Teodosie logofătul.
16. 1626(7134)
aprilie 10, Bucureşti.
Alexandru Coconul întăreşte mănăstirii Corbii de Piatră, metohul Argeşului,
Valea Varoşului toată partea lui Cârjău, în urma unei judecăţi cu sătenii din
Corbişori şi Nucşoara.
10
17. 1629(7137) martie 25,

Argeş.
Dragotă Buzalău vinde mănăstirii Argeş un loc de casă în oraşul Curtea de
Argeş.
18. 1632(7140) aprilie 24,

Bucureşti.
Muşat vistier al doilea lasă prin testament mănăstirii Argeş satul Muşăteşti
cu rumânii.
19. 1632(7141) decembrie 6,

Bucureşti.
Matei Basarab scuteşte de dări satul Corbii de Piatră al mănăstirii Argeş.
20. 1642(7150) iunie

28.
Matei Basarab întăreşte mănăstirii Argeş dreptul de a cumpăra prima ocini
în satele Corbii de Piatră, Corbişori, Cârstieneşti şi Poienărei.
21. 1643(7151) ianuarie

10.
Matei Basarab întăreşte mănăstirii Argeş satul Corbii de Piatră stabilindu-i
hotarele, în urma unei judecăţi cu megiaşii din Cârstieneşti.
22. 1643(7151)
Matei Basarab întăreşte mănăstirii Argeş satul Corbii de Piatră şi mănăstirea
Merişul, în urma unei judecăţi cu nepoţii călugăriţii Magdalena.
23.
1643(7151) iunie 27.
Matei Basarab dă carte de hotărnicie la 24 boieri pentru stabilirea hotarelor
mănăstirii Argeş în satele Corbii de Piatră, Nucşoara, Domneşti şi peste munţi.
24.
1643(7151) iulie 29.
Mitropolitul Teofil dă carte de blestem la 24 boieri hotărnici pentru stabilirea
hotarelor moşiilor mănăstirii Argeş.
25.
1644(7152) ianuarie 1. Carte de hotărnicie a 24
boieri pentru hotarele moşiilor mănăstirii Argeş.
11
MIHAIL M. ANDREESCU
26. 1644(7152)
ianuarie 1.
Se repetă cartea de hotărnicie a 24 de boieri pentru stabilirea hotarelor
moşiilor mănăstirii Argeş.
27. 1644(7152) aprilie 6,

Târgovişte.
Matei Basarab scuteşte de dări satul Flămânzeşti al mănăstirii Argeş.
28.
1646(7154) mai, Târgovişte. Matei Basarab
întăreşte mănăstirii Argeş mai mulţi rumâni în Topana.
29.
1648(7156) martie 1.
Hota cu feciorii săi vând mănăstirii Argeş o vie în Goleşti.
30.
1649(7157) mai 18.
Popa Radu din Nucşoara vinde mănăstirii Argeş un loc luat pe nedrept.
31. 1650(7158) ianuarie 2,

Târgovişte.
Matei Basarab întăreşte mănăstirii Argeş stăpânirea peste Valea Varoşului,
în urma unei judecăţi cu sătenii din Nucşoara.
32.
1650(7158) iunie 15.
Ocolnica moşiei Domneşti a mănăstirii Argeş.
33.
1653(7161) mai 13, Argeş. Dumitra lui Tănase cu
feciorul ei Albul vând mănăstirii Argeş o vie în Goleşti.
34. 1654(7162)
Matei Basarab întăreşte mănăstirii Argeş satul Flămânzeşti stabilindu-i
hotarele.
12
35. 1654(7162) iulie 2,

Bucureşti.
Constantin Şerban întăreşte mănăstirii Argeş satul Corbii de Piatră şi meto-
hul Merişul, în urma unei judecăţi.
36. 1654(7162)
iulie 31, Bucureşti.
Constantin Şerban întăreşte mănăstirii Argeş o vie în Goleşti, în urma unei
judecăţi.
37. 1654(7162) iulie

31.
Constantin Şerban dă mănăstirii Argeş dreptul de a lua dijmă de la sătenii
din Nucşoara şi Corbii de Piatră.
38. 1655(7163)
februarie 4.
Neagul din Vişina Seacă şi fraţii lui recunosc mănăstirii Argeş dreptul de
stăpânire asupra satului Corbii de Piatră.
39.
1655(7163) mai 7.
Danciul, Neagul şi Cârstea din Vişina Seacă întăresc mănăstirii Argeş dani-
ile făcute de strămoaşa lor călugăriţa Magdalina.
40. 1662(7170)
Mareş vel vistier dă mănăstirii Argeş o roată de moară în oraşul Argeş, în
urma unui schimb.
41.
1663(7171) ianuarie 19.
Moma, soţia lui Sava Roşul, vinde mănăstirii Argeş o roată de moară în
oraşul Argeş.
42. 1663(7171)
Grigore Ghica întăreşte mănăstirii Argeş satul Corbii de Piatră şi metohul
Merişul, în urma unor judecăţi.
13
MIHAIL M. ANDREESCU
43. 1665(7173) martie

12.
Călugăriţa Caterina şi fiul ei Ifrim diaconul dăruiesc mănăstirii Argeş o
moară şi grădina cu pomi în oraşul Argeş.
44.
1666(7174) ianuarie 8.
Radu Leon întăreşte mănăstirii Argeş stăpânirea asupra unei roţi de
moară dăruite de călugăriţa Caterina.
45.
1666(7174) februarie 3.
Teodosie egumenul Argeşului semnează ca martor la o vânzare de moşie.
46. 1666(7174) aprilie 19,

Bucureşti.
Radu Leon scuteşte de dări satul Flămânzeşti al mănăstirii Argeş.
47.
1668(7176) martie 12.
Teodosie arhimandritul Argeşului semnează ca martor la hotărnicirea unei
moşii.
48. 1668(7176)
august 12, Bucureşti.
Radu Leon întăreşte mănăstirii Argeş satul Domneşti, în urma unei judecăţi
cu mănăstirea Sfânta Troiţă (Radu Vodă).
49. 1669 - 7177

mai 28, Bucureşti.
Antonie Vodă din Popeşti întăreşte mănăstirii Argeş satul Domneşti.
50. 1671
(7179) martie 22.
Albu din oraşul Argeş vinde mănăstirii Argeş cinci răzoare de vie la Gropi.
51. 1671(7179)
mai 1.
Jupâneasa Livera închină mănăstirii Argeş mănăstirea Robaia ca metoh.
14
52. 1671 (7179)

mai 4.
Antonie Vodă din Popeşti întăreşte mănăstirii Argeş metohul Robaia.
53. 1672(7180) aprilie 4,

Bucureşti.
Grigore Ghica scuteşte de dări slobozia Flămânzeşti a mănăstirii Argeş.
54. 1672(7180) aprilie

24.
Jupâneasa Voica închină mănăstirii Argeş mănăstirea şi satul Robaia.
PC 55.
1673(7181) mai 24.
Grigore Ghica întăreşte mănăstirii Argeş stăpânirea peste mănăstirea şi
satul Robaia.
56. 1673(7182)
septembrie 6.
Mănăilă paharnic dăruieşte mănăstirii Argeş schitul Robaia.
57. 1674(7182)
iulie 6, Bucureşti.
Gheorghe Duca întăreşte dreptul de samovlastie al călugărilor din mănă-
stirea Argeş.
58.
1675(7184) octombrie 5.
Ilie sin popa Constantin vinde mănăstirii Argeş cinci fălci de moşie "din sus
de crucea Lupeştilor".
59.
1675(7184) octombrie 5.
Samfira Frumosului vinde mănăstirii Argeş un loc lângă cel al lui Ilie feciorul
popii Constantin.
60. 1674(7185)
februarie 24, Argeş.
Patriarhul Dosoftei al Ierusalimului întăreşte dreptul de samovlastie al călu-
gărilor de la mănăstirea Argeş.
15
MIHAIL M. ANDREESCU
61. 1677(7185) iunie

30.
Vâlcan judeţul închină mănăstirii Argeş o livadă "din partea Sasului, de supt
coastă".
62. 1678(7186) aprilie 28,

Bucureşti.
Gheorghe Duca întăreşte mănăstirii Argeş stăpânirea de la Valea Oraşului,
în urma unor judecăţi.

10.
Gheorghe Duca întăreşte mănăstirii Argeş dreptul de dijmă de pe moşiile de
la Topana, Barca, Găneasa, Piteşti, Suaş şi Tigveni.
64. 1679(7187) ianuarie 16,

Bucureşti.
Şerban Cantacuzino întăreşte dreptul de samovlastie al călugărilor de la
mănăstirea Argeşului.
65. 1679(7187) aprilie 11,

Argeş.
Mai mulţi orăşeni din Argeş aleg hotarele unei case din oraş a mănăstirii
Argeş.
66.
1681(7189) mai 19. Stroe
Săpunarul vinde mănăstirii Argeş o vie la Goleşti.
67.
1682(7190) mai 12.
Teodosie din Corbeni lasă după moartea lui mănăstirii Argeş casa şi via din
Goleşti.
68.
1683(7192) decembrie 2.
Diata călugăriţii Filofteia pentru mănăstirea Argeş.
69. <1683 septembrie 1 - 1684 august

31.>
Dobrotă din Danul dă unchiaşului Stan moşia Studina pentru o datorie de bir.
16
70. 1684(7192) martie

24.
Jupâneasa Stanca Milcoveanu şi soţul ei Preda Milcoveanu închină mănăs-
tirii Argeş moşia lor din Buneştii de Fier.
71. 1685(7193)
mai 3.
Carte de blestem a mitropolitului Teodosie către sătenii din laşi şi Muşăteşti
pentru aflarea hotarelor moşiei Buneştii de Fier.
72.
1685(7193) iulie 28.
Gherghe şi soţia lui Măria închină mănăstirii Argeş toată partea lor de moşie
din Zigoneni.
73. 1685(7194) octombrie

14.
Macarie monahul închină schitului din Alimăneşti, metohul Argeşului, mai
multe moşii din Alimăneşti.
74. 1685(7194)
decembrie 17.
Dumitru diaconu pune zălog la mănăstirea Argeş livada lui din Cerbureni
pentru o datorie de cinci taleri.
75.
1687(7195) ianuarie 1.
Ion Tudorănescul din oraşul Argeş închină mănăstirii Argeş o vie în dealul
Goleştilor.
76.
1687(7195) ianuarie 23.
Tudor stolnicul din Măniceşti închină mănăstirii Argeş moşia lui din Măniceşti.
77. .
1687(7195) iunie 6.
Văsâiu judeţul zălogeşte mănăstirii Argeş o livadă la Cerbureni pentru o
datorie de 200 bani.
17
MIHAIL M. ANDREESCU
78. 1687(7195)
august 2.
Marin Ciutele din Alimăneşti vinde călugărului Ghenadie de la mănăstirea
Argeş o vie în Alimăneşti.
79. 1689(7197) ianuarie 12,

Bucureşti.
Constantin Brâncoveanu scuteşte satul Flămânzeşti al mănăstirii Argeş de
unele dări, stabilind cum să se plătească altele.
80. 1689(7197) iulie 3,

Argeş.
Tudor logofăt din oraşul Argeş vinde mănăstirii Argeş partea lui de moşie din
Zigoneni.
81. 1690(7198) februarie 28,

Argeş.
Gheorghe sutaşul din oraşul Argeş vinde mănăstirii Argeş moşie în Zigoneni.
82.
1691(7199) mai 15.
Ilinca Brezoiasca vinde mănăstirii Argeş şapte delniţe în Muşăteşti.
83.
1691(7199) mai 24.
Neagu şi fraţii lui vând mănăstirii Argeş partea lor de moşie din Muşăteşti.
84. 1691(7200)
septembrie 28.
Tudor neguţătorul din oraşul Argeş dăruieşte mănăstirii Argeş partea lui de
moşie din Măniceşti.
85.
1694(7202) ianuarie 12.
Jupâneasa Ilinca din Brezoi vinde mănăstirii Argeş jumătate de moşie în
Muşăteşti, cu munţii.
86.
1694(7202) martie 6.
Monahia Nastasia dăruieşte mănăstirii Argeş partea ei de moşie din
Vătăşeşti.
18
87. 1694(7202) iunie

25.
Diaconul Ion vinde mănăstirii Argeş o moară în oraş "dimpotrivă caselor
domneşti".
88. 1696(7205) octombrie

17.
Ştefan Uşurelu din Alimăneşti dă de pomană o moşie mănăstirii Argeş.
89.
1697(7206) octombrie 2.
Constantin Brâncoveanu întăreşte mănăstirii Argeş dreptul de dijmă pe
moşia Măniceşti.
90.
1697(7206) noiembrie 3.
Ion diaconul dă mănăstirii Argeş o moşie în Cerbureni în locul unui rumân.
91.
1704(7212) aprilie 12.
Mitropolitul Neofit dă carte de blestem mai multora din Cerbureni ca să măr-
turisească dacă au stăpânit oamenii din Cerbureni în satele laşii şi Radovanul.
92.
1704(7212) aprilie 19.
Udrea din Cuştereni dă lui losif de la Robaia partea lui de moşie din
Muşăteşti pentru refacerea chiliilor arse ale mănăstirii.
93.
1705(7213) aprilie 26.
Popa Barbul dă mănăstirii Argeş o livadă în Cerbureni pentru paguba făcută
de porci.
94.
1709(7217) iunie 23.
Paisie monahul dăruieşte mănăstirii Argeş un loc din oraş numit "Prundul
dintre zăgazuri".
95.
1710(7218) martie 2.
Cartea Badii judeţul din oraşul Argeş pentru Ion logofătul din Piteşti ca să ţie
zălog casa lui Stoian, cu prăvălia şi locul, în schimbul unei datorii de bani.
19
MIHAILM. ANDREESCU
96. 1711 (7219)

februarie 8.
Soare şi Stan din Piteşti vând mănăstirii Argeş muntele Basea din "plaiul
Nucşoarei".
97. 1713(7221) iunie

15.
Creaţă Diculeciu vinde lui Dumitraşcu cupeţul din Argeş o moşie în oraş,
lângă casa mănăstirii Argeş.
98. 1715(7223) ianuarie 4,

Târgovişte.
Ştefan Cantacuzino întăreşte dreptul de samovlastie al călugărilor de la
mănăstirea Argeş.
99. 1715(7223) aprilie 23,

Argeş.
Samuil patriarhul Alexandriei întăreşte dreptul de samovlastie al călugărilor
din mănăstirea Argeş.
100.
1715(7223) mai 4.
Cârstea, fiul vistierului Cârstea din Argeş, dăruieşte mănăstirii Argeş un loc
în oraş, cu casă, prăvălie şi pivniţă.
101.
1716(7224) ianuarie 23.
Mitropolitul Antim întăreşte mănăstirii Argeş dreptul de stăpânire asupra a
două vii din dealul Goleştilor.
102. 1716(7224) aprilie 7,

Bucureşti.
Nicolae Mavrocordat întăreşte mănăstirii Argeş dreptul de stăpânire asupra
unor vii la Goleşti.
103.
1716(7224) iunie 17.
Stan din Buneştii de Fier vinde mănăstirii Argeş partea lui de moşie din Buneşti.
104. 1723(7232)
decembrie 22.
Creaţă Duculeciu din Argeş vinde lui Dumitraşcu o moşie în oraş, lângă casa
mănăstirii Argeş.
20
105. 1726(7234)
mai 18.
Mai mulţi boieri scriu mitropolitului Ştefan că au dat carte de judecată mă-
năstirii Argeş pentru stăpânirea moşiei Măniceşti, în urma unui proces cu sătenii
de acolo.
106.
1726(7234) mai 19.
Nicolae Mavrocordat întăreşte mănăstirii Argeş dreptul de stăpânire asupra
moşiei din Măniceşti, în urma unei judecăţi.
107. 1742(7251)
septembrie 20.
Scrisoarea a şase boieri hotărnici pentru alegerea hotarelor moşiei din
Cerbureni a mănăstirii Argeş.
108.
1742(7251) septembrie 20.
Cartea de mărturie a lui Constantin Corbeanu că a asistat la hotărnicirea
moşiei din Cerbureni a mănăstirii Argeş.
"'<• 109.
1748(7256) iulie 24.
Grigore II Ghica porunceşte lui Răducanu, ispravnicul judeţului Argeş, să
amâne judecata şi hotărnicirea moşiei de la Muşăteşti a mănăstirii Argeş până la
sfârşitul lunii august.
110. 1749(7257)
august 2.
Carte de judecată şi hotărnicire în pricina dintre mănăstirea Argeş şi Calotă
djn Muşăteşti pentru moşia de acolo a mănăstirii.
111. 1751
ianuarie 26.
Grigore II Ghica porunceşte ispravnicului judeţului Argeş să stabilească
hotarele moşiei din Muşăteşti a mănăstirii Argeş.
112.
1751(7259) iunie 18.
Tudose şi Stan din oraşul Argeş dau mănăstirii Argeş casa lor din oraş în
schimbul unei datorii de bani.
21
MIHAIL M. ANDREESCU
113. <1751 septembrie 1 -

1752 august 31> (7260).
Dumitraşcu logofăt din oraşul Argeş vinde mănăstirii Argeş locul din oraş,
cumpărat de la Creaţă Duculecioaia.
114. 1752
aprilie 26.
Cartea lui Pârvu Cantacuzino de alegere a hotarelor moşiei din Muşăteşti a
115. 1753
mai 13.
Ocolnica moşiei satului Nucşoara.
116. 1754(7262)
aprilie 25.
Cartea de blestem a mitropolitului Filaret pentru alegerea hotarelor moşiei
Flămânzeşti, partea mănăstirii Argeş.
117. 1754
august 1.
Mihail Gehan Racovită dă poruncă aprodului Stan să meargă să despăgu-
bească mănăstirea Argeş pentru pagubele făcute de popa Vasile.
118. 1754
august 17.
Zapisul popii Vasile Coandă din Flămânzeşti către egumenul mănăstirii
Argeş prin care se angajează să nu mai strice zăgazul morilor mănăstirii.
119. 1755
septembrie 25.
Mihai Gehan Racovită întăreşte mănăstirii Argeş dreptul de stăpânire
asupra moşiei Turburea, primită ca danie de la lordache Berindescul.
120. 1755
decembrie 28.
Zapisul Stancăi Berindeasca de stăpânire a moşiei Turburea de către
mănăstirea Argeş.
121.
1757 august 8.
Zapisul lui Dumitraşcu pentru vânzarea viei şi casei lui către mănăstirea Argeş.
22
122. 1759
iunie 24.
Grigore Vâlsănescu şi fraţii săi închină mănăstirii Argeş schitul Brătăşeşti cu
toate moşiile şi bunurile sale.
123. 1760(7268)
aprilie 30.
Popa Vasile Coandă din oraşul Argeş vinde protopopului Ştefan casa din
oraş cu pivniţa şi pământul.
124.
1764 mai 23.
Stan şi Gheorghe Calotescu vând mănăstirii Argeş partea lor din muntele
Muşătescu.
125.
1766(7274) iulie 14.
Carte de blestem a mitropolitului Grigore pentru aflarea hotarelor moşiei
Zigoneni a mănăstirii Argeş.
126.
1766(7274) iulie 14.
Mitropolitul Grigore cere protopopului judeţului Argeş ca să citească cartea
de blestem.
127.
1766(7274) iulie 16.
Scrisoarea protopopului judeţului Argeş în care spune că megieşii au încetat
încălcarea hotarelor moşiei Zigoneni.
128.
1766 iulie 25.
Cartea de hotărnicire a moşiei din Topliţa, părţile sătenilor şi ale mănăstirii
Argeş.
129.
1767(7275) mai 2.
Zapisul unor orăşeni către mănăstirea Argeş de vânzare a unei moşii în
or
aş, cumpărată de ei de la Creaţă Duculeciu.
23
M. ANDREESCU
130.
1767 august 1.
Alexandru Scarlat Ghica porunceşte mai multor egumeni şi ispravnicului
judeţului Argeş să cerceteze pricina dintre mănăstirea Argeş şi rumânii din
Măicăneşti, pentru moşiile ei de la Alimăneşti, Măicăneşti şi Buneştii de Fier.
131. 1767
decembrie 5.
Anaforaoa egumenilor şi ispravnicului judeţului Argeş către Alexandru
Scarlat Ghica prin care arată că au înaintat divanului pricina dintre mănăstirea
Argeş şi rumânii din Măicăneşti.
132.
1767 decembrie 5.
Anaforaoa a doi boieri către Alexandru Scarlat Ghica prin care înaintează
divanului pricina dintre mănăstirea Argeş şi moşnenii din Măicăneşti.
133. 1768(7276)
ianuarie 14.
Boierii divaniţi trimit mitropolitului doi martori care să jure pentru aflarea ade-
vărului în procesul dintre mănăstirea Argeş cu sătenii din Măicăneşti.
134.
1768 ianuarie 15.
Cartea lui Alexandru Scarlat Ghica către 12 boieri hotărnici, pentru stabilirea
hotarelor moşiei Măicăneşti la cererea mănăstirii Argeş.
135. 1768
ianuarie 15.
Cartea lui Alexandru Scarlat Ghica către 12 boieri hotărnici, la cererea săte-
nilor din Măicăneşti.
136. 1768
ianuarie 15.
Alexandru Scarlat Ghica porunceşte boierilor hotărnici cum să facă cer-
cetarea şi alegerea hotarelor moşiilor mănăstirii Argeş de la Măicăneşti şi
Buneştii de Fier.
137.
1768 aprilie 3.
Tudor cupeţul şi fratele său din oraşul Argeş fac un schimb de vii cu mănăs-
tirea Argeş.
24
138. 1769
iulie 2.
Mihail monahul dăruieşte mănăstirii Argeş două înţărcători la Berindeşti,
alături de moşia Turburea.
139. 1774
februarie 5.
loanichie monahul dăruieşte mănăstirii Argeş via lui de la Ciuteşti.
140.
1775 noiembrie 26.
Mai mulţi săteni din Ciuteşti recunosc dreptul de stăpânire al mănăstirii
Argeş asupra viei dăruite ei de loniţă Tigveanu.
141.
1776 decembrie 20.
Zapisul lui Chirilă din oraşul Argeş către mănăstirea Argeş de zălogire a
cârciumii lui în urma unei datorii.
142. 1778 martie 13,

Argeş.
Patru Pinţoiul vinde mănăstirii Argeş un răzor de vie lângă via mănăstiri.
143. 1778
martie 22.
Anaforaoa isprăvniciei judeţului Argeş pentru judecarea pricinii dintre
jupâneasa Măria Berindeasca şi cinci moşneni din Turburea pentru moşiile lor.
144.
1778 iunie 6.
Alexandru Ipsilanti scrie ispravnicilor judeţului Argeş să cerceteze plângerea
mănăstirii Argeş în legătură cu încălcarea moşiei ei de la Buneştii de Fier.
145. 1779(7287)
iulie 20.
Carte de blestem a mitropolitului Grigore pentru arătarea hotarelor dintre
Albeşti şi Flămânzeşti.'
146. 1781
august 25.
Anaforaoa ispravnicilor judeţului Argeş către domnie prin care arată că au
cercetat pricina dintre mai mulţi săteni din Buneştii de Fier şi mănăstirea Argeş,
Propunând soluţionarea pricinii de către divan.
25
MIHAIL M. ANDREESCU
147. 1781
septembrie 23.
Anaforaoa boierilor hotărnici către isprăvnicia judeţului Argeş în care
prezintă cearta dintre egumenul mănăstirii Argeş şi sătenii din Muşăteşti.
148. 1781
noiembrie 22.
Alexandru Ipsilanti acceptă împăcarea dintre egumenul mănăstirii Argeşului
şi sătenii din Muşăteşti şi porunceşte hotărnicirea moşiilor.
149. 1781
decembrie 17.
Anaforaoa boierilor hotărnici privind soluţionarea pricinii dintre mănăstirea
Argeş şi sătenii din Buneştii de Fier.
150. <1781-
1782>
Jalba arhimandritului Partenie al mănăstirii Argeş către domnie pentru cear-
ta lui cu sătenii din Buneştii de Fier.
151. 1782
ianuarie 9.
Hotărârea lui Alexandru Ipsilanti privind cearta dintre sătenii din Buneştii de
Fier şi egumenul mănăstirii Argeş.
152.
1782 iunie 11.
Anaforaoa ispravnicilor judeţului Argeş privind pricina dintre Constantin
Orescu şi mănăstirea Argeş pentru moşia Muşăteşti.
153.
1782 iulie 10.
Sima din oraşul Argeş dă mănăstirii Argeş o livadă pentru o datorie de bani.
154. 1782
august 20.
Anaforaoa isprăvniciei judeţului Argeş în legătură cu judecarea cauzei dintre
mănăstirea Argeş şi mai mulţi boieri privind stabilirea hotarelor moşiei Muşăteşti.
155. 1782-7290
septembrie 2.
Schimb de moşii între mănăstirea Argeş şi Constantin vistier al doilea.
26
156. 1783
mai 3.
Declaraţia arhimandritului Partenie al mănăstirii Argeş privind stabilirea
hotarelor moşiei lui Constantin Orescu la Muşăteşti.
157.
1783 iulie 7.
Scrisoarea marelui logofăt către ispravnicii judeţului Argeş privind împă-
carea dintre moşnenii din Buneştii de Fier şi egumenul mănăstirii Argeş.
158. 1783
august 2.
Anaforaoa boierilor hotărnici către ispravnicii judeţului Argeş privind hotărni-
cirea părţilor de moşie ale mănăstirii Argeş la Buneştii de Fier şi Muşăteşti.
159. 1783
septembrie 1.
Anaforaoa boierilor divaniţi către Nicolae Caragea în legătură cu cearta din-
tre arhimandritul mănăstirii Argeş şi Pârvu lugulescu.
160. 1783
septembrie 26.
Zapisul lui Ion din Bohari către logofătul lacov pentru vânzarea unei roţi de moară.
161.
1784 iulie 28.
Anaforaoa lui Nicolae vătaf de plai către ispravnicii judeţului Argeş privind
pricina dintre mănăstirea Argeş şi moşnenii din Lăngeşti.
162.
<1785>
Jalba către domnie a egumenului de la mănăstirea Argeş privind sătenii din
satele Corbi şi Domneşti.
163.
1785 iunie 14.
Minai Şuţu porunceşte ispravnicilor judeţului Argeş să cerceteze pricina din-
tre mănăstirea Argeş şi coloniştii străini.
164. 1785
august 28.
Mărturia preoţilor din Lăngeşti privind încălcarea muntelui Şes al mănăstirii
Argeş de către sătenii din Lăngeşti.
27
iv iii irtlL- IVI. MINUKbhSCU
165. 1785
august 28.
Aşezământul sătenilor din Lăngeşti că nu vor mai încălca muntele mănăstirii
Argeş.
166.
1785 septembrie 26.
Anaforaoa isprăvniciei judeţului Argeş privind judecarea pricinii dintre mă-
năstirea Argeş şi coloniştii din Corbi şi Domneşti.
167.
1786 ianuarie 15.
Cozma, episcopul Buzăului, închină mănăstirii Argeş schitul făcut de el în
Bucureşti şi cu casele "în mahalaoa Sfeti Gheorghe vechiu".
168.
1786 decembrie 23.
Anaforaoa lui Carachiaghis Frangulea către Nicolae Mavrogheni pentru
judecata dintre mănăstirea Argeş şi Ilie judeţul din oraşul Argeş.
169. 1787
februarie 20.
Anaforaoa lui Nicolae Frangopulos privind judecata dintre Constantin din
Turburea cu mănăstirea Argeş şi Pandelică Berindescu.
170.
1787 martie
6.
Anaforaoa divanului privind judecata unor săteni din Turburea cu mănăstirea
Argeş şi Pândele Berindescu.
171.
1787 martie 10.
Nicolae Mavrogheni întăreşte hotărârea boierilor veliţi în cauza dintre sătenii
din Turburea şi mănăstirea Argeş.
172. 1787
aprilie 20.
Anaforaoa ispravnicilor judeţului Argeş privind strămutarea unei pricini la
divanul domnesc.
173.
1787 iulie
16.
Popa Marin şi frate-său Ion din Bohari vând mănăstirii Argeş un teren pen-
tru construirea unei biserici la Bădiceni.
28
174. 1787
august 7.
Mai mulţi săteni din Berivoieşti vând mănăstirii Argeş o vie cu cramă.
175. 1788
ianuarie 9.
învoiala dintre Dan Dragomir din Corbi şi mănăstirea Argeş pentru păstrarea
uzufructului de la o livadă cu pruni.
176.
1790 septembrie 2.
Isaia monahul din Buneşti închină mănăstirii Argeş partea sa de loc stabilin-
du-i hotarele.
177.
1790 septembrie 30.
Popa Nitul vinde postelnicului Pavel o livadă în Muscel, lângă proprietăţile
178.
1791 februarie 24.
înţelegerea dintre Ion Bârsan şi mănăstirea Argeş pentru stăpânirea unei
livezi de pruni la Corbi.
179.
1791 noiembrie 24.
Zapisul lui Ion din Bohari către mănăstirea Argeş pentru vânzarea şi
stăpânirea unei moşii.
180. 1791(7300)
decembrie 17.
Popa Marin din Bohari vinde mănăstirii Argeş moşie în Bohari stabilindu-i
hotarele.
181. 1791
decembrie 21.
Oprea Brătescu din Brăteşti face un schimb de locuri cu mănăstirea Argeş.
182.
1792 ianuarie 27.
Barbu Brătescu pune zălog la mănăstirea Argeş moşia lui de lângă schitul
Brătăşeşti.
29
MIHAIL M. ANDREESCU
183.
1792 aprilie 28.
Barbu Brătescu dă arhimandritului Partenie de la mănăstirea Argeş un loc
lângă schitul Brătăşeşti în locul unei datorii.
184.
1792 decembrie 13.
Anaforaoa ispravnicilor judeţului Argeş privind judecata dintre egumenul mă-
năstirii Argeş şi Ilie judeţul din oraşul Argeş pentru o moară.
185.
1793 martie 6.
Alexandru Moruzi porunceşte ispravnicilor judeţului Argeş să ceară părţilor
aflate în judecată hotărnici care să cerceteze cauza.
186.
1793 decembrie 29.
Grigore Hrisoscoleu scrie arhimandritului mănăstirii Argeş să trimită un re-
prezentant la judecata cu Bănică Urian.
187.
<1794>
Matei Brătescu vinde arhimandritului mănăstirii Argeş un loc în schimbul
unei datorii.
188.
<1794>
Arhimandritul Partenie al mănăstirii Argeş trimite jalbă la domnie pentru pri-
cina ce o are cu postelnicul Bănică Urian.
189. 1794 februarie 23,

Bucureşti.
Hrisovul lui Alexandru Moruzi privind întemeierea Episcopiei Argeşului.
190. 1794
mai 9.
Ilie judeţul cere voie egumenului de la mănăstirea Argeş să folosească
moara făcută de el în oraş.
191. 1794
august 31.
losif episcopul Argeşului jăluieşte împotriva postelnicului Bănică Urian.
30
192. 1794
septembrie 6.
1794 septembrie 6.
Alexandru Moruzi porunceşte ispravnicilor judeţului Argeş să cerceteze pri-
cina dintre Episcopia Argeşului şi Bănică Urian.
193. 1794
noiembrie 3.
Barbu Brătescu vinde arhimandritului Partenie de la Episcopia Argeşului un
petic de livadă la Baltele.
194. 1794
decembrie 19.
1794 decembrie 19.
Anaforaoa episcopului losif al Argeşului către Alexandru Moruzi de pâră
împotriva lui lane Brătianu pentru un loc de la Muşăteşti.
195.
1794 decembrie 23.
Alexandru Moruzi cere ispravnicilor judeţului Argeş să judece pricina dintre
cocul losif si lane Brătianu.
episcopul losif şi lane Brătianu.
196. 1795
ianuarie 19.
1795 ianuarie 19.
Anaforaoa de la mănăstirile Vieroşu şi Aninoasa privind pricina dintre
Episcopia Argeşului şi Bănică Urian.
197. 1795
februarie 8.
1795 februarie 8.
Anaforaoa ispravnicilor judeţului Argeş privind judecarea pricinii dintre
Episcopia Argeşului şi lane Brătianu.
198. 1795
februarie 24.
1795 februarie 24.
Episcopul losif al Argeşului trimite jalbă lui Alexandru Moruzi împotriva lui
Bănică Urian.
199. 1795
februarie 28.
Alexandru Moruzi cere ispravnicilor judeţelor Argeş şi Muscel să cerceteze
pricina dintre episcopul Argeşului şi Bănică Urian.
200. 1795
martie 13.
Gheorghe şi lane Mănicescu vând Episcopiei Argeşului o moşie în Valea
Sasului.
31
MIHAIL M. ANDREESCU
201. 1795
aprilie 19.
Dania arhimandritului Partenie al Argeşului către schitul Brătăşeşti, întărită
de episcopul losif al Argeşului.
202. 1795
octombrie 19.
Anaforaoa boierilor hotărnici către isprăvnicia judeţului Argeş privind jude-
carea pricinii dintre Episcopia Argeşului şi Eutenie Gănoiul din Goleşti.
203. 1795
noiembrie 12.
Popa Hristea din oraşul Argeş vinde Episcopiei Argeşului trei răzoare de vie
la Goleşti.
204. 1795
noiembrie 15.
Jalba episcopului losif al Argeşului împotriva lui Bănică Urian.
205. 1795
decembrie 6.
Jalba episcopului losif al Argeşului către Alexandru Moruzi împotriva mănăs-
tirii Bistriţa, pentru stăpânirea schitului Brădetul.
206. 1795
decembrie 12.
Alexandru Moruzi cere ispravnicilor judeţului Argeş să facă cercetare privind
pricina dintre Episcopia Argeşului şi sătenii din Stroeşti.
207. 1795
decembrie 15.
Mitropolitul Dosoftei dă carte de blestem pentru descoperirea hotarelor
moşiei Episcopiei Argeşului de la Stroeşti.
208. 1795
decembrie 28.
Scrisoarea episcopului losif al Argeşului către ispravnicii judeţului Argeş
privind alegerea hotarelor moşiei Costeşti.
32
209. 1795
decembrie 29.
Scrisoarea lui Scarlat medelnicerul către boierii hotărnici privind alegerea
hotarelor moşiei Costeşti a Episcopiei Argeşului.
210.
<1796>
Jalba episcopului losif al Argeşului către domnie pentru încălcarea moşiei
Topana a Episcopiei Argeşului de către săteni.
211. 1796
februarie 13.
Anaforaoa boierilor hotărnici la isprăvnicia judeţului Argeş privind hotarele
moşiilor Costeşti şi Stroeşti.
212. 1796
martie 19.
Anaforaoa veliţilor boieri privind pricina dintre Episcopia Argeşului şi lane
Brătianu.
213.
1796 aprilie 2.
Porunca lui Alexandru Moruzi către ispravnicii judeţului Argeş privind
soluţionarea plângerii episcopului losif al Argeşului.
214.
1796 iulie 12.
Constantin Gălăşescu scrie episcopului losif al Argeşului despre cum a
soluţionat plângerea împotriva lui Dinu Brătianu.
215.
1796 iulie 25.
Isprăvnicia judeţului Argeş aprobă cercetarea reclamaţiei episcopului losif al
Argeşului contra lui Dinu Brătianu.
216. 1796
august 5.
Ispravnicii judeţului Muscel nu aprobă cartea de blestem pentru judecata
Episcopiei Argeşului cu sătenii din Lăngeşti.
33
MIHAIL M. ANDREESCU
217. 1796
august 16.
Mitropolitul Dosoftei dă carte de blestem pentru aflarea hotarelor dintre
sătenii din Lăngeşti şi proprietăţile de acolo ale Episcopiei Argeşului.
218. 1796
august 26.
Anaforaoa lui lordache Ungurel, ispravnic al plasei Argeşului, către isprăvni-
cia judeţului Argeş privind hotărnicirea moşiei Cerbureni a Episcopiei Argeşului
de către sătenii de acolo.
219. 1796
august 26.
Zapisul lui Ion Vâlcan din oraşul Argeş către Episcopia Argeşului pentru vân-
zarea unei vii la Goleşti.
220. 1796
august 29.
Anaforaoa lui Neculcea vătaful către ispravnicii judeţului Argeş privind îm-
părţirea unor munţi între moşnenii din Lăngeşti şi Episcopia Argeşului.
221. 1796
septembrie 1.
Zapisul lui Petru din oraşul Argeş de vânzare a moşiei lui către Episcopia
Argeşului.
222. 1796
septembrie 2.
Anaforaoa lui Constantin Logofătul către ispravnicii judeţului Muscel privind
pricina dintre Episcopia Argeşului şi moşnenii din Lăngeşti pentru stăpânirea
unor munţi.
223. 1796
septembrie 11.
Jalba episcopului losif al Argeşului către căimăcămia Ţării Româneşti pen-
tru despresurarea moşiei Topana a episcopiei.
224. 1796
septembrie 12.
Caimacamii Ţării Româneşti cer ispravnicilor Argeşului să facă alegerea
hotarelor moşiei Topana a Episcopiei Argeşului.
34
225. 1796
octombrie 17.
Episcopul losif al Argeşului cere caimacamilor Ţării Româneşti să facă ho-
tărnicirea moşiei Topana a episcopiei de către sătenii din Făgeţeni şi Păroşi.
226. 1796
octombrie 19.
Caimacamii Ţării Româneşti cer ispravnicilor judeţului Argeş să facă cerce-
tare şi cu privire la moşneni din Păroşi.
227. 1796
octombrie 20.
Carte de blestem a mitropolitului Dosoftei pentru aflarea hotarelor moşiei
Topana a Episcopiei Argeşului.
228. 1796
noiembrie 17.
Anaforaoa lui Vintilă Prejbeanu către protopopul Sachelarie al judeţului
Argeş privind alegerea hotarelor moşiei Topana dinspre moşnenii făgeţeni.
229. 1796
noiembrie 17.
Anaforaoa lui Vintilă Prejbeanu către protopopul Sachelarie al judeţului
Argeş privind alegerea hotarelor moşiei Topana dinspre moşnenii din Păroşi.
230. 1796
noiembrie 17.
Scrisoarea moşnenilor din Făgeţeni către isprăvnicia judeţului Argeş cu pri-
vire la stabilirea hotarelor moşiei Topana.
231. 1796
noiembrie 17.
Scrisoarea moşnenilor din Păroşi către isprăvnicia judeţului Argeş privind
stabilirea hotarelor moşiei Topana
232. 1796
noiembrie 18.
Scrisoarea protopopului Sachelarie al judeţului Argeş către Vintilă Prejbeanu
Privind citirea cărţii de blestem către moşnenii din Făgeţeni.
35
MIHAIL M. ANDREESCU
233. 1796
noiembrie 18.
Moşnenii din Făgeţeni semnează în faţa protopopului Sachelarie pentru pri-
mirea cărţii de blestem.
234. 1796
noiembrie 18.
Scrisoarea protopopului Sachelarie al judeţului Argeş către Vintilă Prejbeanu
privind citirea cărţii de blestem către moşnenii din Păroşi.
235. 1796
noiembrie 23.
Ocolnica moşiei Topana cu semnele hotarelor.
236.
1796 decembrie 4.
Anaforaoa ispravnicului Vintilă Prejbeanu către domnie prin care arată că
moşnenii din Făgeţeni şi Păroşi au refuzat ulterior hotărnicirea făcută moşiei
Topana.
237.
1797 ianuarie 13.
Zapisul episcopului losif al Argeşului şi al mitropolitului Dosoftei de vânzarea
caselor Episcopiei Argeşului din Bucureşti şi repararea mănăstirii Tuturor Sfinţilor
metohul Episcopiei Argeşului.
238. 1797
februarie 2.
Jalba lui lane Brătianu către domnie privind alegerea hotarelor moşiei lui de
la Muşăteşti, întărită de domn care dispune soluţionarea ei grabnică.
239. 1797
aprilie 13.
Anaforaoa lui loniţă Ungurel către ispravnicii judeţului Argeş privind hotărni-
cirea şi însemnarea moşiei Topana dinspre Făgeţeni şi Păroşi.
240. 1797
aprilie 14.
Anaforaoa veliţilor boieri către domn prin care resping plângerea lui lane
Brătianu împotriva Episcopiei Argeşului.
36
241. 1797
iunie 5.
Alexandru Ipsilanti întăreşte hotărârea veliţilor boieri de respingere a jalbei
lui lane Brătianu.
242.
1797 iunie 10.
Anaforaoa postelnicului loniţă Ungurel către isprăvnicia judeţului Argeş pri-
vind alegerea şi însemnarea moşiei Topana de către moşia Arsénié.
243.
1797 iulie 10.
Jalba episcopului losif al Argeşului către domn pentru o nouă hotărnicire a
moşiei Topana dinspre satele Făgeţeni şi Păroşi.
244.
1797 iulie 18.
Alexandru Ipsilanti hotărăşte să se facă o nouă cercetare a hotarelor moşiei
Topana de către ispravnicii judeţului Argeş.
245.
1797 iulie 20.
Zapisul preotesii Manda din oraşul Argeş către Episcopia Argeşului prin
care-i vinde un loc în Goleşti.
246.
1797 iulie 20.
Zapisul popii Grigore din oraşul Argeş prin care vinde episcopului losif al
Argeşului o fâşie de loc în Goleşti.
247.
1797 iulie 20.
Zapisul lui Nicolae şi Ion din oraşul Argeş prin care vând Episcopiei Arge-
şului trei locuri de vie la Goleşti.
248. 1797
august 7.
Ispravnicii judeţului Argeş cer protopopului Sachelarie să citească cartea de
blestem moşnenilor din Făgeţeni şi Păroşi la biserica domnească din Argeş.
37
MIHAIL M. ANDREESCU
249. 1797
august 8.
Aşezământul făcut de moşnenii din Păroşi şi Făgeţeni cu Episcopia Arge-
şului că vor respecta semnele hotarelor moşiei Topana.
250. 1797
august 8.
Anaforaoa protopopului Sachelarie către ispravnicii judeţului Argeş privind
împăcarea moşnenilor din Făgeţeni şi Păroşi cu Episcopia Argeşului.
251. 1797
august 10.
Ispravnicii judeţului Argeş întăresc împăcarea moşnenilor din Făgeţeni şi
Păroşi cu Episcopia Argeşului.
252. 1797
august 30.
Zapisul popii Niţu din oraşul Argeş către episcopul Argeşului prin care vinde
episcopiei două locuri de vie la Goleşti.
253.
1797 septembrie 12.
Popa Gheorghe din Goleşti dăruieşte Episcopiei Argeşului cinci răzoare de
vie în Goleşti drept mulţumire că a fost hirotonisit preot.
254. 1798
ianuarie 18.
Zapisul de întărire al lui Gheorghe diaconul din Argeş către Episcopia
Argeşului privind moşia Valea Sasului.
255. 1798
ianuarie 18.
Zapisul lui Gheorghe diaconul către soacra lui privind vânzarea moşiei Valea Sasului.
256.
1798 septembrie 12.
Ştefan diaconul din Goleşti vinde Episcopiei Argeşului 14 răzoare de vie în Goleşti.
257. 1798
septembrie 25.
Zapisul de învoială al egumenului de la Aninoasa cu Episcopia Argeşului
privind stabilirea hotarelor la Corbi şi Corbişorii Aninoasei.
38
258. 1799
ianuarie 2.
Diaconul Petru Coandă vinde Episcopiei Argeşului un loc în oraş "lângă ţigă-
nia sfintei episcopii".
259. 1799
ianuarie 2.
însemnare despre hotarele şi mărimea unor locuri din oraşul Argeş.
260. 1801
mai 31.
Aşezământul dintre moşnenii din Lăngeşti şi Episcopia Argeşului, făcut în
faţa divanului domnesc, privind stăpânirea unor munţi.
261.
1801 octombrie 19. Mihăilă din Argeş
vinde Episcopiei Argeşului un loc în Goleşti.
262.
1803 august 3.
Ştefan Coandă vinde Episcopiei Argeşului un loc în oraşul Argeş.
263.
1804 martie 16.
Constantin Oescul face un schimb de moşii cu Episcopia Argeşului primind
şi o diferenţă de bani.
264. 1806
august 15.
Zapis de învoială între Ştefan, Petre şi Mirea Coandă privind împărţirea unei
moşii din Valea Frasinului.
265. 1808
aprilie 16.
Moşnenii din Brătieni vând Episcopiei Argeşului partea lor din muntele
Muşătescu.
266. 1809
ianuarie 15.
Oancea Calotă vinde Episcopiei Argeşului partea lui de moşie din oraşul
Argeş.
39
MIHAIL M. ANDREESCU
267.
1810 iunie 20.
Gheorghiţă mazilul din Piteşti vinde Episcopiei Argeşului partea de moşie
din Băiculeşti, a soţiei lui.
268. <1811-
1815>
Mica lugulescu vinde Episcopiei Argeşului moşie la Periş.
269. 1811
ianuarie 17.
Muşat şi Oancea vând episcopului losif al Argeşului o delnită în hotarul Cerburenilor.
270.
1811 martie 6.
Savu Gornescu vinde Episcopiei Argeşului o delnită în hotarul Cerburenilor.
271. 1811
martie 14.
Stan Punicei vinde Episcopiei Argeşului o delnită de moşie în hotarul Cerburenilor.
272. 1811
martie 14.
Radu şi Costache vând Episcopiei Argeş o delnită de şapte pogoane în
moşia Cerburenilor.
273. 1811
martie 14.
Cârstea Vlăsceanul şi preoteasa Ancuţa vând Episcopiei Argeşului un
pogon de loc în Cerbureni.
274. 1811
martie 14.
Barbu pârcălabul cu soţia şi fiul vând Episcopiei Argeşului patru pogoane şi
jumătate de loc în moşia Cerburenilor.
275. 1811
martie 14.
Ion Muşat cu soţia şi fiul vând Episcopiei Argeşului două pogoane şi jumă-
tate de arătură în moşia Cerburenilor.
276.
1811 martie 22.
Stanciu vinde Episcopiei Argeşului trei locuri în Cerbureni, fiecare de câte
patru pogoane şi jumătate şi cinci prăjini.
40
277.
1811 aprilie 20.
Petru Coandă vinde Episcopiei Argeşului partea lui de moşie din Frasin.
278. 1811
mai 16.
lane lugulescu din Buneştii de Fier vinde Episcopiei Argeşului partea lui de
moşie din Buneşti.
279.
1811 mai 18.
Petru Funicel vinde Episcopiei Argeş două pogoane de loc la Cerbureni.
280.
1811 mai 23.
Măria preoteasa cu copiii vând Episcopiei Argeşului două pogoane şi cinci
prăjini de loc la Cerbureni.
281.
1811 mai 24.
Oprea Funicel vinde Episcopiei Argeşului două delniţe de loc în Cerbureni,
împreună trei pogoane.
282. 1812
ianuarie 26.
Petru Funicel vinde Episcopiei Argeşului un loc în câmpul Cerburenilor.
283.
1812 martie 6.
Barbu pârcălabul cu feciorii lui şi Stan Funicel vând Episcopiei Argeşului
şapte pogoane de loc în Cerbureni.
284.
1812 martie 6.
Stan Funicel vinde Episcopiei Argeşului o delniţă de 11 pogoane în Cerbureni.
285.
1812 martie 6.
Mai mulţi săteni din Cerbureni vând Episcopiei Argeşului o delniţă de opt
pogoane de arătură în moşia Cerburenilor.
41
MIHAIL M. ANDREESCU
286. 1813
mai 22.
Eftenie din Vătăşeşti vinde Episcopiei Argeşului părţile de loc cumpărate de
el la Jidoştiţa.
287. 1815
decembrie 9.
Pârvu Muşătescu din Muşăteşti vinde Episcopiei Argeşului partea lui de
moşie din Buneştii de Fier.
288.
1819 februarie 24.
Arhimandritul Doroftei dăruieşte Episcopiei Argeşului o moşie în Vâlsan,
arătându-i vecinii.
289.
1819 iulie 13.
loan fiul lui Udrea Titere vinde jupanului lordache o livadă la Condeşti, răs-
cumpărată ulterior de Episcopia Argeşului.
290.
1820 ianuarie 17.
Safta Buşcuneasca dăruieşte Episcopiei Argeşului un loc în oraş.
291. 1820
aprilie 23.
însemnare pentru un schimb de moşii între Episcopia Argeşului şi slugerul
Nicolae Popescu.
292.
1822 aprilie 6.
Ion şi Dinul din Cerbureni fac mai multe danii de locuri şi vite Episcopiei
Argeşului, pentru pomenirea fratelui lor.
293. 1822
decembrie 1.
Gheorghe Ungureanu din Măniceşti vinde Episcopiei Argeşului o ogradă cu pruni.
294.
1823 aprilie 1.
Arhimandritul Doroftei cu fratele său dăruiesc Episcopiei Argeşului o livadă
de fân la Valea Muşii, pentru pomenirea fratelui lor Pavel postelnicul.
42
<titlu>
DOCUMENT
E
1
1492 (7000) martie
Adecă eu Ion zet Cores dat-am zapisul mieu la mâna jupanului Ilie, precum
să să ştie că i-am vândut o selişte de casă în sat în Cucuteni, care selişte ne-au
fost şi noao de cumpărătoare de la Lia şi de la Badea. Să să ştie stânjinii:
căpătâiul despre vale stânjini 25 şi jumătate; despre drum 40. Şi am vândut de
a mea bună voe drept bani gata ughi 6, costande doaosprezece. Şi când am
vândut fost-au cu ştirea tuturor fraţilor din sat.
Şi iar au cumpărat jupan Ilie o selişte cu pomii, a lui Ion fratele lui Cores,
pentru ughi 4, costande cincisprezece. Şi au vândut-o Stan şi Măria şi Dobra
sin Ion cu ştirea verilor lui, anume Ion şi Anghel.
Şi la tocmeala lor s-au întâmplat mulţi oameni buni din sat, anume: Micul ot
Finţea, Hogea Vladul, fiiu-său Radul, Milea Vasilco, Mâinea ot Fiiani, Stoica ot
Bădeani, popa Vasilie ot tam. Am scris în luna martie văleat 7000 (1492).
Eu loan zet Cores, eu Stan, eu Mariia, eu Dobra sin Ion i Braţul Cores. Şi
am scris eu popa Vasilie ot Cucuteni şi sânt mărturie.
DGAN-AIC. Fond Mănăstirea Argeş, ms. 134, f. 185.
Copie românească din secolul XVIII, dar probabil este un
fals, constandele nefiind cunoscute în sec. XV, sau a fost
citită greşit data actului. Actul nu apare în colecţiile DIR şi
DRH.
29.
Hrisovul lui Basarab voevod sin Basarab voevod.

Sfintei şi dumnezeeştii mănăstiri, Preasfintei şi Preacuratei, Preablagoslo-
vitei Stăpânii noastre, Născătoarei de Dumnezeu şi pururea Fecioarii Marii şi cin-
stitei şi slăvitei ei Adormiri, mănăstirii ce să chiiamă Corbii de Piatră, pre care au
făcut jupăneasa a lui Hamza, monahiia Magdalina şi cinstitelor ei surori, călugă-
riţelor care vieţuiesc într-acest sfânt lăcaş al monahii Magdalinii, ca să fie al lor
satul anume Corbii de Piatră şi o vie în Goleşti şi nişte ţigani, pa nume: Zămba
cu feciorii lui şi Duşman cu fecioarii lui i Călin cu feciorii lui i Căliman cu feciorii
lui şi Manea Bătrân<ul> cu feciorii lui i Frâcea cu feciorii lui i Nania cu feciorii
lui i Lazăr cu feciorii lui şi Muşat cu feciorii lui, pentru că sânt bătrâne şi drepte
moşii de baştină ale monahii Magdalinii. Iar după aceaia, au venit monahiia
Magdalina
45
MIHAIL M. ANDREESCU
naintea domnii meale de au dat aceste mai sus-zise moşii i ţigani ce-i zise mai
sus mănăstirii de la Corbii de Piatră.
După aceaia iar au venit monahiia Magdalina înaintea domniei meale de au
închinat această mai sus-zisă mănăstire domniei meale, ca de să va întâmpla
cumvaş moarte monahii Magdalinii, acest mai sus-zis sat i ţigani i vie să nu
rămâie pustiuu ci să fie ale sfintei mănăstiri. Şi mănăstirea să fie domnească ca
să fie de mila aceştii bisearici şi de întărire şi pentru mântuirea cea sufletească
şi sănătatea cea trupească. Şi acest mai sus-zis sat şi ţigani şi vie să fie ale sfin-
tei mănăstiri de moştenire, ohabnic<e> şi celor din mănăstire de hrană şi de aju-
toriu şi de întărire, iar noao şi părinţilor noştri vecinică pomenire. Şi de nimeni
neclătit peste zisa domniei meale.
Septemvrie 29 <zile, leat> 7021(1512).
Io Basarab voevod.
DGAN-AIC, Fond Mănăstirea Argeş, ms. 168, f. 275.
Cop. rom. din sec. XVIII, în D/R.B.Tr.Rom., veac. XVI/1,
apare un act cu aceeaşi dată dar cu alt conţinut, care
cuprinde titulatura, arenga, pedepse şi martori, p. 87-88.
3. 1515(7023) ianuarie 11,

Bucureşti.
Cu mila lui Dumnezeu, Io Basarab voevod i domn a toată Ungrovlahiia,

feciorul preabunului Basarab voevod. Dat-am domniia mea această poruncă a
domniei meale sfintei mănăstiri ce să chiiamă Corbii, iar hramul şi lăcaşul iaste
al Preasfintei şi Cinstitei şi Preablagoslovitei şi Stăpânei noastre de Dumnezeu
Născătoarei şi pururea Fecioarii Marii şi cinstitei şi slăvitei ei Adormiri şi părintelui
egumenului şi tuturor fraţilor lăcuitori într-acel sfânt lăcaş, ca să fie ei Corbii toţi
şi viile oricâte ar avea. Şi iar să fie ei ţiganii, anume: Căliman cu feciorii săi şi
Voico cu feciorii săi şi Ban cu feciorii săi şi Radul cu feciorii săi şi Ziba cu feciorii
săi şi Şărb cu feciorii săi şi Gudea cu feciorii săi şi Stan cu feciorii săi şi Citea cu
feciorii săi şi Braţul cu feciorii săi şi Voico i Radul i Calici şi Coscun i Frăncea şi
Istrate şi Diliu cu feciorii lor. Pentru că aceste mai sus-zise moşii şi vii şi ţigani
le-au adaos monahiia Magdalina ca să fie sfintei mănăstiri de la Corbi de întărire,
iar egumenului şi fraţilor lăcuitori ai aceii mănăstiri de hrană şi ei vecinică
pomenire.
Şi iar să fie sfintei mănăstiri ce să chiiamă Cornetul sălaşă de ţigani, anume:
Muşat i Neagoe Birta i Tornicitea cu toţi feciorii lor, pentru că aceşti mai sus-zişi
ţigani i-au adaos monahiia Magdalina ca să fie ai sfintei mănăstiri Cornetul de
întărire, iar surorilor călugăriţe lăcuitoare ai aceii sfinte mănăstiri de hrană şi
vecinică pomenire. Iar după aceaia s-au întâmplat ei eşire dintr-această viiaţă la
46
veşnicele lăcaşuri. Iar oricine s-ar ispiti a strica şi a dezlipi această puţină danie
să aibă a darea răspuns naintea lui Dumnezeu la înfricoşata judecată, unde nu
iaste făţărie. Şi iar după aceasta, de să va întâmpla a să pustii mănăstirea
Cornetul şi nu să va afla a lăcui cineva într-însa, iar cei mai sus-zişi daţi ţigani să
fie volnici a-i lua călugării din sfânta mănăstire Corbii. Şi de nime să nu fie opriţi
după rânduiala ce am făcut domniia mea.
Martorii: jupan Barbul Craiovescul i jupan Deatco banul, jupan Calotă vel
dvornic, jupan Harvat vel logofăt, jupan Dumitru vistiariu jupan Radul spătar,
jupan Drăghici paharnic, Jitian stolnic, Stroe postelnic.
Şi am scris eu Vreja logofăt în oraş în Bucureşti, <luna> ghenarie 11 <dni,
leat>7023(1515).
Io Basarab voevod.
DGAN-AIC, Fond M. Argeşului, ms. 168, f. 276. Cop.
rom. sec. XVIII. Ediţii: DIR.B.Ţr. Rom., veac. XVI/1, p. 106-
107, cu diferenţe.
4. 1523(7032) noiembrie
8.
Cu mila lui Dumnezeu, Io Radul voivod şi domnu. Dat-am domniia mea

această poruncă a domnii meale vlădicăi Ilarion ca să-i fie părpărul de la
Aninoasa şi din oraş şi de la tot omul care are vie pe locul părintelui vlădicăi în
Aninoasa. Pentru că l-am miluit domnnia mea să fie de întărire sfintei mitropolii.
Drept aceaia, nimeni să nu îndrăznească a bântui sau a ţinea sau a opri,
căci că un om ca acela mare şi rea urgie va lua de către domniia mea. Şi voi,
vinericerilor carii sunteţi ai domnii meale, în pace să lăsaţi şi într-alt chip să nu
fie, după cuvântul domnii meale şi ispravnic, Teodor vel logofăt.
S-au scris în luna lui noembrie 8 zile, văleat 7032(1523).
Io Radul voievod.
DGAN-AIC, Fond Mitrop. Ţr. Rom., ms. 134, f. 11. Cop.
rom. sec. XVIII. Ediţii: DIR.B.Ţr. Rom., veac XVI/1, p. 177-
178 cu diferenţe.
5. 1529(7038) octombrie 31
zile.
Cu mila lui Dumnezeu, Io Moisi voievod şi domnu a toată Ţara

Rumânească, feciorul preabunului şi marelui Vladislav voievod. Dat-am domnia
mea această poruncă a domnii meale sfintei şi marii biserici <a> mitropoliei din
Târgovişte ca sa-i fie ei satul Aninoasa tot, cu tot hotarul, pentru că-i iaste
bătrână şi dreaptă
47
MIHAIL M. ANDREESCU
moşie, încă cumpărată de răposatul Basarab voievod de la Stoica feciorul lui

Milco, drept 30.000 aspri.
După aceaia, au avut sfânta mitropolie pâră cu Vladul şi cu Bercea şi cu
Stoica feciorul lui Milco înaintea domnii meale pentru mai sus-zisa moşie. Şi pâra
Vladul şi Bercea cum că au fost mai sus-zisa moşie a lor, bătrână şi dreaptă
moşie de moştenire. Iar Stoica feciorul lui Milco aşijderea, cum că au fost a lui
mai sus-zisa moşie.
Iar domnia mea am căutat şi am judecat cu toţi cinstiţii boierii domnii meale
şi cu adevărat am aflat domnia mea cum că au fost cumpărată această mai sus-
zisa moşie de răposatul Basarab voievod de la Stoica feciorul lui Milco cu mai
sus-zisul preţu şi dată sfintei mitropolii. Iar Vladul şi Bercea şi Stoica, ei au rămas
de leage dinaintea domnii meale, ca mai mult amestec să nu aibă în moşia ce
s-au zis mai sus nicicând în veci.
Pentru aceaia şi domnia mea am dat sfintei mitropolii ca să-i fie de moştenire
şi ohabnică şi de nimenea să nu să clătească, după cuvântul domnii meale.
lată <şi> mărturii am pus domnia mea <pe> jupan Drăghici biv vel dvornic i
alţii. Scris în luna octomvrie 31 zile, văleat 7038(1529).
Io Moisi voievod.
DGAN-AIC, Fond Mitrop.Ţr. Rom., ms. 134, f.11. Cop.
rom. sec. XVIII. Ediţii: DIR.B.Ţr. Rom., veac. XVI/2. p. 75-76;
DRH.B.Ţr. Rom., Ill', p. 143-144.
6. 1533(7041) februarie 2,
Târgovişte.
t Cu mila lui Dumnezeu, Ion Vladu voievod şi domn a toată Ţara Rumâ-
nească, fecioru marelui şi preabunului Radului voievod. Dat-am domnia mea
această poruncă a domnii meale sfintei mănăstiri de la Argeş, unde să cinsteşte
hramul Preasfintei, Preacinstitei, Preablagoslovitei Stăpânii noastre născătoare
de Dumnezeu şi pururea Fecioară Mariia şi Cinstită Adormire, ca să-i fie moşie
anume Prăvăleanii toţi cu tot hotaru şi laşii toţi cu tot hotaru, pentru că iaste
bătrână şi dreaptă moşie şi de moştenire sfintei mănăstiri <a> Argeşului. Iar după
aceaia, în vremea când au făcut Basarab voievod sfânta mitropolie la Târgovişte,
iar domniia lui au cumpărat jumătate din Băneaşti şi din Ruia de la Ştefan pitar,
drept 20.000 aspri, iar altă jumătate din Băneaşti au rămas vânzătoare de s-au
vândut domnească. Apoi domniia lui au miluit sfânta mitropolie cu Băneaştii cu
toţi, iar sfânta mănăstire de la Argeş să stăpânească laşii şi Prăvăleanii toţi, să
fie sat pentru sat.
Iar după aceaia, în zilele Radului voievod au venit Radul al Mandai înaintea
domniei lui de s-au aşăzat cu părintele Vlădica Ilarion, de au dat Radul Mandai
Băneaştii toţi, de au schimbat sat pentru sat, însă de bună voia lor.
48
Iar după aceaia, când au fost în zilele lui Moisi voievod, iar Radul al Mandai
au luat făr<ă> de judecată şi făr<ă> de dreptate, cu putearea lui şi Vâlsăneaştii
şi Băneaştii.
Deci domnia mea am luat seama şi am judecat cu toţi cinstiţii boiari şi
îndreptătorii domnii meale şi am cetit domnia mea cartea Radului voievod de
aşezământ. Şi am dat domnia mea sfintei mitropolii ca să stăpânească
Vâlsăneaştii, iar sfintei mănăstiri de la Argeş să stăpânească Prăvăleanii şi laşii,
ca să le fie lor întru moştenire şi ohabnică. Şi de nimenea să nu să clătească,
după zisa domnii meale.
încă şi jurământ am pus domniia mea. După moartea domnii meale pre ori-
carele va aleage Domnul Dumnezeu a fi stăpânitoriu Ţării Rumâneşti, de va cin-
sti şi va întări această carte a domnii meale să-l păzească Domnul Dumnezeu şi
să-l întemeeze întru domnia lui; iar de nu va cisnti şi nu va întări pre acela
Domnul Dumnezeu să nu-l cinstească, nici să-l întărească şi să aibă parte cu
luda şi cu Aria şi cu alţi jidovi.
lată şi mărturii am pus domniia mea: pe jupan Drăghici vel dvornic i jupan
Tudor vel logofăt şi jupan Hamza vel ban i jupan Şărban dvornic i jupan Vâlsan
logofăt i Radul vistier i Drăghici spătar i Radu paharnic i Staico comis i Vintilă
stolnic i Radu Paşadia vel postelnic. Ispravnic Ghiura logofăt.
Şi am scris eu Oprea logofăt în scaunul Târgoviştii, <luna> fevruarie 2
<zile>, leat 7041 (1533).
Ion Vladul voievod.
DGAN-AIC, Fond Episcop. Argeş, ms. 168, f. 21, Cop.
rom. sec. XVIII. Ediţii: DIR.B.Ţr.Rom., veac. XVI/2, p. 124-125;
DRH.B.Ţr.Rom., \\\, p. 233-234.
7. 1537(7046) septembrie 20,

<Târgovişte>.
Zidirea Sfintei Mitropolii <a> Târgoviştii. S-au scos acest izvod după pisania
de la Mitropolia Târgoviştii şi <s-au> adeverit cu pecetea mitropolitului Antim.
Cu bună vrerea Tatălui şi cu ajutoriul Fiiului şi cu săvârşirea Duhului Sfânt,
eu smeritul, robul lui Hristos, Io Neagoe voievod înpreună cu doamna mea
Despina şi cu fiiul mieu Teodosie voievod, din dumnezeiască îndemnare am
pohtit de am început a face din temelie această sfântă şi mare Mitropolie, muma
besericilor, întru mărirea Celui ce întru slavă s-au înălţat Domnul Dumnezeu şi
Mântuitoriul nostru lisus Hristos, în zilele arhiepiscopului chir Macarie, însă nu o
am săvârşit, ci am eşit dintru această lume deşartă la anul 7018(1509) septem-
vrie 30. Ci mă rog voao sfinţilor părinţi pomeniţi-mă când vă rugaţi. Şi am dat
satul Aninoasa.
49
MIHAIL M. ANDREESCU
Iar după câtăva vreame, când au rădicat Dumnezeu schiptrul domnii meale,
eu smeritul, robul lui Hristos, Io Petru voievod înpreună cu fiiul mieu Marco
voievod, văzut-am că de multă vreame stă nesăvârşită această sfântă casă şi
am dorit cu osârdie, din îndemnare dumnezeiască, ca să să săvârşească
această sfântă mare beserică. Pentru aceaia, o am şi săvârşit şi cu plumbu o am
acoperit şi o am zugrăvit şi cu toată podoaba o am înfrumuseţat desăvârşit în
zilele arhiepiscopului chir Varlaam. Şi încă am adaos lângă ctitori şi domniia mea
sfintei şi marii Biserici balta Săltava şi cu un vad de moară la Căscioare. Şi
hotarul care iaste la deal să fie cu vinericiul nestricat şi neclătit în veci. Şi încă
am cumpărat domniia mea un sat, anume Epinezii, drept aspri 60.000.
Iar cine ar îndrăzni să ia satul acesta de la Sfânta Mitropolie şi ar strica ceale
ce am dat domniia mea, unul ca acela să fie proclet şi afurisit de Domnul
Dumnezeu şi de Preacurata Lui Maică şi de toţi sfinţii şi de 318 sfinţi părinţi de la
Nicheia şi de părintele mitropolitu Varlaam şi parte să aibă la un loc cu bleste-
matul luda şi cu Ariia şi cu cei ce s-au sculat asupra Domnului Dumnezeului şi
Mântuitorului nostru lisus Hristos şi au zis, ia-l, ia-l, răstigneşte-l pre el.
Leat 7046(1537) septemvrie 20. (Pecetea Mitropolitului Antim).
DGAN-AIC, Fond. Mitrop. Ţr. Rom., ms. 134, f. 6, Cop.
rom. sec. XVIII. Nu apare în colecţiile de documente. Data
morţii lui Neagoe Basarab este greşită. Ar trebui să fie anul
7030(1521).
8. 1538(7046) ianuarie 28,

Târgovişte.
Cu mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domnu a toată Ţara Rumâ-

nească, feciorul marelui şi preabunului Radului voievod. Dat-am domnia mea
această poruncă a domnii meale sfintei mitropolii, unde iaste hramul Sfânta înăl-
ţare a Domnului Dumnezeu şi Mântuitorului nostru lisus Hristos şi părintelui nos-
tru sfinţitului mitropolit şi Arhiepiscop Dealul, Varlaam, ca să-i fie satul Aninoasa
tot, cu tot hotarul şi cu podgoria câtă iaste din moşia Aninoasa, pentru că iaste
bătrână şi dreaptă moşie de moştenire sfintei Mitropolii. Şi acest mai sus-zis sat
iaste dat şi adaos de răposaţii domni ce au fost înaintea noastră, de Radul
voievod, sfintei mitropolii.
Iar într-aceaia, domnia mea, cu toţi cinstiţii boiarii domnii meale, am judecat
şi am căutat pe dreptate şi pre leagea lui Dumnezeu şi am aflat cum că iaste
acest mai sus-zis sat Aninoasa, cu tot hotarul, al sfintei mitropolii şi părintelui
nostru sfinţitului mitropolit, arhiepiscop Varlaam, ca să fie de întărire şi de hrană
sfintei mitropolii, precum au fost dat şi adaos şi alţi domni cari au fost mai nainte
de noi.
50
Pentru aceasta, tu, Vladule bane de la Mărăcini, în ceas ce vei vedea

această carte a domnii meale, iar tu dintr-acel ceas să te părăseşti de satul sfin-
tei mitropolii, anume Aninoasa. Nimic de acum înainte să nu aibi, ci să mergi tu
să-ţi ei de la feciorii lui Milco şi de la Milco ce şti că iaste al tău. Iar sfânta
mitropolie şi pe părintele vlădica Varlaam în pace să-i laşi şi alte să nu faci preste
cuvântul domnii meale.
lată şi mărturii am pus domnie mea: jupan Şărban vei ban al Jiului şi jupan
Vintilă biv vel dvornic şi alţii.
S-a scris în Târgovişte, <luna> ianuarie 28 zile, văleat 7046(1538).
DGAN-AIC, Fond Mitrop.Ţr. Rom., ms. 134, f. 11v.-12. Cop.
rom. sec. XVIII. Ediţii: DIR.B.Ţr.Rom., veac. XVI/2, p. 238.
9. 1547(7055) iunie 25,

Bucureşti.
Cu mila lui Dumnezeu, Io Mircea voevod şi domn a toată Ţara Rumânească,

feciorul marelui şi bunului Radului voevod. Dat-am domnia mea această carte a
domniei mele sfintei mănăstiri ce să numeaşte Argeşul, ca să-i fie moşie la
Nucşoară, carea să chiamă din Vadul lui Bujoară până la râu şi până la viile lui
Mănăilă, pentru că au avut călugării de la Argeş pâră înaintea domniei meale cu
Manea pentru acea moşie.
Deci, domnia mea am căutat şi am judecat cu toţi cinstiţii boiarii domniei
meale. Şi am citit domnia mea şi cartea răposatului Băsărab voevod şi am
dovedit domnia mea cum au fost bătrână şi dreaptă moşie de baştină a mănăs-
tirii. Apoi au luat Manea leage dinaintea domnii meale 12 boiari, ca să jure cum
că iaste a lui bătrână şi dreaptă moşie şi de baştină, dar n-au putut să-i aducă
înaintea domniei meale, ci au rămas de leage dinaintea domniei meale.
Drept aceaia, am dat şi domnia mea sfintei mănăstiri ca să-i fie moşie ohab-
nică şi de nimenea să nu să clătească, de pe zisa domnii meale.
lată şi mărturii am pus domnia mea pe: jupan Stan vel ban de la Craiova i
jupan Vintilă vel dvornic i jupan Radul vel logofăt i Barbul spătar i Chirca vistier i
Şteful stolnic i Gherghe comis i Badea paharnic i Radul Paşadia vel postelnic. Şi
ispravnic Radul vel logofăt.
Şi am scris eu, Ivancea, în Bucureşti, iunie 25, <leat> 7055(1547).
Io Mircea voevod.
DGAN-AIC, Fond Episcop. Argeş, ms. 168, f. 297. Cop. rom. sec.
XVIII. Ediţii: D/R. B. Ţr.Rom., veac. XVI/2, p. 360.
51
MIHAIL M. ANDREESCU
10. 1605(7113) iulie 6,

Târgovişte.
Cu mila lui Dumnezeu, Io Radul voevod şi domn a toată Ţara Rumânească,

nepot<ul> răposatului Io Băsărab voevod. Dat-am domnia mea această poruncă
a domnii meale sfintei şi dumnezeeştii mănăstiri a domnii meale ce să chiamă
Argeş, unde iaste hramul Adormirei Preasfintei Născătoarei de Dumnezeu, ce s-au
zidit şi s-au întemeiat şi s-au făcut de moşu domnii meale Io Băsărab voevod, ca
să fie moşie la Nucşoară care iaste partea megieşască toată, însă 41 dealniţe şi
veri cât s-ar alege partea lor de moşie toată, din câmp şi din pădure şi din apă şi
din munte şi de peste toate hotarăie ce s-au numit mai sus satul Nucşoara, pen-
tru că au fost bătrână şi dreaptă moştenirea lor. Ci au făcut-o satul ce s-au zis
mai sus vânzătoare pe la boiari i la mănăstiri i la megiaşii dinprejurul locului.
Drept aceaia, nimeni nu s-au aflat a cumpăra. Apoi, au venit şi la marele divan
al domniei meale, denaintea tuturor îndreptătorilor domnii meale, de au făcut
vânzarea. Apoi, după aceaia, nici un dregător sau boiariu sau alt nimeni nu s-au
aflat a cumpăra.
Drept aceaia, domnia mea şi maica domnii meale doamna Măria şi doamna
domnii meale doamna Elena am preţuit şi am cumpărat aceaste 41 de dealniţe
drept 41.000 aspri, însă cu dragostea mai sus-zişilor megiaşi s-au luat aceste
zise şi cu dobitoace. Şi aspri, precum s-au putut aşăza. Şi aşa s-au prins ei cum
s-au vândut ei cu toate părţile lor de moşie a fi rumâni domniei meale în veaciii
veacilor neschimbaţi şi de-a pururea, dinaintea tuturor mari şi mici şi dinaintea
marelui arhimitropolit chir vlădica Luca. Şi nimenea să nu fie volnici şi a face răo-
tate de la numita mai sus moşie şi de a da a fi rumâni de alţi boiari. Şi aşa au fost
aşezământul lor: oricâtă moşie va avea atâţia aspri să ia, fieşcarele pe partea lui.
Apoi, întru aceaia, domnia mea am trimis pe îndreptătoriul domnii meale,
jupan Dragomir vel spătar, de au văzut această moşie ce s-au zis mai sus şi deal-
niţele ce sunt mai sus-scrise. Şi s-au scris toţi megiaşii anume, aşijderea cum au
fost moşiile întregi, însă să s<ă> ştie întâiu din satul Nucşoara: Albul al Mircăi,
partea lui de moşie drept 1000 aspri şi partea Sârbului feciorul lui Dragomir toată,
drept 1000 aspri şi partea lui Neagoe toată, fecior<ul> Băncii, drept 2000 aspri şi
partea Oprii a! lui Neagoe toată, drept 2000 aspri şi partea Lăudatului al lui Radu
toată, drept 1000 aspri şi partea lui Dobrotă al lui Badiu drept 1000 aspri şi partea
lui Trandafir toată drept 1000 aspri şi partea lui Neagoe al Nicoarii toată, drept
1000 aspri şi partea lui Stan al lui Cârstian toată, drept 1000 aspri şi partea
Sârbului al lui Stan toată, drept 1000 aspri şi partea popii Mihnii toată, drept 1000
aspri şi partea lui Stănislav toată, drept 2000 aspri şi partea lui Bucur al Ştefului
toată, drept 2000 aspri şi partea lui Stan al lui Dragomir toată, drept 1000 aspri
şi partea Sârbului al Radului toată, drept 2000 aspri şi partea popii Standului
toată, drept 2000 aspri şi partea Radului al Stanciului toată, drept 1000 aspri şi
partea lui Cârstian toată, feciorul<l> lui Stroe, drept 2000 aspri şi partea lui Datco
52
al lui Simeon toată, drept 2000 aspri şi partea lui Tomii al Igăi, drept 1000 aspri
si partea Sârbului Mogoşăl toată, drept 1000 aspri şi partea lui Coman al Barii
toată, drept 1000 aspri şi partea Oprinii Porumbului toată, drept 2000 aspri şi
partea lui Neagoe al Radului toată, drept 1000 aspri şi partea Vladului al Oancii
toată, drept 1000 aspri şi partea Banciului al Cârstei toată, drept 1000 aspri şi
partea Cârstei al Oprii toată, drept 1000 aspri şi partea lui Vitan Laiot toată, drept
1000 aspri şi partea Barbului toată, drept 1000 aspri şi partea lui Dobrotă al Frăcii
toată, drept 1000 aspri şi partea lui Tatin toată, drept 500 aspri şi partea Radului
toată, drept 500 aspri. Şi lui Poton au dat boiariul domnii meale Dragomir pitar1,
atunci, aspri 6000 gata. Şi Poton au dat lui cinci cai drept 12.500 aspri gata şi
şase boi drept 12.000 aspri i 6 vaci drept 10.500 aspri, însă să să ştie: calu<l>
po 2500 aspri şi bou<l> po 2000 aspri ş vaca po 1750, face dobitoacele aspri
35.000. Şi cu aceste 6000 de aspri gata fac toate aspri 41.000 pentru 41 deal-
niţe. Şi s-au vândut ei de bunăvoia lor şi fără de nici o silă a fi rumâni în veacii
vecilor.
întru aceaia, domnia mea şi muma domnii meale doamna Măria şi doamna
domnii meale Elena am închinat şi am dat această mai sus-numită moşie din
satul Nucşoara, care însumi am cumpărat-o domnia mea, la sfânta şi dum-
nezeiasca mănăstire ce s-au zis mai sus, a domnii meale, ca să-i fie sfintei
mănăstiri spre întărire, iar dumnezeeştilor călugări de hrană, iar domnii meale şi
mumii domnii meale şi doamnii domnii meale şi tuturor părinţilor noştri vecinică
pomenire. Pentru că însumi am cumpărat domnia mea această moşie ce s-au zis
mai sus din satu<l> Nucşoara, cu aspri şi din dobitoace, din agoniseala noastră
şi din satu<l> şi moştenirea noastră.
încă am pus şi blestem domnia mea. Dupe petrecerea noastră, care cu pace
va muri, pre care va rândui Domnul Dumnezeu a fi stăpân Ţării Rumâneşti, sau
din neamu<l> şi rodu<l> nostru sau, după păcatele noastre din alt neam, de va
cinsti şi va întări această carte şi pomană a noastră pre acela Domnul Dumnezeu
să-l cinstească şi să-l păzească întru domnia lui. Iar de nu-l va cinsti şi nu va
întări această carte şi pomana domniilor noastre, pre acela Domnul Dumnezeu
să nu-l păzească şi să nu-l întărească întru domnia lui şi în veac sufletul lui. Orice
om care va strica şi va lua această moşie, ce s-au zis mai sus, din satu<l>
Nucşoara, de la sfânta mănăstire ce s-au zis mai sus, care i-am închinat domnia
mea, acel om să fie proclet şi anatema de 318 sfinţi părinţi de la Nichia şi să aibă
parte cu luda şi cu Aria şi cu toţi necredincioşii jidovi carii au strigat asupra sân-
gelui Domnului Dumnezeu şi Mântuitorului nostru lisus Hristos, zicând: "luaţi-l,
luaţi-l, răstigniţi pre el". Sângele lui asupra lor şi asupra feciorilor lor iaste şi va fi
în veaci, amin.
1. Mai sus apare trecut ca spătar, dar credem că este corect pitar, spătar fiind pe
atunci Mârzea.
53
MIHAIL M. ANDREESCU
Şi mărturii: jupan Radul clucer, jupan Preda vel ban Craiovii i jupan Cernica
vel dvornic i jupan Stoica vel logofăt i Nica vel vistier i Mârzea spătar i Bărcan
stolnic i Grigore comis i Standul peharnic i jupan Leca vel postelnic. Şi ispravnic,
Stoica vel logofăt.
Şi am scris eu, Stan logofăt, în scaunul Târgoviştii, <luna> iulie 6 <zile, leat>
7113(1605).
Io Radul voevod.
DGAN-AIC, Fond Episcop. Argeş, ms. 168, f. 297-298.
Cop. rom. sec. XVIII. Ediţii: DIR. B. Ţr.Rom., veac XVII/1, p.
176-178.
11. 1612(7120) aprilie 25,

Târgovişte.
Cu mila lui Dumnezeu, Io Radul voevod şi domn a toată Ţara Rumânească,

fecior<ul> marelui şi preabunului, răposatului Mihnei voevod. Dat-am dmniia
mea această poruncă a domnii meale sfintei şi dumnezeeştii mănăstiri ce să
chiamă Argeşu, unde iaste hramu Adormirei Precistii Născătoare de Dumnezeu,
ca să-i fie zece pogoane de vie şi cu moşiia la satul Goleştii. Pentru că aceste
numite pogoane de vie le-au cumpărat Radul voevod Şerban de la toţi săteanii
din Goleşti, drept 12.700 aspri gata. Iar după aceaia, Radu<l> voevod Şărban au
închinat şi au miluit cu aceste pogoane pe sfânta mănăstire ce s-au zis mai sus,
ca să fie sfintei mănăstiri întru hrană şi întru întărire iar domniei lui şi părintelui
domniei lui vecinică pomenire. Şi tot au stăpânit sfânta mănăstire până acum în
zilele domniei meale cu bună pace.
Iar când au fost acum în zilele domniei meale, iar satul Goleştii ei au avut
pâră înaintea domniei meale cu Teodosie logofăt. Şi încă au fost luat Teodosie
logofăt leage 24 boiari pentru satul Goleştii. Apoi când au adus Teodosie logofăt
acei 24 boiari la marele divan, înaintea domniei meale şi înaintea cinstiţilor
îndreptătărilor domniei meale, iar acei 24 boiari aşa au mărturisit cum că nu au
avut Teodosie niciun amestec cu aceste vii ce s-au zis mai sus, ale sfintei mănăs-
tiri, pentru că nici nu au fost cumpărat, nici nu au avut nici o treabă. Aşijderea au
mărturisit şi Vladu<l> spătaru fecioru<l> lui Teodosie logofăt.
Drept aceaia, am dat domnia mea sfintei mănăstiri ce s-au zis mai sus ca
să-i fie aceaste vii ce s-au zis mai sus ohabnice. Şi de nimeni să nu să clătească,
dupe zisa domniei meale.
lată şi mărturii am pus domnia mea pe: jupan Vintilă vel dvornic i jupan Nica
vel logofăt i jupan Deadiul vel vistier i jupan Cârstea vel spătar i jupan Panaiot
vel stolnic i jupan Bratu vel comis i jupan...1 vel paharnic i jupan Fote vel postel-
nic. Şi ispravnic Nica vel logofăt.
1. Lăsat loc liber în copie. Probabil copistul nu a putut citi numele dregătorului.
54
Şi am scris <eu>, Cârstea în scaunul Târgoviştii, <luna> aprilie 25 <zile,

leat> 7120(1612). Io Radul voevod.
DGAN-AIC, Fond Episcop. Argeş, ms. 168, f. 203. Cop. rom. sec.
XVIII. Ediţii: D/R. B. Ţr.Rom., veac. XVII/2, p. 61-62.
12. 1615(7123) aprilie

23.
Milostiiu Bojiiu, Io Radul voevod i gospodar sin pocoinom Mihnea voevod.

Davat gospodstva-mi siiu poveleaniiu gospodstva-mi1 egumen<ului> Veniamin
de la sfânta mănăstire din Argeş, ca să-i fie lui tot satul Corbii şi cu toţi rumânii
şi cu tot venitul. Pentru că acest sat Corbii au fost de moşie şi călugăriţii Mag-
dalinii, jupâneasii lu Cârsturoiu, de moşie de strămoşie.
Deci, când au fost tocma în zilele bătrânului Basarab voevod, iar Magdalina
călugăriţa, ia au avut şi o mănăstire la Meriş<ani>. Deci s-au sculat ia de au mers
la Basarab voevod de au închinat mănăstirea şi satul Corbii lui Basarab voevod,
însă deaca era pristăvire<a> ei să-i zacă oasele în mănăstire.
Deci într-aceaia, peste puţină vreme, Magdalina călugăriţa, ei s-au întâmplat
moarte. De aciia, unde au jăluit ia acolo o au îngropat în tinda bisearicii. Şi a
adaos Basarab voevod cu mănăstirea şi cu satul Corbii bucatele Magdalinii
călugăriţii, de le-au dat în sfânta mănăstire de la Argeş să fie pomeană ei unde-i
zac oasele. Şi de atuncea până acuma iaste cursul anilor anii 112. Şi tot au ţinut
sfânta mănăstire, de atunci până acum, cu bună pace.
Iar când au fost acum în zilele domniei meale, iar nişte oameni s-au aflat de
s-au făcut strănepoţi Magdalinii călugăriţii. Şi au ridicat pâră cu igumenul Venia-
min naintea domniei meale. Şi aşa pârâia acei oameni, însă anume Drăgoiu şi
Mircea i Stănil<ă> pre igumenul cum că sunt ei rudenie Magdalinii călugăriţii, ca
să ia mănăstirea Merişul şi satul Corbii.
Drept aceaia, domnia mea am judecat pre dreptate cu toţi cinstiţii dregătorii
domniei meale. Şi am văzut domnia mea şi cartea lui Băsărabă voevod la mâna
igumenului Veniamin, cum au fost dat şi închinat acea mănăstire şi satul Corbii
ce sânt mai sus-scrişi de Magdalina călugăriţa lu Basarab voevod. Iar
Basarab voevod le-au adaos în sfânta mănăstire Argeşului şi i-au îngropat oase-
le în mănăstire. Deci au rămas aceşti oameni ce s<ânt> mai sus-scrişi de leage
Şi de judecată dinaintea domniei meale, pentru că nici au avut cărţi nici nimic.
1. Cu mila lui Dumnezeu Io Radul voevod şi domn, fiul preabunului Mihnea voevod.
Dat-am domnia mea această poruncă a domniei mele...
55
MIHAIL M. ANDREESCU
Ce văzând domniia mea acea pomană bătrână, aşijderea şi domniia mea

am dat egumenului Veniamin ca să fie sfintei mănăstiri de <la> Argeş satul Corbii
şi acea sfântă mănăstire Merişul. Să fie de ajutoriu şi de hrană călugărilor şi de
nimeni neclătit.
Porizmo gospodstva-mi. l nacoda nest porizmo gospodstva-mi. l i<spravnic>
saam rece gospodstva-mi2.
Scris în <luna> aprilie 23 <zile, leat> 7123(1615).
Io Radul voevod.
DGAN-AIC, Fond Episcop. Argeş, ms. 168, f. 275v-276. Cop. rom.
sec. XVIII. Ediţii: DIR. B. Ţr.Rom., veac XVII/2, p. 382.
13. 1615(7123) iulie 14,

Târgovişte.
f întru Hristos Dumnezeu bunul credincios şi blagocestiv şi de Hristos iubitor

şi singur stăpânilor Io Radul voievod, feciorul marelui şi răposatului Mihnii
voievod, nepotul bătrânului şi slăvitului răposatului Io Alexandru voievod, cu mila
lui Dumnezeu şi cu darul lui Dumnezeu, stăpânind şi domnind toată Ţara
Rumenească, încă şi plaiurile munţilor Almaş şi Făgăraş herţeg. Bine am voit
domnia mea cu bunăvoinţa noastră, cu curată şi luminată inima domnii meale, ca
să proslăvescu pre Dumnezeu, cel ce m-au proslăvit şi cu mărire m-au înălţat pre
scaunul răposaţilor părinţilor domnii meale, iată am dăruit domnia mea acest cu
totul cinstit şi de bun chip şi preacinstit, carele iaste preste toate darurile mai
cinstit, acest hrisov al domnii meale.
Adusu-mi-am aminte domnia mea că adecă mulţi încununaţi domni şi îm-
păraţi au fost mai naintea noastră, ci puţini au fost care au moştenit împărăţiia
cerească. M-am nevoit dar, nu numai această împărăţie a o câştiga, ci şi mân-
tuirea sufletului a o dobândi. Dreapt aceaia dar, mintea la ceriu rădicându-mi, cu
dorirea Sfântului Duh, am înţeles şi mai vârtos către această sfântă beserecă şi
dumnezeiască lavră, mare mitropolie care iaste în oraşul ce să chiamă Târgo-
viştea, unde iaste hramul Sfânta înălţare a Domnului Dumnezeu şi Mântuitoriului
nostru lisus Hristos şi preasfinţitului părintelui arhiemitropolit chir vlădica Luca şi
er<o>monaşilor şi fraţilor ce vieţuiesc într-acest sfânt lăcaş, ca să fie sfintei mi-
tropolii satele şi moşiile sfintei mitropolii. Mai întâi Aninoasa, tot satul cu tot ho-
tarul şi cu toţi rumânii şi cu tot venitul şi cu dealul cu viile, din hotar până în hotar,
pentru că acel sat au fost cumpărat de răposatul Basarab voievod, ctitorii sfintei
2. Aşa scrie domnia mea. Şi de nimeni neclintit peste scrisa domniei mele. Şi is-
pravnic chiar spusa domniei mele.
56
DOCUMENTE MUNTENE - ANII 1492-1823 - SCOASE DIN CONDICA E P. ARGEŞULUI
mitropolii. Apoi iarăşi l-au dat şi l-au adaos la sfânta mitropolie. Şi iar să fie sfin-
tei mitropolii satul Mogoşeştii tot, cu tot hotarul şi cu rumânii şi cu tot venitul, din
hotar până în hotar, pentru că acel sat ce s-au scris mai sus l-au fost dat
iupâneasa Chera şi Vladul comisul din Bârseşti, ca să fie pentru sufletele lor şi
s-au scris la sfânta proscomidie.
Şi iar să fie sfintei mitropolii satul Luciuienii, tot cu tot hotarul şi cu toţi
rumânii şi cu tot venitul, pentru că acel sat ce s-au scris mai sus, el au fost de
baştină al boierilor din Mărgineni. Apoi, l-au dat la sfânta mitropolie, iarăşi pentru
sufletul lor şi s-au scris la sfânta proscomidie.
Şi iar să mai fie sfintei mitropolii satul Băneştii din Ruia tot, cu tot hotarul şi
cu toţi rumânii, pentru că acel sat ce s-au scris mai sus au fost de baştină al
răposatului Io Basarab voievod. Apoi iarăşi l-au adaos şi l-au dat la sfânta
mitropolie, ca să fie domnii sale de pomană.
Şi iar să mai fie sfintei mitropolii satul Sârbii tot, cu tot hotarul şi cu toţi
rumânii şi cu tot venitul, pentru că s-au cumpărat acest sat ce s-au zis mai sus
de răposatul Petru voievod, jumătate de sat de la Nichita drept 33.000 aspri de
argint. Apoi iarăşi l-au dat şi l-au adaos la sfânta mitropolie. Iar altă jumătate de
sat au cumpărat părintele vlădica Anania ce-au fost mitropolit de la jupâneasa
Marga, fata Chircăi vistier, drept aspri gata 30.000.
Şi iar să fie sfintei mitropolii satul Vărăştii al lui Moş, cu Balta Albă şi Perieţii
şi Călugărenii din sud<stvo> Brăila, însă cu toate hotarele de pretutindenea, pen-
tru că au dat aceste sate ce s-au scris mai sus sfintei mitropolii jupâneasa Preda
clucereasa şi s-au îngropat la sfânta mitropolie. Pentru că aceste sate ce s-au
scris mai sus au fost ale ei de zeastre, ca să fie pentru sufletul ei şi al părinţilor ei.
Şi iar să fie sfintei mitropolii satele din Mehedinţi, anume Oreahoviţa şi Bol-
boşanii toate, cu toate hotarăle şi cu toţi rumânii, din hotar până în hotar, pentru
că aceaste mai sus-zise sate, iale au fost de baştină ale jupânesei Măriei din
Fioreşti şi ale fiiu-său jupanului Radului cluceriul. Apoi au dat aceaste mai sus-
zise sate şi s-au îngropat jupan Radul clucerul la sfânta mitropolie, ca să fie
pomană pentru sufletul lui.
Şi iar să fie sfintei mitropolii moşie la Drăgăneşti, toată partea sfintei
mitropolii, însă partea jupâneasii Stanii a lui Tudor logofătul şi a fiiu-său Staico
postelnicul şi partea jupâneasii Călii, fata lui Teodosie banul, toate părţile lor, cu
rumânii şi cu dealul cu viile, du preste tôt hotarul, pentru că singuri au dat aceşti
boiari ce s-au zis mai sus aceaste părţi de moşie şi cu toţi rumânii ce s-au zis mai
sus, ca să fie sfintei mitropolii. Şi s-au scris toţi la sfânta proscomidie.
Şi iar să fie sfintei mitropolii satul Fleştii tot, cu tot hotarul şi cu toţi rumânii
şi cu tot venitul, pentru că acest sat ce s-au zis mai sus au fost de baştină <al>
sfintei mitropolii.
Şi iar să fie sfintei mitropolii satul Spinetul de lângă Dâmboviţă tot, cu tot
hotarul şi cu toţi rumânii, pentru că au fost iarăşi de baştină al sfintei mitropolii.
57
MIHAIL M. ANDREESCU
Şi iar să fie sfintei mitropolii satul Săcătura, tot satul cu tot hotarul şi cu toţi
rumânii, pentru că acest sat ce s-au zis mai sus el au fost iarăşi de baştină <al>
sfintei mitropolii.
Şi iar să fie sfintei mitropolii moşie la Săcueni, oricât să va aleage partea
sfintei mitropolii toată, pentru că iaste de baştină a sfintei mitropolii.
Şi iar să fie sfintei mitropolii satul Fotoaia şi satul Cursusul, pentru că aces-
tea mai sus-zise sate, iale au fost de baştină ale <lui> jupan Predii banul cel
Bătrân. Apoi le-au dat sfintei mitropolii şi s-au îngropat la Sfânta mitropolie, ca
să-i fie lui pomană în veci, pentru sufletul lui şi al părinţilor lui.
Şi iar să fie sfintei mitropolii moşie la Grecii de lângă Sărata, de preste tôt
satul şi de preste tot hotarul a treia parte şi din rumâni şi din dealul cu viile şi de
pretutindenea, pentru că au fost bătrână moşie şi dreaptă şi de baştină a sfintei
mitropolii, adaose de bătrânii domni care au fost mai nainte vreame.
Şi iar să fie sfintei mitropolii moşie la Tomşanii de la Răstoacă, partea lui ju-
pan Miroslav logofătul toată, oricâtă să va aleage, cu toţi rumânii, din hotar până
în hotar, pentru că o au dat singur jupan Miroslav logofătul această mai sus-zisă
moşie la sfânta mitropolie şi s-au îngropat la sfânta mitropolie el şi un fecior al
lui, anume Avram postelnicul. Şi s-au scris cu toţii la sfânta mitropolie ca să le fie
lor pomană în veci.
Şi iar să fie sfintei mitropolii moşie la Şerbăneşti, toată moşia câtă au stă-
pânit-o jupan Cernica dvornicul şi cu o moară şi viile şi cu patru rumâni, anu-
me(...)1, pentru că au fost cumpărat Radul vodă Şerban un sat, anume Râca
drept 24.000 aspri de l-au dat la sfânta mitropolie, pentru căci au îngropat pe
muma domnii lui pe doamna Măria şi un cocon al domnii sale, Io Basarab voie-
vod în sfânta mitropolie. Apoi după aceaia, s-au fost sculat atunci nişte judeci din
sat din Râca şi au zis cum că sântu ei mai volnici să cumpere jumătate de sat.
Iar întru aceasta Radul vodă Şerban, domnia lui au slobozit ca să ia banii înapoi,
aspri 12.000 şi au rămas la sfânta mitropolie numai jumătate de sat. Apoi, de
atuncea până acum tot au stăpânit sfânta mitropolie această jumătate de sat şi
n-au fost având nici un folos şi venit sfânta mitropolie de la acest sat. Ci au
socotit însuşi părintele vlădica Luca mitropolitul de au slobozit pe această jumă-
tate de sat din Râca de au luat aspri 12.000 de i-au dat pe această moşie ce s-
au zis mai sus din Şerbăneşti, în mâna jupanului Cernica vel dvornic, aspri
12.000 de au luat moşie pentru moşie şi rumâni pentru rumâni, să fie sfintei
mitropolii. Pentru că aceaste sate şi moşii din vechime sunt date şi adaose la
sfânta mitropolie de blagocestivii şi creştinii domni ctitori şi boiarii ce au fost mai
denainte vreame de noi.
Şi am văzut însumi domnia mea multe cărţi şi hrisoave preste aceaste sate
şi moşii ce s-au scris mai sus, vechi şi rupte şi întunecate, de la toţi blagocestivii,
1. Loc liber în manuscris.
58
creştinii domni şi boiari ce au fost mai nainte de noi, carii au fost ctitori, de au dat
şi au adaos aceaste sate şi moşii ce s-au scris mai sus, toate la sfânta mitropolie,
ca să fie pentru sufletele lor.
Drept aceaia şi domnia mea, aşijderea am înoit înşine şi am întărit aceaste
cărţi şi hrisoave toate şi cu acest hrisov al domnii meale şi am dat însuşi
domnia mea sfintei şi dumnezeeştii mitropolii ca să-i fie ei toate satele şi moşiile
ce s-au scris mai sus, de baştină şi ohabnice şi dumnezeieştilor călugări de
hrană şi întărire, iar ctitorilor ce s-au scris mai sus vecinică pomenire.
încă şi blestem am pus domnia mea. După petrecania domnii meale pre
carele va binevoi Domnul Dumnezeu a fi domnu Ţării Rumâneşti, au din roadă
inimii domnii meale au din rudeniile noastre, sau după păcatele noastre, sau alt
oarecine din pravoslavnicii creştini domni, de va cinsti şi va înoi şi va întări acest
hrisov al domnii meale pre acela Domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l
întărească întru domnia lui şi în veacul viitor sufletul lui; iar de nu va cinsti şi nu
va întări acest hrisov al domnii meale, ci îl va ruşina şi-l va strica, pre acela
Domnul Dumnezeu să nu-l cinstească şi să nu-l întărească întru domnia lui, ci
să-i ucigă aicea trupul lui şi în veacul viitoriu sufletul lui şi să fie proclet şi afurisit
de Vlădica Domnul Dumnezeu şi Mântuitorul nostru lisus Hristos şi de 318 sfinţi
părinţi cea au fost la Niceea şi să aibă parte cu luda şi cu blestematul Ariia şi cu
alţi necredincioşi jidovi, carii au strigat asupra Domnului nostru lisus Hristos şi au
zis: "ia-l, ia-l, răstigneşte-l pre el" şi sângele lui asupra lor şi asupra feciorilor lor
iaste şi va fi în veci, amin.
lată dar şi mărturii am pus domnia mea pe: jupan lanache vel ban al Craiovei
şi jupan Gheorghe vel dvornic şi jupan Vintilă vel logofăt şi jupan Dediul vel
vistieriu şi jupan Leca vel spătar şi jupan Mihalache vel stolnic şi jupan Braţul
vel comis şi jupan Lupul vel paharnic şi jupan Berna<r>d vel postelnic. Şi
ispravnic, însuşi am zis domnia mea.
Şi am scris eu Neagoe logofătul în oraşul ce să cheamă Târgovişte, luna
lui iulie 14 zile şi de la Adam curgerea anilor leat 7123(1615).
DGAN-AIC, Fond Mitrop. Ţr. Rom., ms. 134, f. 7v-9v.
Cop. rom. sec. XVIII. Ediţii: DIR. B. Ţr.Rom., veac. XVII/2, p.
418-421.
14. 1616(7124) iulie

22.
Cinstitului boiarului domnii meale Braţul vel comis şi feciorilor lui, câţi
Dumnezeu le va da, ca să fie dumnealui doaoă roate de moară în oraş<ul> dom-
nii meale în Argeş şi cu loc înprejurul morilor, că au ţinut lane Colacusăzu şi
lane călugărul şi Rădivoe. Pentru că au cumpărat cinstit boiaru domnii meale
Bratu vel comis aceaste doaoă roate de moară ce s-au zis mai sus de la lane
Colacsaz
59
MIHAIL M. ANDREESCU
şi lane al călugărului şi de la Rădivoe, drept 180 de oi. Şi au vândut lane

Colacsăz şi lane al călugărului şi Rădivoe aceste doaoă roate de moară ce s-au
zis mai sus de a lor bunăvoe şi cu ştirea tuturor oroşanilor din oraş<ul> domnii
meale din Argeş şi denaintea domnii meale.
Şi încă au fost atuncea la tocmeala lor mulţi boiari mărturie, însă anume: cin-
stit<ul> boiaru<l> domnii meale jupan Costea vel pitar i jupan Tanasie vel
post<elnic> şi Antoche cămăraş şi din Ştoeneşti Dragomir Dolofan şi din Sâm-
botin Ghioca post<elnic>. Şi încă au fost mulţi boiari din curtea domnii meale şi
nu sunt scrişi aici.
Pentru aceaia, am dat şi domnia mea cinstitului boiarului domnii meale
jupan Braţul vel comis, ca să fie ale lui aceaste mori ce s-au scris mai sus, de
moştenire şi ohabnice, lui şi feciorilor lui nepoţilor şi strănepoţilor. Şi de nimeni
neclătit peste zisa domnii meale. S-a scris în <luna> iulie 22 <zile, leat>
7124(1616).
Io Radul voievod.
DGAN-AIC, Fond Episcop. Argeş, ms. 168, f. 39. Cop.
rom. sec. XVIII. Nu apare înD/R. B. Ţr.Rom., veac. XVII/3.
Posibil să fie o copie falsă.
15. 1620(7128) ianuarie 12,

Târgovişte.
Cu mila lui Dumnezeu, Ion Gavrilă Moghila voevod şi domn a toată Ţara
Rumânească, fecior<ul> marelui şi preabunului, răposatului Ion Simeon Moghila
voevod. Dat-am domniia mea această poruncă a domniei meale sfintei şi dum-
nezeieştii mănăstiri ce să chiamă Argeş, unde iaste hramu<l> Adormirei Prea-
sfintei, Curatei, Preablagoslovitei Stăpânei noastre, Născătoarei de Dumnezeu şi
pururea Fecioarii Marii, ca să-i fie sfintei mănăstiri zece pogoane de vie şi cu
moşie la satu<l> Goleştii. Pentru că aceste numite pogoane de vie <le>-au fost
cumpărat Radul voevod ce s-au numit Şărban de la toţi săteanii din Goleşti, drept
12.700 aspri gata. Iar dupe aceaia Radu<l> voevod Şărban, domniia lui au închi-
nat şi au miluit cu aceste numite pogoane sfânta mănăstire ce s-au zis mai sus, ca
să-i fie sfintei şi dumnezeeştii mănăstiri întru hrană şi întru întărire, iar domnii lui
şi părintelui domnii lui întru vecinică pomenire. Şi tot au stăpânit sfânta mănăstire
aceste vii cu bună pace, de atunci până acum în zilele domniei mele.
Iar cinstit<ul> şi îndreptătoriul boiariul domniei meale jupan Teodosie biv vel
logofăt, el s-au pus şi au luat vinărici dintr-aceste vii ale sfintei mănăstiri. Şi n-au
fost cu cale să ia. Pentru care însumi am văzut domnia mea şi cartea Radului
voevod fecior<ul> Mihnei voevod, cum că au mărturisit atuncea aceşti 24 de
boiari, cum că au fost luat cinstitu<l> boiaru<l> domnii meale jupan Teodosie
biv vel logofăt ca să jure pa satul Goleştii. Şi fecioru<l> lui Teodosie logofătu<l>,
60
DOCUMENTE MUNTENE - ANII 1492-1823 - SCOASE DIN CONUIUA tK «rv^y^.-^,
îndreptătoriul domnii meale jupan Vlad peharnic, cum că n-au dat aceaste vii să
dea vinărici a fi datoare.
Apoi, întru aceaia, domniia mea însum am înoit şi am întărit cu această
carte a domnii meale. Şi am dat domniia mea sfintei şi dumnezeeştii mănăstiri ca
sâ-i fie aceste zece pogoane de vii ce s-au zis mai sus în pace de vinăriciul dom-
nesc şi boeresc. Pentru aceasta am dat şi domniia mea sfintei şi dumnezeeştii
mănăstiri ce s-au zis mai sus, ca să-i fie aceste vii de moştenire. Şi de nimeni să
nu să clătească, dupe zisa domnii meale.
lată şi mărturii am pus domniia mea pe: jupan lanache vel ban Craiovii i
jupan Ivaşco vel dvornic i jupan Papa vel logofăt i jupan Stoica vel vistier i jupan
Miho vel spătar i jupan Mihalache vel stolnic i jupan Buzinca vel comis i Vlad vel
paharnic i jupan (...)1 vel postelnic. Şi ispravnic, Papa vel logofăt.
Şi am scris eu, Stan logofăt în scaunul Târgoviştii, <luna> ghenarie 12 <zile,
leat>7128(1620).
Ion Gavrilă Moghila voevod.
DGAN-AIC, Fond Episcop. Argeş, ms. 168, f. 203.
Cop. rom. sec. XVIII. Ediţii: D/R. B. Ţr.Rom., veac. XVII/3,
p. 459-460.
16. 1626(7134) aprilie 10,

Bucureşti.
Cu mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voevod şi domn a toată Ţara Rumâ-

nească, feciorul marelui şi preabunului, răposatului Io Radul voevod. Dat-am
domniia mea această poruncă a domniei meale sfintei şi dumnezeeştii mănăstiri
ce să chiiamă Corbii de Piiatră, unde iaste hramul Preasfintei, Curatei şi Prea-
binecuvântatei Stăpânii noastre, Născătoarei de Dumnezeu şi pururea Fecioarii
Marii şi părintelui episcopului Antonie care iaste nastavnicul sfintei mănăstiri
Argeş, hramul Adormirei Născătoarei de Dumnezeu şi tuturor călugărilor câţi
vieţuiesc într-acel lăcaş, ca să le fie dat lor Valea Varoşului, de unde iaste şăzu-
tul lui Cârjău până în Bradul Slamnii şi de acolea pe Piscul lui Cernât în sus în
munte. Şi de acolea pe Pârâul Gemătului în sus până în plaiu şi plaiul tot. Şi din
Râul Gemătului spre Pleaşă şi Pleaşa toată, pentru că iaste bătrână şi dreaptă
ocină de moşie.
Iar când au fost pren zilele răposatului Radului voevod, feciorul Radului
voevod, iar călugăriţa Magdalina, ia au avut pâră înaintea Radului voevod cu Mir-
ean şi cu Nan şi cu Radul şi cu Barbul. Deci domniia lui i-au dat lui Mirean şi so-
ţilor lui leage 12 boiari. Şi când au fost la zi, iar Mirean şi cu soţii lui nicicum n-au
61
MIHAIL M. ANDREESCU
putut să aducă pré acei 12 boiari, ce au rămas de lege. Ce o deteră aceşti boiari
ce scriu mai sus sfintei mănăstiri şi hotarnic le-a fost Dragomir fratele Muicăi.
Şi iar am mai dat la Bujor partea lui Mănăilă toată, pentru că iaste a sfintei
mănăstiri şi a Magdalinii călugăriţii bătrână şi dreaptă ocină. Iar după aceaia,
iar au avut călugăriţa Magdalina pâră cu Ratea nepotul lui Mănăilă. Deci Ratea
au luat 12 boiari jurători, pentru că acea ocină au fost vândută de Mogoş şi de
Cârjău, n-au fost dată numai ca să să hrănească până va fi Mănăilă viu, iar
după moartea lui Mănăilă iar să fie a lui Cârjău şi a lui Mogoş. Deci Ratea iar au
rămas de leage şi au fost făcut şi o carte nedreaptă şi mincinoasă. Deci
răposatul Radul voevod au spart acea carte şi au dat ocina sfintei mănăstiri şi
Magdalinii călugăriţii, cum au fost dată de acei 12 boiari şi de Dragomir
hotarnicul. Şi am văzut domniia mea cartea Radului voevod, de pâră şi de
rămas pre această moşie ce e zisă mai sus, când au fost trecătoarea anilor
7034(1526), veche şi spartă. Iar domniia mea o am înoit şi o am întărit cu
această carte a domniei meale, cum au fost şi mai nainte vreame. Şi de atuncea
încoace tot o au ţinut sfânta mănăstire ce scrie mai sus, acest hotar cu bună
pace.
Iar după aceaia, când au fost acum în zilele domniei meale, iar părintele
episcopul Antonie, care au fost năstavnicul sfintei mănăstiri Argeşul, el au avut
pâră înaintea domniei meale cu Neagoe ot Corbişori şi cu sătenii de la Nucşoară,
pentru aceste hotăra ce scriu mai sus. Şi au venit de să pârăia de faţă. Şi aşa
pârăia Neagoe şi sătenii Nucşoară! cum nu sânt aceste hotăra ocina
mănăstirei, ce sânt pa ocina lor, ce au înpresurat această ocină cu hotarul fără
dreptate, într-aceaia, domnia mea am căutat şi am judecat pe dreptate şi pe
legea lui Dumnezeu, denpreună cu toţi cinstiţii dregătorii domniei meale. Şi am
văzut domnia mea şi am citit cartea răposatului Radului voevod feciorul Radului
voevod, când a fost trecătoarea anilor 7034(1526), pe aceste ocine şi hotăra ce
scriu mai sus. Şi am înfruntat domnia mea pe Neagoe şi pe sătenii Nucşoară! de
să aducă
0 carte bătrână. Şi această carte o au avut ei de soroc de la părintele episcopul
Antonie, pe Neagoe şi pe sătenii den Nucşoară, în trei şi în patru rânduri, să vie
de faţă la divan. Iar ei nicicum n-au putut veni nici cu o carte a să pârî, fără drep
tate într-atâta vreame, ce au rămas de leage.
Drept aceaia, am dat domniia mea sfintei mănăstiri Corbii de Piiatră ca să
aibă a ţinea aceste ocine pe hotăra bătrâne şi pe semne, să le fie mosïe lor,
slobodă şi stătătoare cum au fost şi mai nainte vreame, cum scrie cartea
răposatului Radului voevod, feciorul Radului voevod. Şi să aibă pace călugării
de către Neagoe şi de către satul Nucşoarăi şi de nimeni neclătit preste zisa
domniei meale.
încă şi mărturii am pus domnia mea pe: jupan Papa vel dvornic i jupan Fiera
vel logofăt i jupan Buzinca vel vistiariu i Miho vel spătar i Vartolomeiu vel
stolnicu
1 jupan Braţul vel comis i Apostol vel paharnic i jupan Costandin vel
postelnic. Şi
ispravnic, Fiera logofătul.
62
l ispisah Lepădat logofătul în cetate în Bucureşti, <luna> aprilie 10 <zile,

leat>, 7134(1626).
Io Alexandru voevod.
DGAN-AIC, Fond Episcop. Argeş, ms. 168, f. 276v-
277v. Cop. rom. sec. XVIII. Nu apare în D/R B. Ţr.Rom.,
veac. XVII/4.
17. 1629(7137) martie 25,

Argeş.
Scris-am eu, Dragotă Buzalău şi cu feciorii miei şi cu rudeale meale, acesta

al mieu zapis, cum să să ştie că am dat la sfânta mănăstire un loc din târg, Sa-
ş facă sfânta mănăstire o casă. Şi o am dat de a noastră bunăvoe pentru
pomana.
Şi când o am dat acest loc ce e mai sus-scris, pus-am şi mărturii anume:
Costea judeţul cu 12 pisari şi jupanul Manolea comisul şi Badea logofăt şi jupanul
Anghelet, popa Radul i popa Manea i popa Gheorghe i Tudor din târg i Dumitru
biv judeţul i Tudoran Tudorănescul i Dumitru i Negoiu al Velicăi.
Aceasta am scris şi pentru credinţa pusu-ne-am şi peceţile. Şi când am dat
acest loc fost-au egumen părintele Melentie năstavnicul sfintei mănăstiri.
Scris în <luna> martie 25 <zile, leat> 7137(1629).
Pis<ah> Dumitru logofăt. (Sigiliul oraşului).
rom. sec. XVIII. Ediţii: D/R 6. Ţr.Rom., veac. XVII, p. 468.
18. 1632(7140) aprilie 24,

Bucureşti.
Vă imea Otţa i Şina i S<vea>tago dha edinomuvu neraz dealnomu

proino proclanea emomu i slavimomu vă veci veacomu, amin1.
Adecă eu jupan Muşat vtori vistier, după vrerea şi sfatul milostivului Dum-
nezeu Celuia ce ne-au făcut şi ne-au zidit de unde n-am fost şi ne-au lăsat să
viem pre această lume trecătoare şi înşălătoare cât va fi voia Sfinţii sale. De acia
să ne ducem, când va vrea, iar în pământ de unde ne-am zidit.
Deci şi mie tâmplându-mi-să să-m umplu porunca Sfinţii Sale să mă
petrec din ceasta lume spre ceialaltă, mai vârtos spre Domnul nostru l<isu>s
1. în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, treime una nedespărţită şi slăvită

în vecii vecilor, amin.
63
MIHAIL M. ANDREESCU
H<risto>s, cum s-au petrecut moşii şi strămoşii noştri de la Adam până acum, cei
credincioşi. Şi apropiindu-se ceasul, fiind eu cu limbă vie, chiemat-am arhierei şi
preoţi şi boiari de am socotit pentru petrecerea şi îngroparea trupului mieu, să-l
dau supt umbra şi mila lui Dumnezeu la un loc sfânt, unde să slujaşte şi să laudă
numele Lui cel sfânt, ca să poci avea şi eu folos sufletului mieu şi ertare păcatelor
meale, pentru ruga celor sfinţi părinţi ce vor lăcui acolo.
Deci am ales cinstitul şi sfântul hram al Preacuratei şi Preacinstitei şi
Preablagoslovitei şi Preaslăvitei Sfintei Marii, Maicii şi Născătoarei Domnului
nostru l<isu>s H<risto>s, ce iaste în cinstita şi slăvită lavră şi mănăstirea de
Argeş, ca să mi se îngroape trupul acolo, pentru să-m fie Sfinţiia Ei la înfri-
coşatul judeţ înaintea Fiiu-Său, de ajutoriu şi de mântuire din muncile veacului,
făcându-mă lăcuitoriu întru împărăţia Fiiu-Său.
Deci şi eu, cu limbă vie, cu tot cugetul mieu, cu toată inima mea, cu tot sufle-
tul mieu, lăsat-am dintru agonisita mea ce am agonisit pre pământ la acea mă-
năstire, partea mea din sat din Muşăteşti câtă să va aleage, cu toţi rumânii, cu
mori cu tot şi cu tot venitul, cum scrie zapisul mieu cel de cumpărătoare, ca să
fie mănăstirii Argeşului moşie în vechie. Şi iar, partea mea de în Nucşoară cu
rumânii fostu-o-am dat sfintei mănăstiri încă mai dinainte vreame, cu zapise, cu
cărţi cu tot ca să fie dat de moşie. Am lăsat ispravnic de acest lucru să o dea
<pe> preaiubit-fratele mieu, jupan Papa vel logofăt şi <pe> preaiubit-soţul mieu,
jupâneasa Despina şi <pe> preaiubit-fiiul mieu Vasilie spătar, denaintea a prea-
sfinţitului părintele chir Grigorie mitropolitul Ţării Rumâneşti şi chir Teofil episcop
de Râmnic şi chir Partenie episcop Prespoi şi jupanul Hrizea vel dvornic i jupan
Miho vel spătar i jupan Dumitraşco biv vel vistier i Nedelco vel stolnic i Buzinca
vel comis i Neagul vel peharnic i Dumitru Dudescu vel sluger i Grama vel pitar i
Costandin biv vel post<elnic> i Sima biv vtori log<ofăt> i Ivan stolnic i Neanciul
dvornic i Ivaşco dvornic ot Băieţeşti i Drăghici spătar i Cârstiia dvornic i Ivan spă-
tar i Andreiu post<elnic> i Cânda post<elnic>.
însă rumânii ce sunt mai sus-scrişi, de în ceste sate, să fie la mănăstire de
lucru, pre tocmeala Corbilor, să lucreze numai pre tocmeala lor, mai mult nimic
asupreală să n-aibă.
Şi am pus blestem cum după moartea mea cine să va ispiti, din sângele
mieu şi din ruda mea, au frate au sori au fecior au nepot au văr au unchi au mă-
car judecătoriu, a călca şi a sparge această a mea tocmeală şi pomeană, acela
să fie blestemat de Vlădica l<isu>s H<risto>s şi afurisit de 318 sfinţi părinţi care
sânt la Nicheia. Şi să lăcuiască cu luda şi cu Aria la un loc, să n-aibă unde veni
după mine. Şi pietrile să se sfarme şi lemnele să putrezească, iar trupul aceluia
să nu-l mănânce pământul.
Şi pentru credinţa pus-am şi pecetea.
Şi am scris eu Stoica ucenicul lui Lepădat logofătul u Bucureşti ot aprilie 24
<zile, leat> 7140(1632).
Grigorie al Ungrovlahiei adeverim.
64
Pavel logofătu, Muşat vist<ier>, eu Vasilie spăt<ar>, Nedelco vel stolnic,

Mihaiu spătar, Despina vistier.
DGAN-AIC, Fond Episcop. Argeş, ms. 168, f. Î50v-
151 v. Cop. rom. sec. XVIII. Ediţii: D/R. B. Ţr.Rom., veac.
;
XVII, p. 550-552, cu diferenţe.
19. 1632(7141)
decembrie 6, Bucureşti.
Cu mila lui Dumnezeu, Io Mateiu voevod şi domn a toată Ţara Rumânească,

nepot preabunului, bătrânului Basarab voevod. Dat-am domniia mea această
poruncă a domniei meale sfintei şi dumnezeeştii mănăstiri Argeş, unde să cins-
teşte şi să prăznueşte hramul Preacinstitei Adormiri a Preasfintei, Preablagos-
lovitei, Slăvitei Născătoarei de Dumnezeu şi pururea Fecioarii Marii şi cinstitului
părintelui ieromonah chir Meletie igumenul şi celorlalţi preacuvioşi fraţi călugări
ce vieţuiesc acolo, ca să-i fie satul sfintei mănăstiri ce să numeşte Corbii de
Piiatră din sud<stvo> Muscel, în pace şi slobozi de găleţi i de fân i de miere i de
ceară i de alte aşăzământuri i de oaia seacă sau stearpă i de slugerie i de bir de
boi i de cai i de caii de olac i de toată dăjdiile şi slujbele i mâncători, câte vor fi
peste an ale slugilor domniei meale, numai să aibă a da bir drept pe lună po t<a>
l<e>r(...)1, bani (...)1. Şi să aibă a da goştinăritul porcilor i de oi i de stupi
dijmăritu, pentru că însumi am ertat domnia mea acest sat ce s-au zis mai sus,
sfintei mănăstiri ce s-au zis, de toate domneştile zise mai sus dăjdii ce s-au
numit, după cum am văzut domnia mea această luminată şi preaslăvită şi înfru-
museţată, făcută de minune, ce s-au zis mai sus mănăstire(...)1.
Cum iaste această minunată mănăstire Argeş întemeiată şi zidită şi înfru-
museţată desăvârşit de răposatul întru fericire moşul domniei meale şi luminat
domnul Neagoe Basarab voevod şi cu luminata şi fericita jupâneasa lui, moaşa
maicii domniei <mele>, Despina, am luat seama domniia mea ca să nu rămâie
aceste minunate şi toate dumnezeeşti lucruri fără de ajutoriu, ci m-am milosâr-
duit domniia mea asupra numitului sat al sfintei mănăstiri şi l-am lăsat de toate
dăjdiile ce s-au zis'mai sus.
Pentru că acest sat Corbii, mai denainte, era toţi datori până în veci ca nişte
plăiaşi. Apoi, aşijderea, m-am milostivit domniia mea pentru sfânta mănăstire şi
am ertat de toate ceale închipuite scrise mai sus, să fie sfintei mănăstiri întru
întărire şi călugărilor spre hrană, iar domniei meale şi răposatului părintelui dom-
niei meale şi ctitorilor vecinica pomenire.
65
MIHAIL M. ANDREESCU
încă şi jurământ am pus domnia mea. După petrecerea domniei meale pre
carele va aleage Domnul Dumnezeu a fi stăpânitoriu Ţării Rumeneşti, de-l va
cinsti şi-l va înoi şi va întări această carte a domniei meale, după aşezământul
ce s-au scris mai sus, bine să fie, iar de nu-l va cinsti şi nu va întări, ci-l va
călca şi va sparge această întemeere ce am făcut, acela să fie proclet şi
anatima de 318 sfinţii cei din Nicheia şi să aibă parte cu luda şi cu Ariia la un
loc.
lată şi mărturiii am pus domniia mea pe: jupan Ivaşco vel dvornic i jupan
Gherghe vel logofăt i jupan Radul vel vistier i Teodosie vel spătar i Stroe vel stol-
nic i Nica vel comis i Barbul vel paharnic i jupan Constandin vel postelnic. Şi
ispravnic însumi am zis domnia mea.
Şi am scris eu Dumitru logofăt în scaunul Bucureştii, <luna> dichemvrie 6
<zile, ieat> 7141(1632).
Io Mateiu voevod.
DGAN-AIC, Fond Episcop. Argeş, ms. 168, f. 277v-278. Cop.
rom. sec. XVIII. Ediţii: DRH.B.Ţr.Rom., XXIII, p. 639-641.
20. 1642(7150) iunie

28.
Milostiiu Bojiiu, Io Mateiu Basarab voevod i gospodar. Davat gospodstva-mi

siiu poveleanii gospodstva-mi cis<ti>tămu b<lago>jăstvenii monastir zvoe
mago1 Argeş, hramu<l> Uspenie Bogorodiţe i otţu egumenu Leontie, ca să fie
volnic cu această carte a domniei meale, când ar vrea cineva din megiiaşi să
vânză niscare moşie, au den satul Corbii ai mănăstirei au din Cristieneşti au din
Corbişori, veri din Poinării, măcar dintr-alte sate de pre acolo dinprejur, să nu fie
volnic nimenilea a cumpărarea, nici boiariu, nici roşiu, nici slujitoriu, nici alt om,
fără numai egumenul şi părinţii călugări care vor fi în mănăstire lăcuitori,
pentru că iaste mai volnică mănăstirea a cumpăra moşii înprejurul satului Corbii,
căci că iaste moşie moşteană a mănăstirii Argeş, dată şi adaos de răposatul
strămoşul domniei mele Basarab voevod şi de alţi domni bătrâni de atunce
încoace, cum am văzut domniia mea cărţi bătrâne şi hrisoavele altor domni.
Şi au mărturisit părintele Leontie egumenul şi înaintea domnii meale în divan
şi înaintea tuturor boiarilor mari şi mici, cum cine va vrea să vânză şi cine va vrea
să cumpere să întrebe mănăstirea Argeş, să cumpere călugării. Iar cine va
cumpăra pre ascuns, fără ştirea mănăstirii, bine să ştie că acela om i se va lua
1. Din mila lui Dumnezeu, Io Matei Basarab voevod şi domn. Dat-am domnia mea
această poruncă a domniei mele cinstitei şi binecuvântatei mănăstiri ce să cheamă
Argeş...
66
moşiia de la mâna lui şi va fi lipsit şi de bani. l nacoda nest. l is<pravnic> saam

rece gospodstva-mi2.
Scris în luna iunie 28 <zile, leat> 7150(1642).
Io Mateiu voevod.
rom. sec. XVIII. Ediţii: Catalog, V, p. 330, rezumat.
21. 1643(7151) ianuarie

10.
Sfintei şi dumnezeeştii mănăstiri ce să chiamă Argeş, hramul Adormirei

Născătoarei de Dumnezeu, care iaste zidit din temelie de răposatul strămoşul
domnii meale, creştinul Basarab voevod, vecinica lui pomenire şi părintelui egu-
menului Leontie şi călugărilor ce vieţuesc într-acest sfânt lăcaş, ca să fie sfintei
mănăstiri Argeş ce s-au zis mai sus satul Corbii de Piiatră din judeţul Muscelului,
tot satul cu tot hotarul şi cu toţi rumânii şi cu tot venitul, pe bătrâne hotăra şi pa
semne, care sânt scrise în cartea răposatului bătrânului Radul voevod, de la
curgerea anilor 7037(1529).
însă semnele anume: de la popa în jos până în Râul Doamnii supt coastă şi
pe râu în jos pan hotarul Cristieneştilor, până la capul lazurilor şi până supt
Coasta cea Frumoasă, pan Mlaca lui Şărb peste Valea Siliştii mai pa sus de
cireş, pa Valea Hudii preste Scrişi pan Barşoi, în Gruiul cel Rău, în gura Văii
Plopului, pa vale în sus, pan Pleaşa Fetii. Pentru că acest sat Corbii de Piiatră,
ce iaste scris mai sus, el au fost de moştenire al monahii Magdalinii, jupâneasii
Cârjoaii de baştină de la strămoşi, încă mai denainte vreame.
Dar când au fost în zilele bătrânului, răposatului strămoşu domniei meale
Basarab voevod, iar Magdalina monahia au avut o sfântă mănăstire ce s-au
chemat la Meriş. Deci ia s-au sculat de au venit înaintea răposatului strămoşului
domnii meale Basarab voevod, de au dat şi au închinat domniei sale acea sfân-
tă mănăstire Merişul, ce iaste scrisă mai sus. Şi au închinat satul Corbii de
Piiatră, cu tot hotarul şi cu toţi rumânii şi cu tot venitul, însă după petrecerea ei
ca să zacă oasele ei în sfânta mănăstire a domniei sale lui Basarab voevod, în
Argeş.
Deci peste puţină vreame, Magdalinii monahii i s-au întâmplat moarte. Şi
precum au dorit ia aşa s-au şi îngropat, în tinda bisericii, la Argeş. Şi au adaos
răposatul Basarab voevod acea mănăstire Merişul i Corbii şi satul Corbii şi părţile
Magdalinii monahii la sfânta mănăstire Argeş, ca să fie sfintei mănăstiri de hrană
şi de întărire, iar Magdalinii monahii de pomană în veci, unde iaste îngropat şi
2. Şi altfel să nu fie. Şi ispravnic însăşi zisa domniei mele.
67
MIHAIL M. ANDREESCU
trupul ei, precum am văzut domniia mea cărţile Magdalinii monahii de moştenire
şi cărţile strămoşului domnii meale Basarab voevod de închinăciune la sfânta
mănăstire Argeş şi cartea bătrânului, răposatului Radul voevod, de hotărnicie cu
12 boiari hotărnici, pa hotăra şi pa semne, cum scrie mai sus. Şi de atunci până
în zilele răposatului Radu vodă Mihnea, trecând ani 112, tot au ţinut sfânta
mănăstire Argeş acest mai sus-zis sat Corbii cu bună pace, dinpreună cu mănă-
stirea Merişul.
Iar după aceaia, când au fost în zilele răposatului Radului voevod Mihnea,
la curgerea anilor 7123(1615), atunci s-au sculat cu pâră nişte oameni, anume
Drăgoiu i Mircea i Stănilă, de s-au făcut strănepoţii Magdalinii monahii, zicând
cum că sânt mai volnici şi după rudenia Magdalinii monahii şi mai bine să ţie ei
mănăstirea Merişul şi cu satul Corbii, decât mănăstirea Argeş. Şi s-au pârât de
faţă înaintea răposatului Radu vodă Mihnea, cu egumenul Veniamin de la sfânta
mănăstire Argeş.
întru aceaia răposatul Radul voevod, domniia sa au căutat şi au judecat
după dreptate şi dupe legea dumnezeiască, înpreună cu toţi cinstiţii boiarii dom-
niei sale. Şi au văzut şi domnia, Radu vodă, cartea răposatului strămoşului dom-
niei meale, Basarab vodă, în mâna lui Veniamin egumen, cum că au dat şi au
adaos domnia sa acea mănăstire Merişul şi satul Corbii la sfânta mănăstire
Argeş, unde s-au îngropat şi oasele ei. Şi cartea răposatului Radul vodă cel
Bătrân, de hotărnicie pa semne, după cum scrie mai sus. De care au fost rămas
aceşti mai sus-zişi oameni de lege şi de judecată denaintea răposatului Radu
vodă Mihnea, din divan. Pentru că n-au avut ei nici o treabă, pe cum am văzut
domniia mea şi cartea răposatului Radului vodă Mihnea, de pâră şi de rămas, la
leat 7123(1615). Şi tot au ţinut sfânta mănăstire satul Corbii cu bună pace.
Iar când au fost acum, în zilele domniei mele, iar nişte oameni din Cârstie-
neşti, anume: Şărb i Stan, ei au ridicat pâră, zicând cum că le-au călcat moşia
lor mănăstirea Argeş cu hotaru şi cum că nu iaste moşia mănăstirii pa unde iaste
scrisă cartea bătrânului, răposatului Radul voevod. Şi au venit naintea domniei
mele în divanul cel mare de s-au pârât de faţă cu egumenu Leontie ot sfânta
mănăstire Argeş. Şi au scos acei oameni nişte cărţi ale Mircii vodă acela Răul
carele cărţi nu s-au crezut, nici s-au prins în seamă la nici un domn.
întru aceaia, domnia mea am căutat şi am judecat după dreptate şi după
legea dumnezeească, înpreună cu toţi cinstiţii boiarii domniei mele. Şi am trimis
domnia mea de aici un boiariu de credinţă, anume Standul vtori portar, ca să
meargă acolo la satul Corbii, să caute hotarăle şi să vază semnile satului, care
sânt bătrâne. Sânt după aşazământ cum scrie mai sus în cartea răposatului
bătrânului Radul voevod au nu? Deci boiarul domniei mele, ce s-au zis mai sus,
el au umblat de au aflat cu sufletul lui cum că iaste dreaptă moşie a sfintei
mănăstiri Argeş, pa hotar şi pa semne, cum scrie mai sus.
Pentru aceaia, am dat şi domnia mea sfintei mănăstiri Argeş ca să aibă a
ţinea satul Corbii cu tot venitul, pa hotarăle ceale bătrâne, cum au ţinut şi mai
68
DOCUMENTE MUNTENE - ANII 1492-1823 - SGOAbb UIN
înainte vreme, din zilele domnilor celor bătrâni, de demult. Şi au rămas aceşti mai
sus-zişi oameni Şărb i Stan de lege şi de judecată dinaintea domniei mele din
divan, ca mai multă pâră sau gâlceava să nu mai aibă în veci. încă şi de va
scoate ei vreo dinioară niscai cărţi, să nu să crează, ci să rămâe mincinoase şi
în deşărt.
Şi de nimeni neclătit peste zisa domniei mele.
<S-a scris în luna> ghenarie 10 <zile, leat> 7151(1643).
Io Mateiu Basarab voevod.
DGAN-AIC, Fond Episcop. Argeş, ms. 168, f. 279-280. Cop.
rom. sec. XVIII. Ediţii: Rezumat în Catalog,, V, p. 387-388.
22. 1643(7151) ianuarie 14,

Târgovişte.
Milostieiu Bojieiu, Io Matei Basarab voevod i gospodar. Davat gospodstva-mi

sie poveleanii gospodstva-mi ci<n>stitomu i blago<jă>stvenii monastiri zvoe
mago Argeş i otţu egumena Leontie i vse inocom1 ca să fie sfintei mănăstiri satul
Corbii de Piatră şi mănăstirea Merişul şi cu toţi rumânii şi cu toţi ţiganii şi toate
bucatele Magdalinii călugăriţii, care s-au chemat Cârjoaie. Şi să aibă pace sfân-
ta mănăstire şi satul Corbii de către Drăgoiu i Stănilă i Mircea şi de către toţi
feciorii lor şi de către toată rudenia lor din Vişina Seacă, mai mult val să nu fie]
Pentru că satul Corbii şi mănăstirea Merişul fost-au dat şi adaos de Magdalins
călugăriţa Cârjoaie, încă mai denainte vreme, la mănăstire la Argeş penta
pomeană, cum am văzut domnia mea cărţi bătrâne de închinăciune de la ace|
răposaţi domni. Şi tot o au ţinut cu pace.
După aceaia, când au fost în zilele răposatului Radului voevod, iar acest
oameni ce scriu mai sus, ei au rădicat pâră că s-au făcut nepoţii Magdalini
călugăriţii şi s-au pârât de faţă cu călugării de la Argeş. Şi au rămas ei de lege]
Şi i-au scos Radul voevod cu rea scârbă de la divan.
După aceaia ei, acum în zilele domniei mele, iar au venit în pâră la divan, să
ia mănăstirea şi satul Corbii de la mănăstire de la Argeş. Iar domnia mea \c i-am
scos cu rea ruşine de la divan, ca pre nişte oameni răi şi paraţi, neavânj nici o
treabă.
Şi am dat domnia mea mănăstirei Argeş ca să ţie satul Corbii tot cu te
rumânii şi mănăstirea Merişul. Şi alt val să nu mai aibă, pentru că au rame
1. Din mila lui Dumnezeu, Io Matei Basarab voevod şi domn. Dat-am domnia me
aceasta poruncă a domniei mele cinstitei şi blagoslovitei mănăstiri ce să cheamă Argeş |
părintelui egumenului Leontie şi tuturor călugărilor...
69
MIHAIL M. ANDREESCU
aceşti Vişineari de lege din divan, l nacoda neast l is<pravnic> saam rece
gospodstva-mi2.
Pisah u Târgovişte, <luna> ghenarie 14 <zile, leat> 7151(1643).
Io Mateiu voevod.
DGAN-AIC, Fond Episcop, Argeş, ms. 168, f. 280. Cop.
rom. sec. XVIII. Ediţii: Rezumat, Catalog, V, p. 391.
23. 1643(7151) iunie

27.
Milostieiu Bojieiu, Io Mateiu Basarb voevod i gospodar. Davat gospodstva-mi

siiu poveleani gospodstva-mi bolearenului gospodstva-mi1 Lăudat comis, ca să
fie volnic cu această carte a domniei mele de să meargă înpreună cu 24 de boiari
hotărnici, ce sunt scrişi pre răvaşă domneşti, să hotărască ocinile sfintei mănăs-
tiri Argeşul de la satul Corbii de Piiatră şi de la Nucşoară şi de la Domneşti şi la
munte şi pre unde va mai avea mănăstirea moşii. Să le hotărască, să le în-
pietrească şi să pue pietri şi semne cum va fi mai pre dreptate şi cum va afla ei
cu ale lor suflete. Şi să dreagă hotarăle şi pietrile, să le pue pa unde au fost de
moşie şi mai denainte vreme.
Aşijderea şi dumneavoastră 24 de boiari hotărnici, încă să căutaţi, dacă veţi
vedea această carte a domnii mele şi boiarinul domniei mele Lăudat comis, să
căutaţi să săriţi toţi să mergeţi acolo, să hotărniciţi şi să ascultaţi de boiarinul
domniei mele ce scrie mai sus, întru ce vă va da învăţătură, că aşa iaste învăţă-
tura domniei mele. l nacoda neast. l is<pravnic> saam rece gospodstva-mi2.
Scris în <luna> iunie 27 <zile, leat> 7151(1643).
Io Mateiu voevod.
DGAN-AIC, Fond Episcop. Argeş, ms. 168, f. 278v. Cop.
rom. sec. XVIII. Nu apare în Catalog.
24. 1643(7151) iulie

29.
Teofil, Bojieiu Milostiiu, arhiepiscop-mitropolit vâsoe zemle Uggrovlahiscoe.

Scris-am vlădicia mea la dumneavoastră 24 de boiari care sânteţi luaţi pre
răvaşă domneşti de sfânta mănăstire Argeşul, anume: ot Albeşti Condilă postel-
2. Şi de nimeni neclătit. Şi ispravnic chiar zisa domniei mele.

1. Din mila lui Dumnezeu, Io Matei Basarab voevod şi domn. Dat-am domnia mea
această poruncă a domniei mele boierului domniei mele...
2. Şi de nimeni clintit. Şi ispravnic chiar zisa domniei mele.
70
DOCUMENTE MUNTENE - ANN 1492-1823 - SCOASE DIN CONDICA EP. ARGEŞULUI
nic i ot Argeş Anghelet i din Budeasa Arsénié postelnic i ot Aninoasa Pârvul spă-
tar i ot Rătivoeşti Dragomir comis i ot Lereşti Oancea i ot Corbeni Neagoe logofăt
i ot Vlădeni Tudor paharnic i Ştefan postelnic i ot Piteşti Duminecă i Zaharia i
Dumitru popa Sava i Tudor i lane stolnic i ot Găleşăşti Ivan postelnic i ot Câlceşti
Ivan stolnic i ot Argeş Sava i ot Coteşti Vlaicul i ot Condreşti Albul i ot Jugur
Constandin i ot Uliţa Vladul i ot Poenărei Radul logofăt i Badea i Lazăr postelnic,
ca să căutaţi şi să adevăraţi cu sufletele voastre cum va fi cu dreptul, să otărâţi
ocinile sfintei mănăstiri de la satul Corbii de Piatră şi de la Nucşoară şi de la
Domneşti şi la Muntele Sasul, pre unde va mai avea sfânta mănăstire moşii, tot
să le hotărască şi să le înpietrească şi să pue semne.
însă cine va căuta de ocinile sfintei mănăstiri cu toată dreptatea, nimica să
făţărească, nici să asuprească ocinile sfintei mănăstiri măcar o palmă de loc sau
mai puţin, unii ca aceia să fie ertaţi şi blagosloviţi de Vlădica lisus Hristos. Iar carii
vor călca dreptatea lui Dumnezeu şi legea sfântă, să făţărească, să înpresoare
ocinile sfintei mănăstiri ce scrie mai sus, măcar cât de puţin, unii ca aceia să fie
supt anatema şi tricleţi de vlădica lisus Hristos şi de 318 sfinţi părinţi de la
Nicheia. Aşijderea să fie şi de vlădicia mea. Şi să aibă parte la un loc cu luda şi
cu Ariia. Să fie după moarte neertati şi nedazlegati, după cum scrie blestemul.
Pietrile şi fierul şi lemnile şi toate făpturile lui Dumnezeu să s<ă> petreacă şi să
s<ă> topească şi să putrezească, iar acele trupuri care vor întră într-acest
blestem nici să s<ă> mai petreacă, nici să mai putrezească, nici să să mai
topească, ci să stea în veci neertate ca nişte tâmpene. încă să moştenească
bubele lui Ghiezi şi să aibă blestemul lui Datan şi Aviron pre cărei i-au înghiţit
pământul de vii.
Iar mila lui Dumnezeu cu toţi creştinii cei adevăraţi.
<Scris în luna> iulie 29 <zile, leat> 7151(1643).
Vlădica Teofil.
DGAN-AIC, Fond Episcop. Argeş, ms. 168, f. 278v-279.
Cop. rom. sec. XVIII. Ediţii: Catalog, V, p. 462.
25. 1644(7152)
ianuarie 1.
Adecă noi aceşti 24 de boeri hotărnici, carii am fost luaţi pre răvaşăle dom-
nului nostru Io Mateiu Basarab voevod i gospodar, de sfânta mănăstire de la
Argeş şi de părintele Leontie arhimandritu, nastavnicul sfintei mănăstiri ot Argeş
şi de Şărb cu frate-său Stan ot Cristieneşti, anume: ot Albeşti, Condilă
postelnic i ot Argeş, Anghelet i Sava i Lazăr postelnic i ot Budeasa, Arsénié
postelnic i ot Aninoasa, Pârvul spătar i ot Rătivoeşti, Dragomir comis i ot Lereşti,
Oancea postelnic i ot Corbeni, Neagoe logofăt i ot Stoiceani, Stepan
postelnic i ot
71
MIHAIL M. ANDREESCU
Vlădeni, Tudor peharnic i ot Piteşti, Duminecă i Zaharia i Dumitru al popii Savei

i Tudor postelnic i lane stolnic i ot Găleşăşti, Ivan postelnic i ot Câlceşti, Ivan stol-
nic i ot Coteşti, Vlaicul i ot Lăngeşti, Albul i ot Jugur, Constandin i ot Uliţa,
Dragomir Vlădău i ot Brătiani, Radul logofăt i Badea, ca să căutăm şi să hotărâm
ocinile sfintei mănăstiri de la satul Corbii şi de la Nucşoara şi din munţi, pre unde
are sfânta mănăstire ocine şi moşii.
Deci noi, aceşti boiari carii scriem mai sus, înpreună cu boiariul măriei lui
domnul nostru, anume Lăudat comis ot Vladeani, carele au fost trimis de măriia
lui ispravnic la aceste hotăra, mers-am înpreună toţi de am căutat şi am călcat
ocinile de la aceste sate ce scriu mai sus şi de la munte. Şi am citit cărţile ceale
bătrâne ale sfintei mănăstiri, care au avut pre aceste moşii.
Deci am aflat şi am adevărat cum au fost vrut să înpresoare Şărb şi cu frate-
său Stan ot Cristieneşti ocina mănăstirii de la satul Corbii, să mai ia 620 stânjeni
şi să pue pe alte hotăra cu o carte mincinoasă care o au fost făcut ei la Leon vodă
singuri, fără ştirea nimunui. Iar noi am căutat şi am umblat de am călcat hotarăle
pre semnele cele bătrâne ce scriu în cărţile mănăstirii. Şi am aflat cum n-au avut
aceşti oameni treabă să între între moşiile mănăstirei, nici au avut alte cărţi
bătrâne să pue alte hotăra, ci au rămas mincinoşi.
Deci noi am ales şi am hotărât şi am înpietrit, pre unde s-au căzut şi pre
unde au scris semnele cele din cărţile bătrâne ale mănăstirii, însă din jos să să
ştie hotarul: din popa în jos până în Râul Doamnii, pre salcea înfierată. Apoi
despre Cristieneşti, prin pietrile ce am pus noi hotar şi pren sălcii, prin capul
Lazului în jos, pre supt Coasta Frumoasă, pren Mlaca lui Şărb, prin piatra înfiera-
tă, preste Valea Siliştei, pre din sus de cireş, pre Valea Hudei preste secărişte,
pren Lacul Barşii, pren Gruiul Rău, prin gura Văii Plopului pre vale în sus până
în Pleaşa Fetii. De acia pre deal în sus, prin pietrile gemene şi pre muche în sus
pan munte, în Căpăţână.
Iar de rândul munţilor am căutat şi am călcat pre unde au scris cărţile
bătrâne, cu mulţi oameni buni înpreună şi cu megiaşii de prin prejurul locului. Şi
am adevărat cum să aibă a ţinea sfânta mănăstire ot Argeş din Piscul Gemătului
în sus pan plaiu şi pre Apa Gemătului în sus iar pan plaiu. Şi plaiul tot. Şi din Apa
Gemătului spre Pleaşa şi Pleaşa toată.
Iar pentru ocina de la satul Nucşoara, care a fost cumpărată de Şărban
voevod şi de muma dumnealui şi de doamna dumnealui şi dat şi miluit la sfânta
mănăstire, căutat-am şi am strâns toţi sătenii de acolo de i-am întrebat. Şi s-au
aflat 41 dealniţe adevărate ale mănăstirii şi cu rumânii, câţi să află vii pre acele
delniţe, cum scrie şi cartea lui Şărban voevod în sfânta mănăstire, să aibă a
ţinea.
Aşa am aflat noi şi am adevărat cu ale noastre suflete. Şi am hotărât şi am
înpietrit, cum scrie mai sus, semnele. Şi am dat noi să aibă a ţinea sfânta mănăs-
tire aceste moşii, cum scrie mai sus.
72
Şi pentru credinţa, am făcut noi această scrisoare a noastră la mâna părin-

telui Leontie arhimandritul, carele iaste egumenul în sfânta mănăstire la Argeş,
ca să s<ă> ştie, <luna> ghenarie 1 <zi, leat> 7152(1644).
Lăudat comis, Condilă postelnic, Anghelet, eu Neagoe logofăt, Sava
Dragomir cămăraş, Arsénié postelnic, Pârvul spătar, Dumitru, Duminecă postel-
nic, Zaharia, Badea, Vlaico Burdea, Ivan, Oancea logofătu, Dragomir Ulitu, Tudor
postelnic, Lazăr postelnic, Ivan postelnic, Constandin postelnic, lane, lane stol-
nic, Radul logofăt, Tudor paharnic.
Cop. rom. sec. XVIII. Ediţii: Catalog, V, p. 501.
26. 1644(7152)
ianuarie 1.
Adecă noi, aceşti 24 boiari hotărnici, carii am fost luaţi pre răvaşul dom-
nu<lui> nostru Io Mateiu Basarab voevod i gospodar, de sfânta mănăstire ot
Argeşu şi părintele Leontie arhimandritul, nastavnicul sfintei mănăstiri şi de Şărb
cu frate-său Stan ot Cârstieneşti, anume: ot Albeşti, Condilă postelnic i ot Argeş,
Anghelet i Sava i Lazăr postelnic i ot Budeasa, Arsénié postelnic i ot Aninoasa,
Pârvul spătar i ot Rătivoeşti, Dragomir cămăraş i ot Lereşti, Oancea postelnic i ot
Corbeni, Neagoe logofătu i ot Stoiceni, Stepan postelnic i ot Vlădeni, Tudor
paharnic i ot Piteşti, Duminecă i Zaharia i Dumitru al popii Savei i Tudor postel-
nic i lane stolnic i ot Găleşăşti, Ivan posteln;c i ot Câlceşti, Ivan stolnic i ot Coteşti,
Vlaicul i ot Lăngeşti, Albul i ot Jugur, Constandin i ot Uliţa, Dragomir Vlădău i ot
Brătiani, Radul logofăt i Badea, ca să căutăm şi să hotărâm ocinile sfintei mănăs-
tiri ot Argeş de la satul Corbii şi de la Nucşoară şi din Muntele Şăsu, unde are
sfânta mănăstire ocine şi moşii.
Deci noi, aceşti 24 boiari carii scriu mai sus, înpreună cu boiarinul mării sale
domnului nostru, carele au fost trimis de măria sa ispravnic la aceste hotăra,
anume Lăudat comis ot Vlădeni. Mers-am înpreună toţi de am căutat şi am căl-
cat ocinile de la aceste sate ce scriu mai sus şi de la munţi. Şi am citit cărţile sfin-
tei mănăstiri, ceale bătrâne care au avut pre aceste moşii.
Deci am aflat şi am adevărat cum au fost vrut să înpresoare Şărb şi frate-
său Stan ot Cârstieneşti ocina mănăstirii de la satul Corbii, să mai ia 620 stânjini
şi să pue alte hotăra, cu o carte mincinoasă care o au fost făcut ei la Leon vodă,
singuri, fără ştirea nimănui. Iar noi am căutat şi am umblat de am călcat hotarăle
pre semnele cele bătrâne ce scriu în cărţile mănăstirii. Şi am aflat cum n-au avut
aceşti oameni treabă să între în moşiile mănăstirei, nici au avut alte cărţi bătrâne
să pue alte hotare, ce au rămas mincinoşi.
Deci noi am ales şi am hotărât şi am înpietrit pa unde s-au căzut şi pre unde
au scris semnele cele din cărţile bătrâne ale mănăstirii, însă din jos să să ştie
73
MIHAIL M. ANDREESCU
hotarul: de la popa în jos până în Râul Doamnii, prin salcea înfierată. Apoi despre
Cristieneşti prin pietrile ce am pus noi hotar şi prin sălcii, prin capul Lazului în jos,
pre supt Coasta Frumoasă, prin Mlaca lui Şărb, prin piatra înfierată, preste Valea
Siliştei, pre din sus de cireş, pre Valea Hudei, preste secărişte, prin Lacul Barşii,
prin Gruiul Rău, prin gura Văii Plopului, pre vale în sus până în Pleaşa Fetii. De
acia pre deal în sus, prin pietrile gemene şi muchia în sus până în Muntele Şăs,
în izvorul(...)1, tot pre calea Făgăraşului până în curmătură la cruce. Şi de acolea
să întoarce în stânga şi merge drept pa Piscul cel Pietros al Refenicului până în
Râul Doamnii, înpotriva Drăghinii, pre unde au scris cărţile bătrâne, cu mulţi
oameni buni şi megiaşi dinprejurul locului. Şi am adevărat cum să aibă a ţinea
sfânta mănăstire ot Argeş din Piscul Gemătului în sus până în munte şi pre Apa
Gemătului în sus iar până în munte. Şi muntele tot. Şi din Apa Gemătului spre
Pleaşa şi Pleaşa toată până în Râul Doamnii, cum scriu şi cărţile mănăstirei.
Iar pentru ocina de la satul Nucşoara, care o au fost cumpărat Radul voevod
Şărban şi muma dumnealui şi doamna dumnealui şi o au dat la sfânta mănăstire
pentru pomeană, căutat-am şi am strâns toţi oamenii de acolea, de i-am întrebat.
Şi s-au aflat 41 delniţe ale mănăstirei adeverite şi cu rumâni, câţi să află vii pe
acele delniţe, cum scrie şi cartea Radului voevod Şărban în sfânta mănăstire, să
aibă a ţinea cu bună pace.
Aşa am aflat şi noi şi am adeverit cu ale noastre suflete. Şi am hotărât şi am
înpietrit, cum scriu mai sus semnele. Şi am dat noi să aibă a ţinea sfânta mănă-
stire aceste moşii ce scriu mai sus, cu bună pace.
Şi pentru credinţa, făcut-am noi această scrisoare a noastră la sfânta mănă-
stire şi la mâna părintelui Leontie arhimandritul, carele iaste egumen în sfânta
mănăstire la Argeş, ca să să ştie.
l pisah az Dragomir cămăraş ot Rătivoeşti, <luna> ghenarie 1 <zi, leat>
7152(1644).
Lăudat comis, eu Neagoe logofăt, eu Stan postelnic, eu Duminică postelnic,
eu Dumitru, eu Albul, eu Radul logofăt, eu Arsénié postelnic Badea paharnic,
Dragomir judeţ ot Argeş, Pârvul spătar, eu Tudor postelnic ot Piteşti, eu Lazăr
postelnic, Dragomir cămăraş ot Rătivoeşti, eu Ivan logofăt, eu Ivan postelnic, eu
Pătraşco logofăt, Anghelita, Sava, Ivan postelnic, Constandin postelnic, lane,
lane stolnic, Radul logofăt, Tudor peharnic.
Cop. rom. sec. XVIII. Apar diferenţe faţă de copia anterioară
a aceluiaşi act. Ediţii: Catalog, V, p. 501.
74
27. 1644(7152) aprilie 6,

Târgovişte.
f Cu mila lui Dumnezeu, Ion Mateiu Basarab voievod, domn a toată Ţara
Rumânească. Dat-am domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei şi
dumnezeeştii mănăstiri ce să cheamă Argeşul, hramul Adormire! Născătoarei
de Dumnezeu şi cinstitului părintelui igumenului Leontie arhimandritul şi tuturor
călugărilor câţi lăcuesc într-acest lăcaş, ca să-i fie satul Flămânzeşti! din
sud<stvo> Argeş sfintei mănăstiri ce s-au zis mai sus, în pace şi slobozi de bir,
de talere i de găleţi de fân i de miere i de dijmăritu stupilor i al ramatorilor i de
oeritul oilor i de vinărici i de oi i de cai i de olac i de slujba domnească i de banii
din judeţ i de podvoade i de mertice i de pocloane i de toate slujbele şi dările câte
vor eşi peste an în ţara domniei mele, bântuială să nu aibă în veci. însă să s<ă>
ştie numele <rumânilor>, anume: Dragomir Goiciul i Vâlcan i Andrea i Badiul
Căul i lachim i Stan i Arvat i Nedelco i Dumitru i lacov i Vladul Standului i
Dragomir i Oprea pârcălabul i Opre sin Dăile i Oprea Sicheriş i Vâlcan i Stan i
Stoica i Vlad i Francul i Braţul i Dragomir i Stan Bârdacea i Vlad i Tudor i Vâlcan
i Dumitru i Sava, cu toţi feciorii lor şi cu toate bucatele lor.
Pentru că m-am milostivit domnia mea şi am ertat satul Flămânzeştii cum s-
au fost ertat şi de alţi bătrâni domni, de răposatul moşul domniei mele Io
Basarab voievod. Aşijderea am ertat şi domnia mea, pentru că această sfântă
mănăstire Argeş au fost făcută şi zidită din temelia ei de răposatul moşul
domniei mele Ion Basarab voievod.
Apoi, când au fost acum în zilele domniei mele, dăruindu-mi Domnul Dum-
nezeu şi cinstitul împărat pe domnia mea cu stăpânirea şi cu schiptrul a stăpâni
Ţara Rumânească, în scaunul moşului domniei mele Ion Basarab voievod,
atuncea au fost leat 7141(1632). Iar domnia mea văzând această sfântă mănăs-
tire, fiind o mănăstire(...)1 altor stăpânitori, iar domnia mea am ertat pe acest sat
Flămânzeştii, cum au fost sfintei mănăstiri Argeşul, de toate slujbele şi dăjdiile
câte s-au numit mai sus, să fie în pace în zilele vieţii domniei mele, numai ca să
fie de posluşania şi de hrana sfintei mănăstiri, cum s-au scris mai sus, să nu ia
nimeni de nici unele, făr<ă> decât să fie pe seama sfintei mănăstiri ce s-au zis
mai sus acel sat Flămânzeştii, cu tot venitul şi cu tot veri ce ar avea, în pace de
către toate slugile domniei mele şi de către toţi oamenii, satul Flămânzeştii, de
atuncea încoace.
Iar când au fost acum, iar satul Prăvăleanii şi satul laşii, ei s-au sculat cu
pâră şi au venit înaintea domnii mele la marele divan de s-ag pârât de faţă satul
Prăvălenii şi satul laşii cu satul Flămânzeştii. Şi aşa pâra satul Prăvăleanii şi
satul laşii cum că au avut ei oameni fugiţi în satul Flămânzeştii(...)1, ca să strice
75
MIHAIL M. ANDREESCU
mila şi pomana domnii mele, ca nişte oameni răi şi vicleni. Iar satul Flămânzeştii,
ei aşa arăta înaintea domnii mele, la marele divan, cum că nu iaste nici un om
dintr-altă ţară sau sat adus de când s-au scris hrisovul încoace. Şi au arătat şi
hrisovul domnii mele, cel de milă, de când era curgerea anilor 7141(1632).
Apoi, întru aceia domnia mea am luat seama şi am judecat dupe dreptate şi
dupe legea lui Dumnezeu cu toţi cinstiţii îndreptătorii boiarii domniei mele şi cu
tot divanul. Şi am dat domnia mea acestor oameni ca să fie în pace şi slobozi de
toate câte s-au scris mai sus însă numai câţi oameni sunt zişi mai sus, de către
toate slujbele domniei mele. Câţi vor umbla, veri cu ce slujbă într-acest judeţ, nici
birari, nici găletari i nici fânari i nici mierari i nici dijmari i nici goştinari i nici vină
riceri i nici de poclonul bănişor i nici olacari i nici un om, fără numai să fie
posluşnici sfintei mănăstiri ce s-au numit mai sus. Iar oricarele să va cerca din-
tre dânşii, acel om rea urgie va lua de către domnia mea. Şi de nimeni să nu să
clătească dupe zisa domniei mele.
lată şi blestem am pus domnia mea. Dupe petrecerea domniei mele pre cine
va alege Domnul Dumnezeu a fi stăpânitoriu Ţării Rumâneşti, sau din inima şi
rodul domniei mele sau din neamul nostru sau, după păcatele noastre din alt
neam, să aibă a înoi şi a cinsti şi a întări această carte a domnii mele de milă şi
de ertare. Pre acela Domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l păzească întru
domnia lui, iar în veacul cel viitoriu sufletul lui. Iar carele nu va cinsti şi nu va înoi
şi nu va întări această carte a domniei mele, ci o va călca şi va strica, acela să
fie proclet şi anatema şi afurisit de 318 sfinţi părinţi de la Nicheia şi să aibă parte
cu luda şi cu afurisitul Aria la un loc.
lată şi mărturii am pus domnia mea pe: jupan Barbul vel ban Craiovei i jupan
Dragomir vel dvornic i jupan Radul vel logofăt i jupan Stroe vel vistier i jupan
Preda vel spătar i jupan Socol vel clucer i jupan Dumitraşco vel stolnic i jupan
Radul vel comis i jupan Drăguşin vel paharnic i jupan Constandin vel postelnic.
Şi ispravnic, jupan Radul vel logofăt.
Şi am scris eu, Soare logofătul în scaunul Târgoviştii, <luna> aprilie 6 <zile,
leat> 7152(1644).
t Io Mateiu voievod.
Cop. rom. sec. XVIII. Ediţii: Rezumat în Catalog, V, p. 539,
cu data de 7 aprilie.
28. 1646(7154) mai 16,

Târgovişte.
Milostiiu Bojiiu, Ion Mateiu voevod Basarab i gospodar. Davat gospodstva-mi

sie poveleanie gospodstva-mi1 sfintei şi dumnezeeştii mănăstiri Argeşul şi părin-
1. Din mila lui Dumnezeu, Ion Matei voevod Basarab şi domn. Dat-am domnia mea
această poruncă a domniei mele...
76
telui igumenului Leontie arhimandritu, ca să fie sfintei mănăstiri nişte rumâni, po

imea: Drăgan cu fraţii lui Nedelco i Voico, feciorii unchiaşului Papei din sat den
Topana, ei şi feciorii lor, pentru că aceşti oameni ei au fost rumâni de moşie ai
sfintei mănăstiri Argeş încă mai denainte vreme.
Iar când au fost acum în zilele domniei mele, ei s-au fost scris la slujitori, la
ruşală, ca să scape de rumânie. Şi au fost mers la părintele igumenul Leontie de
au dat mănăstirii 2 cai şi 4 bivoli ca să-i lase în pace de rumânie. Iar după aceia
au venit de faţă înaintea domniei mele în divan cu părintele igumenul.
Deci domnia mea aşa am judecat cu tot divanul şi n-am dat domnia mea ca
să răscumpere igumenul rumânii mănăstirii, ci să fie rumâni stătători la mănăstire
cum au fost şi mai nainte vreme. Deci am scos domnia mea pe Drăgan cu fraţii
s<ăi> şi de la slujbă din vistăeria domnii mele. Şi am dat domnia mea din divan
pre Drăgan cu fraţi s<ăi> să fie rumâni la sfânta mănăstire, înpreună cu alţi
rumâni ai mănăstirii, cum au fost şi mai nainte vreme părinţii lor.
Şi au rămas Drăgan de lege dinaintea domniei mele din divan, cum scrie mai
sus. într-alt chip să nu fie, că aşa iaste porunca domniei mele.
S-au scris în Târgovişte, <luna> maiu 16 <zile, leat> 7154(1646)
Ion Mateiu voievod, milostiiu Bojiiu.
rom. sec. XVIII. Ediţii: Rezumat, Catalog, VI, p. 190.
29. 1648(7156)
martie 1.
Adecă eu Hota, înpreună cu feciorii miei pre anume: Stepan i Tudoran i

Radul i Stanciul, scris-am zapisul nostru ca să fie de mare credinţă la mâna
părintelui egumenului arhimandritului Leontie, năstavnicul sfintei mănăstiri ot
Argeş, cum să să ştie că i-am vândut via noastră care am avut noi şi au fost
lângă vie sfintei mănăstiri carea <o> au fost cumpărat domna Mina a răposatului
Şărban voevod la sat la Goleşti, însă răzoare de vie 5. Şi le-am vândut de a
noastră bunăvoe.
Şi am vândut locuri cu vie la Cornet, locuri două, unde s<unt> cinci scoruşi
şi silişte den sat. Şi o am vândut în bani gata unghi 20. Şi ne-au pus în pomenec
5 oameni <care> fac iar unghi 20.
Şi mărturii: judeţul Oprea, Albul judeţul, Sava judeţul, Dumitru judeţul i
Dumitru Roş, Vladul ot Goleşti, Rad Techescul ot tam i Dumitru popa Crăstea.
Şi pentru credinţa ne-am pus şi degetele.
<S-a scris în luna> martie 1 <zi, leat> 7156(1648).
Hota, Stepan, Tudoran, Radu, Stanciul
Cop. rom. sec. XVIII. Ediţii: Rezumat în Catalog, VI, p. 394.
77
MIHAIL M. ANDREESCU
30. 1649(7157) mai

18.
Adecă eu popa Radul ot Nucşoară scris-am zapisul mieu denaintea părin-

telui egumenului, arhimandritu Leontie, cum să s<ă> ştie că am dat eu, popa
Radul, 208 bani Radului tatăl lui Sorea pe un petec de loc. Şi am ţinut acel puţinei
loc pentru acei bani.
Iar când au fost acum, având părintele L<eontie>(...)1 delniţe n-au suferit să
fie acel puţinei loc la mine, ci mi-au dat banii îndărăt, tocma 208.
Şi când mi-au dat egumenul banii fost-au popa Stănislav i popa Radu ot
laşii i Gherghe cupeţ şi iar doi megiaşi ot Danul, poim Şărban i Voico şi soborul
sfintei mănăstiri, toţi fraţii.
Şi am scris eu, Voinea logofătu, <luna> maiu 18 <zile, leat> 7157(1649).
Eu popa Radul.
rom. sec. XVIII. Nu apare în Catalog, VI.
31. 1650(7158) ianuarie 2,

Târgovişte.
Cu mila lui Dumnezeu, Io Mateiu Basarab voevod şi domn a toată Ţara

dumnezeeştii mănăstiri ce să chiamă Corbii de Piatră, unde iaste hramul Prea-
sfintei şi Preacuratei şi Preablagoslovitei Stăpânii noastre Născătoarei de Dum-
nezeu şi pururea Fecioarii Marii şi părintelui egumenului Leontie care au fost
năstavnic în sfânta mănăstire Argeş, hramul Adormirea Născătoarei de Dum-
nezeu şi tuturor călugărilor ce lăcuesc într-acest lăcaş, ca să fie sfintei mănăstiri
la Valea Varoşului, de unde iaste Stoian Cărjău, pa pârău şi de unde iaste
Stoian Cârjău, pa Bradul Oslatunii, iar de aici pa Piscul Gemătului de Sus, pa
munte. Şi de aici la Pârâul Gemătului la Cornii, pa munte şi muntele tot. Şi
din Râul Cernatul la Pleaşă şi Pleaşa toată. Pentru că iaste bătrână şi dreaptă
moşie de moştenire. Iar după aceia când au fost în zilele răposatului Radului
voevod feciorul Radului voevod Bătrânul, iar monahia Magdalina, ea au avut
pâră înaintea Radului voevod cu Mirean şi cu Nan şi cu Radul şi cu Barbul.
Drept aceia, domnia mea am dat Mireanului şi altora ai lui lege 12 boiari. Iar
când au fost la zi iar Mirean şi cu ai lui, ei n-au putut aduce 12 boiari, ce au rămas
de lege. Şi au dat acei boiari ce s-au zis mai sus sfintei mănăstiri să-i fie de
moştenire. Şi hotarnic au fost Dragomir braţ Şuicăi.
78
Şi iar să-i fie la Bojoară partea lui Mănăilă toată, a fi iarăşi sfintei mănăstiri
şi Magdalinii monahii bătrână şi dreaptă moşie.
Iar dupe aceia, iarăşi au avut Magdalina monahia pâră cu Ratea, nepotul lui
Mănăilă. Şi aşa au luat Ratea 12 boiari să jure cum că acea moşie a lui au fost
vândută de Mogoş i de Cârjău, iar nu au fost dată numai să s<ă> hrănească
până va fi Mănăilă în viaţă şi după moartea lui Mănăilă să fie iarăşi a lui Cârjău
şi a lui Mogoş. Iar Ratea au rămas de lege. Şi au făcut o carte făr<ă> de ispravă
şi mincinoasă. Apoi răposatul Radul voevod au spart cartea şi au dat moşia sfin-
tei mănăstiri şi Magdalinii monahii, precum au fost dat şi de acei 12 boiari şi de
Dragomir hotarnic, cum am văzut domnia mea şi cartea Radului voevod de
parale şi de rămas <a> aceştii moşii ce s-au zis mai sus, de când au fost curge-
rea anilor 7034(1526), vechi şi stricate. Ci au înoit Alexandru vodă feciorul
Radului vodă Mihnea. Aşijderea şi domnia mea iarăşi, însum am înoit şi am
întărit cu această carte a domniei mele, cum au fost şi mai denainte vreme. Şi de
atunci tot au stăpânit sfânta mănăstire ce s-au zis mai sus aceste hotare cu bună
pace.
Iar după aceia, când au fost în zilele lui Alexandru vodă feciorul Radului
voevod, iar părintele episcopul Antonie, când au fost nastavnic în sfânta mănăs-
tire Argeş, el au avut pâră înaintea lui Alexandru voevod cu Neagoe din Corbişori
şi cu satul Nucşoara pentru aceste hotare ce s-au zis mai sus. Şi de faţă să pâra.
Şi aşa pâra Neagoe şi satul Nucşoara cum că nu sânt aceste hotăra pe moşia
mănăstirei şi sânt asupriţi cu aceste hotăra făr<ă> de dreptate, întru aceia
Alexandru vodă, domnia lui au luat seama şi au judecat dupe dreptate şi dupe
lege cu toţi cinstiţii îndreptătorii domniei lui. Şi au cetit domnia lui cartea răposa-
tului, bătrânului Radului voevod feciorul Radului voevod, când au fost leatul
7034(1526), pentru aceste numite hotăra. Şi încă au nevoit Alexandru vodă pe
Neagoe şi pe satul Nucşoara ca să aducă cărţi bătrâne, oricine le va avea. Şi
încă au fost sorocit părintele episcopul Antonie pe Neagoe şi pe satul Nucşoara
la trei-patru rânduri să vie în faţă în divan, iar ei nicicum nu au putut veni nici cu
o carte, ci au fost pârât făr<ă> de dreptate, dintru atâta vreme trecută. Apoi au
fost rămas de lege şi de judecată. Şi am văzut domnia mea şi cartea lui
Alexandru voevod feciorul Radului voevod de pâră şi de rămas la sfânta mănăs-
tire, la curgerea anilor 7134(1626).
Pentru aceasta am dat şi domnia mea sfintei mănăstiri din Corbii de Piatră
ca să stăpânească această moşie după hotarăle şi semnele cele vechi, cum au
fost mai denainte vreme şi cum era scrişi în cartea Radului voevod feciorul
Radului voevod, să-i fie întru moştenire şi ohabnică întru întărire. Şi să aibă
călugării pace de către Neagoe şi de către satul Nucşoara. Şi de nimeni să nu să
clătească, dupe zisa domniei mele.
lată şi mărturii am pus domnia mea pe: jupan Dragomir vel ban Craiovei i
jupan Dudescu vel dvornic i jupan Radul vel logofăt i jupan Stroe Fiera vel visti-
er i jupan Preda vel spătar i jupan Socol vel clucer i jupan Dumitraşco Filipescu
79
MIHAIL M. ANDREESCU
vel stolnic i jupan Radul Mihalcea vel comis i jupan Marco Danovici vel
paharnic i jupan Costandin vel postelnic, l ispravnic, Radul vel logofăt.
Şi am scris eu, Dumitru logofăt, în scaunul Târgoviştii, <luna> genarie 2
<zile, leat> 7158(1650).
Io Mateiu Basarab voevod.
Cop. rom. sec. XVIII. Nu apare în Catalog, VII.
32. 1650(7158) iunie

15.
Moşia Domneştii sud<stvo> Muscel (copie).

Semnele hotarului Stăneştilor: despre Domneşti la Fântânele. De aci pre
faţă pre la ulm. De acia pre muche pre la Răsturniş. De acia pre la Poiana
Ţugurii. De acia pre cale prin Poiana Dealului, pre la Prihodeşti pre lângă Lacul
Mieru, pre obârşia Văii Lupului ce iaste la Teiu spre Corbuşori. De acia iar pre
muche prin dămb şi din dămb în jos la Corbuşori, pre lângă grădina Vlaicului. De
acia trece râul la Bolduri. De acia pre muchea Văii Dracului. De acia iase în
Toaca. De acia la Capul Boeriului despre Poenărei. De acia pre obârşia Văii
Teiuşului. De acia pre matca Văii lui Năpaste. De acia pre Valea Rea în jos. De
acia pre Groşi în sus, pre lângă Cărbune, alăturea cu hotarul Muşăteştilor ce
iase în făget. De acia pre Valea Romanaţilorîn jos, pre muche despre Domneşti.
De acia pre Coasta Lazurilor, pre despre Domneştii în jos. De acia»pre matca Văii
Lupului până în râu. De aciia trece râul, iar la Fântânele.
Au mai fost şi nişte munţi într-această ocolniţă din care s-au scos aceasta.
Şi aceia nu i-am scris aici.
<Scris în luna> iunie 15 <zile, leat> 7158(1650).
Gheorghie vel ban.
Aceste semne ce scrie mai sus s-au luat după ocolniţă mănăstirii
Câmpulungului.
rom. sec. XVIII. Nu apare în Catalog, VII.
33. 1653(7161) mai 13,

Argeş.
Adecă eu Dumitra, fămeia lu Tanasie, înpreună cu fii-meu Albul. Scris-am

şi mărturisim cu acesta al nostru zapis, să fie de mare credinţă la mâna părintelui
egumenului Nicolae, năstavnicul sfintei mănăstiri de la Argeş, hramul Uspenii
Bogorodiţe, şi a tot soborul sfintei mănăstiri, cum să s<ă> ştie că i-am vândut o
80
vie ce am avut în dealul Goleştilor, cu tot locul deînprejurul vii şi delniţe de în

selişte, cât să va alege, în preţ unghi 32. Şi o am vândut de a mea bunăvoe,
făr<ă> de nici o silă şi cu ştirea tuturor megiaşilor şi de sus şi de jos, ca să fie
sfintei mănăstiri moşie ohabnică în veci.
Şi la această tocmeală fost-au mulţi boiari şi megiaşi mărturii anume: popa
Dragomir ot Argeş, Dumitru Roş ot tam, popa Mihnea ot tam, Dumitru Tudo-
rănescu ot tam, Oprea fiu-său ot Goleşti, Albul Ghioroiul, Nedelco ot tam, Oprea
feciorul Morii, Pavel ot tam, Duca ot Argeş.
Şi pentru credinţă pusu-ne-am şi peceţile mai jos, în loc de credinţă.
Şi am scris eu, Dumitru logofăt ot Argeş, <luna> maiu 13 <zile, leat>
7161(1653).
Eu Dumitra, eu Dumitru Tudor, eu popa Ilie ot Arghiş, eu Oprea Tudor, eu
popa Mihnea.
rom. sec. XVIII. Ediţii: Rezumat în Catalog, VII, p. 331.
34.
*"' 1654(7162) ianuarie 6, Târgovişte.
f Cu mila lui Dumnezeu, Ion Mateiu Basarab voievod şi domn a toată Ţara
dumnezeeştii mănăstiri Argeşu, unde iaste hramu Preacinstitei Adormiri a Prea-
sfintei Stăpânei noastre şi de Dumnezeu Născătoarei şi pururea Fecioarii Măriei,
şi părintelui igumenului Nicolae şi tuturor călugărilor câţi lăcuesc într-acest lăcaş,
ca să-i fie sfintei mănăstiri moşie, însă Flămânzeştii toţi şi cu toate hotarele. Şi
semnele moşiei încă să s<ă> ştie dintâi. Din Podul lui Stănislav până la Piatră şi
din Piatră până la Bisearica lui Stănislav şi de la bisearică până la piatra din stân-
ga şi de la Piatra până la piatră din Măgură şi din Măgură până la Cernaţi, unde
să hotărăşte cu satul Cosmeşti. Şi de aici pre pisc până la Crucea lui Băsărab
voievod cel Bătrân şi din cruce până la Valea Albului. Şi de aci pa usdolena până
la Usdolena laşilor (adcă pa Valea laşilor să zice usdolena). Şi din Valea laşilor
peste câmp până în Calea Albeştilor. Şi de aci tot cărarea până în hotarul
Albeştilor. Şi iar să s<ă> ştie: din Podul lui Stănislav peste râu la silişte şi din
silişte până la Dealul Cornetului. Şi de acia până la frasin şi din frasin aşijderea
pe Stricatul şi din Stricatul până la Corbul. Şi din Corbul aşijderea pe dealul
Topologului, unde să hotărăşte cu Tigveanii.
Pentru că această moşie ce s-au zis mai sus, din Flămânzeşti, au fost bă-
trână şi dreaptă moşie şi de moştenire sfintei mănăstiri Argeşu încă mai denainte
vreme. Iar după aceia, când au fost în zilele răposatului Patru voievod, atuncea,
întru acea vreme, au avut călugării de la sfânta mănăstire pâră înaintea domniei
lui cu toţi oroşanii din oraşul domnii mele din Argeş. Şi aşa pâra atunci oroşanii
81
MIHAIL M. ANDREESCU
înaintea lui Patru voevod, cum că i-au năpăstuit călugării, cum că au avut şi ei
moşie amestecată cu călugării.
Drept aceia Patru voevod, domnia lui au luat seama şi au judecat după drep-
tate şi după lege cu toţi cinstiţii îndreptătorii boiarii domniei lui. Şi au dat Patru
voevod călugărilor 24 boiari hotărnici şi au fost ispravnic jupan Milco pârcălabul,
să ia seama şi să umble să aleagă cu sufletele lor pa unde au fost hotarăle şi
semnele cele vechi, cum sunt scrise. Şi au umblat acei 24 boiari cu Milco pâr-
călabu şi aşa au aflat cu sufletele lor cum iaste bătrână şi dreptă moşie şi de
baştină a sfintei mănăstiri ce s-au zis mai sus după cum s-au numit mai sus
hotarăle şi semnele. Iar oroşanii din oraş din Argeş, ei niciun amestec n-au avut
la moşia ce s-au numit mai sus, din Flămânzeşti, şi au rămas atuncea oroşanii
de lege şi de judecată dinaintea lui Patru voevod. Şi cum au fost rămas mai
denainte vreme şi dinaintea răposatului Radului voevod ce au périt la Râmnic şi
dinaintea răposatului Pătraşco voevod, cum însumi am văzut şi am cetit domnia
mea la divan cartea lui Patru voevod de pâră şi de rămas pentru această moşie
ce s-au zis mai sus, vechi şi stricată.
Drept aceia am dat şi domnia mea, încă am înoit şi am întărit acea carte
bătrână cu această carte a domniei mele, ca să fie sfintei mănăstiri moşie de
moştenire şi ohabnică în veci. Şi de nimeni să nu să clătească, după zisa dom-
niei mele.
lată şi mărturii am pus domnia mea pe: jupan Spahiul vel ban Craiovei jupan
Preda vel dvornic jupan Radul vel logofăt jupan Bunea vel vistier jupan Diicul vel
spătar jupan Gheorma vel clucer jupan Pană vel stolnic jupan Radul vel comis
jupan Radul vel paharnic jupan Constandin postelnic. Şi ispravnic, Radul vel
logofăt.
Şi am scris eu Dima logofăt în scaunul ce să chiamă Târgoviştea, <luna>
ghenarie 6 <zile, leat> 7162(1654).
f Ion Matei voievod.
rom. sec. XVIII.
35. 1654(7162) iulie 2,

Bucureşti.
Milostieiu Bojieiu, Io Constandin Şărban voievod i gospodar văsoe zembli

Uggrovlahiscoe. Davat gospodstva-mi siiu poveleanii gospodstva-mi ci<n>stito-
mu bojestvenii monastir zvoe mago Argeş, hramul Uspeniei Bogorodiţe i otţî egu-
mena Nicolae i vseam i nocom alţii jăvuştii vă obiteali to1, ca să fie sfintei mănă-
1. Din mila lui Dumnezeu, Io Constandin Şerban voievod şi domn a toată Ţara
Ungrovlahiei. Dat-am domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitei şi dum-
82
ştiri tot satul Corbii de Piatră cu tot hotarul şi cu toţi rumânii şi cu tot venitul şi cu
toţi ţiganii şi cu metohul Merişul, însă pre hotar şi pre semne ce au hotărât 24
boiari hotărnici în zilele răposatului Mateiu voevod şi om domnesc hotarnic
Lăudat comis. Pentru că acest sat Corbii de Piatră şi cu metohul Merişul fost-au
de moşie al Magdalinii călugăriţii jupâneasa lui Cârjoi, de moşie de strămoşie.
Iar când au fost tocma în zilele răposatului bătrânului Basarab voevod, iar
Magdalina călugăriţa s-au sculat de au mers la Basarab voevod de au închinat
metohul ei Merişul şi satul Corbii lu Basarab voevod, însă dacă era pristăvirea
ei să-i zacă oasele în mănăstire în Argeş. Deci preste puţină vreme Magdalinii
călugăriţii i s-au întâmplat moarte, ce unde au fost jăluit acolo i s-au întâmplat de
o au îngropat, în tinda bisearicii. Şi au întărit Basarab voevod mănăstirea Argeşul
cu satul Corbii şi cu metohul Merişul şi cu rumânii şi ţiganii şi cu toate bucatele
Magdalinii călugăriţii, ca să-i fie pomană ei unde-i zac oasele. Şi tot au ţinut
călugării de la Argeş cu bună pace până în zilele răposatului Radul vodă Mihnea,
trecuţi ani 112 de când s-au fost închinat Corbii şi acest metoh Merişul de
Magdalina călugăriţa.
Iar când au fost la răposatul Radul voevod sculatu-s-au nişte oameni,
anume Drăgoiu, Stănilă, Mircea de s-au făcut strănepoţii Magdalinii călugăriţii. Şi
au ridicat pâră cu egumenul Veniamin, zicând că sânt mai volnici ei a ţinea aces-
te moşii decât mănăstirea Argeş, într-aceaia răposatul Radul vodă, domnia lui au
căutat şi au judecat pre drept şi pre lege înpreună cu tot divanul şi cu răposatul
mitropolitul vlădica Luca. Şi au văzut domnia lui şi cartea de închinăciune a
răposatului Basarab vodă la sfânta mănăstire ot Argeş. Deci au rămas aceşti
oameni de lege, cum am văzut domnia mea şi cartea de rămas a Radului vodă
la mâna lui Nicolae egumenul, când au fost văleatul 7123(1615). Şi tot au ţinut
mănăstirea Argeş cu bună pace satul Corbii şi cu metohul şi tot.
Iar când au fost în zilele răposatului Mateiu vodă, iar nişte oameni din
Cârstieneşti, anume Şărb şi Stan, ei au ridicat pâră tot pentru aceste moşii cu
egumenul Leontie, zicând că le-au călcat mănăstirea Argeş moşiile cu hotarăle
şi cum nu scrie cartea bătrânului Radu vodă pre unde le-au fost hotarul. Şi s-au
pârât de faţă la divan, într-aceia şi răposatul Matei vodă, domnia lui încă au cău-
tat şi au judecat pre drept şi pre lege cu răposatul părintele Teofil mitropolitul şi
cu toţi dregătorii domnii lui. Şi au văzut şi au adevărat că umblă aceşti oameni
făr<ă> de nici o treabă. Ci au rămas de lege, cum am văzut domnia mea şi cartea
răposatului Matei vodă de rămas, văleat 7151(1643). Şi tot au ţinut călugării
argeşani cu pace.
Iar când au fost şi acum în zilele domniei mele Şărb şi Stan i popa Danciul
cu frate-său Radul şi cu ceata lor din Vişina Seacă, ei au ridicat pâră de faţă la
divan cu egumenul Nicolae de la Argeş, tot pentru Corbi şi pentru Meriş, zicând
nezeeştii mănăstiri ce să cheamă Argeş, hramul Adormirii Fecioarei şi părintelui egumen

Nicolae şi tuturor călugărilor care trăiesc acolo...
83
MIHAIL M. ANDREESCU
ei că n-are mănăstirea treabă a le ţinea. Intr-aceia, domnia mea am căutat şi am

judecat pre drept şi pre lege dumnezeiească, înpreună cu toţi cinstiţii dregătorii
domniei mele, văzând la mănăstire la Argeş atâtea cărţi bătrâne şi cărţi de pâră
şi de rămas <de> la toţi domnii. Iar ei numai ce trăgea pâra cu gura, fără de cărţi
fără de nimic.
Deci am adevărat şi domnia mea şi am cunoscut că umblă ei tot cu minciuni.
Ce au rămas de lege şi dinaintea domnii mele din divan, cum mai mult treabă să
n-aibă de acum înainte cu mănăstirea şi cu aceste moşii, nici ei nici feciorii lor în
veac.
Sej isvedătel postavit gospodstva-mi2: jupan Gheorma vel ban, jupan Preda
dvornic, Stroe logofăt, Bunea vistier, Hrizea portar, Gheorghe clucer, Chirca stol-
nic, Radu comis, Pană peharnic, Istrate postelnic, l ispravnic Stroe vel logofăt.
Pisah Dumitru logofăt Boldiciu u Bucureşti, <luna> iulie 2 zile <leat>
7162(1654).
Io Constantin voevod.
rom. sec. XVIII.
36. 1654(7162) iulie 31,

Bucureşti.
Milostiiu Bojiiu, Ion Constandin Şărban voevod i gospodar. Davat gospodst-

va-mi siiu poveleanie gospodstva-mi1 sfintei şi dumnezeeştii mănăstiri Argeşul,
unde iaste hramul Uspeniei Bogorodiţă, şi părintelui egumenului Nicolae şi tutu-
ror părinţilor cari vor fi lăcuitori la sfânta mănăstire, ca să fie sfintei mănăstiri o
vie care iaste în dealul Goleştilor, ce o au fost cumpărat egumenu Leontie de la
muerea lui Tanasie, anume Dumitra şi de la fiu-său Albul, carii sânt din oraş din
Argeş, drept bani gata unghi 32 şi cu zapis de la mâna lor, de vânzare şi cu multe
mărturii. Pentru că după ce o au fost cumpărat această vie părintele Leontie, tot
o au ţinut părinţii de la sfânta mănăstire cu bună pace, din zilele răposatului
Mateiu voevod, pre vremea ce au fost cursul anilor 7158(1650), până acuma în
zilele domniei mele.
Iar când au fost acum sculatu-s-au Dumitra, fămeia lui Tanasie şi cu fiu-său
Albul cu pâră. Şi au venit de faţă cu părintele igumenul Nicolae de s-au pârât
înaintea domniei mele. Şi aşa pârâia această fămeie, care scrie mai sus, cum că
au fost cumpărat cu sila şi au fost lepădat banii făr<ă> de voia ei părintele
2. Deci şi mărturii am pus domnia mea.

1. Din mila lui Dumnezeu, Io Constandin Şerban voievod şi domn. Am dat domnia
mea această poruncă a domniei mele.
84
Leontie, vrând ca să întoarcă banii îndărăt la sfânta mănăstire. Intr-aceia, dom-

nia mea am căutat şi am judecat pre dreptate şi pre legea dumnezeiască, din-
preună cu toţi cinstiţii dregătorii domniei mele şi dinpreună cu părintele vlădica
chiar Ignatie arhimitropolitul. Şi foarte bine am adeverit domnia mea, înpreună cu
tot divanul, cum că au fost vândut această fămee via care scrie mai sus de a ei
bunăvoie, făr<ă> de nici o silă, precum scrie şi zapisul, de s-au plătit cu acei bani
de datoriile bărbatului ei, precum au mărturisit singur şi părintele proigumenul
Leontie în divan şi mulţi boiari cari au ştiut de rândul acei vii. Şi au rămas această
fămee Dumitra şi cu fiu-său Albul de lege şi de judecată din divan şi dinaintea
domnii mele, că au fost umblat ca nişte oameni făr<ă> de ispravă.
Drept aceia, domnia mea am dat ca să aibă a ţinerea sfânta mănăstire
această vie cu bună pace, precum o au fost şi cumpărat. Şi să-i fie moşie stătă-
toare şi ohabnică în veci. l ne ot kogojdu nepocleabit po orizmo gospodstva-mi.
l nacoda neasti po reci gospodstva-mi. l ispravnic saam rece gospodstva-mi2.
Pis<ah> u Bucureşti, <luna> iulie 31 <zile, leat> 7162(1654).
Ion Constandin voevod.
rom. sec. XVIII.
37. 1654(7162) iulie

31.
Milostieiu Bojiiu, Io Constandin Şărban voevod i gospodar. Davat gospodst-

va-mi siiu poveleanie gospodstva-mi1 sfintei şi dumnezeeştii mănăstiri Argeşului,
unde iaste hramul Uspenia Bogorodiţă, şi părintelui igumenului Nicolae şi tuturor
călugărilor cari vor fi lăcuitori într-acea sfântă mănăstire, ca să fie volnică sfânta
mănăstire cu această carte a domnii mele să aibă a-ş luarea dijma şi tot
venitul ce va fi de preste tot hotarul satului Nucşoara, pre cât se va alege partea
sfintei mănăstiri şi den tot hotarul Corbilor de Piatră din toate veniturile ce vor fi
pre aceste moşii a zecea, şi din grâu şi din fân şi din pădurea cu brazi şi de pe
râu şi cu tot venitul plaiului acestor hotăra tot a zecea. Şi din zece peşti unul, din
carele să va vâna pe apa acestor hotăra, precum iaste legea şi obiceiul.
Pentru că aceste moşii care le scriu mai sus fostu-le-au cumpărat răposatul
părintele domniei mele Şărban voevod şi muma domnii lui doamna Măria şi
le-au fost dat la sfânta mănăstire Argeşul pentru pomeană, ca să fie sfintei
mănăstiri de întărire şi călugărilor de hrană şi domnii<lor> lor în veci pomenire.
2. Şi de nimeni neclintit peste scrisa domniei mele. Şi nimeni să nu treacă peste zisa
mea. Şi ispravnic chiar zisa domniei mele.
1. Din mila lui Dumnezeu, Io Constandin Şerban voievod şi domn. A dat domnia mea
85
MIHAIL M. ANDREESCU
ïntr-aceia şi domnia mea văzând cartea răposatului părintelui domnii mele

lui Şărban voevod, de cumpărătoare şi de închinăciune la sfânta mănăstire, mai
înoit-am şi am întărit şi cu această carte a domnii mele, ca să aibă a-ş ţinea
sfânta mănăstire aceste moşii cu bună pace şi cu tot venitul, dijma şi zeciuiala
brazilor ce va fi pre dânsele, din toate a zecea precum scrie şi mai sus.
Aşijderea şi voao satul Albeştilor şi voao Câmpulungeanilor cari sunteţi do-
gari şi supăraţi de tăiaţi doage de pre plaiul acestor moşii care le scriu mai sus,
încă să căutaţi să aveţi a vă darea zeciuiala lemnelor, din zece una. Iar de nu vă
va plăcea voi veţi lăsa din plaiurile sfintei mănăstiri dacă nu veţi da datul. Iar fără
ştirea părintelui igumenului nimica treabă să nu aveţi pre moşiile sfintei mănăstiri
că aşa iaste învăţătura domnii mele. l is<pravnic> saam receh gospodstva-mi2.
<Scris în luna> iulie 31 <zile, leat> 7162(1654).
Io Consandin voevod.
rom. sec. XVIII.
38. 1655(7163)
februarie 4.
Adecă eu Neagul, înpreună cu fraţii miei ot Vişina Seacă. Scriem acesta al

nostru zapis ca să fie de mare credinţă la mâna părintelui igumenului Nicolae de
la sfânta mănăstire de la Argeş şi a tot soborul sfintei mănăstiri, cum să să ştie
că am avut multă gâlceava şi pâră naintea mării sale domnu nostru Io
Constandin Şărban voevod pentru satul Corbii de Piatră, zicând noi că acel sat
cu tot hotarul au fost al strămoaşii noastre Cârjoe. Şi n-am crezut că au fost închi-
nat acel sat sfintei mănăstiri, ci iaste al nostru. Şi ne-am pârât în doao rânduri
naintea mării sale.
Iar când au fost al treilea rând măria-sa ne-au făcut carte domnească, ne-au
dat portar al doilea, Simeon portar, de am mers la sfânta mănăstire la Argeş. Şi
au scos părintele egumenul toate hrisoavele cele bătrâne de le-au citit naintea
noastră. Şi am văzut şi hotarele toate pe rând, scrise şi date de pomeană sfintei
mănăstiri.
Deci şi noi încă, dacă am văzut cărţi bătrâne pre acel sat Corbii daţi de
pomeană moaşii noastre, deci acum ne-am împăcat şi am lăsat toate. Să fie
satul sfintei mănăstiri moşii în veac, cum au fost şi până acum, să fie tot de
pomeană moaşii noastre şi noao.
2. Şi ispravnic, chiar zisa domniei mele.
86
Şi la această tocmeală au fost mulţi boiari mărturii: Simeon vtori portar, Ivan
iuzbaşa Vucmir, popa Ilie ot Argeş, Ivan postelnic ot tam, Hrizea peharnic ot
Pitrişani şi tot satul Corbii de Piatră.
Şi am scris eu Ion iuzbaşa ot Corbişori.
Aceasta am scris. Pentru credinţă pus-am şi iscăliturile.
Pisah fevruarie 4 <zile, leat> 7163(1655).
Eu Neagul.
rom. sec. XVIII.
39. 1655(7163)
mai 7.
Adecă eu popa Danciul şi eu Neagul şi Cârstea din Vişina Seacă. Scris-am

acesta al nostru zapis ca să fie de mare credinţă la sfânta mănăstire ot Argeş şi
la mâna egumenului Nicolae şi a tot soborul al sfintei mănăstiri, cum să s<ă> ştie
ce au închinat strămoaşa noastră Magdalina călugăriţa Carjoae la sfânta mănăs-
tire la Argeş pentru pomeana ei să fie închinat şi de noi.
Iar carele, să va scula, din noi sau din feciorii noştri a spargerea această
pomeana care au făcut strămoaşa noastră Carjoae să fie proclet şi anatema şi
blestemat de Vlădica Hristos.
Şi la această tocmeală fost-au mulţi oameni buni mărturie, anume: Standul
ceauşul, Muşat vătaf, ieromonah Dionisie clisierul, ieromonah loanichie, monah
Vasilie.
Şi pentru credinţă pusu-ne-am şi peceţile şi iscăliturile.
Pisah luna maiu 7 <zile, leat> 7163(1655).
Eu Neagul, eu popa Danciul, eu Cârstea, eu Standul ceauşu.
rom. sec. XVIII.
40. 1662(7170) aprilie 7,

Bucureşti.
Adecă eu Mareş vel vistiariu scriu şi mărturisesc cu acest zapis al mieu ca

să fie de bună credinţă la mâna părintelui egumenului Teodosie de la sfânta
mănăstire Argeşul, unde iaste hramul Uspeniei Prea<cin>sti<tei>
B<ogo>r<odi>ţe şi a tot soborul sfintei mănăstiri ca să să ştie că având noi o
roată de moară acolo în oraş în Argeş, aproape de mănăstire, cari moară fostu-
o-am cumpărat pre bani gata de la Neacşul din Piteşti şi cu zapis de cumpără-
toare. Deci fiindu-ne şi noao această moară preste mână, fâcut-am tocmeală cu
87
MIHAIL M. ANDREESCU
părintele Teodosie egumenul şi cu voia a tot soborul sfintei mănăstiri de am făcut

schimb, de am dat sfintei mănăstiri această roată de moară iar mie mi-au dat o
moşie ce să cheamă Drăgoteasca, însă stânjeni 300, cari iaste între Cosa şi între
Brezoe şi cu 2 roate de moară în apa Dâmboviţii, cari sunt în moşia Miţicoşilor,
însă cu locul cât stă casa morilor şi din sus şi din jos, făr<ă> de moşie.
Pentru că această moşie fostu-o-au cumpărat răposatul Mateiu vodă sfintei
mănăstiri de la Stoica iuzbaşa şi de la fraţii lui Sima comis şi Ivan din Budăneşti,
iar morile cumpăratu-le-a de la Anghel din Bucureşti.
Deci fiind călugărilor preste mână şi departe făcut-au schimb cu noi de le-am
dat roata de moară care scrie mai sus şi ei ne-au dat această moşie şi aceste
doao roate de moară, ca să fie moşie pentru moşie şi schimbul la loc. Că s-au
socotit cum va fi potrivă moşia cu morile cu acea roată de moară ce am dat noi
schimb sfintei mănăstiri. Şi zapisul şi cărţile ce am avut de cumpărătoare pre
această roată de moară datu-l-am la mâna părintelui Teodosie, ca să fie sfintei
mănăstiri de întărire şi lăcuitorilor călugări de hrană.
Şi am făcut această tocmeală şi schimb de a noastră bună voe, făr<ă> de
nici o silă, denaintea cinstitului părintelui nostru chir Ştefan mitropolitul şi denain-
tea tuturor boiarilor divanului, cari vor iscăli mai jos. Şi pentru credinţă pusu-mi-
am pecetea şi iscălitura.
Pis<ah> Dumitraşco logofăt u Bucureşti, <luna> aprilie 7 <zile, leat>
7170(1662).
Mareş vistier am iscălit cu mâna mea să s<ă> crează.
Vlădica Ştefan, Preda vel ban, St<r>oe vel dvornic, Badea vel clucer, Ivaşco
vel sărdar, Chirea vistier, az Constandin vel comis, vel peh<arnic>(...)1.
Cop. rom. sec. XVIII.
41. 1663(7171) ianuarie

19.
Adecă eu Moma, fămea Savei Roşul şi înpreună cu feciorii miei, Radul i

Dumitru. Scriem acesta al nostru zapis ca să fie de bună credinţă la sfânta mă-
năstire ot Argeş şi la mâna părintelui egumenului Teodosie, cu tot soborul sfintei
mănăstiri, cum să să ştie că am avut o roată de moară în apa Argeşului, care au
fost cumpărat de la Voicica.
Deci, dacă m-au ajuns vremea de nevoe eu o am vândut de a mea bunăvoe
şi cu feciorii miei sfintei mănăstiri Argeşului, drept bani gata unghi 62 pol<ovină>,
ca să fie sfintei mănăstiri moşie stătătoare în veci. Şi aceşti bani cari s-au fost dat
88
pe moară fost-au ughi 30, de la dumnealui Mareş vel vistier. Aceşti bani s-au dat
pentru o sfită care au fost grăit să o facă la mănăstire pentru schimbul morii de
la Brezoe. Deci, de acum înainte nimeni să n-aibă nici o treabă din rudele mele,
că am dat şi zapisul cel de demult.
Şi la această tocmeală fost-au mulţi preoţi şi boiari şi oameni bătrâni de oraş,
po imea: popa Ilie, Stoian portarul, Neagoe judeţul, Albul Maruşcăi, Dumitraşco
postelnic ot Cepari, Albul lui Ion Drăghin, Radul braţ Neagoe, Dumitru sin Ivan
judeţul, Radul croitorul, Marin logofăt, Badea al lui Bolovan, lane logofăt şi alţi
mulţi oameni buni, cari îşi vor pune mai jos iscăliturile.
Şi am scris eu Dragomir logofăt.
Şi pentru adevărata credinţă pusu-ne-am şi degetile mai jos, ca să s<ă>
crează. Aceasta am scris, <luna> ghenarie 19 <zile, leat> 7171(1663).
Eu Moma, eu Radul, eu Radul, eu Dumitru.
Neacşul vel vistier, popa Ilie, eu Neagoia judeţul, Arsénié arhimandrit,
Neacşul ot Piteşti, eu Stoian, Albul, lane logofăt, Albul, Dumitraşco Cepariul,
Gheorghie ot Cozia, eu Va<sile> monah.
rom. sec. XVIII.
42. 1663(7171) aprilie 26,

Bucureşti.
Milostieiu Bojieiu, Io Gligorie Ghica voevod i gospodar vâsoe zemble Uggro-

vlahiscoe. Davat gospodstva-mi siiu poveleanie gospodstva-mi cinstitomu
bâjestvenii monastir zvoe mago Argeş, hram Uspenie Bogorodiţe i otţu egume-
na Teodosie i vsea im nocom eliţii ăvuştă vă obitealito1, ca să fie sfintei mănăstiri
tot satul Corbii de Piatră, cu tot hotarul şi cu toţi rumânii şi cu tot venitul şi cu toţi
ţiganii şi cu metohul Merişul, însă pe hotar şi pe semnele ce au hotărât 24 boiari
hotărnici în zilele răposatului Mateiu voevod. Şi om domnesc hotarnic, Lăudat
comis. Pentru că acest sat Corbii de Piatră şi cu metohul Merişul fost-au de
moşie al Magdalinii călugăriţii jupâneasa lui Cârjoiu, de moşie de strămoşie.
Iar când au fost tocma în zilele răposatului, bătrânului Basarab voevod, iar
Magdalina călugăriţa s-au sculat de au mers la Basarab voevod de au închinat
metohul ei Merişul şi satul Corbii lui Basarab vodă, însă dacă se va pristăvi ea
să-i zacă oasele în mănăstire în Argeş. Deci peste puţină vreme Magdalinii
călugăriţii i s-au întâmplat moarte. Ci unde au fost jăluit acolo i s-au întâmplat de
1. Din mila lui Dumnezeu Io Grigore Ghica voievod şi domn a toată Ţara Ro-
mânească. Dat-am domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitei şi dumnezeeştii
mănăstiri ce să cheamă Argeş, hramul Adormirii Născătoarei de Dumnezeu şi părintelui
egumen Teodosie şi tuturor părinţilor călugări ce se află acolo locuitori...
89
MIHAIL M. ANDREESCU
o au îngropat, în tinda besericii. Şi au întărit Basarab vodă mănăstirea Argeşul

cu satul Corbii şi cu metohul Merişul şi cu rumânii şi ţiganii şi cu toate bucatele
Magdalinii călugăriţii, ca să-i fie pomană ei unde-i zac oasele. Şi tot au ţinut
călugării de la Argeş cu bună pace până în zilele răposatului Radu voevod
Mihnea, trecuţi 112 ani de când s-au fost închinat Corbii şi acest metoh Merişul
de Magdalina călugăriţa.
Iar când au fost la răposatul Radu vodă sculatu-s-au nişte oameni, anume
Drăgoi, Stănilă, Mircea de s-au făcut strănepoţii Magdalinii călugăriţii şi au
ridicat pâră cu egumenul Veniamin, zicând că sunt mai volnici ei a ţinea aceste
moşii decât mănăstirea Argeş, într-aceia răposatul Radu vodă, domnia lui au
căutat şi au judecat pe drept şi pe lege, înpreună cu tot divanul şi cu răposatul
mitropolitul vlădica Luca. Şi au văzut dumnealui cartea de-nchinăciune a
răposatului Basarab vodă la sfânta mănăstire, la Argeş. Deci au rămas aceşti
oameni de lege, cum am văzut domnia mea şi cartea de rămas a Radului vodă
la mâna lui Teodosie igumenul, când au fost văleatul 7123(1615). Şi tot au ţinut
mănăstirea Argeş cu bună pace satul Corbii şi cu metohul cu tot.
Iar când au fost în zilele răposatului Mateiu vodă, iar nişte oameni din
Cârstieneşti, anume Şărb i Stan, ei au ridicat pâră tot pentru aceste moşii cu igu-
menul Leontie, zicând că le-au călcat mănăstirea Argeş moşiile cu hotarăle şi
cum nu scrie cartea bătrânului Radul vodă pe care le-au fost hotarul. Şi s-au
pârât de faţă la divan, într-aceia şi răposatul Mateiu vodă, dumnealui încă au
căutat şi au judecat pe drept şi pe lege, cu răposatul părintele Teofil mitropolitul
şi cu toţi dregătorii dumnealui. Şi au văzut şi au adevărat că umblă aceşti
oameni făr<ă> de nici o treabă. Ce au rămas de lege, cum am văzut domnia
mea şi cartea răposatului Mateiu vodă de rămas, văleat 7151(1643). Şi tot au
ţinut călugării argeşeni cu pace.
Iar când au fost în zilele lui Constandin vodă, iar Şărb i Stan şi popa Danciul
cu frate-său Radul şi cu ceata lor ot Vişina Seacă, ei au ridicat pâră de faţă la
divan cu egumenul Nicolae de la Argeş, pentru Corbi şi pentru Men's, zicând că
n-are mănăstirea treabă a le ţinea, într-aceia Constandin vodă, dumnealui au
căutat şi au judecat pe drept. Şi văzând la mănăstire la Argeş atâtea cărţi
bătrâne de pâră şi de rămas au dat sfintei mănăstiri ca să-ş ţie satul Corbii
cu metohul Merişul cu bună pace, precum am văzut domnia mea şi cartea lui
Constandin vodă de pâră şi de rămas, văleat 7162(1654).
Iar după aceaia, când au fost acum în zilele domniei mele sculatu-s-au cu
pâră Neagul şi Crâstea i(...)2 fustaşi. Şi au venit în divan de faţă cu părintele igu-
menul Teodosie de la Argeş, tot pentru acest sat Corbii i metohul Men's, zicând
ei că n-are mănăstirea treabă a ţinea, într-a-ceia domnia mea am căutat şi am
judecat pe drept şi pe legea dumnezeiască, înpreună cu părintele Ştefan
mitropolitul şi cu toţi cinstiţii dregătorii domniei mele. Şi văzând domnia mea la
mănăstirea Argeş atât<e>a cărţi bătrâne şi cărţi de pâră şi de rămas de la toţi
domnii,
90
iar ei numai ce trăgea pâră cu gura făr<ă> de cărţi şi făr<ă> de nimic. Şi am

cunoscut domnia mea că umblă ei tot cu minciuni. Iar domnia mea am dat sfin-
tei mănăstiri Argeş ca să aibă a ţinea satul Corbii de Piatră şi metohul Merişul cu
bună pace, precum au ţinut şi mai denainte vreme, pentru că au rămas Neagul i
Cârstea i (...)2 de lege şi de judecată din divan, l ne ot cogojdeniom ne po-
coleabim proizmi g<o>s<pods>tva-mi. Sej ubo isvedeatele postavilor gospodst-
va-mi3: jupan Gheorghie vel ban Cralevschi i pan Stroe vel dvornic i pan Radul
Creţulescul vel logofăt i pan Mareş vel vistier i pan Toade<r> Sturzea vel
spătar i Badea clucer i Drăghici Cantacuzino vel peharnic i Preda vel stolnic i
Con-standin vel postelnic i Papa vel sluger i Stoia vel pitar, l ispravnic Şărban
Cantacuzino vtori logofăt.
l napisah Pavlache logofăt vă na stol grad u Bucureşti, <luna> aprilie 26,
, leat>7171(1663).
Io Gligorie Ghica voevod.
43. 1665(7173) martie

12.
Adecă eu Caterina călugăriţa, înpreună cu fiu-meu Ifrim diaconul fata Stoicăi

ot Argeş, scriem şi mărturisim cu al nostru zapis ca să fie de mare credinţă la
sfânta mănăstire den Argeş, unde este hramul Uspeniei B<ogorodi>ţe şi părin-
telui egumenului Teodosie şi la tot soborul, cam să să ştie că am avut o moară
rămasă de la părinţii noştri. Deci fiind noi amândoi călugări am socotit cu a noas-
tră voe cum că nu ne este de nici o treabă a <întra> în valurile lumii. Deci, pen-
tru pomana şi pentru sufletele părinţilor noştri dat-am moarta sfintei mănăstiri şi
cu grădina din josul morii, să fie pomană în veci, pentru că ne-au pus părinţii
noştri şi pe noi la sfântul pomeanec.
Şi la acest zapis al nostru, când s-au făcut, fost-au mulţi oameni buni, preoţi
şi boiari şi oameni bătrâni din oraş şi denprejurul locului, cari îşi vor pune mai jos
iscăliturile. Şi noi, pentru credinţă, ne-am pus degetele.
l pis<ah> az popa Mie, <luna> martie 12 <zile, leat> 7173(1665).

3. Şi de nimeni neclintit peste zisa domniei mele. lată deci şi martori am pus domnia
mea pe:
91
MIHAIL M. ANDREESCU
f V. Arsénié arhimandrit Tismeanschi, t(---) 1 egumen ot Bistriţa, f ieromo-

nah Vasilie egumen ot Doigopol, f eu pop<a> Vlasul i pop<a> Calotă, Albul
judeţul, Ghinea aprodul, eu Radul logofăt, eu diaconul Tudor.
rom. sec. XVIII.
44. 1666(7174)
ianuarie 8.
Milostiiu B<o>jiiu, Ion Radul Leon voievoda i gospodar vâsoe zemle

Uggrovlahiscoe, davat gospodstva-mi siiu povelenie gospodstva-mi1 sfintei şi
dumnezeeştii mănăstiri ce să cheamă Argeşul <în> care să prăznueşte sfântul
hram Adormirea a Preacinstitei şi de Dumnezeu Născătoare Mama noastră,
pururea Fecioară Măria şi părintelui egumenului Teodosie şi altor călugări, câţi or
fi lăcuituri în sfânta mănăstire, ca să fie sfintei mănăstiri o moară de la oraş ot
Argeş, în apa Argeşului şi cu grădina din josul morii. Pentru că această moară şi
cu grădina fost-au de moşie a Catrinii călugăriţii şi a fiu-său Efrim călugărul dia-
conul încă mai dinainte vreme, de la părinţii lor, de o au ţinut tot cu bună pace.
Iar după aceia, ei amândoi fiind călugări, lăcuind care-şi pe la postrigul lui,
socotit-au cu a lor voe cum că nu li să cade a umbla în valurile lumii, nici le este
acea moară nici de o treabă. Dat-au acea moară şi au adaos în sfânta mănăstire
Argeş pentru pomana şi pentru sufletul părinţilor lor şi al lor, ca să fie sfintei
mănăstiri de întărire şi lăcuiturilor călugări de hrană, iar lor şi părinţilor lor în veac
pomană. Şi încă întâmplându-se moarte Catrinii călugăriţii îngropatu-s-au oase-
le ei în sfânta mănăstire, precum am văzut domnia mea şi zapisul lor la mâna
egumenului Teodosie şi a tot soborul sfintei mănăstiri.
Drept aceea şi domnia mea încă am dat această carte a domnii mele, ca să
fie această moară şi cu grădina, precum scrie mai sus, sfintei mănăstiri de-ntărire
şi călugărilor de hrană, l is<pravnic> saam rece gospodstva-mi2.
Scris în <luna> genarie 8 <zile, leat> 7174(1666).
Ion Radul voievod.
Az Rad<ul> vel logofăt Creţulescu.
rom. sec. XVIII.

1. Din mila lui Dumnezeu, Io Radul Leon voievod şi domn a toată Ţara Românească,
am dat domnia mea această poruncă a domniei mele...
2. Şi ispravnic chiar zisa domniei mele.
92
45. 1666(7174)
februarie 3.
La 3 februarie 1666(7174) Teodosie ieromonahul egumenul Argeşului sem-

nează ca martor la o vânzare de moşie între Efrem diaconul şi Gherghe din
Argeş.
rezumat din sec. XIX. cu cerneală de altă culoare.
46. 1666(7174) aprilie 19,

Bucureşti.
t Ml<o>stiiu B<o>jiiu, Ion Radul voievod i gospodar vâseiu zemli

Uggrovlahiscoe, sin velicavo i preadobravo staravo pocoinom Ion Leon Ştefan
voievod, <davahom> g<os>p<o>ds<t>v<a>mi <siiu> poveleanie
g<os>p<o>ds<t>v<a> mi1 sfintei şi dumnezeeştii mănăstiri Argeş, unde este hra-
mul Uspeniei B<ogorodi>ţe şi părintelui igu<menului> Teodosie arhimandritul şi
tuturor călugărilor câţi sunt lăcuitori într-acest sfânt lăcaş, ca să fie satul Flă-
mânzeşti! ot sud<stvo> Argeş, care este al sfintei mănăstiri Argeşul, în pace şi
slobozi de bir de taler, de găleată şi de fân, de miere şi de ceară, de împrumută,
de dijmă de stupi, de goştin<ă> de ramatori, de oerit, de vinărici, de sulgiu, de
cai de olac, de lucru domnesc, de bănişorii de judeţ, de podvoade, de mertice,
de conace şi de toate dăjdiile şi mâncaturile câte vor eşi peste an în ţara domnii
mele, de nimica val sau bântuială să n-aibă, pentru că m-am milostivit domnia
mea de am ertat acest sat Flămânzeştii, cum au fost ertat şi de alţi domni bătrâni
mai denainte vreme, numai să aibă a posluşi şi a sări la toate ce vor fi treburile
sfintei mănăstiri. Iar alt nimeni să nu între întru dânşii cu dăjdii sau cu altceva,
fără numai să fie pe seama sfintei mănăstiri cu tot venitul, ca să fie sfintei
mănăstiri de hrană şi de întărire şi călugărilor de îmbrăcăminte iar domnii mele
şi răposaţilor părinţilor domnii mele de pomană în veci.
Aşijderea şi voi, toate slugile domniei mele, veri care cu ce slujbe-ţi umbla
într-acel judeţ, în vreme ce veţi vedea această carte a domnii mele iar voi să aveţi
a vă feri şi în pace să lăsaţi acest sat Flămânzeştii de toate, precum scriu mai
sus. într-însul nimeni să nu între, nici boiari, nici găletari, nici fânari, nici mierari,
nici dijmari, nici olăcari fără numai posluşnicii mănăstirii cari scriu mai sus. Iar
cari să vor ispiti a învălui peste această carte a domnii mele acela om bine să
ştie că va avea mare certare de către domnia mea. l ne ot kogojdo ne pocleabi-
1. Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată Ţara Românească, fiul
marelui şi preabunului, bătrânului de bun nume Ion Leon Ştefan voievod, am dat domnia
mea această poruncă a domniei mele.
93
MIHAIL M. ANDREESCU
mo po orizmo g<os>p<o>ds<tva>mi. Sej ubo izvediteli postavihom

g<os>p<o>ds<tva>mi2: jupan Gheorghie vel ban i Mareş vel dvornic i Radul vel
logofăt i Drăghici vel spătar i lanache vel vistier i Neagoe vel clucer i Şărban vel
postelnic i Ghiaţă vel stolnic i Necula vel paharnic i Gheorghie vel comis i Badea
vel sluger i Stoian vel pitar, l ispravnic Radul <vel logofăt> i Toma Năsturel
v<tori> logofăt.
Pis<ah> az Goran logofăt Olănescu u grad Bucureştiscom, <luna> aprilie 19
<zile, leat> 7174(1666).
t Ion Radul voievod.
47. 1668(7176) martie

12.
La 12 martie 7176(1668) Teodosie arhimandritul Argeşului semnează ca

martor la stabilirea hotarelor moşiei vândute de jupâneasa Samfira jupanului
Gherghe din Argeş şi arătate de Vladul din Cerbureni.
rezumat sec. XIX, scrisă cu altă cerneală.
48. 1668(7176) august 12,

Bucureşti.
Milostiiu Bojiiu, Io Radul Leon voevod i gospodar vâsoe zemli Uggro-

vlahiscoe, davat gospodstva-mi siiu poveleaniiu gospodstva-mi1 sfintei şi dum-
nezeeştii mănăstiri Argeşul, unde este hramul ci<n>stitnoe Uspenie Bogorodiţe
şi părintelui egumenului Eutemie şi tuturor călugărilor câţi vor fi lăcuitori într-acest
lăcaş, ca să fie această carte a domniei mele de mărturie sfintei mănăstiri
Argeşul pentru ca să să ştie. Când au fost la venirea domniei mele în domnia din-
tăiu fost-au ridicat pâră egumenul loachim de la Sfâtna Troiţă, dinpreună cu toţi
călugării de acolo, pentru satul Domneşti ot sud<stvo> Argeş, care este satul
mănăstirii Argeş, dat şi adaos de răposatul Io Băsărab voevod. Şi aşa pârâia
călugării de la Sfânta Troiţă cum că este al lor, scoţând şi o carte a părintelui
domniei mele Io Leon Ştefan voevod.
2. Şi de nimeni neclintit peste porunca domniei mele. Deci şi martori am pus dom-
nia mea.
1. Din mila lui Dumnezeu, Io Radul Leon voievod şi domn a toată Ţara Românească,
a dat domnia mea această poruncă a domniei mele...
94
Deci viind înaintea domnii mele şi egumenul de la mănăstire de la Argeş,

dinpreună cu toţi călugării, arătând înaintea domnii mele în divan cărţile care au
avut de miluituri pentru satul Domneşti de la acei răposaţi domni ctitori, care au
adaos şi au miluit cu acest sat Domneştii pe sfânta mănăstire Argeşul. Iar dom-
nia mea neştiind seama ţării, fiind domnia mea îndemnat de mozaviri, mai vârtos
de banul Mânui care n-au poftit binele domniei mele, luat-am domnia mea cărţile
de la mâna egumenului şi a tuturor călugărilor de la mănăstirea Argeşului şi le-am
dat domnia mea călugărilor de la Sfânta Troiţă nefăcându-le domnia mea jude-
cată cu boiarii divanului precum este legea şi obiceiul ţării, ci am făcut domnia
mea pe gurile nepoftitorilor de binele domniei mele.
Deci aducându-mă mult-Milostivul Dumnezeu cu a doa domnie, aici în ţara
domniei mele şi viind călugării de la sfânta mănăstire Argeşul, jăluindu-să nain-
tea domniei mele pentru mare nedreptate şi mărturisind toţi boiarii divanului cum
acest sat Domneşti este al mănăstirii Argeşul, iar călugării de la Sfânta Troiţă n-
au nici o treabă. Deci domnia mea temându-mă de păcat am dat domnia mea
sfintei mănăstiri Argeşul şi părintelui Eutemie egumenul şi tuturor călugărilor, câţi
vor fi lăcuitori, ca să ţie satul Domneşti cu bună pace, precum l-au ţinut şi mai
nainte vreme. Iar când ar scoate călugării de la Sfânta Troiţă cărţile domniei
mele, cele ce am făcut domnia mea fără de dreptate, acele cărţi nici într-o seamă
să nu să bage, ci să fie toate călcate şi puse jos. Şi încă să aibă a darea călugării
de la Sfânta Troiţă şi cărţile satului Domneşti: cartea lui Patru voevod şi cartea
Radului vodă şi a lui Mateiu vodă, coajnică, care s-au luat de la călugării ot
mănăstirea Argeşului. Ne ot kogojdo ne pocleabimo po orizmo gospodstva-mi.
Sej ubo izveditelie postavlihom gospodstva-mi2: jupan Gheorghie vel ban i Mareş
vel dvornic i Radul vel logofăt i lanache vel vist<ier> i Şărban vel spătar i Neagoe
vel clucer i Mihaiu vel post<elnic> i Gheorghie stol<nic> i Papa comis i Stoian
pitar, l ispravnic Radul Năsturel vel logofăt.
I napisah az, Goran logofătul u grad Bucureştiscom, <luna> avgust 12 <zile,
leat> 7176(1668).
Io Radul Leon voevod.
rom. sec. XVIII.
49. 1669 - 7177 mai 28,

Bucureşti.
Hrisovul lui Antonie voivod.

Sfintei şi dumnezeeştii mănăstiri Argeşul, unde este hramul Uspeniei
Preasfintei Născătoarei de Dumnezeu şi pururea Fecioară Măria şi părintelui
2. Şi de nimeni neclintit peste scrisa domniei mele. lată şi martori am pus dom-
nia mea.
95
MIHAIL M. ANDREESCU
egumenului Efrem şi tuturor călugărilor, câţi vor fi lăcuitori într-această sfântă

mănăstire, ca să fie sfintei mănăstiri ce scrie mai sus satul Domneşti toţi, din
judeţ Muscelului, tot cu tot hotarul şi cu toţi rumânii şi cu tot venitul din câmp, din
pădure, din apă şi din munte şi din vaduri de mori şi de pretutindenilea, oarecât
să va alege de peste tot hotarul, din hotar până în hotar, pe hotarele cele bătrâne,
însă de către Slănic pe unde s-au hotărât în zilele răposatului Basarab voevod,
pentru că acest sat Domneşti fost-au bătrână şi dreaptă ocină şi moşie a sfintei
mănăstiri Argeşul, cumpărată de răposatul Basarab voevod ctitorul sfintei mă-
năstiri, de la Vasiiu din Stăneşti drept 30.000 aspri.
Iar după aceea, când au fost în zilele lui Petru voevod sin Mircea voevod
avut-au călugării de la sfânta mănăstire Argeşul pâră cu Slănicenii anume
Drăghici şi Mirca şi Ivaşco înaintea răposatului Radul voevod din Râmnic. Şi au
luat atunci aceşti ce sunt mai sus-zişi oameni lege 12 boiari de să jure cum acest
ce scrie mai sus sat şi hotăra, care sânt puse din zilele răposatului Basarab
voevod nu sânt bătrâne şi drepte ocine sfintei mănăstiri Argeşul. Iar ei nicicum
nu s-au putut apuca să jure ce au rămas de lege.
Deci într-aceia, răposatul Patru voevod sin Mircii voevod, când au fost cursul
anilor 7068(1560), iar dumnealui au căutat cărţile cele bătrâne ale sfintei mănăs-
tiri Argeşul, de cumpărătoarea satului Domneşti şi hrisoavele şi sfitocul răposa-
tului Basarab voevod, cu mare blestem. Deci într-aceia răposatul Patru voevod
au socotit şi n-au vrut să calce şi să între într-acel blestem <al> acelor răposaţi
domni mai denainte, ci au dat Patru voevod satul Domneşti, ce scrie mai sus,
sfintei mănăstiri Argeşul să-i fie ocină ohabnică, precum am văzut domnia mea
şi cartea lui Patru voevod de pâră şi de rămas pe satul Domneşti, de când au fost
cursul anilor 7068(1560). Şi tot au ţinut sfânta mănăstire Argeşul satul Domneşti
cu bună pace.
Iar după aceia, un Ivaşco ce au fost vornec mare din Goleşti, el au fost
înpresurat pe satul Domneşti al sfintei mănăstiri Argeşul în sila lui, fără de drep-
tate. Deci când au fost în zilele răposatului bătrânului Alexandru voevod, tatăl
Mihnei voevod, iar Ivaşco vornecul din Goleşti, el au fost vândut acest sat
Domneşti şi satul Bora răposatului Alexandru voevod drept 60.000 aspri pentru
nişte bani ce au fost Ivaşco vornecul datoriu atunci la domnie. Şi n-au fost avut
Ivaşco vornecul cu satul Domneşti nici o treabă de să-l vânză, pentru că au fost
dreaptă moşie a sfintei mănăstiri Argeşul, cumpărat şi dat la mănăstire de
răposatul Basarab voevod. Şi l-au fost dat răposatul Alexandru voevod pe satul
Domneşti la sfânta mănăstire Sfânta Troiţă din Bucureşti, de l-au ţinut mănă-
stirea Sfânta Troiţă până în zilele răposatului Alexandru voevod Iliaş.
Iar după aceia, când au fost atunce la Alexandru voevod Iliaş, iar părintele
egumenul Meletie de la sfânta mănăstire Argeşul, el au tras pâră cu egumenul
Gavriil de la mănăstirea Sfânta Troiţă pentru satul Domneşti, pentru că l-au fost
dat răposatul Alexandru vodă la Sfânta Troiţă. Şi au fost mers înaintea lui
Alexandru voevod Iliaş în divanul cel mare de s-au pârât de faţă. Şi au fost scos
96
egumenul Meletie în divan cărţi bătrâne: cartea răposatului Patru voevod sin
Mircii voevod de mărturiseală pe satul Domneşti, când au fost cursul anilor
7068(1560), cum au fost cumpărat Basarab voevod şi l-au dat la sfânta mănăs-
tire Argeşul, precum scrie şi mai sus. Iar călugării de la Sfânta Troiţă n-au avut
cărţi bătrâne pe satul Domneşti, ci l-au ţinut fără de dreptate. Deci într-aceia,
răposatul Alexandru voevod Iliaş dumnealui au căutat şi au socotit pe dreptu şi
pe lege dumnezeiască înpreună cu părintele Gligore, care au fost atuncea mitro-
polit ţării şi cu toţi cinstiţii dregătorii dumnealui. Şi bine au adevărat dumnealui cu
tot divanul cum au fost satul Domneşti dreaptă ocină cumpărată de răposatul
Basarab voevod şi miluit la sfânta mănăstire Argeşul cu tot hotarul iar călugării
de la Sfânta Troiţă n-au avut nici o mestecătură. Drept aceia, Alexandru voevod
Iliaş au socotit cum au fost pe dreptate de au dat dumnealui sfintei mănăstiri
Sfânta Troiţă ca să ia satul Goleştii, partea lui Ivaşco vornec pentru satul
Domneşti ce l-au vândut lui Alexandru voevod şi treabă n-au avut. Iar sfânta
mănăstire Argeşul să ţie satul Domneşti cu toţi rumânii şi cu tot hotarul, cum au
fost dat de răposatul Basarab voevod. Şi au fost rămas egumenul GavriiI de la
sfânta mănăstire Sfânta Troiţă de lege şi de judecată dinaintea lui Alexandru
voevod Iliaş, din divan, precum am văzut domnia mea şi cartea lui Alexandru,
voevod de pâră şi de rămas, văleat 7137(1629). Şi tot au ţinut sfânta mănăstire
Argeş satul Domneşti cu bună pace.
Iar când au fost în zilele lui Leon voevod, iar egumenul Tănasie de la Sfânta
Troiţă el s-au ridicat cu pâră pentru satul Domneşti. Şi s-au pârât de faţă cu egu-
menul Meletie de la sfânta mănăstire Argeşul, într-aceia, Leon voevod fost-au
făcut judecată lui Tănasie egumenul în făţărie, neavând mănăstirea Sfânta Troiţă
cărţi bătrâne pe satul Domneşti. Şi au luat satul Domneşti de la mănăstirea
Argeşul de l-au dat la mănăstirea Sfânta Troiţă fără de nici o dreptate.
Iar după aceia, când au fost în zilele răposatului Matei Basarab voevod, iai
egumenul Gligorie de la sfânta mănăstire Argeşul, el au avut pâră cu egumenu
Cozma de la sfânta mănăstire Sfânta Troiţă pentru satul Domneşti. Şi s-au pâra
de faţă la divan naintea răposatului Mateiu Basarab voevod. Şi au arătat egu
menul Gligorie de la Argeş înaintea răposatului Mateiu voevod cărţi bătrâne pe
satul Domneşti şi pe toate moşiile sfintei mănăstiri Argeşul, cartea răposatulu
Radul voevod sin Radul voevod leat 7031(1523) şi cartea răposatului Pătn
voevod leatu 7068(1560). Şi au fost scris în cărţi cum au fost căutat Patru voevoc
cărţile cele bătrâne ale sfintei mănăstiri Argeşu de cumpărătoare şi hrisoave ş
sfitocul lui Basarab voevod făcut cu mare blestem.
într-aceia, răposatul Mateiu Basarab voevod dumnealui au fost căutat şi ai
judecat pe dreptu şi pe lege, dinpreună cu arhiereii ţării şi cu toţi cinstiţii dregă
torii domniei lui. Şi bine au dăsluşit dumnealui, cu tot divanul, cum au fost satu
Domneşti al sfintei mănăstiri Argeşul de moşie, cumpărat de răposatul strămoşu
dumnealui Basarab voevod. Iar călugării de la Sfânta Troiţă n-au avut nici o cart*
să scoată în divan înaintea răposatului Mateiu Basarab voevod, ci au înpresura
97
MIHAIL M. ANDREESCU
acest sat Domneşti fără de dreptate şi n-au avut nici o treabă. Deci au fost rămas
equmenul Cozma de la Sfânta Troiţă de lege şi de judecată dinaintea răposatu-
lui Mateiu voevod din divan, precum am văzut domnia mea şi cartea lui Mateiu
voevod de rămas leat 7143(1635). Şi de atunce încoace tot au ţinut călugării de
la sfânta mănăstire Argeşul satul Domneşti cu bună pace.
Iar când au fost în zilele Radului Leon voevod, iară egumenul loachim de la
Sfânta Troiţă el au ridicat pâră pentru satul Domneşti. Şi s-au pârât de faţă cu
părintele egumenul Teodosie de la sfânta mănăstire Argeşul, numai aşa fără de
cărţi fără de nimic, numai cu o carte a lui Leon voevod. Iar părintele Teodosie de
la Argeş, el au fost scos cărţi bătrâne, tot de pâră şi de rămas: cartea lui Patru
voevod sin Mircii voevod leat 7068(1560) şi cartea lui Alexandru voevod Iliaş leat
7137(1629) şi cartea răposatului Mateiu voevod leat 7143(1635). într-aceia
Radul voevod n-au vrut să caute pe dreptate şi pe cărţi ci au luat aceste cărţi de
la părintele Teodosie egumenul de la Argeş de le-au dus în taină de le-au spart.
Şi au făcut după voia lui ce au ştiut. Şi au luat acest sat Domneştii de la sfânta
mănăstire Argeşul de l-au dat la mănăstirea Sfânta Troiţă fără de nici o dreptate.
Şi au fost dat şi cărţile sfintei mănăstiri Argeşul, sparte, la mâna egumenului
loachim de la Sfânta Troiţă.
Iar după aceia, când au fost acum în zilele domniei mele, după ce ne dărui
şi pe noi Milostivul Dumnezeu cu domnia Ţării Rumâneşti şi ne mântui Sfinţia Lui
de streinii şi de neprietenii ţării, greci, iar părintele egumenul Efrem de la sfânta
mănăstire Argeşul, el ş-au căutat dreptatea pentru acest sat Domneşti. Şi au
ridicat pâră şi au venit înaintea domniei mele în divanul cel mare de s-au pârât
de faţă cu egumenul Damaschin şi cu călugării de la mănăstirea Sfânta Troiţă,
spuind domniei mele şi mărturisind naintea a tot divanul cinstitul părintele nostru
Teodosie mitropolitu Ungrovlahiei care, sfinţia lui au fost egumen la Argeş în
zilele Radului voevod, tot lucrul cum au fost de s-au luat satul Domneşti de la
mănăstirea Argeşul. Iar egumenul şi cu călugării de la Sfânta Troiţă ei alte cărţi
n-au adus naintea domniei mele fără numai cărţile mănăstirii Argeşul, ce au fost
luat Radul voevod de le-au spart. Care cărţi, ale acelor răposaţi domni ce sunt
zişi mai sus, de s-au citit toate pe rând naintea domniei mele în divan şi s-au ade-
vărat, fiind cărţi bune şi făcute cu judecată dreaptă, ci le-au fost spart Radul
voevod fără de nici o judecată.
După aceia, domnia mea am socotit foarte bine de tot lucrul acestui sat
Domneşti dinpreună cu toţi cinstiţii dregătorii domniei mele şi cu tot divanul. Şi s-
au adevărat foarte cu bună şi dreaptă judecată cum au fost acest sat Domneşti
al sfintei mănăstiri Argeşul precum scrie cărţile cele bătrâne ale acelor răposaţi
domni mai denainte vreme. Iar mănăstirea Sfânta Troiţă n-au fost avut nici o tre-
abă a ţinea, nici Ivaşco vornicul a-l vinde răposatului Alexandru voevod că se
adeverează cum au fost dreaptă cumpărătoare a răposatului Basarab voevod,
ctitorul sfintei mănăstiri Argeşul. Şi au rămas egumenul Damaschin de la Sfânta
98
Troiţă şi călugării de acolo de lege şi de judecată dinaintea domniei mele din

divan.
Şi am dat domnia mea sfintei mănăstiri Argeşul ca să-i fie satul Domneşti tot,
cu tot hotarul şi cu toţi rumânii şi cu tot venitul moşie ohabnecă, stătătoare în
veci precum l-au dat şi l-au miluit răposatul Basarab voevod. Iar dă ar mai
scoate călugării de la Sfânta Troiţă altădată niscare cărţi, să nu să crează căci
nu s-au adevărat că au fost umblat tot cu înşălăciuni de au fost înpresurat
acest sat Domneştii, al sfintei mănăstiri Argeşul, fără de dreptate, l ne ot kogojdo
ne pocol-iubimoe po orizmo gospodstva-mi. Sej ubo izvedetelie postavleaiem
gospodstva-mi1: Mareş velichie ban Cralevschie, Gheorghie Bălean biv vel ban,
Neagoe Săcuianul vel dvornic, Radul Creţulescul vel logofăt, Şărban
Cantacuzino velichie spătar, Hrizea vel vistier, Gheţea vel clucer, Mihaiu
Cantacuzino vel post<elnic>, Gheorghie vel peh<arnic>, Pană vel stolnic i
Papa vel comis. Ispravnic Radul Năsturel vtori logofăt.
l napisah Dumitraşco logofăt vă na stol Bucureşti, <luna> maiu 28 <zile>, de
la Adama <văleat> 7177 şi de la întruparea Fiiului lui Dumnezeu văleat 1669.
Io Antonie voevod.
50. 1671 (7179) martie

22.
Adecă eu Albul feciorul diaconului Albul, din oraş din Argeş, scris-am şi măr-
turisesc cu acesta al mieu zapis ca să fie de bună credinţă la mâna părintelui
egumenului Efrim de la sfânta mănăstire ot Argeş, cum să s<ă> ştie că i-am vân-
dut via la Gropi, unde este stupina mumii, rozoare 5, în sus până în muche şi în
jos până în carpăn. Şi din colţul gardului pe cale în jos până înpotriva carpenului
şi cu pometul cât iaste împotriva celor 5 răzoare. Şi am tocmit de a noastră
bunăvoe pe bani gata ughi 60, fără nici o silă. Şi o am vândut cu ştirea tuturor
oamenilor mei şi a înprejureilor ca să-i fie sfintei mănăstiri moşie stătătoare în
veac.
Şi când am făcut acest zapis fost-au mulţi oameni mărturie poim cari vor
pune mai jos degetele şi iscăliturile. Şi pentru mai adevărată credinţă pusu-mi-
am mai jos degetele să s<ă> crează.
<Scris în luna> martie 22 <zile, leat> 7179(1671).
Eu Albul.
1. Şi de nimeni neclintit peste porunca domniei mele. Deci şi martori am pus dom-
nia mea.
99
MIHAIL M. ANDREESCU
Eu Badea Ghiocoiul, eu Gheorghie sin popa Vlaicul, eu Marin Roşul ot Argeş

mărturie, eu Oprea Bochinţul, eu lane sin Oncii, pisah az diaconul Badea
Buzalăul, eu popa Albul ot Vlădeşti, eu Manta cizmar, eu Radu Gorgoiu, eu
Dumitru Negoiţă, eu Calciul Dimei.
51. 1671(7179)
mai 1.
Adecă eu jupâneasa Livera, care am fost jupâneasa Savei şifariul ot

Furdueşti, dinpreună cu fiu-meu Mihaiu logofăt, scriem şi mărturisim cu acest al
nostru zapis cum să să ştie că fiindu mănăstirea noastră Robaia rămasă pustie
de tot închinatu-o-am metoh sfintei lavre Argeşului, părintelui egumenului Efrem.
Şi o am dat de a noastră bună voe denaintea divanului domnu<lui> nostru Ion
Antonie voevod şi denaintea părintelui mitropolitului chir Teodosie arhiepiscop
zembli Uggrovlahiscoe, ca să fie de acum înainte sub posluşania sfintei mănă-
stiri Argeşului cu satul şi cu moşiile, cu rumâni cu tot. Iar şi igumenii care vor fi
nastavnici aceştii sfinte mănăstiri Argeşul să aibă a căuta şi a întări precum este
obiceiul mănăstirii şi cu preoţi să să facă sfintele slujbe.
Şi am pus şi mulţi boiari mărturii, cari ş-au pus mai jos peceţile şi iscăli-
turile.
Pis<ah> az loil s<c>himonah, <luna> maiu 1 <zi, leat> 7179(1671).
Eu jupâneasa Livera, eu Mihaiu logofăt.
Vel ban martor (...)1, Radu Creţulescu vel logofăt.Papa vel vistier, vel postel-
nic Radul Năsturel mărturie, vel stolnic (...)1 mărturie, vel agă(...)1 mărturie,
Stoia comis.
52. 1671(7179)
mai 4.
Milostieiu B<o>jieiu, Ion Antonie voevod i gospodar zemble Vlahiscoe, davat

gospodstva-mi siiu povelenie gospodstva-mi1 sfintei şi dumnezeeştii mănăstiri ce
să cheamă Argeşul, unde este hramul <Adormirii Născătoarei de Dumnezeu> şi

1. Din mila lui Dumnezeu, Io Antonie voevod şi domn Ţării Româneşti, dat-am dom-
nia mea această poruncă a domniei mele...
100
părintelui Efrem egumenul şi tuturor călugărilor de la această sfântă mănăstire,

ca să fie sfintei mănăstiri Argeşului metoh sfânta mănăstire ce să chiamă
Robaia, hramul Sfeti Gheorghe, care este făcută din temelia ei de Sava Şufariul
împreună cu jupâneasa lui Livera ot Furdueşti. Şi tot au fost pre seama lor. Şi
premenindu-să călugării, unii şi alţii, au rămas mănăstirea pustie. Şi fiindu-se
petrecut şi Sava Şufariul încă mai denainte vreme.
Deci când au fost acum în zilele domniei mele, iar jupâneasa Livera a Savei
Şufariul împreună cu fiu-său Mihaiu logofăt, ei văzând că s-au pustiit mănăstirea
şi le strică pomana, ei de a lor bună voe au venit denaintea domniei mele şi nain-
tea cinstitului părintelui nostru chir Teodosie mitropolitul ţării de au închinat
această mănăstire a lor Robaia metoh sfintei mănăstiri Argeşul şi părintelui
Efrem egumenul, cu moşii şi cu rumâni cu tot ce ar avea. Şi au făcut şi zapis de
la mâna lor cu mulţi boiari mărturie <şi> iscăliturile lor în zapis.
Drept aceia şi domnia mea încă am dat această carte a domniei mele sfin-
tei mănăstiri Argeşul şi părintelui Efrem egumenul şi altor egumeni ce vor mai fi,
ca să aibă a fi mănăstirea Robaia supt posluşania sfintei mănăstiri Argeşul cu
satul, cu moşia, cu rumânii cu tot. Iar egumenii care vor fi nastavnici la mănă-
stirea Argeşul să aibă a căuta şi a întări precum este obiceiul şi cu preoţi să să
facă sfintele slujbe. Şi să aibă a ascultarea rumânii de toate ce le-ar porunci
părintele egumenul ot Argeş, pentru ce ar fi trebile mănăstirii Robaii. Iar cari nu
vor asculta să fie volnic părintele egumenul a le face certare fieştecăruia dupé
vina lor. l nacoda neast. l is<pravnic> saam rece gospodstva-mi2. <Luna> maiu
4<zile, leat>, 7179(1671).
Ion Antonie voevod.
rom. sec. XVIII.
53. 1672(7180) aprilie 14,

Bucureşti.
t Milostiiu B<o>jiiu, Ion Grigore Ghica voevod i g<o>sp<o>d<a>r vâsoe

zemli Uggrovlahiscoe, davat g<os>p<od>st<va>-mi sie poveleanie
g<os>p<od>stva-mi1 sfintei şi dumnezeeştii mănăstiri ce să cheamă Argeşul
unde este hramul Uspeniei B<ogorodi>ţe şi părintelui igumenului Efrem şi tutu-
ror călugărilor câţi vor fi lăcuitori într-acest sfânt lăcaş, ca să fie sfintei mănăstir
slobozia ce să cheamă Flămânzeşti, care este lângă mănăstire, ei şi bucatele loi
ce ar avea în pace de bir, de taleri, de miere cu ceară, de găleată cu fân, de dijma
2. Şi astfel să nu fie. Şi ispravnic chiar zisa domniei mele. 1. Din mila lui Dumnezeu
Io Grigore Ghica voevod şi domn a toată Ţar; Românească, am dat domnia mea
101
MIHAIL M. ANDREESCU
de stupi, de goştină de ramatori, de oerit, de vinărici şi de semănărie şi de cai de

olac şi de podvoade, de mertice, de conace şi de toate dăjdiile şi mâncaturile
câte vor fi peste an în ţara domnii mele. De nimic val sau bântuială să n-aibă,
pentru că această slobozie ce scrie mai sus fost-au ertată şi miluită încă mai
denainte vreme de alţi pravoslavnici şi creştini răposaţi domni de toate, cum scrie
mai sus, pentru ajutorul şi întărirea sfintei mănăstiri şi pentru hrana călugărilor ce
să vor afla lăcuitori într-această sfântă mănăstire. Şi tot au avut pace.
Iar când au fost în zilele răposatului Radului Leon voevod, iar cinstitul părin-
tele nostru chir Teodosie mitropolitul Ţării Rumâneşti, fiind sfinţia sa nastavnic
sfintei mănăstiri Argeşul socotit-au dimpreună cu slobozianii dintr-această
slobozie Flămânzeşti, văzând că nu vor putea trăi pentru multele măsuri şi nevoi
ce sunt în ţară, mers-au înaintea Radului Leon voevod de s-au tocmit de ş-au
luat bir cu ruptul din vistierie ughi 50, să aibă a darea într-un an odată la vremea
haraciului. Iar de alte să aibă pace precum scrie mai sus, mai vârtos de samă,
precum am văzut domnia mea şi cartea Radului voevod şi cartea lui Antonie
vodă iscălite, făcute pe această tocmeală şi ruptoare.
Drept aceia şi domnia mea încă m-am milostivit de am ertat şi am lăsat
această slobozie Flămânzeşti pe tocmeala şi ruptoarea ce scrie mai sus. însă să
dea într-un an de doao ori: la Sfete Gheorghie ughi 25 şi la Sfete Dimitrie ughi
25. Iar de alte de toate să fie în pace şi ertaţi, cum scrie mai sus. Mai vârtos să
fie în pace de seamă că pentru aceea le-am făcut domnia mea ruptoare, să dea
cu ruptul într-un an de doao ori, ca să fie sfintei mănăstiri Argeşului de întărire şi
de ajutor iar domnii mele şi răposaţilor părinţilor domnii mele pomenire în veci.
Şi în urma domnii noastre pe carele domn va milui Dumnezeu a fi domn şi
stăpânitor Ţării Rumâneşti încă îl rog, cu numele lui Dumnezeu ce e în Troiţă
slăvit, să cinstească şi să înoiască şi să întărească această carte a domnii mele
pe această milă şi tocmeală care scrie mai sus. Care va cinsti şi va înoi şi va
întări milă şi cinste să aibă de la Domnul Dumnezeu ca un făcător de bine. Iar dă
nu va înoi nici va întări ci va călca şi va strica să fie supt blestem, anatema,
părtaş cu luda, lăcuitoriu cu Ariia la un loc.
Sej ubo izveditel postavleaiem g<os>pod<stva>-mi2: Gheorghie vel logofăt i
Stroe biv vel dvornic i Vintilă vel ban i Neagoe vel dvornic i loader Sturzea vel
spătar i Hrizea vel vistier i Badea vel clucer i Curuia vel paharnic i Preda vel stol-
nic i Stoia vel postelnic i Matei vel comis i Mateiu vel sluger i Staico vel pitar, l
ispravnic Radul v<tori> logofăt.
Şi am scris eu Manta logofătul în scaunul Bucureştilor, <în luna> aprilie 14
<zile, leat>, 7180(1672).
t Ion Grigorie voevod.
2. Deci şi martori am pus domnia mea.
102
54. 1672(7180) aprilie

24.
Adecă eu jupâneasa Voica fata Predii vornicului Balomirescului, scris-am şi

mărturisesc cu acesta al meu zapis ca să fie de mare credinţă la sfânta mănă-
stire la Argeş şi la mâna părintelui egumenului Efrem, cum să să şti că am închi-
nat mănăstirea ce să cheamă Robaia cu tot satul şi cu toţi rumânii veri câţi să vor
adevăra, du peste tot hotarul şi plasa de sus şi plasa de jos, ca să fie închinaţi la
această sfântă mănăstire ce este mai sus-zisă.
Pentru că acest sat Robaia şi această mănăstire fost-au a tătâne-meu Predi
dvornecului Balomirescu de baştină de la tată-meu. Şi alţi feciori n-au mai avut
fără de mine. Ci văzând eu că nu poci căuta de sfânta mănăstire închinatu-o-am
acolo de a mea bună voe, fără de nici o silă ca să caute de dânsa şi să dreagă,
să nu să spargă pomana părinţilor mei şi moşilor şi a strămoşilor şi să ne scrie
numele nostru la sfântul pomeneac să ne pomenească şi ale părinţilor noştri.
Şi această tocmeală s-au făcut denaintea sfinţii sale preasfinţitului părintelui
nostru chir Teodosie mitropolitul şi mărturie cari vor iscăli mai jos. Şi pentru mai
adevărata credinţă pusu-mi-am pecetea şi iscălitura. Iar cine s-ar scula din
oamenii mei să facă alte lucruri să n-aibă niminea treabă a strica această înch-
inăciune ce am închinat eu.
Pis<ah> mes<ea>ţa aprilie 24 <zile>. leat 7180(1672).
Eu Voica fata Predii dvornicul mărturisesc.
rom. sec. XVIII.
55. 1673(7181) mai

24.
Milostiiu Bojiiu, Ion Gligorie Ghica voevod i gospodar davat gospodstva-mi

siiu poveleanie gospodstva-mi1 sfintei şi dumnezeeştii mănăstiri Argeşul şi părin-
telui egumenului losif şi tuturor călugărilor câţi vor fi lăcuitori într-acel sfânt lăcaş,
ca să fie volnic cu această carte a domniei mele de să ţie şi să oblăduiască
mănăstirea Robaia cu toată ocina ei şi cu rumânii câţi vor fi, să-i pue să lucreze
la această sfântă mănăstire ce vor fi trebile şi posluşaniile sfintei case, pentru că
această sfântă mănăstire Robaia este făcută din temelie de Sava logofăt
Cuştereanul şi miluită cu moşii şi cu rumâni. Deci după petrecania Savei logofăt
rămâind acea sfântă casă pe seama fiului său Iu Mihaiu logofăt a fi ctitor şi
1. Din mila lui Dumnezeu, Io Grigore Ghica voevod şi domn, dat-am domnia mea
103
MIHAIL M. ANDREESCU
stăpân şi lui fiindu-i peste mână a căuta de ea, deci el, de bună voia lui, datu-o-
au pe seama sfintei mănăstiri Argeşul, să caute părintele egumenul de ea, să
poarte grijă, să dea învăţătură oamenilor ei, rumânilor, posluşnicilor, să slujească
la ce vor fi trebile sfintei case. Iar carii nu vor asculta să fie volnic a le face şi
certare după vina lor. Şi de către nimeni opreală să n-aibă.
l is<pravnic> saam rece gospodstva-mi2.
<Scris în luna> maiu 24 <zile, leat> 7181(1673).
Ion Gligorie voevod.
56. 1673(7182)
septembrie 6.
Adecă eu Mănăilă păh<arnic> împreună cu jupâneasa mea Voica, fata

Predii vornicul Balomirescului, dat-am zapisul nostru la sfânta mănăstire
Argeşului şi la mâna sfinţii sale părintelui egumenului Efrem ca să fie de mare
credinţă, cum să s<ă> ştie că având noi o mănăstire ce să cheamă Robaia unde
este hramul sfântului mare mucenic Gheorghie şi neputând să căutăm de dânsa
precum să cade, socotit-am de bună voia noastră de o am dat şi o am închinat
la sfânta mănăstire ce este mai sus-zisă, cu moşie cu rumâni şi cu alte ce va fi,
mult-puţin la dânsa. Datu-o-am de pomană cu toate să fie închinată şi să s<ă>
scrie numele noastre la sfântul pomelnic, să s<ă> pomenească şi ale părinţilor
noştri.
Şi această tocmeală s-au făcut dinaintea sfinţii sale preasfinţitului părintelui
nostru chir Teodosie mitropolitul. Şi mărturie, câţi vor iscăli mai jos. Şi pentru mai
adevărată credinţă iscălit-am mai jos.
Şi am scris eu Mănăilă paharnicul cu mâna mea, sept<emvrie> 6 <zile, leat>
7182(1673).
Eu Mănăilă păh<arnic>, eu Voica fata Predii vornicul Balomirescu.
rom. sec. XVIII.
57. 1674(7182) iulie 6,

Bucureşti.
Pentru a să păzi buna orânduiala sfintei mănăstiri Argeşul.
104
t Milostieiu Bojjiu, Io Duca voevod i gospodari văsoiu zemle

Uggrovlahiscoe, davat gospodstva-mi siiu povelenie gospodstva-mi1 sfintei şi
dumnezeeştii mănăstiri ce să cheamă Argeşul, unde este hramul Uspeniei Sfintei
şi de Dumnezeu Născătoarei pururea Fecioară Măria şi părintelui egumenului
losif şi tuturor călugărilor care să vor tâmpla a fi lăcuitori într-această sfântă
mănăstire, pentru că această sfântă şi dumnezeească mănăstire este zidită şi
înălţată, preaînfrumuseţată de alţi domni încă mai dinainte vreme. Iar după ce au
dăruit mult-milostivul Dumnezeu, stăpân şi cap tuturor, pe creştinul şi răposatul
Mateiu Basarab voevod a fi domn şi biruitoriu acestui cinstit scaun al domnii Ţării
Româneşti, cari s-au tras şi domnia lui dintr-acel neam <al> acelor bătrâni şi
vrednici de pomană domni care au zidit şi au înălţat sfânta mănăstire care scrie
mai sus.
Deci văzând dumnealui răposatul Matei voevod sfânta mănăstire veche de
nesocotiţi ani şi stricată şi cu multă cheltuială o au înoit şi cu sfinte vase şi bucate
şi cu multă danie o au împodobit, stătătoare şi umblătoare, ca să aibă el şi părinţii
lui pomană neîncetată de <la> cei de acolo lăcuitori părinţi. Şi nici unul din cei
după urmă viitori domni să n-aibă voe a face vreo mişcare părinţilor de acolo, sau
bucatele şi avuturile şi daniile mănăstirii să le streineze şi într-altă parte să le dea
sau la vreo săpunere să le aducă, sau într-a lui stăpânire să le ţie, sau pre egu-
menul aceştii mănăstiri să-l scoată şi pe altul să-l pue, fără cât părinţii lăcuitori
aceştii mănăstiri, ieromonaşi şi călugări, având voe şi aşăzământ de <la> acela
ce este mai sus-zis ctitor şi căutătoriu aceştii sfinte mănăstiri, creştin<ul> Matei
Basarab voevod. Când ar vrea să pue egumen să-şi aleagă den mijlocul lor <pe>
care vor afla vrednic a chivernisi mănăstirea şi părinţii. Şi niciunul veri boiar sau
veri cari din lăcuitorii ţării să <nu> cuteze a bântui mănăstirea, sau pe egumen
să-l scoată să-l schimbe sau să umble cineva cu niscareva mită a-l schimba pe
egumen făr<ă> de voia soborului al sfintei mănăstiri.
Pentru acestea pentru toate care mai sus sunt zise, fost-au făcut răposatul
Matei voevod şi hrisoavele dumnealui şi cărţi patrierşăşti şi cu mare legături şi cu
afurisanie asupra tuturor din lăcuitorii ţării, măcar domni să fie au boiar au
arhiereu s-ar ispiti a călca şi a strica aceste tocmeli şi legături ce au tocmit sfin-
tei mănăstiri care scrie mai sus, unii ca aceia să fie supt acel blestem.
Iar după ce ne dărui şi pe noi Mult-Milostivul Dumnezeu a fi domn şi biruito-
riu acestui cinstit scaun al domniei Ţării Rumâneşti iar părintele egumenul losif,
el au venit la domnia mea de au adus cărţile şi hrisoavele ce au avut pe aceste
tocmeli şi legături care scrie mai sus, hrisovul răposatului Matei Basarab voevod
şi cartea părintelui Partenie patriarhul Ţarigradului Romei ceii Noao şi a toată
lumea patriarh, care s-au cetit toate pe rând dinaintea domniei mele. Aşijderea şi
domnia mea încă am înoit şi am întărit cu această cinstită carte a domniei mele
1. Din mila lui Dumnezeu, Io Duca voevod şi domn a toată Ţara Românească, dat-
am domnia mea această poruncă a domniei mele...
105
MIHAIL M. ANDREESCU
tocmeala şi aşezământul aceştii sfinte mănăstiri, ca să fie sfintei mănăstiri de-

ntărire şi de folos iar domniei mele şi părinţilor domniei mele în veci pomană.
Şi în urma domniei noastre pe care va dărui Milostivul Dumnezeu a fi domn
ţării aceştia încă-l rog cu numele lui Dumnezeu ce este în Troiţă slăvit să aibă a
cinsti şi a <î>noi şi a-ntări această carte a domniei mele, pe tocmeala şi legătura
care sunt mai sus-zise. Pe acela Domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l
întărească întru domnia lui şi la cela veac să fie ertat sufletul lui. Iar carele nu va
cinsti nici va întări nici va înoi, ci va călca şi va strica această carte a domniei
mele, unul ca acela împreună cu îndemnătorii lui afurisit să fie de Sfânta şi
nedespărţita de viaţă făcătoarea Troiţă Celui dintru o fire unul Dumnezeu, să aibă
cinste cu luda şi cu afurisitul Ariia şi cu alţi necredincioşi ovrei, cei ce strigară
asupra Domnului şi Mântuitorului nostru lisus Hristos zicând: "<luaţi-l, luaţi-l şi-<l>
răstigniţi pe el", sângele Lui să fie asupra lor şi feciorilor lor în veci. Şi să aibă
blestemul celor 318 sfinţi de Dumnezeu purtători părinţi.
Sej svedeatele postavlenie gospodstva-mi2: jupan Chirca vel ban i pan
Radul Creţlescul vel dvornic i Radul Năsturel vel logofăt i Vâlcul vel vistier i
Mihai Cantacuzino vel spătar i Tudoran vel clucer i Lascarache vel postelnic i
Vintilă vel paharnic i Preda vel stolnic i Barbul vel comis, l is<pravnic> Pârvul
Cantacuzino vel logofăt.
l napisah eu lane sin Gherghe biv şuf<a>riu ot Târgovişte. Pis<ah> u
grad<om> Bucureşti, <luna> iulie 6 <zile, leat> 7182(1674).
Ion Duca voevod.
rom. sec. XVIII.
58. 1675(7184)
octombrie 5.
Scris-am eu Ilie sin popa Constandin acesta al meu zapis ca să fie de mare
credinţă la mâna părintelui arhimandritului chir Leontie nastavnicul sfintei mănă-
stiri ot Argeş, cum să să ştie că i-am vândut un loc de 5 fălci în câmp, din sus de
mănăstire şi din sus de Crucea Lupeştilor. Şi în capul locului sunt doă magii de
pietri despre drumul Albeştilor. Şi despre cela cap de locu în capul locului este o
rovină şi pe margine de amândoă părţile sânt şiruri de mărcini. Şi I-am vândut în
bani gata 900 de a mea bună voe, să fie al sfinţii lui şi al sfintei mănăstiri. Şi am
pus şi pe tata popa Costandin şi pe mama Ivana în pomelnic, ca să fie ale sfintei
mănăstiri în veac neclătit, amin.
2. Deci iată şi martori a pus domnia mea.
106
Şi pentru credinţa mi-am pus şi pecetea. Octomvrie 5 <zile, leat>

7184(1675). t Ilie.
rom. sec. XVIII.
59. 1675(7184)
octombrie 5.
Scris-am eu Samfira Frumosului acesta al meu zapis ca să fie de mare cre-

dinţă la mâna părintelui egumen cum să să ştie că i-am vândut un loc în capul
mănăstirii, alăturea cu un loc ce i-au fost vândut Ilie fecioru popii lui Constandin,
pe din sus. Şi i I-am vândut de a mea bună voe. Şi i I-am vândut în bani gata 308,
cum să fie al sfintei mănăstiri în veac şi pentru că m-au pus sfinţia lui în pomenec.
Drept aceea I-am dat şi eu la sfânta mănăstire. Şi pentru credinţă mi-am pus
şi degetul. <Luna> octomvrie 5 <zile, leat> 7184(1675).
Samfira.
rom. sec. XIX. Scris schimbat şi cerneala şi stilul.
60. 1677(7185) februarie 24,

Argeş.
t Dositeiu, cu mila lui Dumnezeu patriarh al Sfintei cetăţi <a> Ierusalimului

şi a toată Palestina.
t înaintea patrierşiei noastre veni cuviosul catigumen chir Varlaam al sfintei
şi dumnezeeştii mănăstiri Argeşului unde este hramul Preasfintei şi Preaslăvitei
biruitoarei noastre şi de Dumnezeu Născătoare pururea Fecioară Măria împre-
ună cu alţi cucernici părinţi care se află de obârşe lăcuitori într-această sfântă
mănăstire, ieromonaşi şi monahi, spuind obiceiul aceştii sfinte mănăstiri, cum să
chiverniseaştiu cu obşteasca socotinţă şi cu a soborului adunare precum să află
şi la alte sfinte mănăstiri întru această bună tocmeală şi pe adevărată urmare
obicinuite şi aşezate. Şi de faţă arătând şi hrisovul înoitorului ctitor şi răposatului
creştin Matei Basarab voevod făcut sfintei mănăstiri pe această tocmeală şi
obicină de întărire şi pururea dovedeală şi hrisoavele preasfinţilor patriarşi ai
Ţarigradului cu blestem neertat.
Şi mai pe urmă arătară şi cinstit hrisovul mării sale bunului creştin şi
preaslăvitului şi prealuminatului domn atoatei Ţării Rumâneşti Io Duca voevod,
pohtitul fiu întru Duhul Sfânt al Patriarşiei noastre, iar de înoirea şi întărirea obştii
107
MIHAIL M. ANDREESCU
şi obiceiu<lui> sfintei mănăstiri, deci pohtind şi cerşind şi al patrierşiei noastre

înoitoriu hrisov pe tocmeala sfintei mănăstiri ce este mai sus-zisă.
Pentru care lucru iată dar şi patrierşia noastră am făcut şi am dat şi acest
hrisov al patrierşiei noastre sfintei mănăstiri de întărire ca niciunul din domnii cari
vor fi viitori după mutarea vremilor să nu cuteze nici să aibă voe a mişca pe
părinţii cari să vor afla întru această sfântă mănăstire, au să înstreineze lucrurile
şi dobitoacele şi sfintele daruri ale aceştii mănăstiri au să le închine altora au să
le aducă la altuceva lucru au să le păzească întru a sa domnie au să scoată pe
egumenul al aceştii mănăstiri, carele să va întâmpla după vremi şi să aducă altul,
fără numai când le va trebui lor igumen să-şi aleagă din sobor dintru mijlocul lor
pe carele ar găsi vrednic ca să chivernisească sfânta mănăstire şi pe fraţii
trupeşti şi sufleteşti şi să pue igumen şi acela să fie ieromonah şi nastavnic.
Iar carele ar hi fost popă de mir şi mai pe urmă să va fi făcut ieromonah, pe
unul ca acela să nu-l pue igumen, nici să cuteze nimea dintru a săborului
adunare a-l pune igumen. Şi la prepunerea igumenilor să aibă a luarea seama
mănăstirii mitropolitul ţării, carele va fi pe vremi pentru ca să nu facă vreounii din
igumeni pagubă mănăstirii, neluând nici acela mitropolit nici un dar den mănă-
stire, necutezând nimea alt den boiari au slugă au popă au mirean să bântuiască
zisa mănăstire, au pe părinţii cari să vor afla într-această mănăstire după vremi,
au pa igumenul lor să-l bântuiască, au să înstrăineze din lucrurile şi sfintele
daruri ale aceştii mănăstiri şi să ia niscare lucruri din ea, au să nu cinstească şi
să gonească undevaşi departe această mănăstire.
Pentru aceasta dar pricină şi patriarşia noastră primind cererea lor precum
este dreaptă şi iubită de Dumnezeu, cum scrie într-acest de faţă hrisov şi ade-
verează cu obştească socotinţă şi a soborului adunare celor ce s-au întâmplat
lângă noi dintru cei preacinstiţi şi preasfinţi arhierei iubiţilor fraţi şi denpreună slu-
jnici întru Duhul Sfânt, ca să fie pentru chiverniseala aceştii mănăstiri şi pentru
stăpânirea ei şi pentru porunca şi zisa ctitorului ce e mai sus-zis. Iar pentru igu-
menul şi pentru alte lucruri şi sfinte daruri ale aceştii mănăstiri, care are adeve-
rinţă şi dovedeală nemutată şi într-altă vreme şi pomană răposaţilor ctitori şi a
părinţilor lor, care să pomenească de părinţi desăvârşită la fieştece slujbă a bi-
sericii şi din lucrurile şi sfintele odoară şi din sfintele daruri, să rămâe toate într-
această sfântă mănăstire nescoase şi nerăpite întru veci.
Iar cineşi vreodată ar vrea să întoarcă şi să nu crează aceste ce scriu mai
sus, ca să supue mănăstirea altora, au să scoată pe igumenul carele va fi într-
această mănăstire şi să aducă altul strein, făr-de voia părinţilor cari să vor afla în
mănăstire, au să zădărască scandelă şi lucru de pagubă şi de stricăciune, aces-
ta au domn de va fi au arhiereu au alt boiaru au slugă au popă au călugăr popit
au altcinevaşi din bisericeasca strângere, acela să fie afurisit, proclet şi anatema
de Sfânta şi întru o fiinţă dătătoarea de viaţă şi nedepărţită şi nemişcată- Troiţă
Celui întru o fire Dumnezeu şi blestemat şi neertat şi nedăzlegat după moarte,
într-acest veac şi în cel viitoriu. Şi să aibă blestemul al sfinţilor 318 părinţi celor
108
de la Nichela şi a altor sfinţi părinţi, aşijderea şi de patrierşia noastră, cutremurul

lui Cain să aibă în veci, să crape pământul să-i înghită de vii ca şi pe Datan şi
pe Aviron. Şi hiarăle, pietrile să putrezească, munţii să să risipească iar trupurile
lor în veci să stea după moarte netopite şi nedezlegate, parte şi lăcaş să aibă la
un loc un luda şi cu afurisitul Arie.
Pentru aceasta s-au scris acest săbornic hrisov ca să fie de adeverinţă şi
pururea dovedeală şi s-au dat la dumnezeiasca şi domneasca mănăstire care e
mai sus-zisă, a Adormirei Preasfintei şi de Dumnezeu Născătoare, pururea
Fecioară Mărie, locul temeiului Argeşul.
Pis<ah> m<e>s<ea>ţa fevruarie 24 <zile>,veleat ot Adam 7185(1677).
t Dositeiu patriarh.
Cop. rom. sec. XIX, cu unele greşeli de traducere.
61. 1677(7185) iunie

30.
Adecă eu Vâlcan scris-am acest al meu zapis ca să fie de bună credinţă la
mâna părintelui losif şi împreună cu tot soborul sfintei mănăstiri, cum să să ştie
că am dat şi am închinat din moşiile mele livada din partea Sasului de supt
coastă, care am cumpărat de la uncheaşul Mihnea. O am dat sfintei mănăstiri de
pomană şi m-am scris la pomeneac de a mea bună voe, ca să n-aibă feciorii mei
treabă cu acea moşie ci să fie a mănăstirii moşie stătătoare în veci şi noao şi
părinţilor noştri pomenire.
Iar cari să vor scula din feciorii mei cu vreo gâlceava sau din rudeniile mele
să fie afurisit şi anatema. Şi fierul şi lemnele să putrezească iar trupul aceluia să
nu putrezească, căci o am dat eu de bună voia mea.
Şi pentru adevărata credinţă mi-am pus şi iscălitura mai jos ca să să
crează. Şi mărturii, care îşi vor pune iscăliturile mai jos.
Şi am scris az Varlaam ieromonahu cliseru. Şi cu nuci împrejurul livezii. Iunie
30<zile, leat> 7185(1677).
Eu Vâlcan judeţ.
Jupan Gheorghie mărturie, eu Radul cupeţ mărturie, Dragomir logofăt judeţ,
eu Dumitraşco logofăt mărturie, eu Badea Popa.
rom. sec. XIX.
62. 1678(7186) aprilie 28,

Bucureşti.
Hrisovul Ducăi voevod.
Ca să fie sfintei mănăstiri din Valea Oraşului de unde au şăzut Cârjău
până în râu. Şi de unde au şezut Cârjău pe râu în sus până în Bradul din
Slatin<ă>. Şi
109
MIHAIL M. ANDREESCU
de acolea pe Piscul Gemătului până în munte şi de acolea pe Râul Gemătului în

sus în munţi. Şi muntele tot până în Râul Doamnii. Şi iar din Râul Gemătului spre
Pleaşă şi Pleaşa toată, pentru că sânt bătrâne şi drepte ocine şi de moşie ale
sfintei mănăstiri Argeş date şi adaose de jupâneasa Cârjoe, ce i-au zis monahia
Magdalina, pentru că au fost ale ei de moşie de strămoşie. Şi tot au ţinut sfânta
mănăstire cu bună pace.
Iar după aceea, când au fost în zilele răposatului Matei Basarab voevod
fostu-s-au sculat cu pâră Şărb şi cu frate-său Stan din Cârstieneşti ca să ia din
moşia mănăstirei din satul Corbii de Piatră stânjeni 620 şi să aşeze alte hotăra
cu o carte mincinoasă care o au fost făcut ei la Leon vodă singuri, fără de ştirea
nimunui. Deci într-aceea vreme fiind în sfânta mănăstire Argeşu nastavnic un
părinte Leontie arhimandritul, el au fost mers de faţă cu acei oameni care scriu
mai sus naintea răposatului Matei vodă în divan, de ş-au fost luat 24 boiari hotăr-
nici, anume: din Albeşti Condilă postelnic, din Argeş Anghelet şi Sava i Lazăr
postelnic şi din Budeasa Arsénié postelnic şi din Aninoasa Parvul spătar şi din
Rătivoeşti Dragomir comis şi din Lereşti Oancea postelnic şi din Corbeni Neagoe
logofăt şi din Stoiceni Stepan postelnic şi din Vlădeni Tudor postelnic şi din Piteşti
Duminecă i Zaharia i Dumitru al popii Savei i Tudor postelnic i lane stolnic şi din
Găleşeşti Ivan postelnic şi din Câlceşti Ivan stolnic şi din Coteşti Vlaicul şi din
Lăngeşti Albul şi din Jugur Costandin şi din Uliţa Dragomir Vlădău şi din Brătiani
Radul logofăt i Badea, ca să caute aceşti 24 boiari şi să hotărască ocinile sfintei
mănăstiri Argeş de la satul Corbii şi din munţi, pe unde ar avea sfânta mănăstire
ocine şi moşii, fiind ispravnic trimis de răposatul Matei vodă din divan Lăudat
comis.
Şi au mers acei 24 boiari, toţi împreună, de au căutat şi au călcat ocinile şi
moşiile, ale acestui sat ce scrie rnai sus, şi munţii. Şi au fost cetit şi cărţile mănă-
stirii, cele bătrâne, care au avut. Şi aşa au fost adevărat acei 24 <boiari> cu
sufletele lor, cum au fost aceste moşii şi munţi ce scriu mai sus şi sfintei mănă-
stiri Argeş bătrâne şi drepte ocine şi de moşie, de strămoşie pe semne şi pe
hotăra, cum scriu mai sus. Şi de atunci încoace tot au ţinut sfânta mănăstire cu
bună pace.
Iar când au fost acum în zilele domniei mele iar feciorii lui Ion stolnic Vrabie
din Corbuşori, anume Parvul şi lane cu fraţii lor ei s-au ridicat cu pâră pentru
aceşti munţi ce să cheamă Filipop i Bândea, care sânt în hotarăle munţilor sfin-
tei mănăstiri. Şi au venit naintea domnii mele în divan de s-au pârât de faţă cu
egumenul Varlam de la Argeş, zicând ei cum că acei munţi Filipop i Bândea este
ai lor de cumpărătoare din zilele Radului Leon voevod, arătând şi o scrisoare a
6 boiari cum că le-au fost ales acei munţi şi cartea Radului Leon voevod făcută
pe acea scrisoare <a> acelor 6 boiari, ca să moştenească ei. Iar Varlam igu-
menul, el au scos cărţi bătrâne ale sfintei mănăstiri de s-au cetit toate pe rând
naintea domniei mele în divan, întru care scria aceşti munţi ai sfintei mănăstiri,
pe semne şi pe hotăra, cum scrie mai sus, cum sânt bătrâne şi drepte ocine ale
110
sfintei mănăstiri. Întâi cartea Radului voevod sin Radul voevod leat 7034(1526)
şi cartea lui Alexandru voevod sin Radu voevod Mihnea leat 7134(1626) şi cartea
răposatului Matei Basarab vodă, leat 7158(1650) şi zapisul acelor 24 boiari
hotărnici şi cartea lui Constandin voevod, leat 7162(1654) şi cartea lui Gligorie
voevod, leat 7171 (1663).
într-aceea, domnia mea văzând atât<e>a cărţi a<le> celor răposaţi domni pe
aceste ocine şi munţi ale sfintei mănăstiri, hotărâte şi aşăzate încă mai denainte
vreme şi socotind domnia mea cu tot divan<ui>, cum nu să cade să calce acei 6
boiari pe cei 24, domnia mea am căutat şi am judecat pe drept şi pe lege dim-
preună cu toţi cinstiţii dregătorii domniei mele şi am dat domnia mea sfintei
mănăstiri Argeş ca să-i fie acei munţi pe semne şi pe hotăra, precum scrie mai
sus, moşie ohabnică şi stătătoare în veac. Şi am luat domnia mea scrisoarea
acelor 6 boiari şi cartea Radului Leon voevod de la feciorii lui Ion stolnic Vrabie,
ce au avut făcute pe acei munţi Filipop i Bândea pentru că au rămas de lege şi
de judecată dinaintea domniei mele din divan. Şi au fost vândut feciorii lui Vrabie
acei munţi Filipop i Bândea boiarinului domniei mele Vâlco biv vel dvornic. Deci,
de să vor scoate niscare zapise de vânzare să nu să ţie în seamă ci să rămâe
necredincioase. Şi să n-aibă Vâlcul dvornic nici o treabă, să s<ă> caute la vânză-
torii lui.
Sej i sveditelie postavleaem gospodstva-mi1: Neagoe vel ban, Badea vel
dvornic, Chirca vel logofăt, Hrizea vel vistier, Laţcar vel spătar, Stoia vel clucer,
lordache vel postelnic, Corue vel peharnic, Alexandru vel stolnic, Ralea Ştirbeiu
vel comis, l ispravnic Radul vtori logofăt i Dumitraşco logofăt.
Pisah vă stolnic is nom u Bucureşti, <luna> aprilie 28 <zile, leat>
7186(1678).
Io Duca voevod.
Cop. rom. sec. XIX. Omis începutul actului.

10.
Milostieiu B<o>jieiu, Ion Duca voevod i gospodar davat gospodst-va-mi sie

povealenie gospodstva-mi1 oamenilor ai părintelui igumenului de la sfânta mănă-
stire Argeşul ca să fie volnici cu această carte a domniei mele de să strângă toată
dijma de pe moşia sfintei mănăstiri ce are la Topana, la Barca, la Găneasa, de
pe moşia de la Piteşti şi Suaş şi de la Tigveni, de la tot omul veri fie boeriu veri
1. lată şi martori am pus domnia mea.

1. Din mila lui Dumnezeu, Io Duca voevod şi domn, dat-am domnia mea această
carte a domniei mele...
111
MIHAIL M. ANDREESCU
slujitoriu veri ţăran, măcar veri ce om ar fi având bucate pe aceste moşii ce este
partea mănăstirii, de la toţi să le ia dijma din tot ce ar fi având, din zece una pre-
cum este obiceiul. Şi de către nimenea opreală să n-aibă naintea cărţii domniei
mele.
Iar cine ar sta împotrivă a nu-şi da darea dijma după obicei unii ca aceia să
ştie bine că voi trimite domnia mea de va da făr'de voia lui şi va da şi treapăd şi
va petrece şi certare, pentru că aşa este porunca domniei mele. l is<pravnic>
Scris în luna septemvrie 10 <zile, leat> 7187(1678).
Ion Duca voevod.
rom. sec. XIX.
64. 1679(7187) ianuarie 16,

Bucureşti.
t Milostieiu Băjiiu Ion Şerban voievod i gospodar vâsoe zemle Uggro-

vlahiscoe, vnuc velicavo i preadobravo, pocoinavo Ion Şerban voevod, davahom
g<o>sp<o>ds<t>v<a>-mi siiu povelenie g<os>p<o>ds<t>v<a>-mi1 sfintei şi
dumnezeeştii mănăstiri ce să chiamă Argeşul, unde este hramul Uspeniei Bo-
gorodiţe i prisnodeaveavi Măria şi părintelui egumenului loasaf şi tuturor călu-
gărilor câţi vor fi lăcuitori în sfânta mănăstire, pentru că această sfântă mănăstire
ce este zidită şi înălţată, prea înfrumuseţată de alţi domni încă mai denainte
vreme, iar după ce au dăruit mult-milostivul Dumnezeu pe creştinul Matei Ba-
sarab voevod a fi domn Ţării Rumâneşti, care s-au tras şi domnia lui dintr-acel
neam<al> acelor bătrâni şi vrednici de pomană răposaţi domni care au zidit şi au
înălţat sfânta mănăstire care scrie mai sus.
Deci văzând dumnealui răposatul Matei Basarab voevod sfânta mănăstire
veche de nesocotiţi ani şi stricată, cu multă cheltuială o au înoit şi cu sfinte vase
şi bucate şi cu multă danie o au împodobit, stătătoare şi umblătoare, ca să aibă
el şi părinţii lui pomană neîncetat de <la> cei de acolo lăcuitori părinţi. Şi nici unul
din cei după urmă viitori domni să n-aibă voe a face vreo mişcare părinţilor de
acolo sau bucatele şi avuturile şi daniile mănăstirii să le înstreineze şi într-altă
parte să le dea sau la vreo supunere să o aducă sau într-a lui stăpânire să le ţie
sau pe egumenul aceştii mănăstiri să-l schimbe şi pe altul să pue, fără cât părinţii
2. Şi ispravnic chiar spusa domniei mele.

1. Din mila lui Dumnezeu Io Şerban voievod şi domn a toată Ţara Românească,
nepotul marelui şi preabunului, slăvitului Io Şerban voievod, am dat domnia mea această
poruncă a domniei mele...
112
lăcuitori aceştii mănăstiri ieromonaşi şi călugări având voe şi aşăzământ de la

acela de este mai sus-zis ctitor şi căutător aceştii sf<inte> mănăstiri, creştinul
Matei Basarab voevod. Când ar vrea să-şi pue egumen să-şi aleagă din mijlocul
lor <pe> care vor afla vrednic a chivernisi mănăstirea şi părinţii şi nici unii veri
boiari sau veri care din lăcuitorii ţării să <nu> cuteze a bântui mănăstirea sau pe
egumen să scoată să-l schimbe sau să umble cineva cu niscare mită a schimba
pe egumen fără de voia săborului al sfintei mănăstiri. Pentru acestea pentru
toate care sânt mai sus-zise fost-au făcut răposatul Matei Basarab voevod şi hri-
soavele dumnealui şi cărţi patrierşăşti şi cu mari legături şi cu afurisanii asupra
tuturor din lăcuitorii ţării măcar domni să fie au boiari au arhierei s-ar ispiti a călca
şi a strica această tocmeală şi legătură ce au tocmit sfintei mănăstiri care scrie
mai sus, unii ca aceia să fie supt acel blestem.
Iară după ce ne dărui şi pe noi Mult-Milostivul Dumnezeu cu domnia şi cin-
stitul împărat cu steagul ţinerii Ţării Rumâneşti, iară părintele egumenul loasaf au
adus cărţi şi hrisoavele ce au avut pe această tocmeală şi legături care scriu mai
sus, hrisovul răposatului Matei Basarab voevod, care s-au citit pe rând naintea
domnii mele în divan. Drept aceea şi domnia mea încă am înoit şi am întărit cu
acest hrisov al domniei mele pe tocmeala şi aşăzământul aceştii sfinte mănăstiri
ca să-i fie sfintei mănăstiri de ajutor şi de folos iară domniei mele şi răposaţilor
părinţilor domniei mele vecinică pomenire.
Şi în urma domniei noastre pe care va milui Dumnezeu a fi domn şi biruitor
Ţării Rumâneşti încă-l rugăm cu numele lui Dumnezeu ce este în Troiţă slăvit să
aibă a cinsti şi a <î>noi şi a întări acest cinstit uric al domniei mele şi pe tocmeala
şi pe legătura care scrie mai sus, pe acela Domnul Dumnezeu să-l cinstească şi
să-l întărească întru domnia lui şi la cela veac să fie ertat sufletul lui, iar carele
nu va cinsti nici va înoi nici va întări ci va călca şi va strica acest cinstit uric al
domniei mele, unul ca acela împreună cu îndemnătorii lui afurisit să fie de una şi
nedespărţita Sfânta Troiţă, Cel ce este întru o fire unul Dumnezeu şi de cei 318
sfinţi părinţi de la soborul de la Nicheea, cinste să aibă cu luda şi cu afurisitul Aria
la un loc şi cu alţi necredincioşi şi ovrei, cei ce strigară spre Domnul şi Mântuitorul
nostru lisus Hristos zicând: "luaţi-l, luaţi-l şi-<l> răstigniţi pe el", sângele lui să fie
asupra lor şi feciori<lor> a lor în veci. Amin.
Sej svedeatele postavleim gospodstva-mi2: Neagoe vel ban Craiovei, Badea
vel vornic, Radul vel logofăt, Hrizea vel vistier, Ventilă vel spătar, Coruia vel
clucer, Stoia vel postelnic i Barbul vel peharnic, Alixandru vel stolnic, Dumitraşco
vel comis, l ispravnic Şărban vel logofăt.
2. lată şi martori a pus domnia mea.
113
MIHAIL M. ANDREESCU
l Dumitraşco logofăt pisah vă stolisi nicom u gradom3 Bucureşti <luna>

ghenarie 16 <zile, leat> 7187(1679). t Ion Şărbanu voievod.
Cop. rom. sec. XIX. După utilizarea termenului "uric" bănuim
pe copist a fi un călugăr moldovean.
65. 1679(7187) aprilie 11,

Argeş.
Noi toţi adeveritorii care am ales locul casei din târg, al mănăstirii, pe nume,
care am fost din oraş din Argeş: Coste judeţul, Manole Cozme pârgaru i Badea
logofăt i Anghelita i popa Radul i popa Mânea i popa Gherghe i Tudor ot Pazar i
Dumitru biv judeţ i Tudoran Tudorinescul i Dumitru sin Neagoe Velicov şi cu alţi
mulţi oameni buni care am ales locul, să să ştie pa unde. Despre uliţa târgului
numai până <în> picătura straşinii iar despre miazănoapte din zidul pivniţii zece
palme numai, iar despre răsărit până jos la uliţa cea pietroasă iar despre miazăzi
17 palme domneşti, cât ţine gârliciul pivniţii numai.
Şi am scris eu Badea logofăt, <luna> aprilie 11 <zile, leat> 7187(1679).
Eu Costea judeţ, eu Manole Cozme pârgar i Angheleta, iu pop<a> Radul, iu
pop<a> Mânea, eu pop<a> Gherghe, eu Tudor ot Pazar, eu Dumitru biv judeţ, eu
Tudoran, eu Dumitru sin Neagoe Velicov.
rom. sec. XIX.
66. 1681 (7189) mai

19.
Adecă eu Stoe săpunariul împreună cu fămeea mea şi cu feciorii mei,

scris-am zapisul nostru ca să fie de mare credinţă la mâna părintelui egumenu-
lui, arhimandritului Leontia, năstavnecul sfintei mănăstiri ot Argeş cum să să ştie
că i-am vândut via mea de la Goleşti care este din susu vii sfintei mănăstiri, care
au fost cumpărat domna Mena a răposatului Şărban voevod la sat la Goleşti, însă
rozoare de vie 5 cu loc sterp cât au avut, în bani gatove ughi 10. Şi am pus trei
nume în sfântul pomenec pentru bani ughi 15. Şi o am vândut de a mea bună
voe să fie la sfânta mănăstire în veac.
3. Şi Dumitraşcu logofăt a scris în scaunul din oraşul...
114
Şi când s-au făcut această tocmeală fost-au judeţul Ratea cu 12 pârgari i

vătaful Ion ot Corbi, ot Goleşti Vladul, Stanciul Ghionoiul i sin Albul i popa
Cârste i Patru Bara i Stoica braţ Iordan i Dumitru postelnic i Radu postelnic,
Gheorghe peharnic şi alţi mulţi oameni buni. Şi pentru credinţa mi-am pus şi
pecetea.
Ş-a scris în luna maiu 19 <zile, leat> 7189(1681).
Eu Ştoian.
rom. sec. XIX, cu unele greşeli de transcriere.
67. 1682(7190) mai

12.
Adecă eu Teodosie călugărul de la Corbeani scris-am zapisul meu sfintei

mănăstiri Argeşul şi părintelui egumenului losif împreună cu tot soborul sfintei
mănăstiri, ca să fie de bună credinţă cum să să ştie că ajungând eu vreme de
slăbiciune şi neavând nici o căutare de către feciorii mei şi fiind slab şi neputin-
cios am mers la sfânta mănăstire la părintele egumenul losif de m-am rugat ca
să şăz să lăcuesc în sfânta mănăstire, să mă odihnesc la o chilioară până la
moartea mea şi să mă păzească de ce îmi va trebui, într-aceea şi eu am dăruit
sfintei mănăstiri via mea de la Goleşti cu pimniţa şi cu toate dichisele şi cu locul
cel sterp împrejur. Şi o am dat cu ştirea feciorilor mei şi a nepoţilor mei, că
neputând ei să mă caute am dăruit sfintei mănăstiri ca să-i fie moşie stătătoare
ohabnică în veci. Şi am dat şi zapisul cel vechi de cumpărătoare, încă şi la
moartea mea să aibă a mă griji precum să cade.
Iar după moartea mea cine să va scula, din feciorii mei sau din nepoţi, din
strănepoţi a strica această pomană şi danie care am dat eu sfintei mănăstiri şi
încă m-am scris la sfântul pomeneac, unii ca aceia să fie procleţi şi afurisiţi şi
anatema de Domnul nostru lisus Hristos şi de 300 şi 18 părinţi de la Nichela,
aşijderea să fie de noi, să nu se aleagă nimic de casele lor, de copiii lor şi de
neam de neamul lor.
Şi pentru adevărata credinţă mi-am pus degetul mai jos ca să s<ă> crează.
<Şi> mărturii câţi vor iscăli mai jos.
Pis<ah> az Nicolae cu învăţătura lui, <luna> maiu 12 <zile, leat>
7190(1682).
Teodosie monah.
Varlaam ieromonah igumen ot Brădet martor, Mihul pitar Brătăşan mărturie,
Bunea postelnic mărturie.
rom. sec. XIX.
115
MIHAIL M. ANDREESCU
68. 1683(7192)
decembrie 2.
Diata care s-au scris la moartea maicăi Filotiei, ce au învăţat molitva sa cu

gura ei fiind dimpreună şi ginerile sfinţii sale Grigorie vel logofăt şi dumneaei fie-
sa Stanca logofeteasa de faţă când au învăţat, <luna> dechembrie 2 <zile, leat>
7192(1683).
Lăsat-am la mănăstire la Argeş, unde să <am> aici îngroparea, moşia de la
Vătăşeşti, partea mea toată câtă să va alege(...)1, un sălaş de ţigani i suflete 4,
stupi matei 30, boi 50.
Filotia monahia.
Grigorie vel logofăt mărturie, Stanca log<ofeteasa mărturie>.
rom. sec. XIX.
69. <1683 septembrie 1 - 1684 august

31>.
Adecă eu Dobrotă din Danul dimpreună cu fiu-meu Grigorie, scris-am

aceasta al nostru zapis ca să fie de mare credinţă la mâna unchiaşului Stan
Uşurelu şi a feciorilor lui, anume Albul i Marin, Ion i Dumitru ot Alimăneşti, pre-
cum să s<ă> ştie că fiind unchiaşul Stan Uşurelu vătăşel, pus de pitarul Pădure,
viind cu sama cea mare. Şi au fost puşi şi aicea în satul Danului lei 17 mari şi n-am
putut să-i dăm. Şi mai viind şi cu zahareaoa paşii de la Giurgiu iarăşi lei 6
pol<ovină> tot unchiaşul Stan Uşurelu şi nu i-am putut da nici aceştia.
Deci neputându-i da noi satul aceşti bani unchiaşului Stan şi apucându-l pe
el de la vistierie de l-au băgat în puşcărie pentru aceşti bani ai noştri. Deci noi
neputându-i da banii ce au dat el pentru noi de ne-au plătit cu taleri 23 pol<ovină>,
iată i-am dat moşia ce să cheamă Studina şi cu Fundul Mălămii în sus până în
curmătura Băroii, alăturea cu moşia Argeşului. Şi o am dat noi de a noastră bună
voe făr'de nici o silă cu ştirea altor megiaşi, pentru aceşti bani ce scrie mai sus.
Şi la acest zapis fost-au mulţi oameni buni împrejureni mărturii care îşi vor
pune iscăliturile mai jos pentru mai adevărată credinţă ca să s<ă> crează.
Eu Dobrotă, eu Gligorie sin Dobrotă.
Eu pop<a> Stanciul, eu pop<a> Stan ot Alimăneşti, eu diacon Ene, eu dia-
con Badea, eu Tudor ot tarn.
rom. sec. XIX. Data stabilită în funcţie de celelalte acte ale
moşiei.
116
70. 1684(7192) martie

24.
t Tudosie mitropolitul mărturie.

Adecă eu Stanca jupâneasa Predii căpitan Milcoveanul, fata lui Pavlache
banul, dat-am acest zapis împreună cu boiarinul meu Preda căpitan Milcoveanul
să fie de bună credinţă şi de întărire sfintei şi dumnezeeştii mănăstiri Argeşul şi
părintelui egumenului losif şi tuturor părinţilor călugări câţi să vor afla la acest
sfânt lăcaş, pentru ca să s<ă> ştie că am dat şi am închinat la această sfântă
mănăstire moşia Buneştii de Fier ot sud<stvo> (...)1 toată de peste tot hotarul
den câmp den pădure den apă den siliştea satului cu tot pometul şi cu tot veni-
tul den hotar până în hotar, însă moşie stearpă fără de rumâni. Pentru că această
moşie ce scrie mai sus îm este de zestre de la părintele meu banul Pavlache
şi de la frate-meu Mihalache căpitan i Matei paharnic, care moşie au fost şi lor
de cumpărătoare cu zapise şi mărturii. Şi tot o am stăpânit cu boiarinul meu
atâţia ai cu pace.
Iar ducându-ne Dumnezeu pe noi acolo la sfânta mănăstire şi văzând cum
mulţi din domnii milostivi şi din boiari îndurători şi făcători de bine că au dat şi au
miluit cu moşii, cu bucate şi cu alte cu toate, cari precum le-au fost putinţa şi prile-
jul, eu încă am socotit împreună cu boiarinul meu Preda căpitan cum de vreme
ce în viaţa noastră atâţia ani cât am lăcuit şi din câţi coconi ne-au dat Dumnezeu
nici unul nu ne-au trăit şi rămâind numai noi amândoi, aşa am gândit gândul cel
bun şi de folosul sufletelor noastre, întâi pentru sufletul acelor părinţi ai noştri şi
pentru al nostru suflet şi al fiilor noştri de am închinat şi am dat, de am miluit şi
am întărit cu această moşie Buneştii de Fier pe sfânta mănăstire Argeşul, după
cum scrie mai sus, ca să fie sfintei mănăstiri de adaos şi de întărire şi noao şi
fiilor noştri veşnică şi netrecută pomenire.
Şi când am închinat de am dat această danie am pus mărturii, întâi pe cin-
stit<ul> şi sfinţit<ul> părintele nostru chir Teodosie mitropolitul ţării şi boiarii mari
şi ai doilea cari să vor iscăli mai jos. Şi noi, pentru mai bună şi adevărată cre-
dinţă, ca să s<ă> întemeeze şi să fie statornică această danie ce scriem mai sus
am pecetluit şi am iscălit ca să s<ă> crează.
l ispisah az Radul Şuf<ariul> cumnatu<l> lor, cu a lor bună voie luna
mart<ie> 24 <zile, leat>, 7192(1684).
Preda căpitan Milcovean, eu jupâneasa Stanca.
Episcop mărturie, Grigore episcop Buzău, Grigorie biv vel logofăt mărturie,
treti vistier mărturie.
rom. sec. XIX. Lipsa numelor să indice un fals?
117
MIHAIL M. ANDREESCU
71. 1685(7193)
mai 3.
Teodosie, milostiiu Bojiiu Arhiepiscop i mitropolit vsea zemble Uggrovla-

hiscoe, scriem cartea vlădiciei mele voao sătenilor câţi vă aflaţi şi sânteţi din sat
din Buneşti şi voao megiaşilor din Cerbureni şi voao megiaşilor din laşi din
Muşăteşti. Către aceasta vă facem în ştire că aici la vlădicia mea spuse igumenul
losif de la sfânta mănăstire Argeşul, zicând cum că având jupâneasa Stanca,
fata banului Pavlache, moşie acolo în satu Buneşti, împreună cu dânştii, dum-
neaei o au dat sfintei mănăstiri ca să-i fie de pomană, oricâtă moşie s-ar alege
partea dumneaei. Deci căutând igumenul acea parte de moşie, iar Buneştii nu
vor să spue cu dreptul care delnite au fost ale jupâneasii Stancăi ci tăgăduiesc
şi arată alte delnite care nici de o treabă nu pot fi şi nici de un lucru. De care lucru
iată că am făcut această carte a vlădicii mele şi asupra Buneştilor şi asupra voas-
tră, cari vă veţi afla lăcuitori întru acele sate ce mai sus semnează anume, cu
mare blestem şi cu groaznică afurisanie.
Deci de veţi mărturisi şi veţi arăta care delnite au fost ale jupâneasii Stancăi
şi câte şi pe unde vor fi să fiţi ertaţi şi blagosloviţi, iar de vreme ce nu veţi vrea
să le spuneţi şi să le arătaţi ci veţi tăgădui măcar cât de puţin, ce să zice măcar
numai o palmă de pământ iată că vă punem supt mare şi înfricoşat blestem, să
fiţi procleţi şi afurisiţi, anatema de Domnul nostru lisus Hristos şi de 318 sfinţi
părinţi de la Nicheia, aşijderea să fiţi şi de vlădicia mea. Fierul şi pietrile să să
topească şi să putrezească iar trupurile voastre în veci să stea netopite şi nedez-
legate în veci.
Aceasta scriem. <Luna> maiu 3 <zile, leat> 7193(1685).
Vlădica Teodosie.
DGAN-AIC, Fond Episcop. Argeş, ms. 168, f. 101 v. Cop.
rom. sec. XIX.
72. 1685(7193) iulie

28.
Adecă eu Gherghe împreună cu femeea mea, anume Măria, fata lui Dra-
gomir Tapa din Zăgoneanu şi cu feciorul nostru, anume Stanciul, scris-am za-
pisul nostru la mâna părintelui egumenului chir losif împreună cu tot soborul sfin-
tei mănăstiri Argeşul, unde este hramul Adormirei Maicăi Precistii, ca să fie de
bună credinţă cum să să ştie că am închinat eu Măria, fata lui Dragomir, toată
partea mea de moşie de la Zăgoneni din câmp, din pădure, câtă să va alege
partea mea de peste tot hotarul, ca să fie de pomană la sfânta mănăstire noao
şi părinţilor noştri şi ne-am scris numele la sfântul pomenec, iar sfintei mănăstiri
să-i fie moşie ohabnică şi stătătoare în veci.
118
Iar cine vreodată, din neamul nostru sau din feciorii noştri, de s-ar scula să
întoarcă unul ca acela să fie proclet şi afurisit, pentru că noi nu o am vândut pe
bani ci o am dat de pomană, însă via şi cu grădina cu pomi să şi-o ţie ei până vor
fi vii.
Şi la această tocmeală fost-au mulţi boieri şi preoţi şi megiaşi care îşi vor
pune mai jos iscăliturile. Iar noi, pentru mai adevărată credinţă, ne-am pus
degetele şi numele mai jos ca să s<ă> crează. <Scris în luna> iulie 28 <zile, leat>
7193(1685).
Eu Gheorghie, eu Maria, eu Standul.
Eu popa Stoica mărturie, eu popa Badea Momoştean mărturie.
rom. sec. XIX.
73. 1685(7194) octombrie

14.
Adecă eu monah Macarie, care mai nainte m-am numit Marin neguţătorul ot
Argeş, scris-am acesta al meu zapis ca să fie de bună credinţă la mâna sfinţii
sale părintelui losif egumenul ot sfânta mănăstire Argeşul împreună cu tot
soborul, cum să să ştie că după alte daruri ce am dăruit sfântului schit de la
Alămăneşti, unde este hramul sfinţilor şi slăviţilor mucenici Serghie şi Vacuho,
precum alte zapise ale mele vor mărturisi, am mai dăruit şi am mai întărit sfântul
schit şi cu moşia de la moara din Topolog, în hotarul Alămăneştilor, pe lângă
hotarul Băilenilor.
Şi iar am mai dat sfântului schit moşia Hotarul Măicăneştilor, dan hotarul
Alămăneştilor până în Sâmnicel, peste tot hotarul câtă să va alege partea mea
din câmp, din pădure, din apă şi cu rumânii, anume: feciorii lui Marco, anume
Negoiţă cu feciorii lui şi Vladul cu feciorii lui (...)1 şi Ion cu feciorii lui, anume (...)1
Vasile feciorul Albului cu feciorii lui, anume (...)1.
Pentru că aceste moşii ce am dăruit sfântului schit şi cu rumânii le-am dat
de a mea bună voie ca să fie sfântului schit şi călugărilor cărora vor locui la schit
de hrană iar noao şi părinţilor noştri vecinică pomenire. Şi la această danie fost-
au mulţi oameni buni, preoţi şi boiari mărturie, cari vor iscăli mai jos. Şi pentru
mai adevărata credinţă am întărit cu pecetea mea şi cu iscălitura ca să să
crează.
<Scris în luna> octomvrie 14 <zile, leat> 7194(1685).
Macarie monah.
1. Loc liber în ms.
119
MIHAIL M. ANDREESCU
Az Tudor mărt<urie>, Ion diacon vnuc Macarie, Stoian mărturie, az popa

Gherghe mărturie, eu diaconul Radu mărturie, az popa Stoica, eu Vasilie monah
ot Cetăţue, eu Ştefan eclisiarh.
rom. sec. XIX.
74. 1685(7194) decembrie

17.
Adecă eu Dumitru diacon sin popii Dumitru, dat-am zapisul meu la mâna
părintelui egumenului losif ca să fie de bună credinţă, precum să să ştie că am
pus livada de la Cerbureni, de la ulmul cel mare, zălog drept bani t<a>l<eri> 5,
care livadă să hătărăşte din jos cu Văsâiu, din sus cu popa Barbul. Şi o am pus
zălog pentru aceşti bani care scriu mai sus, să aibă darea banii la Paşti fără nici
un cuvânt, iar nedând banii să fie stătătoare.
Şi la tocmeala noastră fost-au popa Stoica mărturie ot laşi i Manta logofăt.
Şi pentru credinţă am iscălit mai jos cu mâna mea ca să s<ă> crează.
<Scris în luna> dechemvrie 17 <zile, leat> 7194(1685).
Eu Dumitru diacon sin popa Dumitru.
Eu popa Dragotă mărturie, eu popa Patru mărt<urie>, eu Radul diacon
mărt<urie>, Vlad diacon mărt<urie>, eu Vâlcan diacon mărturie.
rom. sec. XIX.
75. 1687(7195)
ianuarie 1.
Adecă eu Tudoronescul din oraş din Argeş împreună cu femeea mea,

anume Paraschiva, dat-am zapisul nostru sfintei mănăstiri Argeşul şi părintelui
egumenului loasaf cum să să ştie că am dat şi am închinat sfintei mănăstiri o vie
care o am cumpărat eu de la Dumitru al Cramei în dealul Celeştilor, care vie este
de să împreună cu viile mănăstirii din jos de cale, însă răzoare 11 şi pivniţa şi cu
alte dichise ce s-ar găsi, ca să fie sfintei mănăstiri moşie stătătoare şi ohabnică
în veci şi părinţilor din mănăstire de hrană şi de întărire iar noao şi părinţilor noştri
vecinică pomenire. Şi ne-am pus numele la sfântul pomenec.
Şi când s-au făcut acest zapis fost-au cu ştirea sfinţii sale părintelui mitro-
politului chir Teodosie şi a altor arhierei şi egumeni şi împreună şi boiari, care îşi
vor pune mai jos iscăliturile. Şi pentru mai adevărată credinţă am iscălit eu cu
mâna mea ca să s<ă> crează.
Şi am scris eu Visarion proegumen, ghenarie 1 <zi, leat> 7195(1687).
120
Az Ion ot Argeş.
Teodosie egumen ot Tismeana, Grigore egumen ot Cozia martor, Gavriil
egumen ot Sadova, Paisie egumen ot Bistriţa mărturie, Anania ieromonah igu-
men ot sfânta mănăstire Brâncoveni mărturie, ieromonah Vasile egumen ot
Dolgopol mărturie, Partenie egumen ot Cotmeana, eu popa Dragomir mărturie.
Cop. rom. sec. XIX.
76. 1687(7195) ianuarie

23.
Adecă eu Tudor stolnicelul feciorul (...)1 din sat din Maniceşti împreună cu
femeea mea, anume Stana, dat-am zapisul nostru sfintei mănăstiri Argeşului,
unde este hramul Adormirii Preacistii şi părintelui igumenului loasaf şi a tot
soborul sfintei mănăstiri, cum să s<ă> ştie că având eu moşie în sat în Maniceşti
şi noi în viaţa noastră nefăcând copii, socotit-am că în urma noastră nu rămâne
nimeni ca să stăpânească. Am socotit de bună voia noastră de am dat şi am
închinat sfintei mănăstiri şi părinţilor din mănăstire de hrană şi de întărire iar noao
şi părinţilor noştri şi fraţilor mei vecinică pomenire, că am dat toată partea noas-
tră de moşie din Maniceşti din sat, din câmp, din apă şi din pădure şi de peste
tot hotarul, câtă să va alege, precum scrie şi hrisovul domnesc. Şi cu zapisu
acesta am dat şi hrisovul ca să fie stătător la sfânta mănăstire în veci. Şi ne-am
pus numele la sfântul pomenecul mănăstirii.
Şi când s-au făcut această danie cu zapis fost-au mulţi preoţi şi oameni bun
care ş-au pus mai jos numele şi degetele. Şi noi, pentru mai adevărata credinţă
ne-am pus mai jos peceţile şi iscăliturile ca să s<ă> crează.
Şi am scris eu Vasile ieromonah, <luna> ghenarie 23 <zile, leat>
7195(1687).
DGAN-AIC, Fond Episcop. Argeş, ms. 168, f. 95v-96
Cop. rom. sec. XIX. Lipsesc martorii şi chiar vânzătorul
Probabil este o ciornă ori un fals.
77. 1687(7195)
iunie 6.
Adecă eu Văsiiu biv judeţ scris-am zapisul meu la mâna părintelui egumen
ot sfânta mănăstire Argeşul pentru ca să s<ă> ştie că întâmplându-mi-să a
cădea la o vină pentru nişte mei, de aci viind eu să şi jur căci n-am fost ştiut, iar
121
MIHAIL M. ANDREESCU
sfinţia sa n-au vrut să mă lase că au scos şi meiul de faţă, de aci puindu-mă la

opreală. Eu am făcut acest zapis la mâna sfinţii sale pe o livadă de la Cerbureni,
din jos de Vâlcan. Zălogitu-o-am până duminecă să-i dau bani pe ce va alege
sfinţia sa că ar face meiul şi gloaba, bani 200. Iar nedând banii volnic să fie veri
a ţinea veri a o vinde, pentru că o am dat de a mea bună voe.
Aceasta am scris şi pentru credinţă pusu-mi-am mai jos degetul ca să s<ă>
crează.
l pis<ah> az Dumitru biv judeţ i chezaş, <luna> iunie 6 <zile, leat>
7195(1687).
Eu Vasiiu.
Az Manta birariu za popii mănăstirii.
rom. sec. XIX.
78. 1687(7195)
august 2.
Adecă eu Marin Ciutele ot Alămăneşti dimpreună cu feciorii mei, anume

Tudor i Radul i Radul, scriem şi mărturisim cu acest zapis al nostru ca să fie de
bună credinţă la mâna părintelui popii lui Ghenadie călugărul ot sfânta mănăstire
Argeşul, precum să să ştie că i-am vândut via mea toată, de aici din sat din
Alămăneşti, care vie am avut eu pentre Radu Laiuotă şi pentre via lui Şărb, cu
jghiabul şi cu locuri dupe împrejurul viei den drumul den sus în jos până în mar-
ginea prunilor. Şi o am vândut de a noastră bună voe şi cu ştirea fraţilor mei şi a
feciorilor mei câţi scriu mai sus şi cu ştirea megiaşilor mei dimprejuru vii, din sus
şi din jos. Şi o am vândut drept bani gata ughi 15, să-i fie lui moşie stătătoare de
acum şi până în veci.
Iar cine s-ar scula ca să facă alte meşteşuguri ca să întoarcă, să fie închinat
ughi 8, eu din oamenii noştri au din alţii streini, că o am vândut de a mea bună
voe.
Şi la tocmeala noastră fost-au mulţi oameni buni, anume care vor iscăli mai
jos. Şi pentru mai adevărată credinţă ne-am pus mai jos degetele ca să s<ă>
crează, <luna> avgust 2, <zile, leat> 7195(1687).
Eu Marin Ciutilă, eu Tudor sin, eu Radul sin, eu Radul sin.
Eu Pătrul, eu popa Radul mărturie, eu popa Stoica mărturie, eu Calciul
mărt<urie>, eu popa Standul mărturie.
l pisah az Dumitru diacon ot Argeş şi alţii mulţi, tot mărturii.
rom. sec. XIX.
122
DOCUMENTE MUNTENE - ANII 1492-1823 -
79. 1689(7197) ianuarie 12,

Bucureşti.
t Milostieiu B<o>hjieiu, Ion Costandin Basarab voevod i gospodar vâsoe

zemli Uggrovlahiscoe, davat gospodstva-mi siiu poveleanie gospodstva-mi1 sfin-
tei şi dumnezeeştii mănăstiri Argeşul, unde este hramul Adormire! de Dumnezeu
Născătoarei Preasfintei Fecioarii Măria şi părintelui losif egumenul şi tuturor
călugărilor câţi se vor afla lăcuitori într-acest sfânt lăcaş, ca să- fie satul
Flămânzeşti'! ot sud<stvo> Argeş, însă liude 20 care sânt rumâni sfintei mănă-
stiri. De acum înainte să fie ertaţi şi în pace de bir mărunt de ţară, de miere cu
ceară, de găleată şi de fân, de cară de oaste, de zaherele, de birul vacilor şi al
oilor, de sunaturi, de birul lefilor şi al oştii şi de unt şi de vaci, de cai domneşti şi
de poclonul hanului şi de al paşii şi de lihcea haraciului şi de sama a doa şi a
treia şi de ruptorile şi sataralile ce să pun pe silişti, de mertice, de conace, de
podvoade şi de cai de olac şi de toate dăjdile şi mâncaturile câte vor fi peste an
în ţara domnii mele, întru an de doă ori, însă la Sfete Gheorghi ughi 5 şi la Sfete
Dimitrie ughi 5 şi la vremea haraciului ughi 20 şi la sama cea mare când va eşi
la toată ţara să dea de numele toate ughi 10, iar de altele toate să fie în pace,
pentru că m-am milostivit domnia mea de i-am ertat de acestea, de toate câte
scriu mai sus, căci că fiind acest sat Flămânzeşti'! rumâni mănăstirii Argeşului şi
fiind ertaţi şi mai denainte vreme de alţi domni bătrâni, cu cărţi şi cu hrisoave de
la toţi domnii, nefiind amestecaţi în rândul dăjdiilor cu altă ţară, fiind de
posluşania mănăstirii.
Iar de la o seamă de vreme stricându-li-să mila altor domni şi amestecându-i
la toate rânduelile de au tras în rând cu satele birnice din judeţ, trăgând multe
nevoi şi neputând să mai biruiască, ei s-au spart şi s-au risipit din siliştea lor şi
au fugit pentr-alte părţi. Şi rămâind mănăstirea făr'de oameni de posluşanie
milostivitu-i-am domnia mea de am făcut această milă sfintei mănăstiri, ca să să
strângă pe acest sat Flămânzeşti la urmă şi la siliştea lor, ca să aibă a-ş darea
numai ruptoarea lor, precum scrie într-această carte a domnii mele iar mai multă
bântuială să n-aibă. Că cine s-ar ispiti au din boiarii domniei mele care vor fi
trimişi veri cu ce fel de dregătorii într-acel judeţ, au din slugile domniei mele veri
care cu ce slujbe vor umbla într-acea parte de loc, au slugă boerească sau veri
cine va fi a le face vreun val peste această poruncă a domniei mele unii ca aceia
vor petrece mare certare şi prea scârbă de către domnia mea, căci că acest sat l
Flămânzeşti'!, pe câte nume s-au scris mai sus, i-am ales domnia mea din dăjdi-
ile judeţului ca să poată fi numai de posluşania sfintei mănăstiri, să lucreze şi să
slujască ce vor fi trebile mănăstirii, pentru ajutorul şi hrana părinţilor călugărilor,
ca să fie domniei mele şi răposaţilor părinţilor domniei mele vecinică pomenire.|
1. Din mila lui Dumnezeu Io Constantin Basarab voevod şi domn a toată Ţara
Românească, dat-am domnia mea această poruncă a domniei mele...
123
MIHAIL M. ANDREESCU
Aşijderea şi în urma domniei noastre pe carele Domnul Dumnezeu va milui cu

domnia Ţării Rumeneşti rogu-l cu numele lui Dumnezeu ca să aibă a cinsti şi a
întări şi a înoi această milă pe tocmeală, cum scrie mai sus, iar Domnul
Dumnezeu pe acel milostiv domn încă să-l cinstească şi să-l păzească întru
domnia lui şi ale domniei lui mile şi danii de alţi domni încă să fie cinstite şi înoite,
în seamă ţinute şi neclătite în veci.
Sej ubo izvedeateliu postavleim g<os>p<o>ds<t>va-mi2: pan Ventilă vel ban
Craiovei i pan Ghinea Rustea vel dvornic i pan(...)3 vel logofăt i Cârstea Po-
pescul vel vist<ier> i Alexandru vel clucer i Dumitraşco Caramanlâul vel
post<elnic> i Barbul Urdăreanul vel pah<arnic> i Diicul vel stol<nic> i Şărban vel
comis i Costandin Ştirbeaiu vel sluger i Dumitraşco Poenarul vel pitar, l ispravnic
Bunea v<tori> log<ofăt>.
l napisah az Costandin Mihailovici logofăt Conţescul u gradu Bucureşti,
<luna> ghenarie 12 <zile, leat> 7197(1689).
t Ion Costandin voevod.
Cop. rom. sec. XIX.
80. 1689(7197) iulie 3,

Argeş.
Adecă eu Tudor logofăt din oraş din Argeş, sin Vladului cupeţul din Argeş,
împreună şi cu frate-meu Anghelet şi cu nepoţii noştri, anume Mihul i Dumitraşco,
care sânt feciorii fratelui nostru care s-au pristăvit, anume Stan, dat-am acest al
nostru zapis sfintei şi dumnezeeştii mănăstiri Argeşului, unde este hramul Ador-
mirei de Dumnezeu Născătoarei Preasfintei Fecioară Măria şi părintelui igu-
menului chir loasaf şi tuturor părinţilor câţi să află lăcuitori într-această sfântă
mănăstire ca să fie de credinţă şi de bună mărturie cum să să ştie că având noi
moşie cumpărătoare în sat în Zăgoneni, unde are şi sfânta mănăstire moşie
multă şi veche din zilele răposatului Neagoe vodă ctitorul, dată la mănăstire,
venit-am noi de a noastră bună voe la părintele egumenul de am făcut tocmeală
de am vândut toată moşie noastră cât am avut cumpărată într-acest sat Zăgo-
neni de la Ivaşco răspopul din Zăgoneni, du peste tot hotarul, din siliştea satului,
din câmp, din pădure, din apă cu vaduri de mori, cu feţe de vii, din hotar până în
hotar, precum ne-au vândut şi noă Ivaşco răspop, precum îi scrie şi zapisul lui de
la mâna noastră, care l-am dat la sfânta mănăstire dimpreună şi cu alte zapise
multe, care ni le-au dat Ivaşco răspopul, fiindcă a cumpărat cu zapise de la unii
2. lată deci şi martori am pus domnia mea.

124
şi de la alţii, cu bani gata şi cu zapisele vânzătoare la mâna lui. Acele toate ni le-au
dat la mâinile noastre iar noi le-am dat la sfânta mănăstire. Vândutu-o-am drept
bani gata aspri 4060 că într-atâta o am cumpărat şi noi, ca să fie de acum nainte
moşie ohabnică şi stătătoare sfintei mănăstiri de acum şi până în veac, să o ţie
cu bună pace şi de către nimeni opreală să n-aibă, că această moşie fiind oco-
lită cu moşie de a mănăstirii altcineva n-au mai putut încăpea să cumpere fără
cât numai sfânta mănăstire.
Deci şi noi încă o am vândut cu ştirea şi cu voia tuturor rudeniilor noastre şi
cu a megiaşilor dimprejur, iar veri care din neamu nostru sau din rudeniile noas-
tre s-ar scula cu vreo gâlceava asupra sfintei mănăstiri pentru această moşie
Zăgoneni, unul ca acela să fie proclet şi afurisit de Domnul nostru lisus Hristos
şi de 318 sfinţi părinţi care au fost la săborul de la Nichela.
Şi la această tocmeală fost-au mulţi preoţi şi boiari şi oameni buni cari ş-
au pus mai jos numele şi iscăliturile ca să s<ă> crează.
l ispisah az Dumitru diacon sin popa Dumitru ot Argeş, <luna> iulie 3 <zile,
leat>7197(1689).
Eu Tudor sin Vladul, eu Anghelet, eu Mihul, eu Dumitraşco.
Cop. rom. sec. XIX.
81. 1690(7198) februarie 28,

Argeş.
Adecă eu Gherghe sutaşul din oraş din Argeş dimpreună cu fiu-meu

Anghelet şi cu nepoţii mei, anume Dumitraşco diacon şi Mihalcea şi Mihul,
scriem şi mărturisim cu acest al nostru zapis ca să fie de credinţă şi de mare
mărturie, precum să s<ă> ştie că având noi nişte moşie cumpărătoare în
hotarul sfintei mănăstiri, anume Zăgoneni, cumpărată drept t<a>l<eri> 40 de la
Tudor feciorul lui Drăgan căldărarul şi de la Eutemie din Zăgoneni. Şi având
mai multă moşie sfânta mănăstire Argeşul decât toţi alţi megiaşi din Zăgoneni,
nu ne-au îngăduit mănăstirea să ţinem în hotarul mănăstirii ci ne-au dat banii ce
am dat şi noi, însă din aceşti 40 lei ce scriu în zapise 13 lei i-am ertat pentru
pomana şi pentru căci sântem puşi la sfântul pomenec, iar 27 lei ne-au dat, însă
nu banii, ce ne-au dat un ţigan, anume Oprea feciorul Vladului Burtei, socotind
să fie moşie pentru moşie. Deci şi noi o am dat cu voia noastră să fie sfintei
mănăstiri moşie stătătoare şi ohabnică în veci.
Şi la această tocmeală fost-au mulţi oameni buni, preoţi şi neguţători şi
oroşani, cari ş-au scris numele mai jos. Şi noi pentru mai adevărată credinţă
pusu-ne-am mai jos degetele şi iscăliturile ca să să crează.
l ispisah az Dumitru diaconul ot Argeş, <luna> fevruarie 28 <zile, leat>
7198(1690). (Aplicată pecetea oraşului).
125
MIHAIL M. ANDREESCU
Eu Gherghe sutaşul, eu Anghelet sin Gherghe, eu Mihalcea vnuc Gherghe,

eu Micul vnuc Gherghe, eu Dumitraşco diacon vnuc Gherghe.
Eu Stan diacon, az Stoica aprod, eu Gherghe, eu Gherghe, eu Oprea judeţ
mărturie, eu diaconul Stanciu mărturie, az popa Gherghe mărturie, eu popa
Dragotă mărturie, az popa Tudor mărturie, eu popa Badea ot Goleşti, eu popa
Radul.
rom. sec. XIX. Pecetea nu se modificase în timp.
82. 1691(7199) mai

15.
Adecă eu Ilinca Brizoiasca împreună cu fiu-meu Fiera, dat-am zapisul meu

la mâna sfinţii sale părintelui egumenului Ghenadie de la mănăstire de la Argeş,
precum să s<ă> ştie că m-am tocmit de a noastră bună voe şi cu ştirea tuturor
oamenilor mei, de i-am vândut toată partea mea de moşie de la Muşăteşti, însă
delniţe şapte, împreună cu munţii şi cu un vad de moară şi den apă şi den pădure
şi den câmp şi den siliştea satului şi den munte şi de peste tot hotarul, însă pe
nume delniţele lui Dumitru şi delniţa lui Draghie şi delniţa Foţii. Şi munţii care
avem, anume: Muntele Muşătescul şi Muntele Leahot şi Muntele Perlaboiul şi
Muntele Sturişorul. Aceste şapte delniţe şi cu un vad de moară şi cu patru
munţi noi le-am vândut părintelui egumenului toate pe jumătate, drept lei 75
pol<ovină>, iar cealaltă jumătate este să o vindem Lecăi căpitan, când ne vom
tocmi. Iar de nu ar vrea Leca să o ia, să fie iar părintele egumenul volnic să o ia.
Şi aceşti bani i-am luat toţi gata în mâna mea.
Şi pentru credinţă am iscălit, <luna> mai 15 <zile, leat> 7199(1691).
t Eu Ilinca Brizoiasca, Hera i sin ego.
f Ghenadie ierodiacon mărturie.
Cop. rom. sec. XIX.
83. 1691 (7199) mai

24.
Adecă eu Neagul împreună cu fraţii mei, poim Mihai i Radul feciorii lui
Pătraşco clucer ot Stăneşti, nepoţii Mitrei biv vel pitar şi nepoata noastră Că-
tălina, dat-am zapisul nostru la sfânta şi dumnezeeasca mănăstire Argeşul şi
părintelui egumenului chir Ghenadie, ca să fie de bună credinţă cum să s<ă> ştie
că am vândut noi aceşti fraţi ce scriem mai sus partea noastră de moşie din
Muşăteşti, din Râul Vâlsanului, care parte se cheamă Hoţească, şi alte zapise de
126
cumpărătoare de peste tot hotarul den câmp, den pădure, den şăzutul satului, cu
vad de moară, ce s-ar alege partea noastră toată, a tată-nostru Pătraşco clucer,
afară de verii noştri. Şi o am vândut noi de a noastră bună voe şi cu ştirea tutu-
ror rudelor noastre pe bani gata t<a>l<eri> 85, ca să fie sfintei mănăstiri moşie
stătătoare în veac. Şi aceşti bani i-am luat toţi gata în mâinile noastre.
Şi pentru mai bună şi adevărată credinţă pusu-ne-am mai jos iscăliturile ca
să să crează. Şi am dat şi cărţile de moşii cojnice şi toate zapisele câte au fost,
să ţie aceste moşii cu bună pace.
<Scris în luna> maiu 24 <zile, leat> 7199(1691).
t Neagul sin Pătraşco clucer i Mihai sin Pătraşco clucer, Radu sin Pătraşco
clucer i Cătălina nepoata noastră.
t Eu Voico Moşătescul martor, Ghenadie ierodiacon mărturie.
t Şi am scris eu Vasile ieromonah cu zisa lor.
rom. sec. XIX.

28.
Adecă eu Tudor neguţătorul din Argeş dimpreună cu fămeea mea Stana,

dat-am zapisul meu la mâna sfinţii sale părintelui Ghenadie egumenul precum să
s<ă> ştie că am dăruit partea mea de moşie de la Măniceşti, câtă să va alege de
peste tot hotarul, din câmp, din apă şi cu vad de moară, pentru ca să fie pomană
noă şi răposaţilor părinţilor noştri. Şi această moşie o am dat dintru bun gândul,
dintru îndemnarea sufletului nostru.
Şi când s-au făcut acest zapis fost-au mulţi boiari mărturie, cari îşi vor pune
iscăliturile mai jos ca să s<ă> crează. Şi mai pentru adevărata credinţă am iscălit.
<Scris în luna> septemvrie 28 <zile, leat> 7200(1691).
Eu Tudor, eu Stana.
Eu Gherghe Argeşan mărturie.
rom. sec. XIX.
85. 1694(7202) ianuarie

12.
Adecă eu jupâneasa Ilinca ot Brezoe împreună cu fie-meu Fiera păh<arnic>,

scris-am acest al nostru zapis ca să fie de bună credinţă la mâna părintelui egu-
menului de la sfânta mănăstire de la Argeş, care este hramul Uspeniei B<ogoro-
di>ţe, cum să s<ă> ştie că am vândut sfanţii sale jumătate de moşie de la
127
MIHAIL M. ANDREESCU
Muşăteşti, care moşie o am cumpărat şi noi de la aga Tudoran, însă delniţe 3

pol<ovină> şi cu 3 munţi anume: muntele Muşătescul jumătate şi Sturişorul
jumătate şi Perlaboiul iar jumătate şi vadul de moară iar jumătate. Şi o am
vândut drept bani gata t<a>l<eri> 72 pol<ovină>, ca să fie sfinţii sale moşie
stătătoare în veci, însă moşia fără rumâni. Şi o am vândut de a noastră bună
voe, nesiliţi de nimeni şi cu ştirea oamenilor şi a vecinilor noştri cei de moşie.
Şi mărturie când am făcut acest zapis fost-au boiari cari vor iscăli mai jos.
Şi pentru credinţa am pus peceţile şi iscăliturile mai jos ca să s<ă> crează.
Pis<ah luna> ghenarie 12 zile, leat 7202(1694).
f Eu jupâneasa Ilinca, Fiera păh<arnic>.
f Costandin sin Drăguţescul.
rom. sec. XIX.
86. 1694(7202)
martie 6.
Adecă eu monahia Nastasia, care m-au chemat pe nume mirenesc Neacşa,

care am fost jupâneasa Badii paharnic Vlădescul, dimpreună cu feciorii mei,
anume Gligore i Costandin, precum să să ştie că am lăsat cu sufletul meu şi al
soţii mele dumnealui Badii paharnic, când au fost la vremea mutării noastre ca
să ne mutăm din ceasta lume în ceialaltă, pohtit-am din adâncul inimii noastre,
nu din altă îndemnare de om ce din pohtă dumnezeiască, de am dăruit moşia din
Vătăşăşti, care moşie au fost împreunată cu vară-mea Stanca călugăriţa
Albească, care s-au chemat pe călugărie monahia Filotia, dându-şi şi ea partea
noastră, cât să va alege du peste tot hotarul, din hotar până iar în hotar, din
câmp şi din pădure şi din apă şi din siliştea satului oricât să va alege du peste
tot hotarul. Şi o am lăsat la a noastră mutare ca să fie sfintei şi dumnezeeştii
mănăstiri Argeşului şi părinţilor de hrană. Şi s-au dat prin zilele sfinţii sale
părintelui egumenului Ghenadie ieromonahul, noi o am dat. Aşjderea să fie dată
de toate rudele mele.
Iar cari s-ar scula ori din feciorii mei au din rudele mele peste zisa noastră
acel om să n-aibă a venire după noi şi precum am scris şi la diată, care este
iscălită de mulţi boiari şi preoţi şi mulţi oameni buni anume, cari s-au iscălit. Şi
când s-au făcut această carte au fost mulţi oameni buni cari vor iscăli. Şi eu
mi-am pus pecetea şi numele ca să s<ă> crează.
îs ispisah az Dumitru diaconu sin popa Dumitru ot Argeş, <luna> martie 6
<zile, leat> 7202(1694).
Monahia Anastasia, az Costandin paharnic sin Badea vel paharnic Vlădescul.
Cop. rom. sec. XIX. Pare a fi falsă ori copiată greşit. A se
compara cu actul anterior al aceleeaşi.
128
87. 1694(7202) iunie

25.
Adecă eu diaconul Ion, nepotul jupanului Marin ot Argeş, dat-am zapisul

nostru la sfânta şi dumnezeeasca mănăstire Argeşul şi la părintele egumenul chir
Ghenadie, ca să fie de bună credinţă cum să să ştie că m-am tocmit cu sfinţia sa
de i-am dat vadul de moară dimpotrivă caselor domneşti. L-am dat de pomană
pentru sufletul moşului şi mi-au dat şi bani t<a>l<eri> 34 pol<ovină>. Şi I-am dat
de a mea bună voe ca să fie sfintei mănăstiri moşie stătătoare în veac şi moşului
pomană, iar mănăstirea să ţie ce i-am dat cu bună pace.
Şi când am făcut această tocmeală fost-au preoţi din oraş şi oameni buni
cari să vor iscăli mai jos. Şi pentru credinţa m-am iscălit mai jos să s<ă> crează.
Az Ion diaconul. Iar <eu lon> diacon aşa am tocmit să s<ă> macine fără
rând şi fără uem.
Pisah az Vasile ieromonah cu zisa diaconului, az pop<a> Patru martor, eu
Anghelet martor.
rom. sec. XIX.
88. 1696(7205) octombrie

17.
Adecă eu Ştefan Uşurel călugărul ot Alămăneşti împreună cu feciorii mei,

anume Marin i Albul i Dumitru i Ion i Gherghe, precum să să ştie că am dat o
moşie de pomană sfintei mănăstiri Argeşul în zilele părintelui egumenului
Ghenadie, care moşie o am fost luat şi eu cu zapis de la Dobrotă din Danul şi de
la alţi megiaşi. O am dat sfintei mănăstiri de pomană şi ne-au pus părintele egu-
menul Ghenadie pe noi la pomelnic, ca să pomenească numele nostru la
pomenic. Iar moşia să fie părinţilor de hrană şi mănăstirii ohabnică în veci.
Şi o am dat de bună voia mea şi a feciorilor mei. Şi pentru mai adevărata
credinţă ne-am pus mai jos şi iscăliturile noastre ca să să crează, <luna>
octomvrie 17 <zile, leat> 7205(1696).
Eu Ştefan Uşurelu i sin ego Marin i Albul i Dumitru i Ion i Gherghe.
Eu Vasile vornic martor, l pisah pop<a> Patru protopop, eu Dragotă pop<a>
mărt<urie>, Isar log<ofăt>, az Dumitru diacon <ot> Argeş mart<or>.
rom. sec. XIX.
129
MIHAIL M. ANDREESCU
89. 1697(7206)
octombrie 2.
Milostiiu Bojiiu Ion Costandin voevod i gospodar, davat gospodstva-mi siiu

poveleanie gospodstva-mi1 sfinţii sale părintelui Ghenadie care este egumen la
sfânta mănăstire Argeşul, ca să fie volnic cu această carte a domniei mele de să
ia dijmă după moşia Măniceştilor sud<stvo> Argeş, veri din ce s-ar afla. Pentru
că această moşie fiind de mult uitată şi necăutată de nimeni, deci acum sfinţia sa
părintele egumen ce scrie mai sus căutând în cărţi au găsit această moşie ce
este mai sus-zisă, într-un sfitoc al Radului vodă nepotul lui Băsărab voievod.
Deci părintele egumen au adus acest sfitoc la domnia mea de l-am văzut.
Drept aceea şi domnia mea, văzând cum că este moşie a mănăstirii am dat
această carte a domnii mele părintelui Ghenadie egumenul şi altor părinţi câţi să
vor afla lăcuitori acolo la sfânta mănăstire ca să ia dijma după această moşie a
Măniceştilor şi să o stăpânească cu bună pace. Iar cine va avea vreo întrebă-
ciune pentru această moşie să vie cu părintele igumenul la divan să să întrebe,
într-alt chip să nu fie pentru că aşa este porunca domniei mele. Şi ce dijmă s-ar
strânge pe această moşie să o pue la un loc şi cine va avea vreo întrebăciune
să vie de faţă. l <ispravnic> saam receh gospodstva-mi2.
<Scris în luna> octomvrie 2 <zile, leat> 7206(1697).
Cop. rom. sec. XIX.
90. 1697(7206)
noiembrie 3.
Adecă eu Ion diaconul împreună cu fămeea mea Ilinca şi cu feciorii mei

Barbul, Ion, dat-am zapisul meu la mâna sfinţii sale părintelui egumenului chir
Ghenadie împreună cu tot soborul de la sfânta mănăstire Argeşul, precum să
s<ă> ştie că m-am tocmit cu sfinţia sa de i-am dat nişte moşie din hotarul
Cerburenilor pentru un rumân, anume Ştefan fecior lui Vasile călugăru, de l-am
răscumpărat eu de la sfânta mănăstire în bani gata t<a>l<eri> 40. Şi <în>
această moşie sânt locuri osebite, cu zapisele lor cele vechi de cumpărătoare,
care am cumpărat-o şi noi de la alţii. Şi o am dat de bună voia mea, fără nici o
silă, ca să fie moşie stătătoare sfintei mănăstiri în veac şi să fie şi noo de
pomenire la sfântul pomenec, să ni să scrie şi noă numele.
1. Cu mila lui Dumnezeu, Io Constantin voevod şi domn, dat-am domnia mea

2. Şi ispravnic însăşi zisa domniei mele.
130
Şi la această tocmeală tâmplatu-s-au mulţi oameni buni şi preoţi şi boiari cari

vor iscăli mai jos. Şi pentru mai adevărată credinţă am scris eu Ion diaconul cu
mâna mea ca să s<ă> crează, <luna> noemvrie 3 <zile, leat> 7206(1697).
20 zapise, cumpărătoarea moşiei Cerbureni, le-au dat Ion diaconul
nepot<ul> lui Macarie ot Cerbureni, pentru Ştefan rumânul cu 2 feciori.
Eu Ion diaconul, eu Barbul, Ion sin ego.
Efrem ieromonah ot Cozia, Chirii monah ot Argeş, eu popa Dragomir martor.
rom. sec. XIX.
91. 1704(7212) aprilie

12.
t Neofit, milostieiu B<o>jiiu arhiepiscop i mitropolit vseia zemle Uggro-

vlahiscoe, scriem cartea smereniei noastre ţie, popo loan din Cerbureni şi frăţi-
ni-tău Radului i ţie, Opreo Gorunescu i ţie, Pârvule sin Stoia i frăţine-tău
Costandin i ţie, Opreo feciorul Mustăţii i frăţine-tău Ilie i ţie, Ioane i Pătraşco i ţie,
pârcălabe Stane i Evtenie i ţie, loan sin David i altor oameni de acolo până la
liude 20, care veţi şti de au stăpânit vreodată oamini din Cerburea pe satul laşii
i Radovanul.
Către aceasta vă facem în ştire că aici la smerenia noastră ne-au înştiinţat
cuviosul egumenul de la sfânta mănăstire Argeşul chir Nicodim, pentru că având
mare pricină cu Cerburenii pentru moşia laşii i Radovanul ce este a mănăstirii şi
o stăpâneşte mănăstirea de sânt 311 ani. S-au luat într-un rând şi hotărnici ca să
aleagă această moşie dar apoi atuncea nu s-au ales nicicum, ci au rămas lucrul
jos. Iar acum, fiindcă este ca să meargă doi boiari acolo să cerceteze şi să
dovedească şi să facă hotărâre şi judecată de iznoavă, iată că şi smerenia noas-
tră scriem această carte cu mare blestem şi cu groaznică afurisanie atât asupra
voastră oamenilor din Albeşti i voao oroşanilor i altor împrejureni şi vecini de
acolo.
Deci dar, ca să nu rămâneţi în păcat pierzător de suflet şi în prăpastia urgii
lui Dumnezeu, de veţi spune şi de veţi arăta semnele cele bătrâne din vârful
Boluntri până în drumul Albeştilor i de va fi stăpânit vreodată Cerburenii pe satul
laşii şi pe Radovanul şi de veţi mărturisi adevărul în frica lui Dumnezeu, precum
va fi şi veţi şti cu sufletele voastre făr'de vicleşuguri şi de va fi aşa, să fiţi ertaţi şi
blagosloviţi. Iar de care cumva ca nişte oameni răi şi netemători de Dumnezeu şi
de nu veţi spune semnele şi hotarele cele bătrâne din vârful Boluntri până în dru-
mul Albeştilor şi de nu va fi stăpânit Cerburenii altădată, mai nainte, pe laşii şi pe
Radovanii, iar acum voi de veţi împresura mănăstirea şi socotind să o păgubiţi
făr'de dreptate de nu veţi mărturisi adevărul precum veţi şti cu sufletele voastre,
ci de veţi tăgădui şi de va fi aşa, să fiţi procleţi şi afurisiţi de Domnul nostru lisus
131
MIHAIL M. ANDREESCU
Hristos şi de 318 sfinţi părinţi de la Nicheia şi de toate sfintele soboară,

aşijderea şi de la noi. Fierul, pietrile să s<ă> risipească şi să s<ă> topească iar
trupurile voastre dupe moarte să rămâe întregi şi netopite. Să aveţi parte şi
lăcaş cu luda şi cu afurisitul Aria, să moşteniţi bubele lui Ghezi şi să fiţi gemând
pe pământ ca Cain. Desfăcându-se pământul să vă înghită de vii ca pe Datan şi
Aviron şi să nu să aleagă de oasele voastre ca praful. Şi până nu veţi mărturisi
adevărul ertă-ciune nu veţi câştiga.
Aceasta scriem. <Luna> aprilie 12 <zile, leat> 7212(1704).
t Neofit al Uggrovlah<iei>.
Cop. rom. sec. XIX.
92. 1704(7212) aprilie

19.
losife de la Robaia, sănătate,

Aicea veni părintele egumenul de la Argeş şi ne spuse că au ars chiliile. Ci
de aceasta n-avem ce face. Poate fi că aşa au fost întâmplarea. Deci noi,
neavând cu alt cu ce te ajutora iată că ţi-am dat partea noastră de moşie din
Muşăteşti. Ce vi-i găsi pe dânsa să ei ca să-ţi faci chiliile iar cu alt n-am ce te
căuta, făr'de cât cu această moşie, partea mea, să fie pa seama mănăstirii
Robăii, să s<ă> ajutoreze la facerea chiliilor şi alt ce-ţi va trebui şi noao pomană
în veac. Şi de către nimeni opreală să n-aibi că nimeni n-are treabă cu partea
mea de moşie de acolo.
Aceasta şi fii sfinţia ta sănătos
Aprilie 19 <zile, leat> 7212(1704).
De binevoitor sfinţii tale, Udrea stolnic Cuştereanul.
rom. sec. XIX.
93. 1705(7213) aprilie

26.
Adecă eu popa Barbul dimpreună cu fii-meu Stan, scris-am zapisu nostru la

mâna părintelui Ghenadie, să s<ă> ştie că au făcut porcii pagubă în nişte mei
al mănăstirii t<a>l<eri> 4. Şi neavând eu cu ce plăti iată că am dat o livadă din
hotarul Cerburenilor, în câmp, de la ulmul cel mic în căpătâiul livezii diaconului
Dumitru până în livada Pascului. Şi am mai dat o falce de loc de la nuc. Şi să
s<ă> ştie că merg livezile până în drum. Şi să fie moşie stătătoare sfintei mă-
năstiri.
132
Şi pentru credinţa ne-am pus iscălitura mai jos ca să s<ă> crează, <luna>
aprilie 26 <zile, leat> 7213(1705). Eu popa Barbul. Ispisah az eu Stan sin popei
Barbul ot Cerbureni.
rom. sec. XIX.
94. 1709(7217) iunie

23.
Adecă eu Paisie monah care m-au chemat pe mirenie Radul diaconul ot

Argeş scriu şi mărturisesc cu acest zapis al meu ca să fie de bună credinţă la
sfânta şi dumnezeeasca mănăstire Argeşul şi la mâna sfinţii sale părintelui igu-
menului chir Ghenadie, cum să să ştie că având eu un loc la Argeş, care se
cheamă Prundul dintre Zăgazuri, care prund mi-au rămas şi mie de la moşi, de
la părinţi. Şi tot l-am ţinut cu pace până acum.
Iar eu acum, dintru a mea bună voe, am socotit şi l-am închinat la sfânta
mănăstire ce scrie mai sus pentru pomana moşilor, părinţilor şi a noastră, însă
prundul tot cât va ţinea, precum l-am stăpânit şi eu, să fie sfintei mănăstiri moşie
ohabnică în veci, pentru că l-am închinat de a mea bună voe şi mi-am scris şi
numele meu şi al părinţilor la sfântul pomenec.
Şi când am făcut acest zapis fost-au părinţi şi oameni buni cari şi-au scris
numele mai jos. Şi eu, pentru adevărata credinţă, am iscălit cu mâna mea ca să
s<ă> crează. <Scris în luna> iunie 23 <zile, leat> 7217(1709).
Eu Paisie monah.
Eu popa Leca, t Partenie igumen ot Cotmeana, care am scris martor, eu
Standul judeţ mărturie.
rom. sec. XIX.
95. 1710(7218)
martie 2.
Az Badea judeţ din oraş din Argeş, dimpreună cu Standul biv judeţ şi alţi
orăşani, dat-am cartea noastră la mâna lui Ion log<ofă>t, pentru ca să să ştie că
viind Arsénié logofătul din Piteşti cu porunca mării sale lui Vodă pentru haraci cu
t<a>l<eri> 56 şi i-am poruncit să-şi trimită banii. El fiind om tare de cap n-au vrut
să-şi trimită partea lui de bir. Deci Arsénié logofăt l-au apucat pe Ion de l-au pus
la închisoare şi la bătae până ce l-au şi betejit de i-au degerat picioarele, ca să
plătească partea de bir a lui Stoian. Şi încă au avut Arsénié cartea lui Vodă cu
133
MIHAIL M. ANDREESCU
volnicie, veri ce om nu ş'ar dar partea de bir să-i vânză casa şi vie şi moşie ce ar
avea. Deci Ion logofătul fiind la atâta nevoe au dat bani de au plătit partea lui
Stoian cu t<a>l<eri>(...)1. Deci noi i-am dat această carte a noastră ca să aibă a
ţinea casa lui Stoian cu prăvălia cu tot locul, să le stăpânească el. Iar dacă îşi va
da Stoian banii ce scrie mai sus să-şi ia casa. Şi pentru credinţă ca să să crează,
martie 2 <zile, leat>7218(1710).
Şi de când au fugit l-au plătit Ion logofătul şi Badea judeţul.
De la Dumitru aprod, care l-au băgat în ocnă.
rom. sec. XIX.
96. 1711(7219)
februarie 8.
Adecă eu Soare, fecior Stanciului Râncea şi eu Stan şi Alexe, feciorii Simei

de acolo, dat-am acest zapis al nostru ca să fie de credinţă şi de bună mărturie
la sfânta mănăstire Argeşul, unde este hramul Uspeniei şi la mâna sfinţii sale
părintelui egumenului Ghenadie, precum să s<ă> ştie că având noi un munte pe
plaiul Nucşoarii, care munte să cheamă Basea, fiind al nostru de la moşi de la
strămoşi I-am tot ţinut cu pace până acum.
Iar acum văzând noi că acest munte este depărtat şi nu ne dă îndemână ca
să-l căutăm, am socotit dintr-a noastră bună voe de I-am vândut sfintei mănăstiri,
pe cum scrie mai sus, drept bani gata t<a>l<eri> 20, tot muntele cât va ţinea cu
tot locul lui împrejur, să fie sfintei mănăstiri stătător în veci, petnru că I-am vân-
dut de a noastră bună voe şi am luat aceşti bani ce scrie mai sus toţi deplin în
mâinile noastre.
Şi când am făcut acest zapis fost-au şi alţi boiari şi preoţi din oraş din Piteşti
şi dintr-alte părţi mărturii, care ş-au scris şi numele lor mai jos. Şi noi, pentru mai
adevărată credinţă, ne-am pus degetele în loc de pecete şi numele mai jos, ca
să s<ă> crează. Şi am scris eu Ion sin Manole cupeţul ot Piteşti, <luna> fevruar-
ie8<zile, leat> 7219(1711).
Eu Soare, eu Stan, eu Alexe.
Alexandru Sufăr mărturie, popa Ion protopop din Piteşti mărturie, popa
Mihail ot Piteşti martor, az popa lanache martor, Ion diaconu din Piteşti martor,
Leca căpitan Mălureni martor, Stan cupeţul martor, Stan judeţul mărturie.
rom. sec. XIX.
134
97. 1713(7221) iunie

15.
Adecă eu Creaţă fămea lui Marin Diculeciu împreună cu fii-meu Stoian,

făcut-am zapisul nostru ca să fie de bună credinţă la mâna dumnealui jupanului
Dumitraşco cupeţ sin jupanului Costandin de la Argeş, precum să să ştie că i-am
vândut o moşie dumnealui în târg, care moşie este pe lângă casa mănăstirii şi
până în pârâu, alăturea şi până în vale în uliţe cu pietrile. Şi o am vândut de a
mea bună voe şi cu ştirea tuturor oamenilor mei şi a vecinilor mei, pe bani gata
t<a>l<eri> 29, să-i fie dumnealui moşie stătătoare în veci şi lui şi copiilor dum-
nealui, câţi Dumnezeu îi va dărui.
Şi când am vândut această moşie fost-au mulţi oameni buni mărturie, care
s-or iscăli mai jos anume. Şi tocmeala mi-au fost aşa: sculându-să cineva ca să-l
scoată din moşie să-i dau banii, de-a zecea doi. Şi câtă cheltuială s-ar face sau
vreo zeciuială să fie tot de la mine, pentru că aşa ne-au fos tocmeala noastră de
bună voe. Şi pentru credinţa ne-am pus şi degitile mai jos ca să să crează.
,
Az Creaţă, az Stoian sin ego.
Calciul log<ofăt> mart<or>, eu loan sluj<itorul> mart<or>.
rom. sec. XIX.
98. 1715(7223) ianuarie 4,

Târgovişte.
f Mil<o>stiiu B<o>jiiu, Ion Ştefan Cantacuzino voievod i g<os>p<o>d<a>r

vsoe zemli Uggrovlahiscoe, davat g<os>p<o>ds<tva>-mi siiu poveleanie
g<ospo>ds<tva>-mi1 sfintei şi dumnezeeştii mănăstiri ce să cheamă Argeşul,
unde este hramul Uspenia Bogorodiţă Prisnodovi Măria şi părintelui igumenului
Ghenadie şi tuturor călugărilor câţi vor fi lăcuitori într-această sfântă mănăstire,
pentru că această sfântă mănăstire este zidită şi înălţată încă de alţi răposaţi
domni de mai nainte vreme. Iar după ce au dăruit Dumnezeu pe creştinul Matei
Basarab voievod a fi domn Ţării Rumâneşti, care şi domnia lui s-au tras dintr-ace
neam al acelor răposaţi domni bătrâni cari au zidit şi au înălţat sfânta mănăstire
ce scrie mai sus.
Deci văzând domnia lui, Matei voievod Basarab, sfânta mănăstire veche de
nesocotiţi ani şi stricată, cu multă cheltuială o au înoit şi cu sfinte vase şi bucate
şi cu multă danie o au împodobit, stătătoare, ca să aibă el şi părinţii lui pomană
1. Cu mila lui Dumnezeu, Io Ştefan Cantacuzino voevod şi domn Ţării Româneşti a

dat domnia mea această poruncă a domniei mele...
135
MIHAIL M. ANDREESCU
neîncetată de cei de acolo lăcuitori părinţi. Şi nici unul dintre viitorii dupe urmă
domni să n-aibă voe a face vreo mişcare părinţilor de acolo sau bucatele şi avu-
turile şi daniile mănăstirii să le înstreineze şi într-altă parte să le dea sau la vreo
supunere să o aducă sau într-a lui stăpânire să o ţie sau pe egumenul aceştii
mănăstiri să-l schimbe şi pe altul să pue, fără decât părinţii lăcuitori aceştii sfinte
mănăstiri, ieromonaşi şi călugări, având voe şi aşăzământ de la acela ce este
mai sus-zis, ctitorul şi noitorul aceştii sfinte mănăstiri creştinu Matei Basarab
voievod. Când ar vrea să-s'pue egumen să-ş'aleagă den mijlocul lor, cari vor afla
vrednic a chivernisi mănăstirea şi părinţii şi nici unul, veri boiari sau veri care din
lăcuitorii ţării să nu cuteze a bântui mănăstirea sau pe egumen să-l scoată să-l
schimbe sau să umble cumva cu niscare mite a-l schimba pe egumen fără de
voia soborului sfintei mănăstiri. Pentru acestea pentru toate care sânt mai sus-
zise fost-au făcut răposatul Matei Basarab voievod hrisovul domnii lui şi cărţi
patrierşăşti şi cu mari legături şi afurisanii asupra tuturor din lăcuitorii ţării, măcar
domn să fie au boiar au arhiereu s-ar ispiti a călca şi strica această tocmeală şi
legătură ce au tocmit sfintei mănăstiri ce scrie mai sus, unii ca aceia să fie supt
acel blestem.
Iar dupe ce ne-au dăruit şi pe noi Mult-Milostivul Dumnezeu cu domnia şi
cinstitul împărat cu steagul ţinerii Ţării Rumeneşti, iar părintele Ghenadie egu-
menul au adus cărţile şi hrisoavele ce au avut pe această tocmeală şi legături:
hrisovul răposatului Matei Basarab şi cartea părintelui Partenie patriarhul Ţari-
gradului Romei cei Noao şi a toată lumea patriarh şi cartea Ducăi vodă şi cartea
răposatului unchiului domniei mele Ion Şărban voievod, care s-au citit pe rând
înaintea domniei mele. Drept aceea şi domnia mea încă am dat şi am întărit cu
acest cinstit hrisov al domniei mele, pe tocmeala şi aşăzământul aceştii sfinte
mănăstiri, ca să fie sfintei mănăstiri de ajutor şi de folos, iar domnii mele şi pă-
rinţilor domnii mele vecinică pomenire. Aşijderea şi în urma domnii mele pe care
va milui Domnul Dumnezeu a fi domn şi biruitoriu Ţării Rumâneşti, încă-l rugăm
cu numele Lui Dumnezeu ce este în Troiţă slăvit, să aibă a cinsti şi a întări şi a
înoi acest hrisov al domniei mele, pe tocmeală şi legătura care scrie mai sus, ca
şi pe acela Domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l întărească întru domnia lui
cu pacinică stare şi îndelungată viaţă. Iar care nu va cinsti nici va înoi şi nu va
întări, ci va călca şi va strica acest hrisov al domnii mele, unul ca acela împreună
cu îndrumătorii lui afurisiţi să fie de una şi nedespărţită Sfântă Troiţă, Cel ce este
într-o fire Dumnezeu şi de cei 318 sfinţi părinţi de la Nicheia, cinste să aibă cu
luda şi cu afurisitul Arie, la un loc şi cu alţi necredincioşi ovrei, cei ce strigară spre
Domnul şi Mântuitorul nostru lisus Hristos zicând: "luaţi, luaţi-l şi răstigniţi pe dân-
sul", sângele lui să fie asupra lor şi a feciorilor lor în veci, amin.
Şi am întărit hrisovul acesta cu tot sfatul şi credincioşii boiarii domniei mele:
pan Costandin Ştirbei vel ban, pan Bunea Grădişteanu vel vornic, pan Radul
Dudescul vel logofăt, pan Radul Cantacuzino vel spătar, pan Şărban Bujoreanul
vel vistier, pan Şărban Priseceanul vel clucer, pan Pătraşco Brezoianul vel
136
postelnic, pan State Leordeanul vel paharnic, pan Neagoe Topliceanul vel stol-
nic, pan Mihai Cantacuzino vel comis, pan Grigore vel sluger, pan Şărban
Greceanul vel pitar. Şi ispravnic Costandin Contescul vtori logofăt.
Şi s-au scris hrisovul acesta în anul dintâi al domniei mele, în oraşul dom-
niei mele Bucureşti de Negoiţă logofăt sin Negoiţă logofăt ot Târgovişte, <luna>
ghenarie 4 <zile, leat> 7223(1715).
t Io Ştefan Cantacuzino voievod.
Cop. rom. sec. XIX.
99. 1715(7223) aprilie 23,

Argeş.
t Samuil, cu mila lui Dumnezeu, papă şi patriarh al marii cetăţi Alexandriei

şi judecător a toată lumea, înaintea patrierşiei noastre veni cuviosul catigumen
chir Ghenadie al sfintei şi dumnezeeştii mănăstiri Argeşul, unde este hramul
Preasfintei şi Preaslăvitei Biruitoarei noastre şi de Dumnezeu Născătoarei,
pururea Fecioară Măria împreună cu ăilalţi cucernici preoţi părinţi, care să află de
obşte lăcuitori într-această sfântă mănăstire, ieromonaşi şi monahi, spuind obi-
cina aceşti sfinte mănăstiri întru această bună tocmeală şi prea adevărată
urmare obicinuite şi aşăzate şi de faţă arătând şi hrisovul înoitorului ctitor şi
răposatului creştin Matei Basarab voievod, făcut sfintei mănăstiri pe această
tocmeală şi obicei şi de întărire şi pururea dovedeală şi hrisoavele preasfinţilor
patriarşi ai Ţarigradului şi ai Ierusalimului cu blestem neertat. Şi mai pe urmă ară-
tară şi cinstit hrisovul mării sale bunului creştin şi prea slăvitului şi luminatului
domn a toată Ţara Rumânească Ion Ştefan Cantacuzino voievod, pohtitul fiu
întru Duhul Sfânt al patrierşiei noastre, înoitor hrisov pe tocmeala sfintei mănăs-
tiri ce este mai sus-zisă şi a altor răposaţi domni.
Pentru care lucru, iată dar şi patriarşia noastră am făcut şi am dat acest
hrisov al patrierşiei noastre sfintei mănăstiri de întărire ca nici unul din domnii cari
vor fi viitori, după mutarea vremilor, nici să aibă voe a mişca pe părinţii cari să
vor afla lăcuitori într-această sfântă mănăstire, au să înstreineze lucrurile şi
dobitoacele şi sfintele daruri ale aceştii mănăstiri au să le închine altora au să le
aducă la altceva lucru au să le păzească întru a sa domnie au să scoată pe egu-
menul al aceştii mănăstiri, care să va întâmpla după vreme şi să aducă altul, fără
numai cât le va trebui lor egumen, să-şi aleagă din sobor dintru mijlocul lor pe
carele ar găsi vrednic să chivernisească sfânta mănăstire şi pe fraţii trupeşti şi
sufleteşti şi să-l pue egumen şi acela să fie ieromonah şi dvostvenic. Iar carele
ar fi popă de mir şi mai pe urmă să va fi făcut ieromonah pe unul ca acela să nu-l
pue igumen, nici să cuteze nimenea dintru a săborului adunare a-l pune egumen.
137
MIHAIL M. ANDREESCU
Şi la repunerea egumenilor să aibă a luarea seama mitropolitul ţării, carele va fi

pe vremi, pentru ca să nu facă vreunii din egumeni pagubă mănăstirii, neluând
nici acela mitropolit niciun dar din mănăstire, necutezând nimeni alt din boiari au
slugă au popă au mirean sau să bântuiască zisa mănăstire, au părinţii cari să vor
afla întru această mănăstire după vremi, au pe egumenul lor să-l bântuiască au
să înstreineze din lucrurile şi darurile sfinte ale aceştii mănăstiri sau să ia niscare
lucruri din ea au să nu cinstească şi să-l gonească undevaşi departe de la
această mănăstire.
Pentru aceasta dar pricină şi patrierşia noastră primind cererea lor, precum
este drept şi iubit de Dumnezeu, cum scrie într-acest de faţă hrisov şi adeve-
rează cu obştească socotinţă şi a săborului adunare celor ce s-au întâmplat
lângă noi din cei preacinstiţi şi preasfinţi arhierei, iubiţilor fraţi şi dispre unii sluj-
nici întru Duhul Sfânt, ca să fie pentru chiverniseala aceştii mănăstiri şi pentru
stăpânirea ei şi pentru porunca şi zisa ctitorului ce e mai sus-zis. Iar pentru egu-
menul şi pentru alte lucruri şi sfinte daruri ale aceştii mănăstiri, care are adeve-
rinţă şi dovedeală nemutată şi-ntr-altă vreme şi pomană a răposaţilor ctitori şi a
părinţilor lor, care să să pomenească de părinţi nesăvârşită la fieştece slujbă a
bisericii, din lucrurile şi sfintele odoară şi din sfintele daruri să rămâe toate într-
această sfântă mănăstire nescoase şi nerăpite întru veci.
Iar cine-şi vreodată ar vrea să întoarcă şi să nu crează acestea ce scriu mai
sus, ca să supue mănăstirea altora au să scoată pe egumenu care va fi într-
această mănăstire şi să aducă altul strein, fără de voia părinţilor cari să vor afla
în mănăstire, au să zădărască scandelă şi lucru de pagubă şi de stricăciune
acesta, au domnu de va fi au arhiereu au alt boiariu au slugă au popă au călugăr
popit au altcinevaş din bisericeasca strângere, acela să fie afurisit, proclet şi ana-
tema de Sfânta şi într-o fiinţă şi dătătoarea de viaţă şi nedespărţită şi nemişcată
Troiţă, Celui într-o fire un Dumnezeu adevărat şi blestemat şi neertat şi nedezle-
gat după moarte într-acest veac şi în cel viitor. Şi să aibă blestemul al sfinţilor 318
părinţi celor de la Nichela şi al altor sfinţi părinţi, aşijderea şi de patrierşia noas-
tră. Cutremurul lui Cain să-l aibă în veci, să crepe pământul să-l înghită de viu ca
pe Datan şi pe Aviron. Şi hiarele şi pietrile să putrezească, munţii să se risi-
pească iar trupul lor în veci să stea după moarte netopite şi nedezlegate. Parte
şi lăcaş să aibă la un loc cu luda şi cu afurisitul Aria.
Pentru aceasta s-au scris acest săbornic hrisov ca să fie de adeverinţă şi
preadovedeală şi s-au dat la dumnezeeasca şi domneasca mănăstire care <e>
mai sus-zisă a Adormirei Preasfintei şi de Dumnezeu Născătoarei şi pururea
Fecioarei Măriei.
Locul temeiului Argeşul, <luna> aprilie 23 <zile, leat> 7223(1715).
f Samuil patriarhul.
Cop. rom. sec. XIX.
138
100. 1715(7223)
mai 4.
Dintru voia lui Dumnezeu, dintru bun gândul nostru, dat-am zapisul nostru
ca să fie de bună credinţă şi de mare mărturie, precum să să ştie că am închinat
sfintei şi dumnezeeştii mănăstiri Argeşului unde să prăznueşte Sfânta Uspenie şi
de Dumnezeu Născătoare şi pururea Fecioară Măria, am închinat un loc care am
avut eu în târg în Argeş, care este cumpărat de tatăl meu Cârstea vistier de la
Dumitraşco logofăt, care loc este naintea bisericii jupanului Minai postăvarul, loc
cu pivniţa de piatră şi cu casele şi cu tot ocolul lor, precum scrie zapisele cele
vechi. Am închinat sfintei mănăstiri ca să fie de pomenire moşilor, strămoşilor şi
pentru sufletele părinţilor noştri, să fie sfintei mănăstiri stătătoare şi ohabnică în
veci. Şi noi încă, dintre sfinţii părinţi, să nu fim obijduiţi şi tot neamu nostru.
Şi mărturie sfinţii părinţi arhierei şi boiari cari să vor iscăli mai jos. Şi pentru
credinţa am scris eu însumi cu mâna mea şi am iscălit mai jos ca să să crează,
<luna> maiu 4 <zile, leat> 7223(1715).
Eu Cârstea.
t Vlad sin Vlad păh<arnic> mărt<urie>, Visarion ieromonah mărt<or> eu
Mitrofan ierodiacon ot Argeş.
rom. sec. XIX.
101. 1716(7224)
ianuarie 23.
Antim, milostieiu B<o>jieiu, arhiepiscop i mitropolit vsei zemli Uggrovla-

hiscoe, davat cartea smereniei noastre cuviosului egumenului de la sfânta mă-
năstire Argeşul, chir Ghenadie, ca să aibă a stăpâni doao vii care sânt în dealul
Goleştilor, pe Topolog, cu bună pace de către călugării din mănăstirea Argeşul şi
de către egumenii care vor fi în urma lui. De nimenea val să n-aibă până va fi cu
viaţă, pentru că le-au cumpărat cu banii lui, iar nu cu ai mănăstirii, de la Pârvul
Suiceanul şi de la Epraxia muerea lui Ion Buicoiul şi de la popa Stan ot Goleşti
viile cu pământul de supt ele, precum am văzut şi zapisele lor de vânzare la
mâna lui, ca să-i fie pentru hrana vieţii lui cât va trăi.
Drept aceea, i-am dat cartea smereniei noastre la mâna lui ca să-i fie de
tărie şi de bună adeverinţă. Aceasta scriem, <luna> ghenarie 23 <zile, leat>
7224(1716).
Antim al Ungrovlahiei.
Cop. rom. sec. XIX.
139
MIHAIL M. ANDREESCU
102. 1716(7224) aprilie 7,

Bucureşti.
Milostiiu Bojiiu, Ion Nicolae Alexandru voevod i gospodar vâsoe zemle

Uggrovlahiscoe, davat gospodstva-mi sie poveleanie gospodstva-mi1 părintelui
Ghenadie egumenul de la sfânta mănăstire Argeşul, ce-au fost mai nainte vreme
cliser la mitropolie, ca să aibă a ţinea şi a stăpâni 3 răzoare de vie din dealul
Goleştilor, de pe Topolog, ot sud<stvo> Argeş, care vie o au cumpărat-o de la
popa Stan din Goleşti, ginerele lui Ion Buicoiul, cu zapis la mâna lui, drept
t<a>l<eri> 34 pol<oveţi>. Şi iar să ţie 6 răzoare de vie tot acolo alăturea, care le-au
cumpărat de la popa Badea Şchiopul, de acolo din Goleşti, cu zapis de la mâna
lui, drept t<a>l<eri> 13. Şi iar să ţie 3 răzoare de vie tot acolo alăturea, care le-au
cumpărat de la Praxia soţia lui Ion Buicoiul ot Goleşti, cu zapis de la mâna ei,
drept t<a>l<ere> 15. Şi iar să ţie 8 răzoare de vie tot acolo alăturea, care le-au
cumpărat de la Pârvul Şuiceanul, cu zapis de la mâna lui, drept t<a>l<ere> 46,
cu bună pace de către călugării din mănăstirea Argeşului şi de către egumenii
care vor fi pa vremi, pentru că aceste vii le-au cumpărat cu banii lui iar nu cu ai
mănăstirii, precum am văzut domnia mea şi zapisele de cumpărătoarea viilor şi
cartea sfinţii sale părintelui mitropolitului chir Antim la mâna lui.
Drept aceea şi domnia mea i-am dat această carte a domnii mele ca să le
stăpânească cu bună pace de către călugării de la mănăstirea Argeşului şi de
către egumenii care vor fi pa vremi, cât va fie el cu viaţă. Iar după petrecania lui
unde va vrea să le lase cu sufletul lui.
Şi s-a scris cartea aceasta în anul dintâi al domniei domnii mele aici în oraşul
scaunului domnii mele în Bucureşti, de Badea logofătu sin popii Voinii de la
Brâncoveni, <luna> aprilie 7 <zile, leat> 7224(1716).
Ion Nicolae voevod.
Grigorie Bălean vel logofăt au procitit.
rom. sec. XIX.
103. 1716(7224)
iunie 17.
Adecă eu Stoian sin Opre de Buneştii de Her ot sud<stvo> Argeş, dat-am

scrisoarea mea la mâna sfinţii sale părintelui Ghenadie egumenul ot sfânta
mănăstire Argeş, să-i fie sfinţii sale de bună credinţă cum să să ştie că am dat
1. Din mila lui Dumnezeu, Io Nicolae Alexandru voievod şi domn a toată Ţara
Românească, dat-am domnia mea această poruncă a domniei mele.
140
partea mea de moşie de în Buneştii de Her, însă partea mea toată câtă să va
alege de în câmp, de în apă, de în pădure, den şăzutul satului, de peste tot
hotarul, însă jumătate mi-au dat bani (...)1 iar jumătate o am dat de pomană la
sfânta mănăstire şi ne-am scris şi părinţii la pomelnecul cel mare, anume:
Mihăilă, Paraschiva, Oprea, Măria. Şi am dat eu Stoian de a mea bună voe, cu
ştirea tuturor megiaşilor de înprejur şi a fraţilor care sânt părtaşi cu mine pa
moşie.
Şi când am făcut acest zapis fost-au mulţi oameni buni mărturie, care vor
iscăli mai jos. Şi pentru adevărată credinţă pusu-mi-am şi pecetea ca să s<ă>
crează.
Şi am scris eu Vasile ieromonah cu învăţătura lui, <luna> iunie 17 <zile, leat>
7224(1716).
Eu Stoian.
Eu uncheşul David martor ot Cerbureni, Stoia martor ot Cerbureni, Stanciul
ot tam martor, Oprea ot tam martor, Pârvul ot tam martor, Ion braţ popa ot tam
martor.
Cop. rom. sec. XIX.
104. 1723(7232)
decembrie 22.
Adecă eu Creaţă, fămea lui Marin Duculeciu, împreună cu fii-meu Stoian,

făcut-am zapisul nostru ca să fie de bună credinţă şi la mâna dumnealui
Dumitraşco sin jupanului Costandin din Argeş, precum să să ştie că i-am vândut
dumnealui o moşie în târg în oraş Argeş, care moşie este pe lângă casa mănă-
stirii şi până în uliţa târgului, alăturea cu pârâul şi până în uliţa cu pietrile. Şi o am
vândut de a mea bună voe şi cu ştirea tuturor oamenilor mei, pe bani gata
t<a>l<eri> 29, să-i fie dumnealui moşie stătătoare în veci şi copiilor dumnealui,
câţi Dumnezeu îi va dărui.
Şi când am vândut această moşie fost-au oameni buni mărturie, cari să vor
iscăli mai jos. Şi tocmeala mi-au fost aşa: de să va scula cinevaş asupra dum-
nealui, au să-l scoată din moşie au cu altă gâlceava, fieşcare să aibă a să jude-
ca cu noi, iar dumnealui să ţie moşia în pace, pentru că când am vândut această
moşie pe toţi i-am îmbiat şi i-am rugat ca să-mi dea bani pe dânsa la vreme de
nevoie şi de lipsă. Şi pe igumenul şi pe toţi oamenii mei şi pe vecinii mei şi nici
unul n-au vrut să cumpere şi să mă scoată din foamete, ci la dumnealui m-am
rugat de m-au scos din foamete şi nu m-au lăsat la vreme de nevoe. Pentru
141
MIHAIL M. ANDREESCU
aceea, să aibă a ţinea această moşie despre toţi cu bună pace. Şi noi, pentru
adevărata credinţă, ne-am iscălit şi ne-am pus şi degitile mai jos ca să să
crează, <luna> dichemvrie 22 <zile, leat> 7232(1723).
Az Creaţă, az Stoian sin ego.
Eu Oprea judeţul martor.
rom. sec. XIX.
105. 1726(7234)
mai 18.
Către Ştefan mitropolitul Ungrovlahiei.

lordache Creţulescul vel dvornic i Dimitrie Răii vel spătar i Barcă Cojianul vel
logofăt i Costandin Văcărescul vel vistier, dat-am cartea noastră de judecată
sfinţii sale părintelui igumenului chir Sofronie de la sfânta mănăstire Argeşul şi
tuturor părinţilor călugări de acolo, ca să aibă a ţinea şi a stăpâni tot hotarul
moşiei ce să cheamă Măniceşti din sud<stvo> Argeş, cu bună pace de către
Patru i Necula i Petco şi de către toţi părtaşii lor de acolo, pentru că fiind această
moşie închinată la sfânta mănăstire Argeşul de răposatul Radu vodă cu hrisov,
au stăpânit-o mănăstirea cu bună pace până acum. Iar când au fost acum s-au
sculat aceşti oameni ce scriu mai sus cu gâlceava, zicând că partea lor nu este
închinată la mănăstire ci o ar fi stăpânind călugării în silă. Pentru care, făcând
jalbă moştenii aceia la prealuminatul domnul nostru Ion Nicolae Alexandru
voievod, măriia sa i-au rânduit pre seama sfinţii sale părintelui mitropolitului chir
Daniil şi pre seama noastră, ca să judecăm şi să le facem dreptate.
Şi după porunca mării sale, fiind ei toţi de faţă, le-am citit toate scrisorile,
cine ce au avut şi unii şi alţii, întru care văzând noi că scrisorile ce avea aceşti
moşteani era mai vechi dinaintea hrisovului răposatului Radului voievod, cel de
danie de la leat...1, care hrisov apără pe dânşii de stăpânirea aceii moşii şi
adeverează că iaste dreaptă danie dată sfintei mănăstiri, după cum şi cartea
răposatului Costandin vodă Basarab aşijderea adeverează. Deci şi noi aşa am
judecat, ca să aibă a stăpâni sfânta mănăstire această moşie cu bună pace,
după cum îi scriu hrisoavele şi după cum au stăpânit şi până acum, iar moşteanii
de acolo să n-aibă a să întinde nimic, că au rămas ei de judecată, umblând rău
şi fără cale.
Aceasta scriem, <luna> maiu 18 <zile, leat> 7234(1726).
lordache Creţulescu vel dvornic, Dimitrie R<ali> vel spătar, Barcă Cojăscul
vel logofăt, Costandin Văcărescu vel vistier.
rom. sec. XIX.
142
106. 1726(7234)
mai 19.
Milostiiu Bojiiu, Io Nicolae Alexandru voevod i gospodar zemble Vlahiscoe

davat gospodstva-mi siiu poveleanie gospodstva-mi1 sfintei şi dumnezeeştii
mănăstiri Argeşului şi părintelui egumenului chir Sofronie şi tuturor călugărilor de
acolo, ca să aibă a ţinea şi a stăpâni tot hotarul moşii ce să cheamă Măniceştii
ot sud<stvo> Argeş cu bună pace de către Patru i Necula i Petco şi de către toţi
părtaşii lor de acolo, pentru că fiind această moşie mai denainte vreame închi-
nată la sfânta mănăstire Argeşul de răposatul Radul vodă cu hrisov, au stăpânit-o
mănăstirea cu bună pace până acum.
Iar când au fost acum s-au sculat aceşti oameni ce scriu mai sus cu gâl-
ceava, zicând că partea lor nu iaste închinată la mănăstire ci o ar fi stăpânind
călugării în silă. Pentru care, făcând moşneanii aceştia jalbă la domnia mea,
domnia mea i-am rânduit de i-au judecat dumnealor boerii cei mari. Şi după
scrisori ce au avut şi unii şi alţii s-au dovedit că această moşie iaste dreaptă
danie dată sfintei mănăstiri, tot hotarul Măniceştii, după cum adeverează hrisovul
răposatului Radului vodă şi hrisovul răposatului Costandin vodă Brâncoveanul,
ce sânt la mâna egumenului. Iar aceşti moşneani au umblat rău şi fără cale.
Drept aceaia şi domnia mea, după judecata dumnealor boerilor, am dat
această carte a domniei meale părintelui egumenului chir Sofronie şi tuturor
călugărilor de acolo, ca să aibă a ţinea şi stăpâni sfânta mănăstire Argeşu hotarul
de moşie Măniceştii, ce scrie mai sus, cu bună pace de către Patru i Necula i
Petco şi de către alţi moşneani ai lor după cum au stăpânit şi până acum, pen-
tru că au rămas ei de judecată.
într-alt chip să nu fie pentru că aşa iaste porunca domnii meale. l is<pravnic>
Scris în <luna> maiu 19 <zile, leat> 7234(1726).
Ion Nicolae voevod.
Cop. rom. sec. XIX.
107. 1742(7251)
septembrie 20.
Noi şase boerinaşi care mai jos ne vom numi, cu iscăliturile ce am fost luaţi
pre răvaşele domneşti, cu porunca mării sale domnului nostru Ion Mihaiu
1. Din mila lui Dumnezeu, Ion Nicolae Alexandru voevod şi domn Ţării Româneşti,
dat-am domnia mea această poruncă a domniei mele...
143
MIHAIL M. ANDREESCU
Racoviţă voievod, ca să alegem partea de moşie a sfintei mănăstiri Argeşul din

hotar<ul> Cerbureanilor ot sud<stvo> Argeş, care parte de moşie iaste danie la
sfânta mănăstire de Marin cupeţul ot Argeş, ce s-au numit pe călugărie Macarie
şi altă parte, de la un Bade logofăt din Argeş.
Deci, când au fost la zi şi la soroc, ne-am adunat cu toţii aicea la această
mai sus-numită moşie, fiind înpreună cu noi şi sluga mării sale lui vodă, Ivan vtori
postelnic. Şi viind înaintea noastră şi sfinţiia sa părintele egumenul de la mănă-
stirea Argeşul chir Nicodim şi moşneanii din Cerbureni. Şi cerându-le scrisorile
ce ar avea şi la o parte şi la alta, scos-au părintele egumenul o carte a Mihnii
vodă de la leat 7086(1578), întru care scria ca să ţie şi să stăpânească mănă-
stirea Argeşului partea Badii logofăt za t<a>l<eri> 37. Şi o carte de danie a lui
Macarie călugărul, care pe mirenie l-au chemat Marin neguţătoriul din Argeş,
înpreună şi 21 zapise ale lui de cumpărătoare de moşie din Cerbureni. Care,
socotindu-le toate aceste zapise, s-au aflat de t<a>l<eri> 170 şi cu t<a>l<eri> 37,
partea Badii logofătului s-au făcut peste tot cumpărători mănăstirii Argeşului za
t<a>l<eri> 207. Scos-au şi săteanii din Cerbureni o carte a răposatului Patru...1
de la leat...1, întru care scria pentru tot hotarul Cerburenilor, că fiind luată pe
acea vreme această moşie Cerbureani pe seama domnească, au fost răs-
cumpărat-o moşnenii de la vistierie cu zlaţi de aur 350. Şi iar au mai scos
moşneanii din Cerbureni altă carte a răposatului Radul vodă de la leat...1, întru
care arăta semnele acestui hotar Cerbureani.
Deci având multă pricină înaintea noastră părintele egumen şi cu săteanii de
la Cerbureni, despre hotarul înşilor, la care şi noi, neputând afla adevărul, nici de
la o parte nici de la alta, într-alt chip neavând cum face, am trimis de au adus
oameni bătrâni, anume: Răducul, lanache, Sima, Ion Popa, Ion Bărbălătescu,
Gligorie care au fost şăzător de multă vreame pe moşiia mănăstirii, laşii, pe
lângă hotarul Cerburenilor. Şi întrebându-să, ştiu să adevereze pe unde iaste
hotarul Cerburenilor, ei aşa s-au apucat cu cuvântul înaintea noastră, că ştiu prin
semnele ceale bătrâne.
Şi eşind noi toţi hotărnicii înpreună şi cu acei mai sus-numiţi oameni ia capul
satului, am trimis pe Ivan portariu ca să aducă şi pe moşneanii de la Cerbureni.
Iar ei cunoscând că n-au cu ce răspunde împotriva scrisorilor mănăstirii au dosit
şi n-au vrut să vie de faţă. Şi aşa noi, am pus pe toţi oamenii cei bătrâni ce s-au
numit mai sus, înpreună şi cu popa Stoica, de au mers pe hotar, pe unde s-au
însemnat şi s-au văzut copaci, până la drumul Albeştilor la soc, arătând toate
semnele hotarului.
Deci trăgându-să moşia după obiceaiu s-au găsit în lat stânjeni 175. La
carele fiind această moşie nicidecum hotărâtă, n-am putut adevăra preţul moşii
într-alt chip, fiind şi alţi mulţi cumpărători într-acest hotar, ci am socotit dupe
144
preţul răscumpărătorii de la Radul vodă şi au venit stânjenul pe bani 100. Care

socotind cumpărătorile mănăstirii, ce au coprins de danie t<a>l<eri> 307, i s-au
dat pe aceşti bani stânjeni 370. Şi am pus funiia din jos, din hotarul mănăstirii ce
să cheamă Flămânzeştii, de la soc în sus, pe drumul Albeştilor cel vechiu, până
unde s-au înplinit stânjeni 370 partea mănăstirii Argeşului şi s-au pus stâlp. Şi iar
am mai tras pe supt coastă, din gura văii Uleiului, iar din hotarul văii în sus, dintr-un
păr ce s-au însemnat, stânjeni 370, unde s-au pus iar stâlp lângă un merişor. Altă
trăsură pe deal, unde să alătură hotarul Cerburenilor cu Boluntra, moşiia mănă-
stirii, dintr-un stejar mic ce s-au văruit, ce iaste în marginea drumului cel părăsit,
până s-au înplinit stânjeni 370, unde s-au pus stâlp şi s-au văruit copaci.
Această parte de moşie ce scrie mai sus, să aibă a o stăpâni sfânta mănă-
stire Argeşul cu bună pace de către moşneanii din Cerbureni şi de către ceialalţi
toţi cumpărătorii, că aşa am aflat cu dreptate. Iar mai multă pricină şi gâlceava
între dânşii să nu fie.
Aceasta scriem, <luna> septemvrie 20 <zile, leat> 7251(1742).
Ispravnic Argeşului Mirica vtori pitar, Ştefan ispravnic Argeşului şătrar, Mecul
Badea cupariul ot Argeş.
DGAN-AIC, Fond Episcop. Argeş, ms. 168, f. 55v-5"
Cop. rom. sec. XIX. De reţinut că numai la moşneni lispes
date din acte.
108. 1742(7251)
septembrie 20.
La această hotărnicie întâmplându-să de am fost şi eu aicea la oraşu

Argeşul, din porunca mării sale lui vodă, cu dajdea cifertului lui avgustu, poftin
şi rugându-să părintele egumenul Argeşului chir Nicodim şi moşneanii de
Cerbureni, înpreună cu boiarii hotărnici, înaintea noastră a tuturor s-au citi
aceale cărţi domneşti şi zapise de cumpărătoare, atât ale sfintei mănăstir
Argeşul cât şi ale moşneanilor din Cerbureni. Şi la toată socoteala cumpărătorilo
şi a moştenirii a fieştecăruia, după cum şi hotărnicii au hotărât şi au ales parte;
sfintei mănăstiri Argeşul, stânjeni 370. Şi eu adeverez că iaste bună şi dreaptă
Deci să aibă a o stăpâni cu bună pace mănăstirea Argeşul aceşti stânjer
câţi scriu mai sus, <luna> septemvrie 20 <zile, leat> 7251(1742).
Costandin Corbean vel şătrar.
Procitom Dumitru logofăt, lordache logofăt.
DGAN-AIC, Fond Episcop. Argeş, ms. 168, f. 57. Cop
rom. sec. XIX.
145
MIHAIL M. ANDREESCU
109. 1748(7256)
iulie 24.
Milostieiu B<o>jieiu, Ion Grigorie Ghica voevod i gospodar. Pisah gospodst-

va-mi1 boiariului domniei meale Răducanului ispravnicul ot sud<stvo> Argeş
sănătate, îţi facem domnia mea în ştire că la domnia mea dete jalbă egumenul
de la mănăstirea Argeşului pentru pricina moşiei Muşăteştii, de aici dintr-acel
judeţ al Argeşului, pentru care au avut judecată la divanul domniei meale vechilul
mai sus-numitului igumen cu Calotă i sin ego Radul de la Muşăteşti, unde s-au
fost orânduit de către domnia mea şi hotărnicii, ca să hotărască acea moşie
Muşăteştii şi să dea supt stăpânirea lui Calotă moşia jumătate, dându-i-se lui
Calotă şi carte de judecată după zapis<ul> lui, ca să stăpânească jumătate parte
dintr-acea moşie Muşăteştii.
Dar viind acum mai sus-numitul igumen şi arătând un hrisov al moşului dom-
niei meale Ion Grigorie Ghica voevod de la leat 7172(1664) întru care arată pen-
tru acea moşie Muşăteşti că au fost bună a Oancii spătar i brat ego Mihaiu pahar-
nic i Mihnea, feciorii Savei Şu<fariu>. Şi după aceaia au arătat zapisul al aces-
tora cum că iaste această moşie Muşăteştii dată danie mănăstirii Argeşului. Ci
dar, nefiind acest hrisov şi cu zapisul la vechilul igumenului, ca să-l arate în
divan, li s-au făcut judecata într-acestaş chip. Şi jăluindu-să acum igumenul cum
că nu iaste odihnit pe acea judecată, vrând ca de iznoavă să s<ă> judece cu acel
Calotă la divan.
Şi de vreame că acum fiind vreamea lucrului, ca să nu.-i zăticnească nimeni
de la lucrul său până după sfârşitul lunii lui avgust, ci iată că-ţi scriem să opreşti
acea hotărnicie, să nu să facă acum. Şi igumenul mănăstirii Argeşului, după cum
au stăpânit acea moşie Muşăteşti toată până acum, aşijderea să o stăpânească
şi de acum înainte, până la sorocul ce s-au zis mai sus. Şi atunci, după sfârşitul
lui avgust, puindu-le soroc, atât igumenului cât şi lui Calotă cu fiu-său Radul, să-i
trimiţi aici la divanul domniei mele, ca să li să cerceteze de iznoavă judecata şi
să li să hotărască, după cum li să va dovedi dreptatea. I is pravnic saam rece
gospodstva-mi2.
Scris în <luna> iulie 24 <zile, leat>7256(1748).
Iar venitul moşii, după acea jumătate de parte de moşie, să stea la un loc,
să nu-l ia nici igumenul nici Calotă, până li să va hotărî judecata. Şi atunci, supt
a cui stăpânire va rămânea va lua acel venit.
Ion Grigorie Ghica voevod.
Procit vel logofăt.
Cop. rom. sec. XIX.
1. Din mila lui Dumnezeu, Ion Grigore Ghica voievod şi domn. Scrie domnia mea...
146
1
10. ;
1749(7257) august 2.
Din luminată porunca mării sale prealuminatului şi preaînălţatului nos

domn Ion Grigorie Ghica voevod, fiind orânduiţi să cercetăm judecata ce au a
Calotă i Radul fie-său cu egumenul de la mănăstirea Argeşul, pentru mo
Muşăteştii din sud<stvo> Argeş.
După poruncă, viind înaintea noastră amândoao părţile, le-am cercetat juc
cată foarte cu amăruntul. Dar fiind un lucru vechiu şi întunecat şi de dem
necăutat de judecăţi şi mai având şi alţii părţi într-acel hotar, au fost stăpânit ce
cum au fost putut. Şi foarte cu anevoe ne-au fost a descoperi lucru deslu;
Pentru că s-au văzut trei hrisoave domneşti şi în fieştecare hrisov scrie
stăpânească satul Muşăteştilor jumătate. Şi încă un hrisov mai nou, de la le
7172(1664) al răposatului Grigorie Ghica voevod, scrie tot satul şi cu toţi rumâ
din Muşăteşti că sânt ai Savei Şufariul, pentru că au fost avut judecată cu eg
menu de la mănăstirea Plătăreşti.
Deci noi n-am putut ca să le dăm nici la o parte moşie deplin, după hrisoave
ce au avut, pentru că trebuia să fie hotăra de Muşăteşti mai multe şi aşa am
putut să le dăm la fieştecare hrisov câte o jumătate de sat sau şi câte un s
întreg. Dar fiind că iaste numai un hotar toată moşia Muşăteştii, am căutat toa
hrisoavele şi zapisele ce le-au arătat fiecare, atât cele ce scria de tot satul şi c
jumătate, cât şi cele ce scria mai puţin. Şi am socotit cu câţi bani au fost cur
parate acele părţi. Şi după preţul ce s-au găsit cumpărate, atât la mănăstire
Argeş cât şi la alţi moşneni ce s-au adevărat că au parte în hotarul Muşăteştilc
le-am ales tuturor părţi, după preţul banilor ce am văzut în unele scrisori şi dup
delniţele ce s-au numit la unii.
Şi au arătat Isaia ieromonah cliseriul mănăstirii Argeş, fiind vechil desp
partea egumenului, un hrisov al răposatului Alexandru vodă de la le
7132(1624), ce l-au dat la mâna lui Muşat clucer. Şi scrie să stăpânească toa
partea Dresului postelnic, jumătate satul şi cu rumânii. Care moşie o au închin
Drosul la mănăstirea Bucovăţ. Şi Muşat clucer o au cumpărat de la mănăstire
Bucovăţ drept aspri 40.000 care fac t<a>l<eri> 300 vechi. Dar fiindcă în ace
hrisov nu numeşte rumânii anume, nici câte capete de rumâni au fost, s-e
socotit de s-au pus să fie zece capete de rumâni. Şi s-au scos fieştecare cap p<
t<a>l<ere> zece, care fac t<a>l<ere> o sută. Şi au rămas să ia mănăstirea moş
cu acest hrisov de t<a>l<ere> doo sute, având mănăstirea şi diata lui Mus
clucer, de la leat 7140(1632), cu care au dat danie moşia ce scrie mai sus măn
ştirii Argeşului.
Au mai arătat mai sus-numitul vechil un hrisov al răposatului Mateiu vodă d
la leat 7144(1636), care este dat la mâna Mitrii pitar, să stăpânească toată parte
•Hoţească din Muşăteşti, ce să cheamă boerească, care iaste parte de la Pred
vornicul ot Balomireşti de cumpărătoare. Şi au fost rămas tot supt stăpânire
147
MIHAIL M. ANDREESCU
neamului Mitrii pitar până când au vândut-o mănăstirii Argeşului Neagul cu fraţii
lui, nepoţii Mitrii pitar, cu zapis de la leat 7199(1691), drept t<a>l<ere> 85, însă
numai moşie făr'de rumâni.
Au mai arătat mai sus-numitul vechil un hrisov al răposatului Mateiu vodă,
de la leat 7156(1648), ce l-au fost dat la mâna Savei logofătul i jupânesii lui
Livera, pentru partea de moşie din Muşăteşti i muntele Muşătescu şi din partea
Hoţească, iar din Muşăteşti cu 12 capete de rumâni, care au răscumpărat-o Sava
logofăt de la Vasilie spătar i Gândea postelnic, drept ughi 340 care fac
t<a>l<ere> 360. Dintr-aceşti bani scoţându-să la 12 capete de rumâni de cap po
t<a>l<ere> 10 fac t<a>l<ere> 120. Şi au rămas să să dea moşie cu acest hrisov
de t<a>l<ere> 240, pentru că tot într-acest hrisov numeşte că au dat danie
această moşie mănăstirii lui, Robăii, ce iaste închinată metoh mănăstirii
Argeşului.
Şi au mai arătat mai sus-numitul vechil un zapis al Neacşului sin Drăgoiul de
la leat 7174(1666), care iaste dat la mâna agăi Tudoran, cum că i-au vândut
şapte delniţe de moşie din moşia Muşăteştii i cu 6 capete de rumâni şi cu partea
lui din patru munţi, anume Muşătescul şi Leaotă şi Perlaboiul şi Sturişorul, drept
ughi 110 care fac t<a>l<ere> 165. Şi numeşte în zapis că banii i-au dat pentru
munţi şi pentru trei delniţe cu 6 capete de rumâni, iar pa patru delniţe i-au dat
moşie pentru moşie, însă 3 delniţe din Drăghiciul sud<stvo> Muscel care moşie
din Drăghiciul au fost cumpărat-o şi aga Tudoran de la răposatul Radu Năsturel
vtori logofăt. Şi rămâne să se dea moşie <pe> acest zapis de t<a>l<ere> 105,
pentru că s-au scos t<a>l<ere> 60 pentru 6 capete de rumâni. Dar nu i s-au dat
nici aceşti bani de moşie, ci i s-au dat numai 4 delniţe, care au dat aga Tudoran
Neacşului moşie pentru moşie. Şi pentru bani au rămas să ţie partea Neacşului
ce au avut în munţii ce s-au zis mai sus, fiindcă pentru această moşie au scos şi
Calotă un zapis al Neacşului de la leat 7165(1657), dat la mâna frăţâne-său, lui
Voico tatul lui Calotă. Şi scrie că au vândut toată partea lui din Muşăteşti şi cu
rumânii, drpet ughi 81. Deci fiindcă ş'au vândut Neacşul partea lui de moşie din
Muşăteşti şi frăţâne-său lui Voico şi agăi Tudoran, s-au socotit de s-au dat parte
şi agăi Tudoran şi lui Voico tatul lui Calotă. Adecă agăi Tudoran 4 delniţe, pentru
că au fost dat moşie pentru moşie şi pentru bani i s-au dat partea din munţi. Şi
s-au dat şi lui Calotă trei delniţe.
Au mai arătat mai sus-numitul vechil un zapis al lui Marco nepotul Zahariei,
ce iaste dat iar la mâna clucer<ului> Tudoran, cu care i-au vândut moşie în
Muşăteşti de ughi 20 care fac t<a>l<ere> 30. Pe aceşti bani au rămas să ia
mănăstirea moşie, pentru că toate părţile din moşia Muşăteşti ce au cumpărat
aga Tudoran s-au găsit toate vândute la mănăstirea Argeş. Şi socotindu-să de
câţi bani are să ia mănăstirea Argeşului moşie în Muşăteşti, s-au găsit peste tot
de t<a>l<ere> 555 şi patru delniţe osebite i din muntele Muşătescu doao părţi,
iar din muntele Leaotă şi Perlaboiul şi Sturişorul să stăpânească mănăstirea
148
jumătate, iar jumătate să stăpânească Calotă cu fiu-său Radul i cu alţi cetaşi ;

lor ce vor mai fi având parte în munţi.
Au arătat şi Calotă un hrisov al Radului vodă feciorul Radului cel Mare, c
la leat 7034(1526), cu care dă supt stăpânirea unui Voico comis şi partea Tatul
postelnic, satul Muşăteştii jumătate şi din patru munţi iar jumătate, însă mun
anume Muşătescu, Leaota, Perlaboiul şi Sturişorul. Şi mai sus-numiţii Voie
comis şi Tatul postelnic au dat această moşie surorilor lor, anume Calea şi Muc
din care zice Calotă că să trage el. Deci într-acest hrisov într-alt fel nu li s-c
putut da moşie, fiind foarte vechiu şi nemaiînnoit niciodată. Numai atât s-j
dovedit că având Voico tatul lui Calotă doi fraţi, pe Irimia şi pe Neacşul şi vânzâ
du-şi Neacşul partea, scrie în zapisul lui de vânzare că s-au dovedit partea h
afară dintr-a fraţilor, delniţe şapte şi partea din munţi. Drept aceaia s-au cuno
cut că şi ceilalţi doi fraţi au parte, iar câte şapte delniţe, adecă Voico şi Eremit
Au mai arătat Calotă un zapis al Eremiei de la leat 7173(1665), care ias
dat la mâna frăţine-său Voico tatăl lui Calotă. Şi scrie că au dat la moarte parti
lui de moşie ce au avut în Muşăteşti lui Voico frăţine-său şi au rămas şi part<
Eremiei tot supt stăpânirea lui Calotă. Şi cu trei delniţe din partea Neacşului s-i
făcut până aici să ia Calotă parte delniţe şaptesprezece.
Şi au mai arătat Calotă un hrisov al răposatului Gheorghie Ghica voevoc la
leat 7168(1660), cu care dă supt stăpânirea lui Voico tatul lui Calotă pa
rumânul şi cu căminul lui şi cu partea lui din Muşăteşti, care acelui Dan i :
ales parte o delniţă. Şi au rămas iar supt stăpânirea lui Calotă. Şi s-au făcut to;
partea lui Calotă, să ţie moşie în Muşăteşti delniţe optsprezece.
între cercetarea judecăţii ce s-au făcut mănăstirii Argeşul cu Calotă au ;
tat şi paharnicul loan Orescul un hrisov al răposatului Antonie vodă de la
7180(1672), întru care scrie să aibă a-şi stăpâni Mihaiu logofăt delniţe din
săteşti, dar nu numeşte câte delniţe. Şi acel Mihaiu logofăt iaste moş lui l
paharnic. Şi întrebând noi pe ceialalţi moşneni, ştiu ei să fie stăpânit acel Mih
logofăt moşie în Muşăteşti şi nimeni n-au tăgăduit că n-au stăpânit, ci încă
mărturisit că şi însuşi acest Ion paharnic au stăpânit, numai fiind depărtat
acolo n-au putut să stăpânească pururea. S-au întrebat Calotă moşneanu
câte delniţe va fi avut Mihaiu logofăt. Şi au zis că la cinci delniţe. Şi după
turisania lui Calotă, fiind om bătrân, am dat ca să stăpânească Ion pahar
moşie în Muşăteşti delniţe 5.
Aşijderea au mai arătat şi jupâneasa Bălaşa a logofătului Grigorie Val
nescul un hrisov al Radului vodă de la leat 7118(1610), care hrisov zice ce
rămas de la moşi-său Preda postelnic Toroiman. în care hrisov zice să stă
nească jupâneasa Măria, fata Călii nepoata lui Dragomir din Bârceşti,
moşi( Muşăteşti satul jumătate, afară din şase delniţe. Acest hrisov fiind
vechiu de 139 şi zicând şi moşnenii că n-au pomenit stăpânind pa postelnic
Preda roiman niciodată, de când ştiu ei, era să nu i să dea parte nimic. Dar
noi văz; că nici un zapis de vânzare dintr-acest hrisov nu s-au găsit vândut la
vreo pe
149
MIHAIL M. ANDREESCU
nici am putut a-l lepăda şi a nu-l ţinea în seamă, dar nici am putut să-i dăm moşie
după cum scrie. Ci am socotit cu moşnenii dimpreună şi cu vechilul mănăstirii
Argeş de am dat să stăpânească şi dumneaei delniţe trei, după cum să vor numi
delniţele mai jos.
Mai are moşie în Muşăteşti şi lane Brătiian, din partea Hoţească, însă moşie
stearpă făr'de rumâni, za t<a>l<eri> 85. Măcar că lane Brătianul aici n-au
fost ,dar s-au dovedit partea lui câtă iaste dintr-un răvăşel al slugerului Lecăi
Mă-lurean socru lui lan Brătiian, a căruia parte ţine el. Cu care răvaş scrie
sluger Leca la egumenu Ghenadie de la mănăstirea Argeşu, că de va vrea
egumenu să cumpere partea de moşie din Muşăteşti a verilor lui Neagul cu
fraţii lui, să o cumpere şi vor stăpâni din doao, după cum au stăpânit şi cu verii lui.
Şi egumenul au cumpărat acea parte a verilor slugerului Lecăi drept t<a>l<eri>
85. Şi să cunoaşte că şi partea Lecăi sluger, iar de acel preţ iaste. Şi acum
stăpânind acea parte a Lecăi sluger lane Brătiian cu Costandin Zădărăcean, le-
am dat să stăpânească moşie în Muşăteşti de t<a>l<eri> 85.
Deci la leatul 7253(1745), trăgându-să moşia Muşăteştii cu 12 boieri, s-au
găsit peste tot hotarul, făcându-se masă, stânjini 2840. Dintr-această sumă de
stânjini s-au făcut delniţe 113 pol<ovină>, însă delniţa de stânjini 25. Dintr-aces-
te delniţe s-au dat supt stăpânirea lui Calotă delniţe 18 şi din muntele Muşătes-
cu a treia parte, iar din muntele Leaota i Perlaboiul i Sturişorul jumătate, să
stăpânească Calotă cu toţi părtaşii lui, pentru că 2 părţi din muntele Muşătescul
şi cu jumătate din ceialalţi 4 munţi ce s-au zis mai sus, au rămas supt stăpânirea
mănăstirii. Şi s-au mai dat mănăstirii şi 4 delniţe, osebit din delniţele ce sânt
preţuite cu bani.
S-au dat şi lui Ion paharnic Orescul delniţe cinci. S-au dat şi jupâneasii
Bălaşii delniţe trei şi s-au făcut până aici delniţe 30 înpărţite. Şi au mai rămas del-
niţe 83 pol<ovină>, având să ia mănăstirea moşie de t<a>l<eri> 555 şi lane
Brătiian de t<a>l<eri> 85, care fac peste tot t<a>l<eri> 640.
S-au preţuit aceste delniţe 83 pol<ovină> cu aceşti bani t<a>l<eri> 640 şi au
venit delniţa po t<a>l<eri> 7 pol<ovină>. Şi s-au dat lui lane Brăiian moşie po
t<a>l<eri> 85, delniţe 11 şi mănăstirii Argeş pa t<a>l<eri> 555, delniţe 72
pol<ovină>. Şi cu patru delniţe ce s-au zis mai sus s-au făcut toată partea mănă-
stirii delniţe 76 pol<ovină>. Şi din muntele Muşătescul doao părţi, iar din ceilanţi
munţi pa jumătate.
Drept aceaia am dat această carte de adeverinţă mănăstirii Argeşul, cu care
să coprinde toate pricinele pre amăruntul. Şi a fieştecăruia parte cum s-au ales,
să s<ă> ţie şi să să stăpânească, dându-se şi la celelalte părţi foi de alegerea
părţilor lor, mai pe scurt.
Aceasta scriem <luna> avgust 2 <ziule, leat> 7257(1749).
Costandin Năsturel biv vel vistier, lanache biv vel serdar.
Cop. rom. sec. XIX.
150
DOCUMENTE MUNTENE - ANII 1492-1823 - SCOASE PIN CONDICA EP. ARGEŞULUI
111.
1751<ianuarie>26.
Milostiiu B<o>jieiu, Ion Grigorie Ghica voevod i gospodar. Davat gospodst-

va-mi sie poveleanie gospodstva-mi1 credincios-boiariul<ui> domniei mele Ră-
ducanul biv vel medelnicer, ispravnice ot sud<stvo> Argeş sănătate, îţi facem în
ştire că aici la domnia mea au dat jalbă igumenul de la mănăstirea Argeşul,
zicând că având mănăstirea Argeşul o moşie ce să cheamă Muşăteştii, într-acel
judeţ, pa apa Vâlsanului şi având şi alţi boernaşi moşie tot într-acel hotar, ar fi
avut multă pricină de judecată cu acei părtaşi de moşie. Şi din porunca domniei
mele, judecându-i dumnealui Costandin Fierăscul vel dvornic şi lanache biv vel
sărdar, le-ar fi ales fieştecăruia câţi stânjeni de moşie să stăpânească, dându-li-se
şi cartea dumnealor de judecată şi de stăpânire la mâinile lor.
Acum, cerând ca să li să aleagă stânjinii de moşie şi să s<ă> deosebească,
ca să ştie fieştecare unde va stăpâni şi până unde, iată că-ţi poruncim dumitale
ispravnice, înpreună şi cu alţi boerinaşi de judeţ, să mergeţi la această zisă
moşie, unde să fie toţi de faţă, cei care au moşie într-acest hotar şi să le alegeţi
părţile de stânjini, însă după cărţile boerilor, ce li s-au dat de judecată, urmând,
cine câţi stânjini va avea să-i alegeţi fieştecăruia făcându-le şi semne şi să le daţi
şi cărţile voastre de adeverinţă, ca să ştie cine cât va ţinea şi pa unde va stăpâni,
că aşa iaste porunca domniei mele. l is<pravnic> saam rece gospodstva-mi2.
<S-a scris în luna ghenarie> 26 <ziule, leat> 1751.
Ion Grigorie Ghica voevod.
Procit. vel logofăt.
rom. sec. XIX. Luna ianuarie stabilită după indicele cronolo-
gic al mănăstirii.
112. 1751(7259)
iunie 18.
Adecă eu Tudosie dinpreună cu fii-mieu Stan, dat-am zapisul mieu la cinstită

mâna sfinţii sale părintelui egumenului Argeşan, precum să s<ă> ştie că vânzând
noi vii am rămas noi datori t<a>l<eri> 6 şi neavând aceşti bani ca să înplinim, am
dat casa noastră i pivniţa pentru aceşti bani ce scriu mai sus, de a noastră
bunăvoe, nesiliţi de nimenea. Fiind şi moşia mănăstirii n-au fost cu cale să o dăm
altora.
1. Din mila lui Dumnezeu, Ion Grigore Ghica voievod şi domn. Dat-am domnia mea
151
MIHAIL M. ANDREESCU
Pentru aceasta am dat această scrisoare a noastră, ca să fie de încre-

dinţare. Şi mai pentru adevărata credinţă ne-am pus deagetile mai jos, ca să
s<ă> crează <luna> iunie 18 <ziule, leat> 7259(1751).
t Eu Tudosie, eu Stan sin ego.
t Stoica vătaf mart<or>.
t Şi am scris eu Sandul logofăt ot Vălsăneaşti cu zisa dumnealor
rom. sec. XIX.
113. <1751 septembrie 1 -

1752 august 31> (7260).
Adecă eu Dumitraşco logofătul sin Costandin Pată, din oraş din Argeş, dat-
am acesta adevărat zapis sfintei şi dumnezeeştii mănăstiri Argeş şi sfinţii sale
părintelui arhimandritului egumenu sfintei mănăstiri Argeş chir Nichifor, ca să
fie de bună credinţă, precum să să ştie că având trebuinţă de bani am mers la
sfinţia sa de am vândut sfinţii sale locul miu din târg din oraş Argeş, locul care l-
am cumpărat şi eu de la mătuşa Creaţă Duculecioaia şi de la fie-său Stoian, încă
mai denainte vreme de câţivaş ani. Care loc iaste din casa mănăstirii Argeş
până în locul lui Vătaşi, care l-au cumpărat logofătul loan Dan Berindescul. Şi
din uliţa târgului până în drumul din vale. Şi am tocmit acest loc cu sfinţiia sa
părintele arh<imandrit> t<a>l<eri> 44. Şi luând aceşti bani toţi deplin, am dat
sfinţii sale şi sfintei mănăstiri acesta al mieu adevărat zapis, ca să fie de
moştenire acest loc sfintei mănăstiri şi sfinţii sale părintelui arhimandritu şi
tuturor părinţilor din sfânta mănăstire în veci, că l-am vândut de a mea
bunăvoe.
Şi pentru adevărata credinţă am scris cu mâna mea şi am iscălit mai jos,
ca să să crează, <văleat> 7260.
Dumitraşco logofăt, Grigorie sin ego, Costandin sin ego, Stan sin ego.
Cop. rom. sec. XIX.
114. 1752
aprilie 26.
Pârvul Cantacuzino biv vel medelnicer, ispravnic ot sud<stvo> Argeş, din

luminată porunca domnului nostru Ion Grigorie Ghica voevod, fiind orânduit ca să
merg şi să aleg moşia Muşăteştii, partea mănăstirii Argeşului de către alţii,
deosebind stânjenii ce are să ţie fieştecare, după judecata ce au făcut dumnealui
Costandin Năsturel biv vel dvornic i lanache biv vel sărdar, izbrănind prin cartea
dumnealor, la leat 7255(1747) avgust 2.
152
Deci luând cu mine dinpreună pe molitva sa Ştefan protopopu ot Argeş i p

Dumitraşco mazâlul ot tam i pa Nica diaconul ot Argeş, mers-am cu toţii acolo l
moşia Muşăteştilor, unde fiind şi sfinţia sa părintele arhimandritul chir Nichifc
igumenul mănăstirii Argeşului faţă şi ceialalţi ce avea moşii într-acel hotai
anume Gheorghie comisul Vâlsănescul i lane Brătiian i Calotă cu fiu-său Radul
Şi trăgând moşia dă peste tot hotarul, trăgând-o pen trei locuri după obiceiu, ai
eşit la trăsura de către apus stânjeni 3160 i pan mijloc stânjeni 2860 i de către
răsărit stânjeni 2520. Care socotindu-mă masă s-au făcut stânjeni 2840, dupj
cum şi în cartea mai sus-numiţilor boeri să vede că cuprinde iarăşi această suma
de stânjeni. Dar fiind moşia din sus păduroasă şi nefiind locuri de hrană, iar dir
jos fiind moşie mai bună şi cu livezi şi cu locuri de hrană şi mai lungă decât dir
sus şi cerând fieştecare ca să ia acolo din jos, pentru că cel ce rămânea din sus
nu putea să aibă nici un folos de la moşie.
Pentru aceasta, luând seama cu amăruntul ca să nu să facă strâmbătate
vreuneia şi de vreme că mai era un codru de loc ce să chiamă Manga, cu livezi
de fân deosebite de trăsurile ce s-au socotit mai sus, aşa am găsit cu cale şi cu
dreptate ca acel ce va lua moşia din sus să ia şi acest codru de loc şi să ia şij
siliştea satului, fiind pa partea moşiei din sus. Iar cei ce vor lua moşia dan jos să
nu aibă parte, nici în silişte nici în Manga.
Dar nici într-acestaş chip ceialalţi n-au pohtit să ia moşie dan sus, ce au
cerut să le dăm moşia lor, câtă li să făcea, să ia dan jos. Iar părintele igumenul,
dă vreme că să odihnea a nu mai avea mai mult pricină, ori în ce chip ar fi pohtit
ei după hotărârea noastră ce am zis mai sus, că de vor lua ei din sus mănăstirea
să ia din jos şi să n-aibă mai mult a cere parte nici în Manga nici în silişte. Iar de
va lua mănăstirea dan sus, să rămâe aceste doao locuri ale mănăstirii, neavând
ei amestec.
Deci alesu-s-au părţile fieştecăruia şi le-am dat. Mai întâi lui Gheorghie
comisul, din jos, pe lângă moşia lui Vâlsăneşti, masă stânjeni 75 i lui lane
Brătianul, din piatra lui Gheorghe Vâlsănescul în sus, i s-au dat masă stânjeni
275, să-ş ţie şi un vad de moară înfundat ce au căzut în stânjenii ce s-au venit
lui Calotă. Iar din piatra lui lane în sus s-au dat lui Calotă i fiu-său Radului, iar
masă stânjeni 450, potrivindu-se de i s-au căzut şi moşie bună, iar mai ales ca
să-i vie şi siliştea ce are înprejurul casii unde sade. Şi din piatra lor în sus s-au
dat mănăstirii masă stânjini 1905, în care stânjini cade şi siliştea satului. Iar pa din
sus de moşia mănăstirii, fiind iarăşi livezi la un loc, s-au dat să ţie Ion paharnic
Orescul, stânjeni 125, puindu-să pietre ca să nu să tinză unul în moşia altuia.
Li s-au dat şi foi iscălite de noi de câţi stânjini s-au venit dă la fieştecare tră-
sură, să ţie mănăstirea cât şi celorlalţi, dând şi această carte sfinţii sale părintelui
igumenului, ca să aibă a ţinea şi a stăpâni sfânta mănăstire partea de moşie ce
s-au ales pa cum scrie mai sus, cu siliştea şi cu Manga toată, cu bună pace de
către ceilalţi, că aşa am găsit cu cale, hotărându-le pa dreptate.
<Scris în anul> 1752, <luna> aprilie 26 <zile>.
153
MIHAIL M. ANDREESCU
Pârvul Cantacuzino biv vel medelnicer, popa Ştefan protopop, popa Stoica
ot laşii.
Cop. rom. sec. XIX.
115. 1753
mai 13.
Trăsurile moşii a tot hotarul satului Nucşoarii, afară din munţi, pen trei locuri,
cum arată, <luna> maiu 13 <zile, leat> 1753.
1.A. Trăsură <din> capul moşii despre Vâlsan, de supt poalele muntelui în
jos, până în hotarul Corbilor, stânjeni 1508.
2.B. Trăsură <din> mijlocu moşii, iar de supt poalele muntelui în jos, iar până
în hotarul Corbilor, stânjeni 1632 pol<ovină>.
3.C. Trăsură despre Râul Doamnei, iar de supt poalele muntelui până în
hotarul Corbilor, stânjeni 908.
Iar munţii nu s-au tras, ci au rămas să să împărţească după delniţele. Căruia
cât i s-au venit delniţa în sat să ia şi parte din munţi. Aceasta adeverim.
Nicodim arhimandrit egumen Dolgopol, Toma biv vel şătrar ispravnic, lorga
clucer.
, rom. sec. XIX.
116. 1754(7262)
aprilie 25.
t Filaret, cu mila lui Dumnezeu, arhiepiscop i mitropolit zemle Uggrovlahii,

scriem cartea smereniei noastre ţie, Ioane Corbeani i Tudosie Corbeani i ţie,
popo Gheorghie i popo Ştefane i popo loan Valsul i ţie, popo Ilie i judeţ Dumitre
i judeţ Tudor i Dumitraşco Pază. Către aceasta vă facem în ştire că aici la smere-
nia noastră ne-au înştiinţat cuviosul arhimandrit chir Nichifor, igumenul sfintei
mănăstiri Argeşul, precum că oroşanii din Argeş ar fi împresurând hotarele
moşiei mănăstirii, ce să cheamă Flămânzeştii, de către oraşul Argeşul.
Deci, pentru ca să lipsească vicleşugul nedreptăţii de la mijloc şi să ade-
văraţi cu frica lui Dumnezeu semnele şi hotarele acestei moşii de către oraşul
Argeş, din dealul Topologului până în hotarul Costeaştilor, care semne sânt în
ocolnica mănăstirii Argeşul şi cu dreptate să s<ă> izbrănească, făr'de nici o
împresurare, iată că au cerşut de la smerenia noastră această carte cu mare
blestem şi cu groaznică afurisanie asupra voastră.
154
Ci de va fi aşa şi temându-vă de Dumnezeu, ca să nu rămâneţi supt

blestem, de veţi spune cu dreptate pe unde veţi şti că sânt aceale hotăra şi
semne să fiţi ertaţi şi blagosloviţi. Iar care din voi veţi şti acele semne şi hotăra
şi cu vicleşug le veţi tăgădui şi nu veţi spune care pe unde sânt, să fiţi procleţi şi
afurisiţi de Domnul nostru lisus Hristos şi de 318 sfinţi părinţi de la Nicheia şi de
toate sfintele soboară, aşijderea şi de smerenia noastră. Fierul şi pietrile să să
topească, iar trupurile voastre după moarte să rămâe întregi şi nedezlegate în
veci. Parte şi lăcaş să aveţi la un loc cu luda şi cu afurisitul Aria. Să moşteniţi
bubele lui Ghiezi şi să vă lovească cutremurul lui Cain, să crape pământul şi să
vă soarbă de vii ca pre Datan şi Aviron. Şi până nu veţi mărturisi adevărul ertă-
ciune nu veţi lua.
Aceasta scriem, <luna> aprilie 25 <ziule, leat> 7262(1754).
t Filaret al Uggrovlahiei.
rom. sec. XIX.
117. 1754
august 1.
Milostiiu B<o>j<iiu>, Ion Costandin Mihail Gehan Racoviţă voievod i gospo-

dar. Davat gospodstva-mi1 slugii domnii mele Stan aprodul, ca să fie volnic să
meargă la oraşul Argeşul. Şi de vreme ce la domnia mea au dat jalbă chir
Nichifor arhimandritu, igumenu de la mănăstirea Argeşul, pentru popa Vasilie de
acolo, cum că făr'de judecată s-au pus de au tăiat zăgazul morii mănăstirii şi l-au
dat pe apă. Care au fost făcut cu multă osteneală şi s-au pricinuit mănăstirii mare
pagubă, că după ce au tăiat zăgazul au fugit apa şi au stat moara.
Pentru care, spuind igumenul dumnealor ispravnicilor de judeţ, iar popa
Vasilie, înaintea is<pravnicilor> s-au dus de l-au şi ocărât cu cuvinte de necinste,
volncim pe sluga domnii mele ce s-au numit mai sus, să meargă să apuce pe
acel popa Vasilie cu mare strânsoare şi prin marafetul ispravnicilor, întâi să-i pli-
nească de la dânsul atât cheltuiala zăgazului, cât va fi fost când l-au făcut igu-
menul, cât şi tot venitul morii de când sta din pricina zăgazului, vânzându-i de-
ale popei dobitoace boi, vaci, cal, oae sau măcar veri ce alt va mai găsi de-ale
lui, până ce va împlini. Şi împlinind acelea toate, să-l ia şi pe dânsul şi cu bună
pază să-l aducă aici, că aşa iaste porunca domnii mele. l is<pravnic> saam rece
gospodstva-mi2.
1. Din mila lui Dumnezeu, Ion Constantin Mihail Gehan Racoviţă voievod şi domn. A
dat domnia mea...
155
MIHAIL M. ANDREESCU
<Scris în luna> avgust 1 <ziule, leat> 1754. Ion

Costandin Racoviţă voievod. Treapăd judeţ.
Procit. vtori vistier.
rom. sec. XIX.
118. 1754
august 17.
Adecă eu popa Vasile Coandă ot besearica din Flămânzeşti ot oraşu Arge-

şului, dat-am zapis<ul> mieu la cinstită mâna sfinţii sale părintelui arhimandritu-
lui chir Nichifor, egumen sfintei mănăstiri Argeşului, precum să s<ă> ştie că
având sfânta mănăstire mori în oraş Argeşului şi cu zăgaz vechiu, l-au tot
stăpânit cu bună pace până acum. Iar când au fost acum, făcând sfinţia sa părin-
tele egumen zăgaz nou, tot peste zăgazul cel vechiu, eu, din prostimea mea, m-am
pus noaptea şi am tăiat zăgazul, socotind că fiind moşia noastră să nu mai las
să fie zăgaz acolea. Dar sfinţia sa egumenul, dovedindu-mă că am tăiat zăgazu,
m-au dus înaintea dumnealor ispravnicilor şi întrebându-mă de ce am tăiat
zăgazu, eu, ca un om făr'de minte, am răspuns cu împotrivire, zicând că aşa
mi-au fost voia şi că de acum înainte nu voiu mai îngădui să facă acolo zăgaz,
ci să-ş pustiiască morile. Şi am mai zis şi alte multe cuvinte de necinste sfinţii
sale părintelui egumen.
Pentru care sfinţia sa, neputând suferi atâta stricăciune zăgazului cât şi
cuvintele cele de necinste care i-am zis, au jăluit mării sale lui vodă. Şi măria sa
au orânduit pe Stan aprod de au venit aici cu luminată cartea mării sale lui vodă
pentru stricăciunea zăgazului, să mă apuce să plătesc cheltuiala zăgazului şi să
plătesc şi venitul morilor, încât n-au umblat din pricina mea. Iar cât pentru cuvin-
tele cele proaste, să mă ia şi să mă ducă la Bucureşti, ca din divan să mi să
hotărască judecata.
La care cunoscându-mi eu vina şi văzând că voi să încap la pedeapsă şi la
multă cheltuială, cât pentru cheltuiala zăgazului şi venitul morilor, ce-au găsit
dumnealor ispravnicii cu cale am plătit. Iar pentru ducerea mea la Bucureşti, am
căzut cu mare rugăminte la sfinţia sa, puind şi pe dumnealor boiarii ce s-au aflat
aici rugători pentru mine, ca să iarte. Şi sfinţia sa, după rugăciunea mea şi a
dumnealor boiarilor, m-au ertat.
Deci, de acum înainte să aib mă lăsa de acest fel de faptă a mai face, ci
să-ş dea apa la mori după cum ş-au dat şi până acum. Iar de mă voiu mai scula
cu vreo gâlceava, atuncea să fiu supt pedeapsă şi gloabă. Numai şi sfinţia sa să
facă copil să nu ne strice apa pământul de supt casă. Pentru care am dat acest
credincios zapis al mieu, întărit cu iscălitura mea ca să să crează. Şi când am
156
I DOCUMENTE MUNTENE - ANII 1492-1823 - SCOASE DIN CONDICA EP. ARGEŞULUI
!------------------------------------------------------------------------------
făcut acest zapis au fost mulţi boiari faţă, care să vor iscăli mai jos. <Luna>
avgust 17 <ziule, leat> 1754.
Popa Vasilie.
Patru clucer Răz<vad> martor.
Procitit bivşei logofăt lorgat logofăt.
Cop. rom. sec. XIX.
119. 1755
septembrie 25.
Milostiiu Bojiiu, Ion Costandin Mihaiu Gehan Racoviţă voevod i gospodar.

Davat gospodstva-mi sie poveleanie gospodstva-mi1 sfintei şi dumnezeeştii
mănăstiri Argeşul şi cuviosului sfinţii sale părintelui chir Nichifor arhimandritul,
igumenul, ca să aibă a ţinea şi a stăpâni moşiia ce să cheamă Turburea, de acolo
din sud<stvo> Argeş, de peste tot hotaru, dupe cum iaste hotărâtă şi înpietrită.
Pentru că această moşie, mai nainte au fost a lui lordache Berindescul şi cât au
trăit el o au stăpânit. Iar după ce i-au sosit sfârşitul vieţii, îngropându-se în mănă-
stire, o au lăsat mănăstirii pentru pomenirea sufletului lui, dar frate-său Nitul
Berindescul s-ar fi întinzând acum şi într-acea moşie de o calcă, slobozindu-şi
dobitoacele lui la fâneţe, fără de a nu avea nici o treabă.
Drept aceia am dat această carte a domniei mele sfintei mănăstiri şi părin-
telui egumenului, ca să stăpânească toată moşia aceaia cu bună pace de către
Nitul Berindescul şi de către oricine. Şi nici pe Nitul, nici pe alt nimeni să nu îngă-
duiască a să întinde cu stăpânire la moşie măcar la orice.
Pentru care poruncim domnia mea şi dumneavoastră ispravnicilor ai judeţu-
lui, de care cumva să va întinde ca să mai calce acea moşie, ori Nitul sau altcine-
va ca să mai calce acea moşie, nu numai să nu-l îngăduiţi ci să-i faceţi şi certare.
Iar de va avea cevaş a răspunde, întâi să vie la divan. Iar până va veni la divan
nicidecum în moşie să nu să întinză, că aşa iaste porunca domniei mele. l
is<pravnic> saam rece gospodstva-mi2, <anul> 1755 <luna> septemvrie 25
<zile>.
Ion Costandin Mihaiu Racoviţă voevod.
Procit. vel logofăt.
rom. sec. XIX.
1. Din mila lui Dumnezeu, Ion Constantin Mihai Gehan Racoviţă voievod şi domn.
Dat-am domnia mea această poruncă a domniei mele...
157
MIHAIL M. ANDREESCU
120. 1755
decembrie 28.
Eu jupâneasa Stanca Berindeasca dinpreună cu fii-mieu Gheorghie i Mihaiu,

dat-am acest adevărat al nostru zapis la cinstită mâna sfinţii sale părintelui arhi-
mandritului chir Nichifor, igumenul sfintei mănăstiri Argeşului, precum să s'ştie că
întâmplându-să moarte răposatului soţului mieu lordache Berindescul şi în-
gropându-să în sfânta mănăstire au lăsat o moşie a noastră, ce să chiamă
Turburea, sfintei mănăstiri ca să o stăpânească, dând şi toate zapisele aceştii
moşii în mâna sfinţii sale, fiind moşie făr'de pricină, pentru ca să fie soţului mieu
şi noao pomenire în veci.
Drept aceia am dat acest adevărat zapis la nostru, ca să aibă a stăpâni sfân-
ta mănăstire această moşie cu bună pace de cătră noi şi de către tot neamul nos-
tru. Aşijderea şi pentru doao roate de moară ce sânt aici în oraş Argeşului, iarăşi
şi acestea le-au lăsat soţul mieu sfintei mănăstiri, însă casa de moară du peste
iaz, după cum însemnează şi în diiata răposatului de la moartea dumnealui. Ci
să aibă aceste doaoă roate de moară a le stăpâni sfânta mănăstire cu bună
pace.
Şi pentru mai adevărata credinţă ne-am iscălit mai jos ca să să crează şi
ne-am pus şi deagetele, dichemvrie 28, 1755.
Eu jupâneasa Stanca Berindeasca soţul răposatului lordache Berindescul,
Gheorghie Berindescu, Mihai Berindescu.
M<atei> Fărcăşan biv vel sărdar, eu Costandin biv vel medelnicer.
rom. sec. XIX.
121. 1757
august 8.
Adeverez eu, cu acest zapis al mieu, pa cum să s'ştie că viind eu aici la

sfinţia sa părintele arhimandritu, egumenu Argeşan, am tocmit viia mea i cu casa
i cu doaă răzoare de vie părăsişte ale unchi-mieu popa Dumitraşco i cu toate
nămestiile ei. Şi am tocmit-o în t<a>l<eri> 85 şi am luat aceşti bani toţi în mâna
mea, făcând şi zapis. Dar aducând zapisu la sfinţia sa părintele arhimandritu nu
i-au plăcut. Ci eu mi-am pus soroc cu acest zapis al mieu ca la Sântă Mărie să
viu cu oamenii şi să facă sfinţii sale alt zapis, după cum îi va plăcea, că aşa m-am
legat cu zapisul mieu. Şi pentru credinţa am iscălit mai jos puind şi deagetul ca
să s'crează, avg<ust> 8 <zile, anul> 1757.
Dumitraşcu sin Mateiu.
rom. sec. XIX.
158
122. 1759
iunie 24.
Grigorie Vâlsănescu postelnic i Gheorghie comis Vâlsănescu i loniţă Vâlsă-

nescu, dat-am scrisoarea noastră sfintei şi dumnezeeştii mănăstiri Argeş, unde
să cinsteşte şi să prăznueşte hramul Sfintei Adormiri a Preasfintei Născătoarei
de Dumnezeu, pururea Fecioarii Măriei şi sfinţii sale părintelui arhimandritului
chir Nichifor, nastavnicul aceştii sfinte mănăstiri şi a tot soborul, precum să să
ştie că având noi un schitişor, anume Brătăşeştii ot sud<stvo> Argeş, făcut şi zidit
din temelia lui de unchiul nostru loan Vâlsănescul şi înzestrat cu ce s-au putut.
Care schit, până acum a fost de sineşi, neînchinat nimănui. Dar văzând noi multă
supărare ce are acest sfântu schit de unii de alţii, încă şi de egumenaşii <de>
care mai nainte <nu> era căutat. Ca să aibă de acum înainte acest schit oareşice
razăm şi apărare, ca să nu fie călcat de toţi, ne-am îndemnat de bunăvoia noas-
tră de am închinat acest sfânt schit la sfânta mănăstire Argeşul, cu toate moşiile
şi odoarele ei, atât mişcătoare cât şi nemişcătoare, ca să fie supt supunerea şi
chiverniseala egumenului Argeşanu. Şi egumenului de la schit sfinţia sa să aibă
volnicie a-i lua seama şi găsindu-l neharnic a-l scoate şi a pune pe altul.
însă şi părintele egumenul Argeşului să nu aibă a să întinde sau a lua câtuşi
de cât din bucatele schitului, au din moşii, au din ţigani, au din alte venituri, ci
numai să aibă a-şi luat embatichiul cel rânduit de noi, adecă schitul să aibă a da
din an în an câte oca cinci de ceară la sfânta mănăstire, iar mai mult nimic.
Şi pentru aceasta am dat această carte de închinăciune, întărită cu iscăli-
turile şi peceţile noastre, ca să s'crează.
<Scris în luna> iunie 24 <zile, anul> 1759.
Grigorie Vâlsănescu postelnic, Gheorghie Vâlsănescu comis.
Melodie ieromonah egumen Brădet, Toma Rătescu biv vel şătrar mărturie.
rom. sec. XIX.
123. 1760(7268)
aprilie 30.
Adecă eu popa Vasilie Coandă înpreună cu frate-mieu popa Dumitru, dat-am

zapisul nostru la mâna sfinţii sale părintelui popii lui Ştefan protopopu ot Argeş,
precum să să ştie că i-am vândut cârciuma din drum, adecă casa cu pivniţa,
pământul înaintea pimniţii, stânjeni 2 pol<ovină> până în drum, în faţa casei stân-
jeni 3, în fundul casai spre răsărit stânjeni 3 şi în dosul casii în sus st<ânjeni> 7,
până în partea popii lui Dumitru.
Şi o am vândut sfinţii sale de a mea bunăvoe, nesiliţi de nimeni şi cu ştirea
tuturor vecinilor şi a fraţilor, în bani gata t<a>!<eri> şaptezeci şi unul, ca să fie
159
MIHAIL M. ANDREESCU
sfinţii sale stătătoare în veci, sfinţii sale şi feciorilor şi nepoţilor şi strănepoţilor

sfinţii sale, câţi Dumnezeu îi va dărui. Şi când am făcut acest zapis au fost mulţi
preoţi şi megiiaşi de cinste, care să vor iscăli anume. Şi pentru mai adevărată
credinţă m-am iscălit mai jos ca să să crează, cu mâna mea. Şi mi-au dat şi doi
boi în t<a>l<eri> 18, care fac peste tot t<a>l<eri> 89 bani 12, bani buni.
<Scris în luna> aprilie 30 <ziule, leat> 7268(1760).
Eu popa Vasile Coandă vânzător, eu popa Dumitru brat ego.
Eu popa loan ot Aref prot<opop> mart<or>, eu Sima diaconul mart<or>, eu
popa Ivan martor, eu popa Stoica ot laşii mart<or>, eu Marin diaconul mart<or>,
copil din casă za divan mart<or>, Costandin copil din casă, asemenea mart<or>.
Şi la aldămaş bani 66.
Cop. rom. sec. XIX.
124. 1764
mai 23.
Adecă noi fraţii amândoi, eu Stan i eu Gherghe, dinpreună cu nepotu nostru

Gheorghie Căloteştii, dat-am acest credincios zapisul nostru la cinstită mâna
sfinţii sale părintelui Partenie arhimandritu Argeşan precum să s'ştie că am vân-
dut noi, aceşti trei Căloteşti, partea noastră din muntele Muşătescu, stătătoare,
adecă din a treia parte ce am stăpânit noi cu Cosăceştii, de vindeam noi al treilea
an şi împărţeam frăţeşte. Această parte a noastră o am tocmit noi de a noastră
bunăvoe cu sfinţia sa părintele arhimandritu, cu t<a>l<eri> 50, adecă cincizeci.
Care bani am luat noi deplin în mâinile noastre. Şi am dat acest zapis noi, să
stăpânească sfinţia sa în bună pace de cătră noi şi de către toţi tovaroşii noştri.
Iar Cosacii rămân numai din a treia parte cu o jumătate de parte pană vor vinde
şi ei, ca să aibă a lua de la sfinţia sa banii pe acea jumătate de parte. Iar a mai
vinde păşunea muntelui nu sânt slobozi, ci numai partea ce li să face să-şi ia de
la părintele arhimandritu, iar alt nimic să nu aibă. Iar de s-ar întâmpla vreo
învăluială, să avem a răspunde noi aceşti mai sus-numiţi Căloteşti. Dar la anul,
când va fi muntele în tovărăşie, anu întâi să nu ia Cosăceştii parte, fiindcă au
vândut în trecutul an şi partea noastră şi noao nu ne-au dat nimic. Şi pentru mai
adevărată credinţă ne puserăm deagetele în loc de pecete, să s'crează.
<Scris în luna> maiu 23 <zile, anul> 1764.
Eu Stan Calotă vânzător adeverez, eu Gheorghie braţ vânzătoriu adeverez,
eu Gheorghie nepot lor vânzătoriu adeverez.
Eu Stan luga martor, eu Radu luga am scris cu zisa lor şi sânt şi martor.
Cop. rom. sec. XIX.
160
125. 1766(7274)
iulie 14.
Grigorie, cu mila lui Dumnezeu, arhiepiscop şi mitropolit a toată Ungrovlahia.

De vreme că la smerenia noastră au dat jalbă cuviosul arhimandrit chir Da-
maschin, egumen sfintei mănăstiri Argeşul, precum că are sfânta mănăstire o
moşie ce să numeşte Zăgoneani, veche întru stăpânire. Care moşie, despre
răsărit, să hotărăşte cu o moşie ce să numeşte Topliţa. Şi acum, voi, ce sânteţi
părtaşii aceştii moşii a-ţi ridicat boiari hotărnici ca să vă împartă moşia. De care
lucru temându-se cuviosul arhimandrit ca nu cumvaş prin prăştirea voastră,
răzaşilor de moşie, să călcaţi cu vreo înpresurare nedreptă moşia sfintei mănă-
stiri ci să s'urmeze hotărnicia cu dreptate, lată că au cerşut de la smerenia noas-
tră această carte cu mare blestem şi cu groaznică afurisanie asupra ta, popo
Gheorghie ot satul Drăghici i topliceanilor moşneani, Radule i Stan Buhaci i
Costandine Burnescu i Dumitraşco i ţie, loan, aşijderea şi asupra ta, Stane Fica
care şti moşia mănăstirii pa unde o au avut întru stăpânire din bătrâni i Stane
Zăgoneane i Dumitre brat ego Zăgoneane i Savule, care din strămoşii voştri, sau
au a da o danie din moşia aceasta la sfânta mănăstire, pre lângă partea de moşie
ce o au avut în stăpânire, dată de răposatul ctitor şi o au stăpânit până acuma
de nimeni necălcată şi neînpresurată.
Ci de va fi aşa ca să nu rămâneţi oricarele din voi supt legătura blestemului
şi pierderea sufletului, citindu-se această înfricoşată carte, de veţi fi următori
dreptăţii grăind adevărul şi netrăgând din moşia mănăstirii pământ cu vreo
înpresurare nedreaptă, pa unde vă iaste cererea voastră şi pa unde n-aţi stăpânit
niciodată. De veţi mărturisi adevărul pentru moşia mănăstirii, cine precum veţi şti
că au fost stăpânirea, ca să poată şi dumnealor boiarii hotărnici a urma hotărni-
cia cu dreptate, să fiţi ertaţi şi blagosloviţi. Iar de care cumvaş, adecă cine din voi
va şti moşia mănăstirii pa unde o au avut întru stăpânire şi o au stăpânit şi iaste
pământul mănăstirii şi acum cu vreo lăcomie să va tinde a înpresura şi a călca
moşia sfintei mănăstiri, unul ca acela, de la Domnul Dumnezeu îl avem să fie
proclet şi afurisit şi de 318 sfinţi părinţi de la Nicheia şi de toate sfintele soboară,
aşijderea şi de smerenia noastră. Hierul şi pietrile să să topească şi să să risi-
pească, iar trupul aceluia după moarte să rămâe întreg şi nedezlegat. Parte şi
lăcaş să aibă la un loc cu luda şi cu procletul Ariia. Să fie gemând şi tremurând
pe pământ ca Cain şi să crape pământul şi să-l soarbă de viu ca pre Datan şi
Aviron. Şi de toate agoniselile casii lor să nu se aleagă ca de praful ce-l spulberă
vântul de pre faţa pământului. Şi până nu va mărturisi adevărul, oricare precum
va şti ertăciune nu va lua.
Aceasta scriem, iulie 14 <ziule, leat> 7274(1766).
Grigorie al Ungrovlahii.
Cop. rom. sec. XIX.
161
MIHAIL M. ANDREESCU
126. 1766(7274)
iulie 14.
Grigorie, cu mila lui Dumnezeu, arhimitropolit al Ungrovlahiei. Cucernice

protopoape, popo Mihaiu ot sud<stvo> Argeş, blagoslovenie. Te înştiinţăm că ne-au
scris cuviosul arhimandrit, egumenul sfintei mănăstiri Argeşul, de i s-au făcut o
carte de blestem pentru hotărnicia moşiii unor moşteni ce sânt răzaşi, cu o moşie
a mănăstirei, ca să nu să înpresoare moşia mănăstirei de către aceia. Şi ne
pomeneşte cuvioşia sa ca la cetirea cărţii de blestem, când va fi vremea de să
va strânge, să te oranduim şi pe molitva ta ca să citeşti. Ci după cererea cuvioşii
sale, vei lua osteneală de vei merge când va fi vremea de o vei citi.
Aceasta şi fii blagoslovit, însă la cetire să le desluşaşti ce iaste blestemul, ca
să priceapă că blestemul este despărţire de către Dumnezeu şi osândă şi tru-
pească şi sufletească. Şi să nu greşască.
Aceasta scriem, luna iulie 14 <ziule, leat> 7274(1766).
rom. sec. XIX.
127. 1766(7274)
iulie 16.
După porunca Preasfinţii sale Părintelui Mitropolitului am urmat. Şi am mers

înaintea dumnealui Toma şătrar şi altor boeri ce era orânduiţi hotărnici înpreună
cu dumnealui şi i-am adus şi pe toţi megiiaşii ce era numiţi în cartea de blestem.
Şi cetindu-le cartea şi descoperindu-le ce iaste blestemul, s-au temut de urgie
dumnezeiască şi n-au priimit ca să ia cartea de blestem, ce au lăsat moşia sfin-
tei mănăstiri supt stăpânire, după cum au stăpânit-o şi până acum nestrămutat,
trimiţând dumnealor boerii pe 2 portari ca să pue şi hotarele.
iulie 16 <ziule, leat> 7274(1766).
Popa Mihaiu protopop.
rom. sec. XIX.
128. 1766
iulie 25.
Popa Gherghe ot Drăghie sud<stvo> Muscel şi megiaşii din Topliţa

sud<stvo> Argeş, anume Costandin Burneiu i Radu Florescu i Stan Buhaciu i
cetaşii lor, aducându-ne luminată poruncă mării sale lui vodă şi cu Petre vtori
postelnic, ca să alegem şi să le hotărâm moşia Topliţa.
162
Deci după poruncă urmând, între altele, mai sus-numiţii arătară şi aceastc
cum că sfânta mănăstire Argeş, de vro câtăva vreme, intră cu moşia Zăgonean
şi le stăpâneşte un codru de pământ, întrebând pre sfinţia sa părintele arhiman
dritu chir Damaschin, năstavnic sfintei mănăstiri Argeş, ce are să răspunzs
sfinţia răspunse zicând că sânt 47 de ani, de când ţin oamenii mănăstirii minţi
că au stăpânit mănăstirea acel codru de pământ, scoţându-şi şi oamenii mană
ştirii faţă şi mărturisind într-acestaş chip. La care, măcar că peste atâta sumă di
ani nu era trebuinţa de a să mai cerceta, dar ca să nu fie bănuială, au adus sfinţi;
sa părintele arhimandritu şi carte de blestem a preasfinţii sale părintelui mitro
politu chir Grigorie, atât asupra oamenilor mănăstirii cât şi asupra mai sus
numiţilor moşteni din Topliţa, ca să spue adevărul. Care carte citindu-să, însuş
moştenii din Topliţa au mărturisit cum că pe unde stăpâneşte mănăstirea pe
acolo au pomenit şi ei. Şi această cercetare ziseră că au făcut-o după auzire, ia
nu cu vrun temei. Şi neputând priimi blestemul, însuşi ei au învoit să rămâe
hotarul tot după cum au stăpânit mănăstirea până acum.
însă, după cum vine hotarul Zăgonenilor, cu capul dă spre răsărit de sa
înpreună cu Topliţa. însă din bolovanul cel de piatră din Talabă drept în cătină
dă spre valea Topliţii. Şi din marginea pădurii apucă poteca Toplicenilor şi to
poteca, până în valea Topliţii. Şi apoi, valea Topliţii în jos, până în gura pârâulu
ce să scurge din Lacu lui Târsă. Şi acolo iese din vale spre soare-apune şi apuca
peste poiana ce-i zice de la Lacu lui Târsă şi merge de dă în pârâu cu plopii, îr
buza unui pisculeţ ce este între două pârae. Şi de acolea pe pârâu cu plopii \i
deal, până aproape de stog. Şi apoi ese pan fagu ce s-au însemnat de la vale ş
pe gorunul cel mare din dos, ce s-au însemnat. Şi merge candea coasta, pentre
doă glămee şi peste poiana jumătate, cea de supt coastă. Şi ese în deal, în
gorunul ce s-au însemnat. Şi peste poiana din deal drept în obârşia unui pârâu.
Şi merge din muchia dealului despre Zăgoneni în gorunul ce s-au însemnat, în
marginea potecii. Şi cu aceste semne s-au coprins acel codru de pământ ce avea
pricină pa dânsul. Deci să aibă sfânta mănăstire a-şi stăpâni moşia Zăgoneni, cu
acest codru de pământ, cu bună pace de cătră moştenii din Topliţa.
Aceasta <scriem, luna> iulie 25, <zile, anul> 1766.
Anastasie biv vel sărdar ispravnic, Gheorghie Rătescu biv vel clucer ot tam
Toma Rătescu biv vel şătrar.
Cop. rom. sec. XIX.
129. 1767(7275)
mai 2.
Adecă noi, care mai jos ne vom iscăli, am dat zapisul nostru la cinstită mâne
sfinţii sale părintelui egumenului Argeşan, cum să să ştie că de a noastră
163
MIHAIL M. ANDREESCU
bunăvoe ne-am tocmit cu sfinţia sa de am vândut o moşie în târg. Care moşie

este pe lângă casa mănăstirii şi până în pârâu, despre poarta Berindescului. Şi
din uliţa târgului până în uliţa cu pietrile. Care moşie au cumpărat-o tatăl nostru
de la Creaţă fămea lui Marin Duculeciu, după cum vor scrie şi zapisul cel vechi
ce i l-am dat. Şi l-am vândut drept bani gata t<a>l<eri> 35, adecă treizeci şi cinci.
Şi cu ştirea tuturor rudelor noastre şi a vecinilor noştri, să-i fie moşie stătătoare
în veci. Şi pentru mai adevărata credinţă am întărit cu iscăliturile mai jos şi cu
numele, ca să să crează, maiu 2 <ziule, leat> 7275(1767).
t Eu Costandin Pată vânzătoriu, eu State căpitan brat ego vânzătoriu, eu
Nicolae brat ego vânzător, eu Gheorghe vnuc ego vânzător.
t Eu Ilie judeţ martor, eu Leca prois<pravnic> judeţ mart<or>, eu pop<a>
Tudor mart<or>, eu Sima bărbieru mart<or>.
Procitom după cele adevărate Dumitru logofăt, Gheorghe logofăt.
rom. sec. XIX.
130. 1767
august 1.
Milostiiu Bojiiu, Ion Alexandru Scarlat Ghica voevod i gospodar.

Cuvioase egumene Cotmene, chir Ilarioane i iconoame Fedeleşoene, chir
Dionisie i dumneata ispravnice ot sud<stvo> Argeş i comise loniţă Tig<vene>,
sănătate. Vă facem în ştire că la domnia mea au dat jalbă cuviosul arhimandrit
chir Damaschin igumenu Argeş precum că are sfânta mănăstire Argeş părţi de
moşie în hotarul Măicăneştilor, la Alimăneşti până în Sâmnicel, pe patru
rumâni, anume Negoiţă cu feciorii lui i Vlad cu feciorii lui i Ion cu feciorii lui şi
Vasile sin Albul cu feciorii. Aşijderea şi un vad de moară în apa Topologului în
hotarul Alimăneştilor, pe lângă hotarul Buerniilor, cu livezi înprejur. Şi moşia
Buneştii de Fier în sud<stvo> Argeş. Care părţi de moşie le-arfi înpresurat
lăcuitorii de acolo şi mănăstirea nu stăpâneşte nimica.
Deci, strângându-vă cu toţii, să mergeţi în faţa locului la numele moşiei şi
aducând pe toţi moşnenii şi înprejuraşii faţă, să cercetaţi. Şi după zapise şi
dovezi ce vor fi având fieştecarele, în frica lui Dumnezeu, nefăcând hatâr sau voe
veghiată la nici o parte, să alegeţi părţile de moşie ale mănăstirii, puind semne,
dând şi scrisoare de alegerea ce veţi face, ca să s'ştie pa unde să
stăpânească cu pace şi fără gâlceava. Iar când vreo parte nu să va odihni cu
alegerea, în scris să-i trimiteţi la divan, tolico pisah gospodstva-mi1 avgust 1,
1767.
1......pentru că aşa a scris domnia mea.
164
Ion Alexandru voevod.

DGAN-AIC, Fond Episcop. Argeş, ms. 168, f. 113v-11<
Cop. rom. sec. XIX.
131. 1767
decembrie 5.
Preaînălţate doamne,
Cu preaplecata noastră anafora înştiinţăm înălţimei tale că după jalba ce a
dat la măria ta sfinţia sa arhimandritu igumen Argeş chir Damaschin, că an
mănăstirea parte de moşie în hotarul Măicăneştilor sud<stvo> Argeş, de danii
de la un Macarie monahul ce s-au numit pe mirenie Marin neguţătoriul. Dup;
luminată porunca mării tale, am mers în faţa locului şi aducând pe toţi moşnen
faţă le-am citit porunca mării tale şi carte de blestem a presfinţii sale părinteli
mitropolitului. Şi cerându-le zapise şi scrisori de stăpânirea moşii, mai întâi ne-ai
scos igumen<ul de la> Argeş un zapis de la leat...1 al acelui Macarie monah ci
care închină mănăstirii patru rumâni cu părţile lor de moşie şi alt zapis de l
leat...1, tot al acestui Macarie, cu care închina schitul cu viişoara de pre înprejL
rul schitului, deosebită cumpărătoare fiind.
întrebând şi pe moşneni ce au să răspunză, ei au scos un hrisov al răpose
tului Petru voevod de la leat 7073(1565), în care scrie că tot hotarul Măicăneştilc
s-au dat pe patru moşi să stăpânească. Şi întrebându-i care din ce moşi să trage
numai uncheaş Bădiţa ne-au arătat, cu cetaşii lui, că să trage dintr-un moş
anume Badea. Iar ceilalţi moşneni n-au putut arăta care din ce moşi să trage, c
numai s-au pomenit stăpânind şi nici alte dovezi la mâna lor n-au. Alţii, iarăşi a
scos zapise de cumpărătoare, tot de locuri înfundate, care nici aceştia n-au puţi
dovedi care de la ce neamuri de moş au cumpărat.
După zapisele ce am văzut şi după cercetarea ce am făcut, am cunoscut c
are mănăstirea să ia parte de moşie pe acei patru rumâni. Şi vrând ca să aleger
de o parte să o facem funie, au primit şi ei cu toţii. Şi când am mers să tragen
moşie, iar un popă Radul cel Bătrân i cu popa Radu cel Tânăr şi cu un diacoi
Sandul de la satul Bleicii şi cu un unchiaş Bădiţa din satul Măicăneşti, ce ş-ai
luat seama, au schimbat vorba. Şi stricând aşezământul ce făcusem au sărit a
mare gâlceava, mai ales asupra acelor oameni ce să trag din neamul aceli
Macarie ce au închinat moşia mănăstirii, încât de nu am fi fost sărit noi să-
despărţim poate se întâmpla şi altă primejdie. Noi văzând aşa n-am putut isprăv
treaba, ci au rămas să vie la luminat-divanul înălţimei tale.
Şi ce va fi mila mării tale, dichemvrie 5, 1767.
165
MIHAIL M. ANDREESCU
Preaplecaţi, către Dumnezeu rugători pentru sănătatea mării tale. Ilarion

igumen Cotmeana, Dionisie iconom Fedeleşciori, loniţă vtori comis Tigveanul.
rom. sec. XIX.
132. 1767
decembrie 5.
Cu preaplecată scrisoare facem ştire înăiţimei tale că dând jalbă la măria ta,
sfinţia sa părintele arhimandritu Damaschin igumen Argeşan pentru un hotar de
moşie a mănăstirii, ce are la satul Măicăneştii într-acest judeţ şi s-arfi înpresurat
de către moşnenii de acolo, ni să porunceşte de către măria ta să mergem în faţa
locului. Şi după obicei trăgând moşia, să alegem acel hotar de moşie al mănă-
stirii Argeşului.
După luminata poruncă mării tale, am mers acolo în faţa locului, dinpreună
şi cu alţi boiari hotărnici, unde faţă fiind şi sfinţia sa părintele igumen Argeşanul
şi moşnenii de la Măicăneşti. Şi întâi, începând a le căuta scrisori şi la o parte şi
la alta, apoi să tragem moşia după obicei, acei moşneni de la Măicăneşti nu s-au
odihnit după alegerea ce era să facem. Ci iată, veniră amândoao părţile şi de la
luminat-divanul mării tale li să va izbrăni pricina.
Aceasta facem ştire înăiţimei tale şi să fii măria ta sănătos.
Dichemvrie 5, 1767.
Ai mării tale preaplecaţi slugi loan medelnicer, Iliaşco ispravnic.
rom. sec. XIX.
133. 1768(7276)
ianuarie 14.
Cu plecăciune sărutăm cinstită dreapta preasfinţite părinte mitropolite, Sfinţia sa

igumen Argeşanul avu judecată cu oamenii de la Măicăneşti pentru o danie a lui
Macarie monah, ce au dat la mănăstire, precum să văd zapise-le lui. însă doi
rumâni cu părţile de moşie a lor în hotarul Măicăneşti, care acum le înpresoară
numiţii oameni, cu pricină că nu ştiu ei să fi avut mănăstirea parte de moşie într-
acel hotar, cum nici nu ar fi stăpânit niciodată şi cum că acei rumâni ce i-au
închinat Macarie la mănăstire danie ş-au vândut părţile lor de moşie cu zapise.
Care acele zapise, zice igumenul că ştiindu-le şi însuşi ei de rele, le fusese dat
la mănăstire. Şi singur primi igumenul, cerând ca să li se dea lor
166
blestem. Care după a igumenului cerere, iată că îi trimisem la preasfinţia ta, să

pue supt blestem ca să mărturisească adevărul.
însă popa Radul ot Bleicii, Bădiţa ot Măicăneşti <ziseră> că ştiu ei cum că
n-au avut mănăstirea parte. Popa Radul <zise> că au auzit de la tată-său cum
că mănăstirea n-are parte de moşie acolo. Dumitraşco din Măicăneşti, cumpără-
torul, zise cum că nu au ştiut el că vânzarea rumânilor aceia au fost rea. Şi pre-
cum va rămânea, să dai preasfinţia ta în scris ca să li să hotărască, rămâind ai
preasfiniţii tale plecaţi fii sufleteşti, vel vornic, Niculae Dudescu dvornic, vel
paharnic.
în continuarea aceluiaşi act:

Den divan orânduiţi fiind de dumnealor veliţii boiari la preasfinţia sa părintele
mitropolitul ţării chir Grigorie, ca să dăm mărturisanie prin blestemul preasfinţii
sale, ca să mărturisim drept de are mănăstirea Argeşul parte de moşie în hotarul
Măicăneştilor. Şi puindu-ne supt afurisanie,
Eu popa Radul ot Bleicii aşa mărturisesc cum că am auzit cum că acei doi
rumâni Vasile şi Marco au avut parte în moşie, iar ca să aibă mănăstirea parte
nu ştiu. Eu popa Radu.
Eu Bădiţa aşa mărturisesc că acei doi oameni Marco şi Vasile sânt buni
moşneni în hotarul Măicăneştilor. Iar ca să fie stăpânit mănăstirea şi să aibă
parte nu ştiu, fără numai o vie au stăpânit în Măicăneşti.
Eu Bădiţă aşa măturisesc.
Eu popa Radul mărturisesc că n-am auzit de la tată-mieu de are mănăstirea
parte sau de n-are într-acel hotar. Eu popa Radul.
Eu Dumitraşco ot Măicăneşti, cumpărătorul, mărturiseşte cum că nu ştie el
că vânzarea acelor rumâni au fost rea sau de au fost bună.
Eu Dumitraşco aşa mărturisesc.
Aceşti mai sus-numiţi preoţi şi oameni, pre care i-au trimes la noi dumnealor
veliţii boiari, după ponturile ce au adus, puindu-i supt afurisanie, această mărtu-
risanie au dat prin blestem, cum arată den sus.
Ghenarie 14,7276(1768).
DGAN-AIC, Fond Episcop. Argeş, ms. 168, f. 114v-115v.
Cop. rom. sec. XIX. Mărturie luată direct pe act.
134. 1768
ianuarie 15.
loan Alexandru Scarlat Ghica voevod i gospodar.

Să să ştie boiarii adeveritori şi hotărnici ce am dat domnia mea cuviosului
arhimandrit chir Damaschin igumen Argeşan la moşia Măicăneştii, ca să ose-
167
MIHAIL M. ANDREESCU
bească partea mănăstirii de către moşnenii ot tam. însă boiarii anume: lanache
biv vel medelnicer ispravnic sud<stvo> Argeş i Toma Rătescu biv vel şătrar şi
igumenu de la Fedeleşciori, drept 12 <boiari>. Să caute aceşti boiari să urmeze
la toate, după cum să coprinde în cartea domniei mele de hotărnicie, făr'de hatâr
şi voe veghiată. l is<pravnic> saam rece gospodstva-mi1.
1768 ghenarie 15.
Ion Alexandru Ghica voevod.
rom. sec. XIX. Rezoluţie pusă pe actul anterior.
135. 1768
ianuarie 15.
loan Alexandru Scarlat Ghica voevod i gospodar.

Să să ştie boiarii adeveritori şi hotărnici ce am dat domnia mea moşnenilor
ot Măicăneşti, a le osebi părţile de moşie din hotarul Măicăneştii de către igu-
menu Argeşan. însă boiarii anume: lanache biv vel medelnicer ispravnic judeţu-
lui i Toma Rătescu biv vel şătrar şi igumen de la Fedeleşciori, drept 12 <boiari>.
Să caute aceşti boiari să urmeze la toate după cum să coprinde în cartea dom-
niei mele de hotărnicie, făr'de hatâr şi voe veghiată. l is<pravnic> saam rece
gospodstva-mi1.
1768 ghenarie 15.
Ion Alexandru Ghica voevod.
Procit, vel logofăt.
rom. sec. XIX. Acelaşi text pentru cei din Măicăneşti.
136. 1768
ianuarie 15.
Milostiiu Bojiu, Ion Alexandru Scarlat Ghica voevod i gospodar, pisah

gospodstva-mi1 dumneavoastră 12 boiari, cari prin răvaşele domnii mele v-am
orânduit hotărnici. Vă facem în ştire că la domnia mea au dat jalbă cuviosul arhi-

1. Din mila lui Dumnezeu Ion Alexandru Scarlat Ghica voievod şi domn, scrie dom-
nia mea...
168
mândrit chir Damaschin igumen Argeşanul, zicând că mănăstirea are moşie în

hotarul Măicăneşti, partea a doi rumâni ce i-au dat danie un Macarie monah, cu
părţile lor de moşie împreună, care moşie ar fi stăpânit mănăstirea. Iar de la c
vreme încoace, un popă Radul ot Bleicii i un Bădiţă i un popă Radu cu alţi
moşneni de acolo o împresoară. Cu cari, orânduindu-l domnia mea la dumnealoi
veliţii boiari, la cercetarea ce li s-au făcut, măcar că au arătat moşnenii nişte
zapise cu care zic că ar fi vândut acei rumâni din părţile lor de moşie, mai nainte,
până a nu să da la mănăstire danie. Dar cum că le-au fost vânzarea bună şi
curr că zapisele nu sânt rele, sau cum că să fi stăpânit cu dânsele cevaş cel ce
iaste cumpărătoriu, aceasta n-au putut-o moşneni dovedi. Iar acei rumâni, cum
că sâni închinaţi la mănăstire cu părţile lor de moşie s-au adeverit din scrisorile
acelu Macarie, ce sânt la mâna igumenului.
Care după cum de la judecată s-au găsit cu cale a să mai cerceta şi în faţa
locului, iată, vă orânduim domnia mea, fiind ceruţi de către amândoao părţile
împreună cu sluga domnii mele...2 vtori portar, carele viind când va fi la zi şi la
soroc, să mergeţi în faţa locului, unde fiind atât igumenul i aceşti jăluitori cât ş
alţi împrejuraşi, să cercetaţi cu amăruntul prin carte de blestem. Şi descoperinc
din scrisori sau din alte dovezi şi mărturii vrednice de crezare, dreptatea mănă-
stirii sau adevărul la jalba moşnenilor, să îndreptaţi. Pentru că acei rumâni de vo
fi vândut din părţile lor de moşie după ce au încăput rumâni, acea vânzare iaste
făr'de cale. Şi trăgând moşia pan trei locuri să o faceţi masă, alegând părţi
osebi căruia să va cădea, care să le şi împietriţi. Şi să daţi cărţi de adeverinţă la
amân doao părţile, a nu mai avea ceva pricini.
l isprăvind hotărnicia aceasta să mergeţi şi la moşia Buneştii de Fier i la ur
vad de moară din apa Topologului în notaru Alimăneşti, ce este cu livezi împre
jur, care acesta, zise igumenul că sânt ale mănăstirii şi iarăşi i se împresoară d<
către împrejuraşi. Ci fiind faţă şi acei împrejuraşi sau vechilii lor, după scrisori
alte dovezi să îndreptaţi cu semne, dând şi adeverinţă în scris, l is<pravnic:
saam rece gospodstva-mi3, 1768 ghenarie 15.
Ion Alexandru Ghica voevod
Procitom noi vel logofăt lordache logofăt.
Cop. rom. sec. XIX.
137. 1768
aprilie 3.
Adecă eu Tudor cupeţul dinpreună cu fratele meu lordache, sini

răposatulL Badii cupeţul ot oraş Argeş, dat-am credincios zapisul nostru la
sfânta mănăstin

169
MIHAIL M. ANDREESCU
Argeşul şi la cinstită mâna sfinţii sale părintelui arhimandritu chirio chir Da-
maschin, nastavnic sfintei mănăstiri Argeş şi a tot soborul sfintei mănăstiri, pre-
cum să să ştie că având noi o vie de la răposaţii părinţii noştri în dealul Goleştilor
ot sud<stvo> Argeş, care vie o au avut şi părinţii noştri de cumpărătoare cu
zapise. Şi neputând noi să o mai lucrăm s-a prăpădit şi s-a părăginit de tot. Deci
văzând noi aşa, am venit de ne-am rugat de sfinţia sa părintele arhimandritu ca
să facă bine să primească acel loc de vie fiind aproape de via mănăstirii şi să ne
dea altă vie a mănăstirii, ce o are de danie în dealul Bărbăteştilor de la Gherghe
Şchiopu, carele pe călugărie s-au chemat...1. Şi părinele arhimandrit au primit
rugăciunea noastră şi ne-au dat această viişoară. Dar fiindcă coprinsul paraginii
noastre era mai mult s-au preţuit amândoao cu preţ de bani, însă via noastră
t<a>l<eri> 55 iar via de danie a mănăstirii t<a>l<eri> 20. Şi am luat noi această
vie. Iar pentru t<a>l<eri> 35 ce era să ne mai dea sfinţia sa părintele arhiman-
dritu până a se împlini t<a>l<eri> 55 ne-am rugat de sfinţia sa de ne-au dat
t<a>l<eri> 15 bani gata iar pentru t<a>l<eri> doaăzeci să facă sfinţia sa bine să
ne dea doi boi. Şi au primit şi sfinţia sa rugăciunea noastră şi dându-ne toate
deplin, acestea ce scrie mai sus, via, banii şi boii, i-am dat şi noi acest zapis ca
să aibă sfânta mănăstire a stăpâni acest loc de vie cu toate oblastiile lui şi să
facă vie pe dânsul, însă locul de vie, după cum l-au stăpânit şi părinţii noştri şi
după cum I-am stăpânit şi noi, I-am arătat părintelui arhimandritului, însă via
despre amiazăzi, cu coprinsul ei cât să află şi via cea din poalele vii mănăstirii,
după cum au ţinut şi părinţii noştri şi noi după zapise, să aibă a stăpâni sfânta
mănăstire cu bună pace de către noi şi de către tot neamul. Pentru că am făcut
acest schimb de a noastră bunăvoe şi cu ştirea vecinilor de prin prejur.
Şi când s-au făcut acest zapis fost-au mulţi oameni de cinste mărturii. Şi
pentru mai adevărată credinţă ne-am iscălit mai jos puind şi degetele ca să să
crează.
însă afară de un răzor de vie care este al soru-mea Despii, dat de zestre,
care I-am arătat părintelui arhimandritu ca să-l lase aşa părăginit pe cum să află.
însă acestea ce scrie într-acest zapis le-am luat toate deplin. Pentru aceasta am
dat acest zapis şi s-au pus şi numele la pomenec<ul> mănăstirii, aprilie 3, 1768.
Tudor sin Badea cupeţ vânzător, lordache brat Tudor.
lordache vel paharnic martor, Sofronie igumen Vieroşan martor, Climen igu-
men Braţe martor, popa Mihaiu proin protopop martor, popa Vasilie protopop
martor, Patru diaconu martor, eu Gligorie martor, popa Niţu ot oraşu Argeş mar-
tor, eu Nistor diacon martor.
Pentru trei răzoare de vie din Furnicoasa, ce s-au vândut de părinţii mei cu
zapis la mâna jupan Badii şi să cuprind într-acest zapis dă schimb ce s-au făcut
170
cu mănăstirea, fiind şi cu voia noastră, am iscălit şi am pus şi numele Ic

pomenecu mănăstirii ca să s'pomenească. Eu Iordan diacon, eu Istrate ot
Goleşti.
DGAN-AIC, Fond Episcop. Argeş, ms. 168, f. 209v-210,
Cop. rom. sec. XIX. Adaosul este sub aceeaşi dată.
138. 1769
iulie 2.
l
Adecă eu Mihail monah, care pre mirenie m-au chemat Micul Berindescul,
feciorul lui lordache Berindescul ot Berindeşti, dat-am zapisul meu sfintei mănă-
stiri Argeş şi sfinţii sale părintelui arhimandritului chir Damaschin igumen sfintei
mănăstiri şi a tot soborul, precum să s'ştie că ajungându-mă vreme de slăbiciune
am luat chip îngeresc ca să petrec viaţă călugărească, puindu-mi metania într-
această sfântă mănăstire. Deci aducându-mi aminte de fericitul cuvânt carele
zice: "că nimic nu va duce omul cu sine la vremea morţii, ci toate vor rămânea în
lume, numai ferice de aceia ce fac milostenie că aceia vor fi miluiţi". Deci, ca să
aflu şi eu milă de la Maica lui Dumnezeu, am miluit şi am dăruit sfintei mănăstiri
care s-au zis mai sus doao înţărcători din Berindeşti, anume Poenişele şi Clăbu-
cetul, alăturea cu moşia Turburea ce au dat danie răposatu tată-mieu aceştii
sfinte mănăstiri. Largu, până în izvorul ce cură din râpa Clăbucetului, de lângă
muche. Lungul, din moşia Clăbucetului drept la vale, până în apa Turburii. Cinci
livezi din Cerbureni şi locul cu pomii, care sade Oprea Mustăţea pe dânsul, tot
din Cerbureni. Care acest loc şi aceste livezi sunt de cumpărat de răposatu tată-
mieu de la moştenii din Cerbureni, după cum va arăta zapisele. Casele cele
înalte din oraş Argeş, cu pivniţa de piatră, cu locul lor, până în picătura casii lui
loader Lungul, din uliţă până în muche, despre râu. Moşia din Urlueştii partea
mea, jumătate. O roată de moară în Argeş lângă cele doao roate ce le-au dat
răposatul tată-mieu.
Aceste toate le las sfintei mănăstiri să le stăpânească cu bună pace de către
tot neamul mieu şi să fie părinţilor de hrană, iar mie şi părinţilor miei de pomenire,
precum sântem scrişi la sfântul pomenecu cel mare, ca şi mie să mi să odih-
nească oasele în gropniţă în sfânta mănăstire. Iar, să ferească Dumnezeu,
întâmplându-să vreo moarte nepotă-mieu, apoi toată partea mea să o stăpâ-
nească mănăstirea. Şi după moartea cumnată-mea şi partea frăţine-mieu să o
stăpânească tot sfânta mănăstire.
Şi la această danie a mea fost-au mulţi oameni buni, boeri şi egumeni, cari
vor iscăli mai jos, puindu-mi şi pecetea ca să s'crează. însă până voi fi viu să fie
în seama mea, iar după moartea mea să le stăpânească sfânta mănăstire cu
bună pace de către tot neamul mieu.
171
MIHAIL M. ANDREESCU
Iulie 2, 1769.
Misail monah Berindescul.
Dionisie egumen Fedeleşoian martor, loniţă Tigvean vtori comis martor,
Costandin Neculescu biv ceauş spătărie martor, popa Mihaiu protopop martor.
rom. sec. XIX.
139. 1774
februarie 5.
Aecă eu lonichie monah Tigveanu, dimpreună cu soţia mea Ilinca şi cu

feciorii miei care mai jos să vor iscăli, dat-am credincios zapisul mieu sfintei şi
dumnezeeştii mănăstiri Argeş, unde să prăznueşte Adormirea Născătoarei de
Dumnezeu şi părintelui arhimandritului, năstavnicul aceştii sfinte mănăstiri, chir
Damaschin şi tuturor părinţilor dintru acest sfânt lăcaş, ca să fie de bună cre-
dinţă, că întâmplându-mi-să grea boală şi sfârşit vieţii mele, m-am călugărit şi
mi-am pus metania la această sfântă mănăstire ce scrie mai sus. Şi aşa, din
vrerea lui Dumnezeu, m-am îndemnat şi am lăsat cu sufletul mieu, după cum şi
în diată am arătat, ca să fie via mea de la Ciuteşti danie sfintei mănăstiri, cu tot
coprinsul, după cum zapisele cele de cumpărătoare arată, cu cramă, cu pivniţă,
cu casă deasupra pivniţii i cu jgheabu i slon cu teasc i cu pometul ce este împre-
jurul vii. Ca să fie acestea toate sfintei mănăstiri şi părintelui egumenului şi tutu-
ror părinţilor, care după vremi să vor afla la această sfântă mănăstire, de hrană
şi de chiverniseală, iar mie şi neamului meu vecinică pomenire şi să ni să pue şi
numele la pomenicul cel mare.
Şi zapisele de cumpărătoare s-au dat toate la sfânta mănăstire. Şi nimeni
din neamul meu să nu îndrăznească a să ispiti a strica această danie ce scrie
mai sus, ci să o stăpânească sfânta mănăstire cu bună pace de către tot neamul
meu. Şi pentru întărirea zapisului am iscălit.
Fevruarie 5, 1774.
lonichie Tigveanu monah adeverez, Ilinca Tigveanca adeverez, Costandin
Tigveanu postelnic adeverez, Costin postelnic Tigveanu, Mateiu Tigveanu.
Cop. rom. sec. XIX.
140. 1775
noiembrie 26.
Adecă eu Preda uncheaşu Văcălie i Ion Văcălie sin Florea Văcălie i Stan
Văcălie i Ion Văcălie şi tot neamul nostru Văcălieştii, dat-am acest încredinţat
172
zapisul nostru la cinstită mâna părintelui arhimandritului Damaschin igumenul

sfintei mănăstiri Argeş, ca să fie de bună credinţă precum să s'ştie că având
noi o vie a noastră în hotarul Bereştilor, pa apa Topologului sud<stvo> Argeş şi
întâmplându-să de am fugit noi din sat, s-au sculat sătenii Ciuteşti de ne-au vân-
dut această vie dumnealui comisului loniţă Tigveanu. Şi dumnealui au stăpânit-o
în viaţa dumnealui cât au trăit, iar la moartea dumnealui au dat-o această vie
danie sfintei mănăstiri Argeş. Şi după ce au dat-o danie, acum noi, fiindcă am
mers la Bucureşti şi am dat jalbă la măria sa vodă şi am cerut boeri hotărnici ca
să ne alegem noi moştenii părţile de moşie de către alţii. Şi ni s-au venit şi noao
stânjeni de moşie doaozeci, iar zece ni i-au dat sătenii Ciuteşti din partea lor,
pentru via noastră care ni-o vânduse sătenii Ciuteşti comisului loniţă, apucându-i
la judecată înaintea dumnealui Anastasia biv vel paharnic ispravnic al Argeşului,
cerând de la dânşii ca ori via să ni-o dea sau să ne dea moşie schimbu pentru
vie, fiindcă ne vânduse via făr'de nici o dreptate. Şi ne-au dat sătenii Ciuteşti aceşti
stânjeni ce scriem mai sus, după cum să coprinde şi în cartea de hotărnicie.
Şi aşa ne-am învoit între noi ca să aibă a o stăpâni această vie sfânta
mănăstire, de către noi cu bună pace, ce o are dată danie de dumnealui
loniţă Tigveanul comisul, după cum scrie zapisele ale noastre, cât şi ale
Ciuteştilor, şi de către noi şi de către tot neamul nostru să aibă bună pace,
fiindcă ne-am învoit noi înaintea judecăţii şi am luat schimb moşie stânjinii ce
scrie mai sus. Pentru aceasta am dat acest credincios zapis al nostru, ca să
aibă a stăpâni sfânta mănăstire această vie, de către noi şi de către tot neamul
nostru. Şi pentru mai adevărată credinţă ne-am pus numele şi degetele mai jos
ca să s'crează, noemv rie 26, 1775.
Eu Preda uncheaşu Văcălie aeverez, eu Ion Văcălie sin Florea Văcălie ade-
verez, eu Stan Văcălie adeverez, eu Ion Văcălie adeverez.
Ion Mateiu Găleşăscu mart<or>, eu Ion vtori post<elnic> martor.
Aflându-mă şi eu faţă la facerea acestui zapis am iscălit Ştefan Greceanu,
Şărban logofăt Popescu martor.
rom. sec. XIX.
141. 1776
decembrie 20.
Adecă eu Chiriţă dat-am încredinţat zapisul mieu la cinstită mâna sfinţii sale
părintelui arhimandritu Argeşului chir Damaschin, precum să să ştie că preste
banii ce mai sânt datoriu sfinţii sale m-am rugat de sfinţia sa de mi-au mai dat
t<a>l<eri> 100, adecă o sută, şi am pus zălog cârciuma mea cea din drum de la
popa Coandă, care cârciumă o am de zestre de la socru-mieu diaconul Patru. Să
aibă a o stăpâni sfinţia sa într-acest an de acum, de la dechemvrie 20 până la
173
MIHAIL M. ANDREESCU
anul. Iar nedând banii la anul viitoriu să fie cârciuma stătătoare cu acest preţ ce
mai sus arăt, făcând alt zapis de statornicie.
Şi pentru mai adevărata credinţă m-am iscălit mai jos ca să să crează, dim-
preună iscălindu-se şi socru-mieu.
Dechemvrie 20, 1776.
Patru diaconul vânzătoriu, eu Chiriţă vânzătoriu şi am dat şi zapisele ale
vechi.
rom. sec. XIX.
142. 1778 martie 13,

Argeş.
Adecă eu Patru Pinţoiul cumnatul lui Tudor cupeţul, dimpreună cu soţia mea
Despa ot Argeş, dat-am zapisul nostru la sfânta mănăstire Argeş şi la cinstită
mâna sfinţii sale părintelui igumen Argeşan chir Arsénié, precum să s'ştie că
având noi un răzor de vie dat de zestre de Tudor cupeţ cumnatul mieu, care răzor
este pe lângă via mănăstirii, ce s-au cumpărat de la cumnatul mieu Tudor după
cum arată în zapisul cel de vânzare al lui, ce l-au dat la mănăstire. Şi fiindu-mi
de vânzare, aflându-se pe lângă via sfintei mănăstiri, m-am aşezat cu sfinţia sa
părintele egumen şi l-am vândut sfinţii sale de a mea bunăvoe, împreună şi cu
soţii mele i a fiilor miei cari să vor iscăli mai jos, anume în t<a>l<ere> doisprezece
bani gata, care i-am luat deplin în mâinile noastre.
Şi când s-au făcut această tocmeală au fost mulţi oameni mărturii vrednici
de crezut, cari să vor iscăli mai jos. Pentru aceasta am dat şi acest adevărat
zapis al nostru de adeverinţă, puindu-ne numele şi degetele în loc de peceţi ca
să să crează.
Aceasta adevărăm, martie 13, 1778.
Eu Patru Pinţoiul vânzătoriu, eu Despa soţia lui Patru Pinţoiu, eu Ion sin
Patru Pinţoiu, eu Nicolae sin Patru Pinţoiu.
Popa Sima protopop <martor>. Şi am scris eu Costandin, dascăl ot mănă-
stirea Argeş, cu zisa şi învăţătura lui Patru Pinţoiu şi martor.
rom. sec. XIX.
143. (1778)
martie 22.
Sud<stvo> Argeş.
Din luminată porunca preaînălţatului nostru domn Ion Alexandru Ion Ipsilanti
voevod, după jalba ce au dat la înălţimea sa cinci liude ot satul Turburea anume,
174
Ghiţul i Şărban i lordache i Oprea i Gligorie dintr-acest judeţ, pentru jupânea;

Măria Berindeasca ot oraş Argeş, zicând numiţii paraşi că fiind părinţii lor pat
fraţi, doi ş-au vândut părţile lor de moşie la socrul lui lordache Berindescul şi r
stăpânesc numai acele doao părţi de moşie, ci stăpânesc şi celelalte doao pa
de la doi fraţi din care zise pârâşii că sânt ei.
Pentru care, după poruncă, aducându-să de faţă şi jupâneasa Măria Berir
deasca şi întrebându-să ce are să răspunză la pâra lor, dumneaei arătă un zap.
cu leat 7255(1747) martie 12, al lui lanache i Stanciu Teacă, în care scrie aşa c
au vândut şi ei părţile lor de moşie, cât au avut în Turburea, lui lordache Berir
descul, în hotar ce cumpărase numitul Berindescul de la Radul Bujoreanul i de l;
preoteasa Visa Lămoteasca drept bani gata t<a>l<eri> o sută. Şi mai arătă numi
ta jupâneasa Măria şi o carte de judecată a dumnealui răposatului Gheorghi
Serezli biv vel stolnic, ce au fost ispravnicul judeţului, cu leat 7255(1746
septemvrie 8, în care scrie că un lanache din Aref i un Stanciul din Bucşăneşti s-ai
fost sculat cu pâră asupra lui lordache Berindescul, cerând moşia Turburea pe
jumătate, ce să hotărăşte cu moşia Berindeştii, zicând pârâşii lanache şi Stanciu
cum că nu este vândută toată moşia de strămoşul lor Daniil călugărul Grecul i dfl
Paraschiva nepotul său la dumnealui răposatu Bunea Grădişteanu vtori logofăt
ci numai pe jumătate este vândut, împotriva acarora lordache Berindescul au fos
scos un zapis cu leat 7196(1687) dichemvrie 1, al lui Daniil călugărul Grecul i a
Paraschivei nepotu-său, cu a lor iscălituri şi cu mărturii boiari de credinţă, în care
zice cum că au vândut toată partea lor de moşie, câtă au avut în Turburea, îr
bani gata ughi optzeci, care moşie să hotărăşte cu Berindeştii. Şi au mai fost
scos şi o carte de hotărnicie a şase boiari cu leat 7212(1703) octomvrie 18 şi o
carte de blestem a răposatului mitropolit chir Teodosie, asupra acelor şase boeri
hotărnici, în care carte de hotărnicie zice că hotărându-se moşia de acei 6 boeri
hotărnici, au dat-o toată răposatului Bunei Grădişteanu i lui lano Berindescul i
brat ego Pârvul, tatul lui lordache Berindescul, şi că nu au mai rămas altă moşie
în hotarul Turburea, fiindcă Daniil călugărul Grecul au fost strein cumpărătoriu şi
n-au mai avut altă moşie, pentru că el câtă moşie au avut toată au vândut-o. şi
mai arată şi într-acea carte de judecată a răposatului stolnic Serezli, pentru un
zapis al Radului Bojorean, cu leat 7202(1694) aprilie 17, la mâna lui lordache
Berindescul, că au cumpărat toată partea de moşie a răposatului unui Grădiştean
în bani gata t<a>l<eri> trei sute cincizeci. Şi un zapis al preoteasii Vişii, că au
cumpărat şi partea ei de moşie în t<a>l<eri> o sută cincizeci, cu leat 7255(1746)
septemvrie 8, în care carte zice că de ani 58 lanache şi cumnată-său Stanciul nu
au mai avut stăpânire de moşie în Turburea şi nici că au avut vreun temei la
mână. Şi pentru aceia au fost depărtaţi de boerii hotărnici şi nu le-au dat nicăirea
nimic parte. Mai arătă jupâneasa Măria şi o hotarnică cu leat 7260(1752) avgust
2, a răposatului Nichifor arhimandrit egumen sfintei mănăstiri Argeş i dumnealui
răposatu Pârvu Cantacuzino biv vel medelnicer, ce au fost ispravnic judeţului, i
Canache biv vel şătrar ispravnic, cari au fost orânduiţi de răposatu întru fericire
175
MIHAIL M. ANDREESCU
Grigorie Ghica voevod, în care scrie că tot hotaru Turburea este cumpărat de
lordache Berindescul, socrul jupânesii Marii, de la Bunea Grădişteanu, după cărţi
şi zapise ce au arătat la hotărnicia aceştii moşii. Şi zice numita jupâneasă Măria
că acea moşie Turburea este dată de danie la sfânta mănăstire Argeşul de socrul
ei lordache Berindescul, cu cărţile şi zapisele de stăpânirea aceii moşii, unde
este şi îngropat.
Şi la aceasta, de vor avea pârâşii cărţi şi zapise pentru acele doao părţi de
moşie ce le cer, cu mănăstirea Argeş au de a-şi căuta judecată, iar de jupâneasă
Măria rău şi făr'de cale să apucă neştiind ea de pricina aceasta, fiindcă încă nu
au fost intrat în casa socrului, lui lordache Berindescul. Care la aceasta fără de
nici un temei umblă pârâşii cerând moşie în Turburea, fiindcă este vândută de
moşul lor Daniil călugărul Grecu şi de părinţii lor, de sânt ani 88. Şi trecând o
judecată de 30 de ani şi o hotărnicie de 25 de ani şi nu ş-au mai căutat, fiind întâi
vândută la răposatu Bunea Grădişteanu şi al doilea, de la Bunea Grădişteanu la
lordache Berindescul.
Deci, de la judecata de aici au rămas a nu avea pârâşii moşie în Turburea,
adecă în numitul hotar al aceştii moşii. Iar mai având să caute altă judecată
le-am pus soroc după Paşti, în sărbători, să meargă la luminat-divanul mării
sale lui vodă.
(1778) martie 22.
D<umnea>lui Varlaam biv vel paharnic, Istrate Creţulescu biv vel paharnic
Cop. rom. sec. XIX. Am trecut milesimul în paranteză.
144. 1778
iunie 6.
Milostiiu Bojiiu, Ion Alexandru loan Ipsilant voevod i gospodar zemle Vla-
hiscoiu1, dumneavoastră, ispravnicilor ot sud<stvo> Argeş, sănătate. Vă facem
în ştire că la domnia mea au dat jalbă cuviosul igumen al sfintei mănăstiri Argeş
chir Arsénié, cum că sfânta mănăstire are moşie într-acel judeţ ce să numeşte
Buneştii de Fier, care moşie s-arfi împresurând de către vecinii împrejuraşi. Deci
să aduceţi pe toate părţile faţă cu cărţile şi scrisorile lor şi întâi prin judecată să
cercetaţi, alegând partea fieştecăruia după scrisori sau după stăpâniri vechi. Şi
de vor rămânea toate părţile odihnite la hotărârea judecăţii, să dea zapis iscălit
de toţi că sânt odihniţi şi să orânduiţi a să pune semne.
1. Din mila lui Dumnezeu, Ion Alexandru loan Ipsilant voievod şi domn Ţării
Româneşti.
176
Iar fiind trebuinţă de a să orândui hotărnici, după înştiinţarea ce ne veţi fac

cu numele boerilor ce-i vor cere cu toţii deobşte sunt iscăliturile lor, li să vor orar
dui cu portărel după obicei, sau nefiind odihniţi vreo parte, nici într-un chip dup
judecata dumneavoastră, să-i trimiteţi la divan cu carte de judecată, l is<pravnic
saam rece gospodstva-mi2, 1778 iunie 6.
Ion Alexandru voevod.
Procit vel logofăt, procit vtori logofăt.
DGAN-AIC, Fond Episcop. Argeş, ms. 168, f. 102v. Co(!
rom. sec. XIX.
145.
1779(7287) iulie 20.
f Grigorie, cu mila lui Dumnezeu, arhiepiscop şi mitropolit a toati

Ungrovlahia. De vreme că la smerenia noastră au dat jalbă cuviosul igumen d<
la sfânta mănăstire Argeşul chir Arsénié, precum că având sfânta mănăstire c
moşie Albeştii sud<stvo> Argeş ce să hotărăşte cu moşia mănăstirii Flămânzeşti
şi este trebuinţă ca tu Cârsteo Stăvarule i tu Ion Popol i Hristeo Blideş
Costandine Blideş i tu Şărbane să arătaţi pa unde ştiţi hotarul Albeştii de moşie
Flămânzeştii, ci după dreptate, ca să arătaţi întru adevăr.
lată că au cerşut de la smerenia noastră această carte cu mare blestem ş
cu groaznică afurisanie asupra voastră. Ci de va fi aşa şi de le veţi mărturisi pa
unde sânt să fiţi ertaţi şi blagosloviţi, iar de le veţi tăgădui şi nu le veţi mărturis
pa unde sânt, după a voastră ştiinţă, acela ce nu va mărturisi adevărul, să fie pro-
clet şi afurisit de Domnul nostru lisus Hristos şi de 318 sfinţi părinţi de la Nicheia
şi de toate sfintele soboară, aşijderea şi de smerenia noastră. Herul şi pietrile să
s'topească iar trupul aceluia, după moarte, să rămâe întreg şi nedezlegat. Parte
şi lăcaş să aibă la un loc cu luda şi cu afurisitul Aria să moştenească bubele lui
Ghezi şi să-l lovească cutremurul lui Cain şi până nu va mărturisi adevărul ertă-
ciune nu va lua.
Aceasta scriem.
Iulie 20, 7287(1779).
t Grigorie al Ungrovlah<iei>.
Protomolit (sic) după cele adevărate.
Dumitru logofăt, Gheorghie logofăt.
rom. sec. XIX.
177
MIHAIL M. ANDREESCU
146. 1781
august 25.
După jalba ce au dat înălţime! tale Gheorghe şi Radu cu cetaşii lor i Argeş
pentru sfinţia sa arhimandritu egumenu sfintei mănăstiri Argeş, zicând că moşia
lor Buneştii de Her, sânt acuma trei ani de când li s-au orânduit de luminat-diva-
nul înălţimei tale boeri hotărnici. Şi alegându-le moşia o au stăpânit până acum
cu pace, iar acum mai sus-numitul egumen s-ar fi sculat şi au mers cu catane,
cu ungureni şi cu ţiganii mănăstirii şi în silă le-au luat livezile de fân de le-au
cosit. Şi ei nemaiavând unde să mai cosească au rămas să n-aibă ce da
dobitoacelor lor. Şi ni să porunceşte de către înălţimea ta ca să cercetăm
hotărnicia şi hotărârea ce s-au făcut şi de vor fi rămas livezile acelea la
hotărnicie în partea lor şi mai vârtos le vor fi stăpânit şi mai nainte tot ei, după
cum zic, tot fânu ce va fi cosit egumenu după livezile acelea să-l luăm şi să-l
facem teslim în mâna jeluitorilor sau, fiind pricina într-alt chip, să înştiinţăm
înălţimii tale.
După luminată porunca înălţimii tale am cercetat toate cu amăruntul.
Pentru că au mers catane şi cu ungureni de au cosit fânul în silă rău au făcut,
că nici catane nu au avut nici ungureni ca să fie împotrivitori de a cosi, în
silnicie, ci numai au mers cu cositori. Şi socotind că de la hotărnicia ce s-au
făcut la leatul 1779, de când vechil fiind mănăstirii Arhimandritu Damaschin, că
acele livezi au rămas ale mănăstirei, au pus de le-au cosit, iar un cetaş de ai
acelor jăluitori, până a nu face jalbă înălţimei tale, din fânu ce cosise egumenu
au mers de au dat foc la o clae şi la trei copite şi în urmă au jăluit. Am cercetat şi
cartea de hotărnicie ce zic că li s-au făcut la leat 1779, când au avut judecată
cu dumnealui comis Gheorghiţă Vâlsănescul, după care jalbă arată înălţimei
tale că sânt mulţămiţi. Şi fiindcă la acea hotărnicie ce li s-au făcut boerii hotărnici
în cartea de hotărnicie arată numai suma stânjinilor ce li s-au dat iar pietri sau
semne pa unde merg stânjinii lor nu li s-au pus, ca să ştie fieştecare până unde
să stăpânească, fiindcă arhimandritul Damaschin cerea toată moşia lor şi cu
aceia să pricinueşte pricini între mănăstire şi între jăluitori.
Ci pentru ca să lipsească pricinile dintre dânşii şi ca să ştie fieştecare pe
unde să stăpânească, dă vreme că şi egumenu sfintei mănăstiri să mulţămeşte
după acea hotărnicie ce o au jăluitorii la mână, să fie luminată porunca înălţimii
tale la boerii hotărnici ce au fost la acea hotărnicie şi să află într-acel judeţ,
împreună şi cu alţii care vor mai cere amândoao părţile, ca de iznoavă să
meargă la faţa locului şi după cartea de hotărnicie ce au făcut întâi să
deosebească suma stânjinilor ce au dat-o moşnenilor, pe unde le sânt casele şi
căminurile lor şi să facă semne şi să pue pietri de către mănăstire, ca să ştie
atât moşnenii cât şi mănăstirea pe unde să stăpânească, iar pentru fânul ce s-
au cosit de egumenul sfintei mănăstiri, fiind pricină între dânşii, s-au pus de o
parte a nu avea voe
178
nimenea a-l mânca până nu să va face semnele şi a să pune pietrile. Şi atun

la ce parte pe a cui moşie va cădea aceluia să va da.
Şi la aceasta, după cum va fi luminată porunca înălţimei tale aşa să va urm;
1781 avgust25.
P<re>jbeanul biv vel paharnic, d<upă> p<oruncă>.
Cop. rom. sec. XIX.
147. 1781
septembrie 23.
Cu plecăciune ne închinăm dumneavoastră cinstiţi boeri ispravnici.

Cu plecată scrisoare înştiinţăm dumneavoastră că după jalba ce au fost de
la măria sa vodă Gheorghie i Radul cu cetaşii lor luguleştii i satul Muşăteştii dinţi
acest judeţ Argeş pentru sfinţia sa arhimandritu igumenu Argeşan, cum că pest
hotărnicia ce li s-au făcut din luminată porunca mării sale lui vodă la leat 1779 s
ar fi întins părintele igumenul la vremea coasii de le-au cosit livezile ce au căzi
în stânjinii lor şi dumneavoastră orânduindu-ne pe noi ca să mergem în faţa IOCL
lui, unde fiind jăluitorii şi părintele igumenul faţă, după poruncă am mers c
jăluitorii şi cu sfinţia sa părintele igumenul. Şi nefiind semne puse de boerii hotai
nici între hotarul jăluitorilor şi între al mănăstirii, am cercat cu stânjinul din piatr
moşii comisului Gheorghiţă Vâlsănescu ce era pusă de hotărnici, până unde s
au împlinit stânjini 383 pol<ovină> ai jăluitorilor, ce li s-au dat de boerii hotarnic
ca să vedem de s-au întins părintele egumenu în partea jăluitorilor sau nu. Şi s
văzu că şi boiarii hotărnici le-au dat acei stânjini ce arată mai sus, partea jăluitc
rilor, cu bună orânduială, pentru că le-au dat din piatra comisului Gheorghiţă îi
sus de li s-au coprins într-aceşti stânjini ai lor casele lor cu siliştea de pomi. Ş
părintele igumenul nu s-au întins peste hotarul lor cât de puţin, nici cu coasa nic
cu arătura şi nici cu alt nimic ci au urmat cărţii de hotărnicie. Iar jăluitorii pest<
hotărnicia ce li s-au făcut au întrat cu coasa peste hotaru mănăstirii şi au cosit '
clăi de fân de măsură, care clăi s-au văzut de noi şi sânt şi acum de faţă. Şi nic
cu atât nu s-au îndăstulat ci au mers în mijlocu moşiei mănăstirei şi au dat foc l<
o clae de fân de stânjini 15 de s-au ars toată şi alte 3 copiţi. Şi ei temându-s;
pentru fapta lor ce au făcut, ca să nu cază în vină, au mers iar ei de au dat jalbă
Am mai cercetat faţă cu jăluitorii, pentru părintele arhimandritu de au meri
cu cătane la vremea coasii asupră-le, după cum au jăluit, sau nu. Şi singur
jăluitorii ziseră că n-au mers cu nici o cătană. Şi întrebându-i pentru ce au arăta
jalbă către măria sa vodă de vreme ce n-au fost cu cătane şi ei ziseră că ci
greşală au dat jalbă pentru aceasta, într-acest fel este pricina şi întru adevă
arătăm dumneavoastră.
De aceasta înştiinţăm dumneavoastră şi să fiţi dumneavoastră sănătoşi.
179
MIHAIL M. ANDREESCU
1781 septemvrie 23.

Ai dumneavoastră plecaţi,
Costandin pitar, Nitul paharnic Gălăşescul, Matei Gălăşescul.
Cop. rom. sec. XIX.
148. 1781
noiembrie 22.
Ion Alexandru loan Ipsilant voievod i gospodar zemle Vlahiscoe.

De vreme ce arătaţi către domnia mea cum că şi jăluitorii, precum în jalba
lor au scris, sânt mulţămiţi şi odihniţi pe alegerea şi hotărnicia ce li s-au făcut la
leat 1779, cum şi igumenul asemenea este odihnit, poruncim dar ca aceiaşi boe-
rinaşi ce au fost rânduiţi dimpreună cu alţii ce vor mai cere acum amândoao
părţile, mergând ia faţa locului, după acea carte de hotărnicie, să deosebească
suma stânjinilor pa unde să cuvine fieşcăruia cu semne, ca pe acolo să li să ştie
stăpânirea cu pace de către mănăstire, cum şi a mănăstirii de către dânşii.
Ci într-acestaş chip să urmaţi, dumneavoastră ispravnicilor, a face
săvârşirea pricinii.
1781 noemvrie 22.
rom. sec. XIX.
149. 1781
decembrie 17.
Facem ştire înălţimei tale că la leatu 1779 având hotărnicie Gheorghie şi
Radul cu cetaşii lor de la Buneştii de Fier cu comisul Gheorghiţă Vâlsănescu i cu
sfânta mănăstire Argeş pentru hotaru moşiei Buneştii de Fier sud<stvo> Argeş,
după cercetările cu de-amăruntul ce s-au făcut la hotărnicie, s-au ales întâi
partea comisului Gheorghiţă stânjini 438, puindu-se şi pietri după obicei. S-au
ales şi acestor mai sus-arătaţi stânjini 383 pol<ovină> şi ceialaltă moşie ce au
mai rămas s-au dat supt stăpânirea sfintei mănăstiri, iar pietri de către mănăstire
şi de către megiaşi nu s-au pus fiindcă mănăstirea ceru tot hotaru Buneştii cu un
zapis de danie al jupâneasii Stancăi Milcoveascăi fata banului Păvlache, cu leat
7192(1684), ce este întărit şi de răposatu preasfinţia sa părintele mitropolitul
Teodosie i de părinţii episcop! ce au fost pe acea vreme, întru care arată că tot
hotarul Buneştii de Fier îl dă danie sfintei mănăstiri Argeş. Dar la hotărnicia ce s-au
făcut, ca să nu rămâe şi megiaşii ce să află şăzători în moşie făr'de parte s-au
180
păgubit mănăstirea şi li s-au dat şi lor stânjini 383 pol<ovină> masă, rama
mulţămiţi şi odihniţi şi stăpânind de atunci până la iul<ie> leat 1781, iar atui
având trebuinţă sfânta mănăstire să cosească fân mai mult, au pus oameni
au cosit pa partea mănăstirii şi tocmai atunci au dat jalbă înălţimei tale cum
egumenul, în silă, le-ar fi cosit şi partea lor de moşie. Şi după jalba lor s-au fă
luminată porunca înălţimei tale către dumnealor ispravnicii judeţului ca
cerceteze de au făcut egumenul acea silnicie. Şi orânduindu-se boerinaşii la f;
locului au cercetat şi nu s-au găsit măcar un car de fân cosit de oamenii ec
menului pe moşia lor.
Văzând dumnealor ispravnicii că în jalba ce o au dat înălţimei tale arată
sânt mulţămiţi după hotărnicia ce s-au făcut, au întrebat şi pe egumenul măr
ştirii de este mulţămit pe acea hotărnicie şi au primit a fi mulţămit. Şi aşa,
anafora, au înştiinţat înălţimei tale ca să orânduiască boerii cei ce au fost din
la hotărnicie şi cu luminată porunca înălţimei tale să meargă la faţa locului
după cartea de hotărnicie să deosebească partea de moşie a jăluitorilor de căi
mănăstire şi partea mănăstirii de către jăluitori. După luminată porunca înălţirr
tale, ce ne-au venit, cu toţii ne-am adunat la faţa locului, atât noi cât şi alţi boe
naşi ce i-au cerut şi o parte şi alta, unde fiind atât jăluitorii cât şi egumenul şi pu
du-se sfoara din pietrile hotarului comisului Gheorghiţă de iznoavă, s-au tr
partea de moşie a jăluitorilor pa trei locuri, împlinindu-li-să stânjinii ce li s-au al
de la hotărnicie, făcându-li-să şi semne, dându-li-să moşia pa unde le sânt caş
le, pometurile şi livezile de fân, deosebindu-se partea lor cât şi a mănăstire!.
Văzând jăluitorii că au semnele care s-au făcut nu mai pot călca partea
moşie a sfintei mănăstiri nu primiră. La aceasta şi igumenul răspunse şi cere <
să nu păgubească mănăstirea să s'orânduiască de către înălţimea ta 24 boeri
hote nici cu portărel ca de iznoavă, prin judecată la faţa locului, să să facă
cercetare tut ror scrisorilor şi atunci să să pue şi pietre. Dar ca să lipsească
pricinile şi gâlcevuri despre amândoao părţile, noi am găsit cu cale ca să
stăpânească fieştecare stânjii ce li s-au ales după cartea de hotărnicie şi după
semnele ce am făcut.
Pentru aceasta înştiinţăm înălţimei tale şi după cum va fi luminata porun
înălţimei tale aşa să va urma.
1781 dichemv<rie> 17.
Robii mării tale: Radu Budiştean biv treti vistier, Toma Rătescu, Matei
Găleşăscu, Costin Tigveanul, Barbul Găleşăscul.
DGAN-AIC, Fond Episcop. Argeş, ms. 168, f. 104. Co|
rom. sec. XIX.
150. <1781-
1782>.
Jăluesc mării tale că având sfânta mănăstire Argeş din vechime tot hotar
moşiei Buneştilor de Fier dintr-acest judeţ, dat de danie de răposata Stane
181
MIHAIL M. ANDREESCU
Milcoveasca fata banului Pavlache, de la leat 7192(1684), care moşie au fost

avut-o banul Pavlache cumpărată tot hotaru, cu toţi rumânii ce să află într-acest
hotar, moşia au fost dat-o de zestre fii-si jupânesii Stancăi, iar rumânii căzând cu
rugăciune s-au răscumpărat cu bani numai capetele lor, după cum cărţile ce să
află la mâna neamului lor adeverează. Iar moşia fiind dată de danie au stăpânit-o
mănăstirea cu pace până în zilele răposatului întru fericire Nicolae vodă. Şi la
acea vreme întâmplându-să un Ghenadie egumen la mănăstire, fiind rău iconom
şi nepurtătoriu de grijă de ale mănăstirei, care multe lucruri şi scrisori au început
a prăpădi, s-au sculat ceialalţi călugăraşi de au arătat preasfinţii sale părintelui
mitropolitu faptele şi nepurtarea de grijă a lui şi până a-l scoate pe dânsul din
mănăstire acei răscumpăraţi rumâni ştiind că s-au petrecut cartea cea adevărată
de danie au jăluit la măria sa Nicolae vodă arătând cum că au să-şi hotărască
moşia Buneştii. Şi după a lor jalbă s-au făcut poruncă la patru megiaşi ca să
meargă să le hotărască moşia. Şi mergând la faţa locului au hotărât şi au ales
sfintei mănăstiri ceea ce le-au fost voia lor, din care moşie s-au pus de au şi vân-
dut la boerii Vâlsăneşti. După ce au aşezat egumen la mănăstire iarăş au luat
moşia supt stăpânirea mănăstirii. Iar în zilele mării tale, la leat 1779, cerând
boerii Vâlsăneşti ca să-şi deosebească moşia de către dânşii, s-au orânduit boeri
hotărnici de au mers la faţa locului şi după cercetările ce au făcut fieştecăruia s-
au deosebit stânjini 438 boerilor Vâlsăneşti, s-au deosebit şi megiaşilor stânjini
383 pol<ovină>. Ceialaltă ce au mai rămas s-au dat supt stăpânirea sfintei mănă-
stiri, măcar că proegumenu Damaschin fiind vechil sfintei mănăstiri şi găsind
cartea cea adevărată de danie cerea tot hotarul Buneştilor.
Şi nemulţămindu-se după acea hotărnicie au dat jalbă înălţimei tale, după
care s-au făcut şi poruncă către dumnealor ispravnicii judeţului ca să cerceteze
această hotărnicie de iznoavă. Şi la acea vreme au lipsit de la mănăstire şi nu s-au
mai făcut nici o cercetare, ci după acea hotărnicie de la leat 1779 s-au urmat
stăpânirea la cate trele părţile până la leatul 1781 avgust 15. La avgust, în vre-
mea ce să coseşte fânul, am mers la acel hotar pe partea mănăstirii şi am pus
de au cosit fân, iar megiaşii pe loc au jăluit înălţimei tale cum că ei sânt odihniţi
şi mulţămiţi pe acea hotărnicie de la leat 1779 şi eu m-aş fi întins de am cosit pe
partea lor.
Şi după a lor jalbă s-au făcut luminată porunca înălţimei tale către dumnealor
ispravnicii judeţului ca să cerceteze după porunca înălţimei tale, orânduindu-se
boerinaşi la faţa locului şi cercetând stânjenii lor s-au dovedit că nu m-am fost
întins pe stânjinii lor, după cum au dat şi în scris. Şi fiindcă ei în jalba ce au dat
înălţimei tale au arătat că sânt mulţămiţi pe hotărnicia ce li s-au făcut m-au între-
bat dumnealor ispravnicii de sânt şi eu mulţămit pe acea hotărnicie. Şi văzând
cum că au trecut vreme la mijloc doi ani şi jumătate şi apelaţie n-am făcut, am
arătat şi eu dumnealor că primesc a fi mulţămit şi aşa, cu anafora au înştiinţat
înălţimei tale. Dar fiindcă nu să pusese semne ca să să ştie pa unde au rămas a
megiaşilor şi pe unde au rămas a mănăstirii s-au poruncit de către înălţimea ta,
182
iarăşi la dumnealor ispravnicii judeţului ca să meargă la faţa locului hotărnicii ce

au fost întâi şi cu alţi boerenaşi să deosebească stânjinii megiaşilor de către ai
mănăstirii şi să facă semne. După poruncă au mers şi trăgând partea
megiaşilor pa trei locuri le-au dat toată suma stânjinilor dupe cartea de
hotărnicie şi vrând ca să facă semne megiaşii n-au primit, fiind învăţaţi de a
păgubi mănăstirea cu păşunea dobitoacelor, după cum şi orânduiţii boeri, cu
deosebită anafora, înştiinţează înălţimei tale.
Ci de vreme că ei nu urmează pravilii înălţimei tale şi acum nu primesc a să
face semnele şi eu mă rog înălţimei tale ca toate hotărniciile să rămâe jos, să să
orânduiască 24 de boeri hotărnici cu portărel ca de iznoavă să facă cercetare
atât boerilor Vâlsăneşti cât şi megiaşilor, ca să adevereze cu ce cer să ia
această moşie sfintei mănăstiri şi ce va fi mila mării tale.
Al mării tale plecat, către Dumnezeu rugător,
t Partenie arhimandrit mănăstirii Argeş.
Cop. rom. sec. XIX. Data stabilită din context.
151. 1782
ianuarie 9.
Ion Alexandru loan Ipsilant voevod, B<o>jiiu milostieiu, i gospodar zemle

Vlahiscoe1. Fiindcă pa alegerea ce s-au făcut au fost rămas odihniţi şi o parte şi
alta şi fiindcă după arătarea ce ne-au arătat dumnealor ispravnicii că cu toţii au
rămas mulţumiţi, s-au întărit acea alegere şi cu domneasca noastră pecete şi
am poruncit de s-au pus şi semnele. Altă hotărnicie şi începere de pricini şi
judecăţi n-are a să mai face acum, ci poruncim ca şi o parte şi alta, după
aceia să urmeze. Şi dumneavoastră ispravnicilor de nu urmează moşnenii să-i
supuneţi făr'de voia lor făcându-i a să astâmpăra şi să-ş ştie numai partea lor
pe unde şi pe cât li s-au dat, fără de a nu să mai atinge şi a călca mai mult în
partea mănăstire! că vor fi vinovaţi.
Şi aşa să daţi pururea mână de ajutoriu egumenului ca să stăpânească cu
pace şi nesupărat de către dânşii, luând venitul şi dreptul mănăstirei pa deplin
după partea sa.
Tolico pisah gospodstva-mi2.
1782ghenarie 9.
Vtori logofăt.
Cop. rom. sec. XIX. Autoritatea lucrului judecat.
1. loan Alexandru loan Ipsilant voievod, cu mila lui Dumnezeu şi domn Ţării
Româneşti.
2. Penru că aşa scrie domnia mea.
183
MIHAIL M. ANDREESCU
152. 1782
iunie 11.
Sud<stvo> Argeş.
Costandin Orescu dintr-acest judeţ, dând jalbă la măria sa vodă pentru
sfinţia sa părintele Partenie arhimandritu, egumen sfintei mănăstiri Argeşu, cum
că sânt păru ani de când îi stăpâneşte partea sa de moşie ce i s-au ales la hotăr-
nicia în hotarul Muşăteştilor, pentru care ni să porunceşte ca să-i înfăţişăm şi să
cercetăm.
Deci faţă fiind amândoao părţile înaintea noastră am întrebat pe sfinţia sa
părinele arhimandrit ce răspunde împotriva numitului Orescu. Şi ne arătă că la
alegerea ce s-au făcut la divan de dumnealui Costandin Năsturel biv vel vistier i
de dumnealui lanache biv vel sărdar la leat 7257(1749), după cărţile ce va fi avut
paharnicu Ion Orescu, tatul numitului, i s-au ales partea ce i s-au cuvenit, stânji-
ni 125 adecă una sută doaozeci şi cinci, precum şi la hotărnicia ce s-au făcut de
dumnealui Pârvul Cantacuzino biv vel medelnicer, ispravnic fiind, iarăşi aseme-
nea arată care atât alegerea cea din divan cât şi hotărnicia s-au văzut de noi, iar
că zice numitul Orescu că i s-au stăpânit moşia de către mănăstire să apără
părintele arhimandritul zicând că nu ş-au căutat şi de aceea n-au stăpânit. Şi
sfinţia sa încă cum au găsit stăpânire de la alţi părinţi igumeni aşa au ţinut, care
la aceste zise nici numitul Orescu nu tăgădui.
Şi împlinindu-se toată suma stânjinilor ce are mănăstirea cu trei trăsuri, apoi
din piatra mănăstirii are să-şi tragă şi numitul Oresc stânjini 125, iar pe trei locuri,
şi unde să vor împlini până acolo are să-ş'ţie această parte de moşie care de
acum nainte să ş-o stăpânească numitul Oresc cu bună pace, atât de către
mănăstire cât şi de către ceilalţi părtaşi. Şi până a să trage stânjinii aceştii părţi
de moşie, a să vedea până unde are să ţie anul acesta leat 1782, s-au învoit cu
sfinţia sa părintele arhimandritu, prin deosebit zapis, a i să plăti venitul anului
acesta, ce va fi cu cale.
Drept aceia am dat cartea noastră de adeverire la mâna numitului Orescu
acesta.
1782 iunie 11.
Anastasie biv vel paharnic.
rom. sec. XIX.
153. 1782
iulie 10.
Adecă eu Sima sin Ghiocă ot oraşu Argeşu, dat-am adevărat şi încredinţat

zapisul mieu la cinstită mâna sfinţii sale părintelui Partenie arhimandritu
184
Argeşanu ca să-i fie de mare credinţă, precum să să ştie că fiindu-i eu dator sfinţii
sale t<a>l<eri>, 70, cu osteneală cu tot şi neavand cu ce mă plăti, din dobitoace
sau din bani, am dat o livadă de supt coasta lui Balinte. Măsurându-să cu sfoară,
atât lungul cât şi latul, au eşit stânjini 110 iar în curmeziş au eşit stânjini 100 şi
s-au preţuit drept t<a>l<eri> 45, adecă patruzeci şi cini. Deci măsurându-să şi
mijlocul locului au eşit stânjini 65 iar capul locului, despre răsărit stânjini 100, iar
capul locului despre apus au eşit stânjini 75, pe lângă Badea Străichinarul, ce să
hotărăşte cu dânsul, ca să fie supt stăpânirea sfintei mănăstiri în veci.
1782 iulie 10.
Eu Caloian braţ Sima adeverez şi martor, puind şi degetul în loc de pecete,
eu popa Calciul sin Serahim martor, eu diaconu Niţu braţ ego, eu popa Oprea
adeverez, eu Ion frate-mieu adeverez.
rom. sec. XIX. Lipseşte tocmai semnătura vânzătorului.
154. 1782
august 20.
Sud<stvo> Argeş.
Costandin i brat ego lane biv logofăt za vistierie Brătianii i Costandin Orescul
dintr-acest judeţ, dând jalbă mării tale pentru sfinţia sa părintele Partenie arhi-
mandrit Argeşan i dumnealui vtori comis Gheorghiţă Vâlsănescul i Radul Calotă
ot tam, cum că având moşie în hotarul Muşăteştilor li s-ar fi împresurat de către
mănăstire, nefiind hotărâtă şi cer a li să face hotărnicie după cărţile ce au. Ni să
porunceşte de către măria ta ca să aducem pa igumen cât şi pa paraşi, să
cercetăm pricina cu judecată şi cunoscând că este trebuinţă de hotărnicie şi să
va putea face cu boerinaşi de aicea să orânduim noi, iar când vom cunoaşte că
nu să va putea să puneam pa amândoao părţile să dea în scris pa cine anume
cer hotărnici şi să înştiinţăm mării tale.
După poruncă i-am înfăţişat. Şi întrebându-să pârâşii ca să ne arate cu ce
scrisori cer a li să face hotărnicie, ne arătară o scrisoare a dumnealui Pârvului
biv vel medelnicer întru care scria către igumen mănăstirii Argeşul cum că au
mers...1 Brătianul fratele pârâşilor, trimis fiind de tată-său lane, de au jăluit dum-
nealui cum că la hotărnicia ce au făcut dumnealui acei moşii li s-ar fi coprins un
vad de moară i o cârciumă în partea ce s-au ales lui Calotă, ci să cerceteze igu-
menul la cartea de hotărnicie ce s-au dat la mănăstire şi cum va fi scriind în carte
aşa să urmeze. Au mai arătat şi doao zapise, zicând că n-au întrat la hotărnicie.
1. Loc gol în ms.
185
MIHAIL M. ANDREESCU
După aceasta mai ziseră că s-ar fi aflând la mănăstire un hrisov al răposatului

Matei voevod Basarab dat la mâna Mitrei pitar în care coprinde cumpărătoare de
ughi 480 din moşia Muşăteştii, cu rumâni cu tot, din care hrisov zic că nu li s-s
dat parte pa jumătate dă acea sumă de bani, ci numai t<a>l<eri> 85.
împotriva acestor zise ne arătă şi părintele arhimandritu egumenul sfintei
mănăstiri Argeş chir Partenie o carte a mării sale răposatului Grigorie Ghica
voevod ot leat 7256(1748) întru care scrie către dumnealui Răducanul biv vel
medelncier, ispravnicul judeţului, cum că au fost orânduit măria sa 12 boeri ca să
hotărască această moşie Muşăteştii şi să o împartă. Şi după jalba ce au dat igu-
menul cum că au mai găsit scrisori împotriva cercetării ce s-au fost făcut mai întâi
la divan cu Calotă, porunceşte măria sa cu soroc să meargă să s'judece la divan.
Şi până a venit această poruncă au fost tras numiţi boeri moşia fiind toţi părtaşii
faţă, împreună şi lane Brătianul tatul pârâşilor. Ne mai arătă o carte cu leat
7257(1749) avgust 2 a dumnealui Costandin Năsturel biv vel vistier i lanache biv
vel sărdar, că după sorocul ce li s-au pus au mers la divan Isaia clucerul vechilul
sfintei mănăstiri dimpreună cu Radul Calotă i cu Radul fii-său şi cu ceialalţi
părtaşi şi după poruncă domnească s-au judecat, cercetându-le atuncea toate
hrisoavele şi zapisele i alte dovezi, cine ce au avut. Şi vedem că scriu mai sus-
numiţii boeri în cartea de judecată că fiind un lucru vechi şi întunecat şi demult
necăutat de judecăţi şi având şi alţi părţi într-acest hotar au fost stăpânit care
cum au fost putut până atunci şi foarte cu anevoe le-au fost a descoperi, pentru
că s-au văzut trei hrisoave domneşti şi în fieştecare scria să stăpânească satul
Muşăteştilor jumătate. Şi încă, în alt hrisov mai nou, al mării sale răposatului
Grigorie Ghica voevod scria tot satul şi cu toţi rumânii din Muşăteşti, unde zic
boerii că de ar fi căutat după hrisoave ar fi trebuit să facă hotăra mai multe din
Muşăteşti ca să dea la fieştecare hrisov câte un hotar de moşie, între care
hrisoave este întrat şi acel hrisov al lui Matei voevod, ce sânt pârâşii în bănuială.
Precum se vede tot într-această carte că la împărţeala ce au făcut boerii fac
parte şi acestui hrisov pa din doao, făr'de rumâni, numai de câte t<a>l<eri> 85,
dându-să o parte lui lane Brătianul şi alta mănăstirii. Care parte a mănăstirii o are
cumpărată cu zapis ot leat 7199(1691) de la Neagul cu fraţii lui, nepoţii Mitrii pitar
veri Lecăi sluger socrul lui lane Brătianul, precum şi la cartea ce o dau boerii, de
judecată, arată că şi de n-au fost lane Brătianul faţă la această alegere dar s-au
pliroforisit şi dintr-o scrisoare a Lecăi sluger ce scria către egumenu Ghenadie că
de va vrea să cumpere acea parte a verilor lui să aibă voe să o cumpere şi vor
stăpâni-o pe din doao cu mănăstirea, cum au stăpânit-o şi numitul sluger cu verii
lui care scrisoare să văzu şi acum de noi, şi de atunci o au cumpărat mănăstirea
în t<a>l<eri> 85. Şi aşa făcând împărţeală arată că li s-au dat fieştecăruia foae
iscălită de alegere şi de suma stânjinilor, măcar că ne mai arătară pârâşii un
răvaş cu iscălitura proegumenului Ghenadie, dar nu i să dete credinţă căci s-au
văzut că este dat după ce au lipsit din igumenie, şi mai vârtos că ne arătă părin-
tele igumenu o carte a presfinţii sale părintelui vlădicăi Daniil ot leat 1719, întru
186
care arată multe rele urmări şi pagube ce au făcut acest Ghenadie sfintei mană
ştiri după lipsirea lui din igumenie, găsindu-se şi alte zapise date pentru alţi
moşii ale mănăstirii, întărite cu iscălitura lui, care cercetându-se s-au dovedit ci
după moartea acelui Ghenadie s-au iscălit şi alţii, care poate şi acest răvaş va 1
făcut tot cu acelaş meşteşug de vreme că n-are nici un temei la făcutul răvaşulu
sau de alte mărturii adevărate. Ne mai arătă dumnealui arhimandritu o carte i
dumnealui răposatului Pârvul Cantacuzino biv vel medelnicer, fiind ispravnic Ic
acest judeţ, întru care scrie că iarăşi din porunca mării sale Grigorie Ghics
voevod au mers însuşi dumnealui, luând împreună şi alţi boerinaşi de judeţ, le
faţa locului şi au tras moşia după obicei. Şi potrivindu-se suma stânjinilor cu tră-
sura ce s-au tras întâi cu acei 12 boeri şi cu alegerea ce s-au făcut şi la divan de
dumnealui vistier Costandin Năsturel i sărdar lanache, ce s-au zis mai sus, fiind
faţă toţi părtaşii, măcar că pârâşii ziseră că nici la această hotărnicie n-au fost
tatăl lor, dar la aceasta dete mărturie comisul Gheorghiţă Vâlsănescul şi Radul
Calotă că au fost şi lane tatul pârâşilor faţă până s-au izvrănit hotărnicia. Şi
făcând toată suma stânjinilor masă, s-au dat întâi comisului Gheorghiţă
Vâlsănescul stânjini 75 i lui lane Brătian, din piatra comisului Gheorghiţă, stân-
jeni 275 şi să-şi ţie şi un vad de moară înfundat ce au căzut în stânjinii ce s-au
venit lui Calotă, iar din piatra lui lane în sus s-au dat lui Calotă i fiiu-său Radului
stânjini 450 şi din piatra lor în sus s-au dat mănăstirii stânjini 1905 şi cu Manga,
iar pa din sus de moşia mănăstirii s-au dat paharnicului Costandin Orescul stân-
jini 125, puindu-se piatră.
Deci noi, văzând această carte de alegere făcută din divan, cercetată cu
amăruntul, şi după aceia iarăşi cartea dumnealui răposatului Pârvul Canta-
cuzino, de hotărnicie şi cu izbrănire în faţa locului, unde s-au odihnit toţi părtaşii,
dându-li-se şi foi iscălite pe partea ce li s-au venit, precum să arată în cartea
dumnealui şi mai ales stăpânire veche trecută peste treizeci de ani, rămâind de
atunci toţi părtaşii odihniţi să stăpânească fieştecare după alegerea şi
hotărârile ce să arată mai sus, noi n-am găsit cu cale a să mai face altă
hotărnicie, iar ei neodihnindu-se ş-au pus soroc să vie amândoao părţile să-ş
izbrănească judecata la luminat divanul mării tale.
Avgust20, 1782.
Anastasie paharnic.
DGAN-AIC, Fond Episcop. Argeş, ms. 168, f. 160-160v.
Cop. rom. sec. XIX.
155. 1782-7290
septembrie 2.
Moşia Valea Rea, sud<stvo> Argeş.

Având o moşioară la sud<stvo> Argeş, stânjeni doao sute, ce să numeşte
Valea Rea, luată schimb de la sfânta Mitropolie, alăturea cu altă moşie, tot a
sfin-
187
MIHAIL M. ANDREESCU
tei Mitropolii, Fleştii, tot dintr-acel judeţ şi având şi schitul Brătăşeştii, metohul
sfintei mănăstiri Argeş, un petec de moşie aici în judeţ Ilfov, ce să numeşte
Vasalaţii, care pentru depărtarea locului fiindu-ne peste mână a ne căuta venitul,
atât mie la moşia Valea Rea cât şi schitului tocmai pan Ilfov la moşia Vasalaţii,
am făcut vorbă cu sfinţia sa părintele arhimandritu chir Partenie, nastavnicul sfin-
tei mănăstiri Argeş unde este închinat acest metoh, ca să facem schimb, adecă
să dau eu schitului moşia mea Valea Rea, fiind aproape şi în preajmă de schit,
unde cu lesnire poate călugării de acolo să o caute, şi mie sa mi se dea moşia
Vasalaţii a schitului, fiindu-i peste mână de unde niciodată nu s-au putut folosi cu
nimic, pentru depărtarea.
Şi aşa, mai întâi luând voe de la preasfinţia sa părintele mitropolitul ţării
chirio chir Grigorie şi de la dumnealor boerii ce să trag din neamul ctitorului ce
au zidit schitul Brătăşeştii şi l-au înzestrat cu cele trebuincioase şi aşa, primit fiind
de toţi, am făcut schimb şi am dat schitului moşia mea Valea Rea, ca printr-acest
zapis al mieu să aibă a o stăpâni sfântul schit cu bună pace şi nestrămutat în veci
de către mine şi de către tot neamul mieu, şi mie mi s-au dat zapis de la numitul
arhimandrit cu tot soborul sfintei mănăstiri, iscălit şi de dumnealor boerii ce să
trag din neamul ctitorului, de stăpânire pentru moşia Vasalaţi, să o stăpânesc cu
bună pace. Care, petnru întemeerea acestui schimb, am rugat şi pa preasfinţia
sa părintele mitropolitul de au întărit acest zapis şi cu pecetea preasfinţii sale,
dând la schit şi zapisele cele vechi de această mai sus-numită moşioară şi pen-
tru credinţa am iscălit.
7290 septemvrie 2, 1782.
Costandin biv vtori vistier adeverez.
rom. sec. XIX. Corect ar fi trebuit să fie 1781.
156. 1783
mai 3.
Parte de moşie a dumnealui polcovnic Costandin Horescu ce are în hotarul

Muşăteştilor, alăturea cu moşia sfintei mănăstiri Argeşu. La capul din sus, despre
Brătieni care să alătură pe din sus despre răsărit cu moşia dumnealor Bârlogu şi
despre apus, în piatra din sus cu Galeşul sfintei mănăstiri Aninoasii, şi s-au
măsurat cu stânjinul din muchea Văii Stupinii în jos spre hotarul sfintei mănăstiri
Argeşul stânjini 136, până la un tufan de stejar ce s-au însemnat. Şi de la acest
tufan apucă în jos spre apa Vâlsanului prin dosul arăturii cu colţul bordeiului lui
Stan Stupar, în aninul cel negru de la vale de Stan Stuparul apoi de aicea merge
pe o vâlcea făr'de apă ce dă în Vâlsan şi de aici trece apa Vâlsanului spre răsărit,
pe din sus de jugastru, până în piatra ce s-au pus şi printre sălciile cele dinpotri-
va pietrii ce s-au pus hotar aici. Şi în sus pe coastă, pin stejarul ce s-au însem-
188
nat. Şi sus, drept pe muche, tot spre răsărit, ce merge până dă în vâlceaoa cu
doi anini însemnaţi şi de aicea merge în sus până să înpreună cu hotarul
Popnăreilor.
La care semne ce s-au pus au fost 6 oameni bătrâni din Muşăteşti, care au
fost la hotărnicia ce s-au făcut la leat 7255(1747) (care hotărnciie să află la sfân-
ta mănăstire Argeşu), însă bătrânii anume: unchiaş Gheorghe luga i unchiaş
Mihaiu de ani 89 i unchiaş Nitul Brezeanu de ani 75 i Ion Pârcălab de ani 71 i
Şandru de ani 55, aşijderea şi eu Radul luga dascălu, care am scris acest zapis,
sânt şi eu de ani 55. Şi după arătarea acestor mărturii s-au înplinit suma stân-
jinilor dumnealui postelnic Costandin Horescu, care să aibă a şi-i stăpâni cu bună
pace despre sfânta mănăstire Argeşul, pe semnele ce să arată mai sus. Şi pen-
tru mai adevărată credinţă am iscălit.
MaiuS, 1783.
f Partenie arhimandritu Argeşan, eu popa Mateiu ot Muşăteşti adeverez, eu
unchiaş Gheorghe luga adeverez, eu unchiaş Mihaiu, eu unchiaş Nitul, eu
Şandru, eu Ion Pârcălabu.
Şi am scris eu Radu luga, cu zisa sfinţii sale părintelui.
Eu jupan Patru Muşătescu martor.
DGAN-AIC, Fond Episcop. Argeş, ms. 168, f. 160-160v.
Cop. rom. sec. XIX.
157. 1783
iulie 7.
După frăţească dragoste,

Măcar că pricina ce are sfânta mănăstire Argeş cu moşnenii ot Buneştii de
Fier au luat săvârşire şi hotărâre prin anaforaoa noastră ce am făcut către măria
sa Nicolae voevod Caragea, ca să le fie stăpânirea acestor moşneni de către
mănăstirea Argeşului tocmai şi chiar prin semnele ce coprinde hotărnicia cea
întărită de măria sa Alexandru vodă, dar fiind că ei acum arătară că nici într-un
chip nu să mulţămesc pe această hotărâre şi cum că egumenul şi peste acele
semne dintr-acea hotărnicie trece şi le calcă moşia lor cu stăpânirea, iată
anaforaoa noastră ce am fost făcut către măria sa Nicolae vodă să popri la
logofeţia divanului până va veni preaînălţatul nostru domn măria sa Mihai Şuţu
voevod şi atunci vor eşi şi înaintea mării sale şi cum îl va lumina Dumnezeu aşa
va hotărî. Iar dumneavoastră acum, deoca<m>dată, nicidecum să nu îngăduiţi
nici pe egumen nici pe moşneni a trece peste semnele ce coprind hotărnicia ce
mai sus arătăm, ci chiar printr-acele semne are a stăpâni atât mănăstirea de
către moşneni, cum şi moşnenii de către mănăstire.
1783 iulie 7.
Al dumneavoastră ca un frate.
189
MIHAIL M. ANDREESCU
însă orânduiţi dumneavoastră doi boerinaşi mazâli să nu îngăduiască pe

egumen a trece în livezile moşnenilor cu stăpânirea, nici pe ei să nu-i îngă-
duiască a trece în moşia mănăstirei, fiind că toată partea lor este de stânjini 383
pol<ovină>, iar nu mai mult, ci ori până unde va ajunge suma acestor stânjini
chiar pe acolo au a stăpâni.
Vel logofăt.
Cinstiţilor dumnealor boerilor ispravnicul ot sud<stvo> Argeş, cu frăţească
dragoste să s'dea.
rom. sec. XIX.
158. 1783
august 22.
Ci cinstită porunca dumneavoastră boeri ispravnici ce ni să porunceşte ca

să mergem la pricina moşii Buneştii de Fier din Vâlsan, ce are sfânta mănăstire
Argeş răzorire cu Pârvul i lane lugulescu şi cu tovaroşii lor ot tam, pentru care,
după multe judecăţi ce au avut la divan şi după hotărârea ce s-au făcut de măria
sa Alexandru vodă cuprinzând a nu să mai întinde mai sus-zişii răzoraşi la
moşia mănăstirii, precum au şi ţinut până au fost măria sa în scaun iar după
aceia ei au fost scos pâra asupra sfintei mănăstiri şi la măria sa Nicolae vodă,
precum dovedim dintr-o carte a dumnealui vel logofăt Dudescu ce scrie către
dumneavoastră că fiind şi dumnealor veliţii boeri anafori, tot după urmarea
hotărârii mării sale Alexandru vodă au rămas, dar n-au luat săvârşirea hotărârii
mării sale Alexandru vodă, ci zice dumnealui vel logofăt prin scrisoare, ca să
orânduiţi dumneavoastră doi boerinaşi ca să meargă la faţa locului şi nici într-un
chip să nu îngăduiască, nici pe sfânta mănăstire nici pe lăcuitori a trece peste
acele semne ce sânt puse de hotărnici, ci chiar printr-acelea să s'stăpânească
de amândoao părţile, arătând pe lăcuitori că ei mai mult decât stânjini 353
pol<ovină> nu au, ci atâta să stăpânească iar nu mai mult.
Care adunându-nea la faţa locului, unde fiind faţă şi sfinţia sa părintele arhi-
mandritu Argeş şi Pârvul şi lane cu tovaroşii lorot tam, cu de-amăruntul am
făcut cercetare de sânt ei înpresuraţi de către sfânta mănăstire precum au zis
ei, sau de nu să ne arate. Şi neputând a afla adevărul din gura lor am făcut
cercare stăn-jenilor cu măsurătoare, ca să putem descoperi dreptul ce să
cuvine. Şi puind sfoara la capul de la deal, dintr-un semn de piatră ce să
hotărăsc ei despre răsărit cu dumnealui comis Gheorghiţă Vâlsănescu, au
venit stânjeni 353 pol<ovină>, până într-un prun ce este semn, unde să
împreună cu moşia sfintei mănăstiri. Şi trăgând mijlocul asemenea, au venit într-
un bolovan ce este din sus de un nuc depărtat ca de trei stânjeni, precum şi
capul de la vale au venit într-o muche ce este însemnat cu semnu de potecă ce
pogoară în vale către celelalte
190
semne, precum să cunosc şi semnele în curmeziş. Adecă din semn în semn <
trage dintr-acea muche drept în bolovanul cel din mijloc, din sus de nuc şi p
muchea unei vâlcele şi prin coada unii Ieşi de mărăcini despre răsărit şi pr
copăcelul de supt muche şi de acolea drept în prunul cel însemnat, peste drum
ce este din jos de stejar, la capul de la deal unde să încheie încungiurarea, stai
jeni 353 pol<ovină> ai Pârvului i lane cu tovaroşii lor.
Am făcut cercetare şi pentru cositul livezilor, de au întrat sfânta mănăstii
precum au fost zis ei şi văzu<ră>m că sfinţia sa părintele arhimandritu nici i
moşia sfintei mănăstiri n-au cosit, fiind pricină de judecată la mijloc, iar Pârvul
lane cu tovaroşii lor au lăsat livezile lor de stau întregi şi au cosit în moşia mănj
ştirii, aproape de jumătate. Care văzând noi acea faptă necuvioasă le-am zis c
fânul ce au cosit să s'dea supt stăpânirea sfintei mănăstiri, după poruncă şi drep
tul ce vine, iar ei au răspuns că necum fânul să-l dea ci şi livezile ce au m;
rămas nu vor îngădui pe oamenii mănăstirii să mai cosească ci vor face bătat
vorbind şi alte multe vorbe necuvioase înpotriva părintelui arhimandritu faţ
înaintea noastră.
Şi noi văzând aşa, precum am putut descoperi dreptul, întru adevăr arătăr
dumneavoastră.
Avgust22, 1783.
Ai dumneavoastră plecaţi,
Costin Tigvă postelnic, lordache căpitan.
rom. sec. XIX.
159. 1783
septembrie 1.
înştiinţăm mării tale că la leat 1779, în zilele mării sale Alexandru vod;
Ipsilant, comis Gheorghiţă Vâlsănescu de aici din sud<stvo> Argeş, după jalbe
ce au dat, au scos boeri hotărnici de ş-au ales partea de moşie ce au avu
cumpărătoare de la megiaşii ot Buneştii de Fier, tot dintr-acest judeţ. Care, l£
acea alegere ce au făcut boerii hotărnici să vede că întâi au ales partea comisu
lui Gheorghiţă stânjini 438 şi dă şi megiaşilor din Buneştii de Fier stânjini 38;
pol<ovină>, iar ceilaltă moşie ce mai rămâne, tot dintr-acel hotar, o dă sup
stăpânirea sfintei mănăstiri Argeş ce o are de danie de la jupâneasa Stanca fate
banului Pavlache, de la leat 7193(1685), în care zapis să coprinde tot hotaru a
mănăstirei. Dar boerii hotărnici, ca să nu rămâe şi megiaşii fără moşie, au păgu-
bit pe sfânta mănăstire şi le-au dat şi lor stânjinii ce să arată mai sus, dar fiind ca
proegumenul Damaschin cerea tot hotaru n-au fost pus pietri, ci boerii hotarnic
pe această alegere le-au hotărât să le fie stăpânirea la fieşcare parte şi aşa au
191
MIHAIL M. ANDREESCU
stăpânit până la leat 1781. Atunci s-au sculat megiaşii de au făcut pâră asupra
mănăstirei la măria sa Alexandru vodă şi după a lor jalbă s-au făcut poruncă
către dumnealor ispravnicii judeţului ca să cerceteze. Şi după cercetarea ce au
făcut la faţa locului înştiinţează mării sale că cu greşală au jăluit fiind că mănă-
stirea nu s-au întins cu stăpânirea în partea lor, ci pricina a fost căci boerii hotăr-
nici n-au fost pus pietri. Şi într-acea înştiinţare porunceşte măria sa către boerii
hotărnici, împreună şi cu alţi boeri ce vor mai cere amândoao părţile, mergând la
faţa locului să deosebească a fieşcăruia parte cu semne.
După poruncă mergând la faţa locului, prin anafora înştiinţează mării sale că
de iznoavă trăsurile cercându-le, deosebind partea fieşcăruia cu semne, văzând
megiaşii că nu să vor mai putea întinde în partea mănăstirii, n-au primit. După
aceia, văzând egumenu neprimirea lor au făcut jalbă iarăşi către măria sa
Alexandru vodă cerând ca de vreme ce megiaşii nu se odihnesc după hotărnicie
şi după atâtea cercetări şi poruncă domnească, să rămâe toate jos şi să i să dea
24 de boeri hotărnici ca să facă de iznoavă hotărnicie şi cercetare, să vază cu ce
temei cer moşie. Şi într-acea jalbă să vede hotărâre desăvârşit a mării sale
Alexandru vodă, întru care să porunceşte că nu mai este trebuinţă de altă hotăr-
nicie şi de începeri de pricini de judecăţi, ci să să urmeze stăpânirea a fieşcăruia
parte după semnele ce au făcut boerii hotărnici, poruncind dumnealor ispravni-
cilor ca după acea alegere şi o parte şi alta să urmeze cu stăpânirea şi când nu
vor urma moşnenii să-i supue făr'de voia lor a să astâmpăra şi a-ş stăpâni numai
partea lor făr'de a nu să mai atinge şi călca mai mult în partea mănăstirei că vor
fi vinovaţi şi încă având mănăstirea pururea mână de ajutoriu, ca să-i fie
stăpânirea în pace şi nesupărat de către dânşii. După această hotărâre s-au
stăpânit fieştecare partea sa cu pace până acum la iunie leat 1783.
Şi iarăşi s-au sculat Pârvul cu cetaşii lui de au dat jalbă la măria sa Neculae
vodă şi au căutat judecată la divan cu vechilul mănăstirii. Şi după cercetarea ce
au făcut dumnealor veliţii boeri, înştiinţează dumnealui vel logofăt Budescu către
noi ispravnicii că această judecată au luat săvârşire şi hotărâre prin anaforaoa
dumnealor veliţilor boeri ce au făcut către măria sa Nicolae vodă, ca să fie
stăpânirea a fieştecăruia tot după hotărârea mării sale Alexandru vodă. Dar fiind
că jeluitorii au arătat că nu să odihnesc de acea hotărâre şi cum că egumenu
trece şi peste acele semne dintr-acea hotărnicie, s-au oprit acea anafora la
logofeţia divanului până vei veni măria ta şi ne scrise noao ca să orânduim doi
boerinaşi mazăli să meargă la faţa locului şi să nu îngăduiască nici pe egumen
a mai trece peste semne cu stăpânirea în partea lor, cum şi pe jăluitori în partea
mănăstirei, ci numai acei stânjini 383 pol<ovină> să stăpânească megiaşii. Care
după acea hotărâre s-au orânduit doi boerenaşi ca să facă cercetare de au tre-
cut sau o parte sau alta peste semne şi ne înştiinţează că fiind faţă atât sfinţia sa
arhimandritu egumenu mănăstirei cât şi jăluitorii, la cercetarea ce au făcut tăi-
nuind jăluitorii unele din semne, s-au cercat cu trăsură de iznoavă şi necum că
mănăstirea n-au trecut peste semne în partea lor, ci nici în partea mănăstirii n-au
192
îndrăznit părintele a pune cositori până nu să va face cercetare, iar jeluitorii ?

lăsat din livezile lor necosite şi au întrat în partea mănăstirei de au cosit livezi
jumătate.
Şi după înştiinţarea ce ne-au făcut acei orânduiţi le-am scris ca să dea
ştire lăcuiturilor pentru acel fân ce l-au cosit în livezile mănăstirii cu obrăznici
să stea fânul pe loc, cum şi la celelalte livezi ce au mai rămas necosite să nu !
mai întinză ci să-ş pue părintele arhimandritu oameni să-ş cosească fânul
după vremea lucrului mai având a căuta judecată să vie la luminat divanul mâ
tale, părintele arhimandritu având voe a eşi cu cositori să cosească livezile ce <
mai rămas necosite de jăluitori în partea mănăstirei.
Şi ne înştiinţează părintele arhimandritu că într-acea zi ce au întrat cu co;
torii au venit asupră-i Pârvul lugulescul cu cetaşii lui, cu ciomege şi cum au vei
unde era cu cositorii au început a înjura pe părintele arhimandritu zicându-i
iasă la bătae. Şi văzându-l cu atâta obrăznicie ocolindu-l cu ciomagile ca să fa>
întâmplare de primejdie, au zis acelui Pârvul <că> de le este pricina pentru live
vor eşti oamenii cu coasele din livezi şi vor merge la mănăstire ca pricină să i
să facă şi de au ceva vor veni la dumnealor ispravnicii de-ş vor căuta cu jud
cată. Şi cu toate că acest numit Pârvul nu s-au mulţumit pe aceste cuvinte ce i-i
zis arhimandritul, eşind şi cositorii din livezi şi văzându-l răznit s-au repezit căi
cu ciomagu asupra arhimandritului ca să-l lovească în cap, zicând că pen
aceia au venit să facă moarte. Părintele arhimandritu văzând că va să-l ucigă
fugit şi s-au apropiat de cositori, şi văzând că nu l-au putut lovi cu ciomagul, în
alte mueri ce să afla şi ele cu ciomege fiind şi muerea Pârvului cu copilul mic
braţe, l-au luat din braţele muerii şi cu copilul au azvârlit de călare de au lovit
arhimandritul în piept, unde era iar călare, socotind că să va speria calul şi
cădea după cal şi arhimandritul şi copilul în coasele cositorilor ca să facă prim
die de moarte. Copilul căzând pe gâtul calului degrab l-au sprijinit arhimandr
cu mâna şi dându-l la un cositor l-au luat muerea şi arhimandritu pa loc
dăscălicat după cal. Numitul Pârvul văzând iarăşi că cu atâtea pricini ce au fac
auzind pe arhimandritu zicând cositorilor ca să nu sară asupra lor spre bătae
numai cât să-l păzească a nu-l omorî speriindu-se de moarte, văzându-l că
descălecat după cal jos iarăşi s-au repezit cu ciomagul, tot călare, asupra ar
mandritului, dând peste cositori, lovind pe unul din cositori cu peptul calului s-
tăiat piciorul în coasă până la os.
Care după această înştiinţare de mirare am trimes de au adus pe acel Pâr
cu cetaşii lui, fiind şi arhimandritu de faţă, am cercetat şi cât pentru alte mi
înjurături au făcut tagă că nu ştie într-acea vreme ce au zis, iar pentru copil
au azvârlit cu dânsul în arhimandritu şi pentru om că s-au tăiat în coasă,
numai că el n-au tăgăduit ci şi cetaşii lui au adevărat, care noi, văzând o obră2
cie şi necuviincioasă faptă ca aceasta nu am cutezat a-i face nici un fel de c
cetare, cerând şi arhimandritu ca de la înălţimea ta să-ş afle dreptatea. Ci cu J
jitoriu să trimise numitul Pârvul, împreună şi cu cuviosul arhimandrit, la lumi
193
MIHAIL M. ANDREESCU
divanul mării tale. Dar fiind vremea lucrului au căzut cu mare rugăciune ca după
culesul viilor să să trimită, întrebând şi pe sfinţia sa părintele arhimandritu
Argeşan chir Partenie au primit şi sfinţia sa până la acel soroc.
Iar hotărârea cea desăvârşit rămâne a se face de către înălţimea ta.
1783 septemvrie 1.
loan Meldescu, State Buşcu clucer.
Cop. rom. sec. XIX. Referire la autoritatea lucrului judecat,
principiu care a fost însă încălcat.
160. 1783
septembrie 26.
Adecă eu Ion sin Cârstea ot Bohari, dat-am zapisul mieu la mâna dumnealui
logofătului lacov, nepotul sfinţii sale egumenului Argeşan chir Partenie arhiman-
dritu, precum să s'ştie că i-am vândut o jumătate de roată de moară din morile
părinteşti, cu pomostul ei, însă să s'ştie şi hotarul pa unde este ocolul morii pa
unde e, însă pa vălcelu de la vale de moară în sus până în drumul cel mare, pa
drum în sus până în alt vălcel, în preţ bani t<a>l<eri> gata...1, şi am vândut de a
mea bunăvoe nesilit de nimenea. Şi când s-au făcut acest zapis au fost mulţi
oameni care mai jos să vor iscăli.
Şi pentru credinţa m-am iscălit mai jos ca să s'crează.
Sept<emvrie> 26, 1784.
Eu Ion sin Cârstea ot Bohari.
Eu popa Marin sin Cârstea ot Bohari martor, eu Manea pârcălab martor, eu
popa Niţu ot Costeşti martor, eu Ion...1 martor.
Cop. rom. sec. XIX.
161. 1784
iulie 28.
Din porunca dumnealor boeri ispravnicilor fiind eu orânduit, dinpreună şi cu

moştenii Lăngeşti şi cu vechilii părintelui arhimandritu Argeşanu, că având pricină
numiţii Lăngeşti pentru înpresurarea muntelui Groapele şi cu muntele mănăstirii
ce să zice Şesu şi aducând şi copie scoasă din ocolniţa sfintei mănăstiri Argeş de
24 de boeri.
194
Şi cu acea copie ce scrie semnele muntelui am mers în faţa locului cu to

şi am luat şi oameni streini şi am mers din semn în semn după cum scrie, pan
la cruce şi de acolea am apucat în stânga pe Piscul cel Pietros al Refenicului
după cum scrie ocolniţa aşa au rămas. Numai au fost pricina pentru faţa pisculi
Refenicului că au rămas a sfintei mănăstiri, după cum arată ocolniţa şi mai va
tos, că aşa au arătat şi oamenii cei streini, că rămâne faţa a mănăstirei şi dosi
rămâne a Groapelor şi mai vârtos, că au dat mărturie oamenii că mai naint
vreme iar s-ar fi sculat nişte Bărseni din Groape, tot pentru acea faţă şi mergân
iar oamenii în faţa locului şi tot acea faţă au rămas a mănăstirii. Şi au şi bătut p
un uncheaş ce era în Groape, pentru această faţă.
Şi numiţii moşteni Lăngeşti după ce au văzut semnele muntelui n-au m;
tăgăduit ci au primit acest fel să stăpânească, după cum mai jos să arată i
rămâne hotar Piscu, drept la vale, asupra Drăghinii la vale, tot în stânga la Râ
Doamnii. într-acest chip s-au dovedit şi s-au primit de amâdoao părţile.
Iulie 28, 1784.
De aceasta făcuiu ştire dumneavoastră şi rămâiu preaplecată slugă.
Neculai biv vătaf za plaiu.
DGAN-AIC, Fond Episcop. Argeş, ms. 168, f. 287v-28f
Cop. rom. sec. XIX.
162.
<1785.>
Jăluesc mării tale pentru doao sate de ungureni, Corbii i Domneştii di
sud<stvo> Muscel, că la aşăzământul lor când s-au aşezat pe moşia mănăstire
au făcut aşăzământ prin zapise de le-au dat mănăstirea aceste hotăra de moşii
ca să lucreze pe seama lor cu dijmă şi claca lor cea obicinuită să o facă pe alţi
moşii, unde-i va chema. Şi până acum într-acest an au păzit acest aşăzămâri
nezmintit iar acum cer să facă clacă acolea pe acea moşie, puind pricină că l;
alte părţi nu vor merge.
Luminate doamne, aceşti oameni nu sânt ca alte sate mai uşurei d<
dobitoace ca să poată şi mănăstirea a-ş face agonisita sa, ci nu le ajunge înc;
nici lor şi când nu vor primi ei să-ş facă clacă după cum au făcut-o şi până acun
la alte părţi, mă rog să fie luminată porunca mării tale ca să aib voe să împar
locurile i livezile al doilea ca să rămâe şi mănăstirii parte din locurile ce sânt dat<
lor ca să-ş facă claca acolea, fiind că aceste moşii sânt muscele, n-au fos
pădure ca să o fi curăţat ei, că într-alt chip cu totul să păgubeşte mănăstirea de
venitul moşiilor acestora.
Şi ce va fi mila mării tale.
195
MIHAIL M. ANDREESCU
Rugătoriu către Dumnezeu, Partenie arhimandrit igumen Argeşanu.

rom. sec. XIX. Data stabilită după domn şi după ordinea
actelor.
163. 1785
iunie 14.
Io Mihail Costandin Şuţu voevod i gospodar zemble Vlahiscoe,

Dumneavoastră, ispravnicilor judeţului, dimpreună cu dumnealui biv vel săr-
dar loniţă ispravnicu de Ungureni streini, să cercetaţi jalba aceasta ce ne dă igu-
menul, văzând acel aşazământ ce arată că are făcut cu numiţii ungureni, cât şi
cuprinderea hrisovului ce au ungurenii la mâinile lor. Şi la dreptatea ce va avea
mănăstirea să faceţi hotărâre în scris spre a nu să păgubi mănăstirea, ci să
îndreptaţi negreşit prin judecată.
1785 iunie 14.
Vel logofăt.
rom. sec. XIX. Apare acel ispravnic pentru străini.
164. 1785
august 28.
Adecă noi preoţii Lăngeşti înpreună cu vărul nostru Bănică, încredinţăm cu

acest zapis al nostru la mâna părintelui arhimandritu Argeşan Partenie, precum
să s'ştie că vânzând noi venitul muntelui, al Groapelor, la jupan Gheorghe
Rucărean, dumnealui au băgat pe un Neguş Bărseanu cu oile în munte şi numi-
tul Bărsean n-au făcut muntele pe hotaru nostru, pa cum s-au arătat, fiindcă
hotarul nostru să vede de la stână pa piscul ci au trecut la stânga în faţa piscu-
lui cel pietros al mănăstirii dăspre Muntele Şăs. Şi pentru paguba ce s-au făcut
au trimis părintele arhimandritu om dă au tras oi dă la stână şi noi am venit la
părintele arhimandritu şi ne-am rugat dă ne-au dat oile, făcând legătură cu acest
zapis ca dă acum înainte nu va mai călca alt Bărsean hotaru mănăstirii, iar de va
mai călca dă acum înainte hotaru mănăstirii, să aibă părintele arhimandritu a ne
apuca pe noi să plătim stricăciunea atot şi asta de acum, ca şi de acum înainte
dă să va mai întâmpla a să călca hotaru Muntelui Şăs al mănăstirii.
Şi pentru credinţa ne-am iscălit mai jos ca să s'crează.
Avgust28, 1785.
Popa Ion Lăngescu, Radu diacon, Bănică Lăngescu adeverez.
rom. sec. XIX.
196
165. 1785
august 28.
Adeverim şi noi Lăngeştii care ne vom iscăli mai jos cu mâinele noastre, p
cum să fie de mare credinţă, că de acum înainte nu vom mai călca Muntele Să;
al sfintei mănăstiri Argeş, după cum asemenea adeverinţă ne-au dat şi părinţi
arhimandritu cum că nu va călca din muntele nostru Groapele, ci să-ş stăf
nească după semnele ce să coprind în ocolniţa mănăstirii de 24 de boiari, ade
de la Crucişoară în stânga, pa Piscul cel Pietros al Răfenicului şi din pisc mer
asupra Drăghinii în apa Răului Doamnii. Şi faţa piscului, golul cel din stan
rămâne al mănăstire! Argeşu, iar locul cu brădetul rămâne al Lăngeştilor. Şi
aceste semne să stăpânim amândoao părţile cu bună pace.
1785avgust 28.
Popa Ion Lăngescu adeverez, Radu diacon adeverez, Bănică Langes
adeverez.
Şi când s-au făcut acest aşezământ am fost şi eu Neculcea vătaf za pic
Nucşoarii martor.
DGAN-AIC, Fond Episcop. Argeş, ms. 168, f. 288. Ci
rom. sec. XIX.
166. 1785
septembrie 26.
Sud<stvo> Muscel
Din luminată porunca mării sale lui vodă şi după jalba ce au dat la măria
sfinţia sa părintele arhimandritu igumenu sfintei mănăstiri Argeş chir Parten
asupra ungurenilor de la satul Corbii i de la satul Domneşti, dintr-acest judeţ,
sânt şăzători pe moşiile sfintei mănăstiri, cu arătare că au avut sfânta mănăst
aşăzământ cu ei, aşezământ prin zapise, când le-au dat aceste hotăra de moi
de le lucrează numai pa seama lor cu dijmă şi claca cea obicinuită să o facă
altă moşie, unde-i va chema, că pe aceste moşii ce şăd n-au la ce să clăcuiast
căci abia sânt moşiile acestea numai pentru dânşii şi cum că până acum s-
ţinut numiţii ungureni de aşezământul lor, după zapise, şi că aşa au plătit a
dijma cât şi claca, încă au făcut-o unde i-au chemat, după zapisele lor fără nic
zminteală, iar acum pricinuesc vorbe împotriva aşăzământului ce au cu sfâr
mănăstire.
Şi după luminată poruncă ce ne-au adus sfinţia sa, s-au înfăţişat înaint
judecăţii părintele arhimandritu cu Bucur Avram pârcălabul de la Corbi i Sime
Mariuoţoiu ungureni, vechili fiind şi celorlalţi ungureni, cum şi ungurenii din Do
neşti. Şi ne arătă sfinţia sa că de când s-au aşezat aceşti ungureni în aceî
sate, pe moşiile mănăstirii, au făcut sfânta mănăstire acest aşăzământ p
197
MIHAIL M. ANDREESCU
zapise, în ce chip să dea dijmă din fân şi din porumb, cum şi pentru clacă, să o
facă unde-i va chema. Adecă din fân să dea din şase căpiţe una şi ei să facă
fânul clăi şi să-l îngrădească. Şi din alte semănături, din zece una satul Corbii
iar Domneştii să dea din şapte copite una şi din celelalte sămănături din zece
una, ca şi satul Corbii, iar grădinile lor cu legumi să nu să supere dă dijmă şi
pârcălabii lor, fiind că dau şi ei ajutor la strânsul clăcii şi al dijmii, să nu să
supere. Care acest aşezământ nici ungurenii nu tăgăduiră, ci prin graiul lor
arătară că aşa le este aşezământul şi că l-au păzit şi ei, cum şi sfinţia sa
părintele arhimandritu până acum, care şi acum, înaintea judecăţii, iarăş voira
numiţii ungureni ca şi de acum înainte să le fie acest aşăzământ iarăş
nestrămutat, că-l vor păzi şi de acum înainte. Şi aşa dând ei cuvânt înaintea
judecăţii i-am întrebat din ce s-au îndemnat a pricinui împotrivire asupra
aşezământului lor şi răspunseră că au fost îndemnaţi de unii, alţii.
Deci dar, după cercetarea ce am făcut acum şi fiind acest aşăzământ primit
de amândoao părţile, rămâne numiţii ungureni îndatoraţi a urma după aşăză-
mântul lor ce au prin zapise, atât pentru darea dijmii, cum şi pentru clacă să o
facă unde-i va chema, după cum şi până acum s-au urmat de către dânşii.
Aceasta scriem,
1785 septemvrie 26.
Costandin portar
Cop. rom. sec. XIX.
167. 1786
ianuarie 15.
Uggrovlahiias heirossios eos vevasoi Cozma, milostiiu Bojiiu, episcop

Buzău.
Când cele nestătătoare ape născătoare de adâncime ale ochianului mării
să odihnesc, atuncea cei mai iscusiţi corăbieri au obiceiu în mai cu deadinsul
grijă a fi foarte, căci într-acea vreme mai mari vânturi să scornesc şi mai iuţi
valuri să ridică. Şi casnecul cel bine chibzuit, în somnul dintâiu când toţi ai casei
dorm, el atuncea mai cu trezire priveghează şi nu aţipeşte că într-acea vreme
mai vârtos au obiceiu furii a săpa case streine şi a le fura. Moartea să
închipueşte furului şi naştere valurilor mării, căci mai vârtos în vreme ce
aşteaptă ca o învăluire zvăpoiată asupra corăbii trupului năpădeşte şi o
sparge, când omul întru toată îndestulimea sa socotind că nu să va clăti,
atuncea cea flămândă moarte năvăleşte şi schimbă negrija lui în lacrămi. Deci,
de vreme ce scurtarea şi sfârşitul vieţii a tot omul este moartea, pentru ce să
lăsăm noi folosinţa noastră şi să ne grijim de cele streine iar nu de ale noastre,
adecă de grija morţii?
198
La aceasta dar, fiind şi eu robul lui Dumnezeu Cozma episcopul Buzăulu

bineîncredinţat, mai vârtos decât altele care nu le ştiu, având mai bună adeve-
rinţă slăbiciunea mea în care mă aflu a bătrâneţilor, socotind şi pentru cele ce
s-ar cuveni pentru pomenirea sufletului mieu şi a părinţilor miei şi printr-această
adevărată carte a smereniei noastre, am închinat sfintei mănăstiri Argeşul bise-
ricuţa ce am făcut-o smerenia noastră din temelie, de piatră şi cu livezile de pomi
ce este dinaintea caselor părinteşti, înpreună cu casele şi cu tot coprinsul dupre
înprejur.
Şi iar am mai dat sfintei mănăstiri casele noastre ce le-am făcut în Bucureşti,
în dosul zidului domnesc, ce sânt cu pământul lor, însă casele şi pivniţa de pia-
tră, cu casă de calabalâc, cu grajdu, după coprinderea locului în mahalaoa Sfeti
Gheorghie vechiu, care case din temelie sânt făcute de noi încă mai denainte,
până a nu se înălţa la sfânta arhierie.
Deci să aibă sfânta mănăstire şi cuvioşii igumeni a stăpâni cu bună pace
acest schituleţu, înpreună cu casele din Bucureşti şi cu toate cuprinsurile lor, fiind
că aceasta închinăciune şi danie o am făcut cu bunăvoinţa smereniei noastre, ca
să fie smereniei noastre şi părinţilor de pomenire şi cuvioşilor igumeni de odih-
nă. Deci îndatorăm pe cuvioşii igumeni, ce după vremi vor sta la această sfântă
mănăstire, ca să aibă purtare de grijă, atât pentru această biserică cât şi pentru
case, să nu să părăduiască şi nelipsit să pomenească numele nostru şi al
părinţilor noştri şi la sfânta mănăstire şi la această biserică.
Şi pentru mai bună credinţă am întărit această carte cu iscălitura şi pecetea
smereniei noastre, ghenarie 15, 1786.
Cozma episcop Buzău.
Sfidis Grigorie mărturie, Teodosie monah iconom, Barbu Arion treti vistier
mărturie.
rom. sec. XIX.
168. 1786
decembrie 23.
După jalba ce au dat înălţimii tale Mie judeţ ot oraş Argeş pentru sfinţia sa
cuviosul arhimandrit chir Partenie egumenul sfintei mănăstiri Argeş, dintr-acesl
judeţ Argeş, zicând că în trecuţii ani făcându-şi o moară pe vadul său ce l-au avui
de la unchiuşi cu zapis, cumpărând şi nisipul din curgerea apii, în domnia mării
sale Nicolae vodă Caragea, s-au sculat cuviosul arhimandrit cu judecată asupră-i
şi i-au luat o roată de moară cu cuvânt că ar fi fost moara pusă pe un vad ce-l
are mănăstirea de la un Misail Berindescul şi cu zor apucându-se de domnia lor
ispravnicii ce au fost pe acea vreme, l-au făcut de au dat şi zapis pe acea roată
de moară, a o stăpâni mănăstirea cu pace.
199
MIHAIL M. ANDREESCU
La care acum, cerând luminată porunca mării tale către noi ca să facem de
iznoavă cercetare cu carte de blestem prin vecinii înprejureni, să s'descopere
vadul de moară ce zice mănăstirea că-l are danie de la acel Berindescu şi unde
va fi acolo să-ş facă moară, iar găsindu-se moara cu adevărat pusă pe acel loc
al lui Misail, să-i întoarcă mănăstirea cheltuiala. Iar fiind moara pusă pe vadul său
să rămâe întru stăpânirea lui precum au fost şi mai nainte. Şi ni să porunceşte
de către înălţimea ta ca să înfăţişăm pe amândoao părţile să cercetăm şi asupra
dreptăţii urmând să îndreptăm, iar neodihnindu-se vreo parte să-i sorocim la
luminat divan.
După cum zicea porunca mării tale înfăţişând pe sfinţia sa cuviosul arhi-
mandrit cu jăluitorul, ne arată părintele arhimandritu că de această pricină sânt
judecaţi şi izbrâniţi. l să ceru adeverire în scris de la judecată. Scoase o anafora
cu leat 1781 iunie 1, a răposatului Preda Prijvean biv vel paharnic i a dumnealui
Dumitrache Popaz biv vel sărdar, ispravnici fiind la acel judeţ, iscălit şi de dum-
nealui loniţă Bucşănescu şătrar, fiind judecătoriu, întărită de către măria sa
Alexandru voevod Ipsilant, prin care arată dumnealor ispravnicii şi judecătoriu că
după jalba ce au dat sfinţia sa arhimandritu chir Partenie egumen sfintei mănă-
stiri Argeş pentru Ilie judeţ ce s-au pus de ş-au făcut moară noao aproape de
vadul ce-l are mănăstirea danie de la răposatul lordache Berindescul ce i s-au
zis mai sus Misail, unde nimenea din oroşani n-au mai pomenit să fie fost moară
şi din pricina aceii mori de tot să pierde vadul sfintei mănăstiri. După porunca ce
au adus, cercetând foarte cu de-amăruntu pricina aceasta prin oameni bătrâni şi
adeverindu-se că Berindescu din vechime au avut acel vad de moară cu doao
case şi cu patru roate şi din pricina viitoarii apii s-au stricat iar pe Ilie judeţ, nici
pe acei ce zic că i-au vândut, nimeni nu i-au pomenit să aibă vad de moară la
acel loc şi cum că nu putea să facă moară numai cu acel zapise făr'de aşăză-
mânt de la egumenul mănăstirii că şi de au mâncat apa acel vad de moară, putea
mănăstirea să umble după apă iar nu altul. Şi găsesc dumnealor cu cale a să
preţui moara cu toate ale ei şi câţi bani va coprinde să-i întoarcă judeţului Ilie şi
sfânta mănăstire să aibă a stăpâni moara cu pace. La care porunceşte măria sa
Alexandru vodă dumnealor ispravnicilor şi judecătorului ca să orânduiască boer-
naşi şi meşteri cu bună ştiinţă, să facă preţurile întru adevăr spre a întoarce
numitului judeţ cheltuiala şi să rămâe moara întru stăpânirea mănăstirii, iar de va
avea numitul judeţ a mai arăta alte osebite temeiuri şi va vrea să facă apelaţie să
vie la divan.
După care poruncă urmându-se ne arătă cuviosul arhimandrit şi adeverinţa
boernaşilor preţuitori, tot cu leat '81 dechemvrie 15, în care să arată că au preţuit
moara cu toate bunurile ei drept t<a>l<eri> 300. Ne arătă şi osebita înştiinţare ce
fac dumnealor ispravnicii mării sale pentru preţuirea morii şi cum că prilejind Ilie
judeţ să ia banii de la mănăstire, zicând că va să vie la divan, li s-au pus soroc
după orânduială. Iar în urmă cu doao zile după sorocul ce li să pusese au căzut
cu rugăciune numitul judeţ la sfinţia sa părintele arhimandrit şi s-au învoit prin
200
zapis ca din aceste doao roate de moară ce le făcuse el să stăpânească mănă-

stirea o roată, mai dându-i mănăstirea şi t<a>l<eri> 200 din cheltuială. Care
zapis să văzu şi dă noi, cu leat '81 dichemvrie 17, iscălit cu multe mărturii. După
care aşăzământ au fost odihniţi până acum.
Ci fiind că văzui la sfânta mănăstire temeiuri cu întărire domnească, după
dreptatea ce s-au cunoscut a nu să păgubi acea danie, pricinuindu-se pierderea
vadului de moară din pricina morii numitului, mai vârtos şi zapis de învoială, care
învoială este împotriva hotărârii anaforalii, nu avusem ce altă cercetare să mai
facem, cunoscută fiind dreptatea mănăstirii, ci de vreme că numitul judeţ nu să
odihneşte i să puse soroc după sfintele sărbători ale Crăciunului, să vie la lumi-
nat divan împreună cu vechil din partea mănăstirii şi cea desăvârşit hotărâre
rămâne a li să face de către înălţimea ta.
Savuas nagit karachiaghis Aghiosaos Frangulea g. dogot 1786 dechemvire 23.
Cop. rom. sec. XIX. Rândul ultim în greceşte, greu lizibil.
168. 1787
februarie 20.
Costandin dimpreună cu nepoţii lui lordache şi Costandin de la Turburea
dintr-acest judeţ Argeş, dând jalbă înălţimei tale, arătând că ei având moşie ce
să numeşte Turburea, aici în judeţu acesta, care moşie li s-ar fi trăgând de la un
Dragomir moşul lor. Şi acolo alăturea având moşie şi un Pandelică Berindescui
împreună şi cu mănăstirea Argeşu şi părinţii lor prăpădindu-şi cărţile ce au avu'
din întâmplările vremilor, iar tatul numitului Berindesc fiind cu putere, le-ar fi
împresurat acea moşie şi ei neavând cărţi n-au mai putut să-şi caute. Iar acum,
găsind cărţi şi hrisoave ar fi mers la numitul pârât Berindescui ca să le arate cu
ce stăpâneşte moşie. Şi el le-ar fi arătat că au cumpărat-o în t<a>l<eri> 100 de
la un unchi al lor şi moşia aceia zic că ar fi fost pe şapte părţi şi acel unchi putea
să-şi vânză numai partea lui iar nu şi a celorlalţi. Şi pentru ca să nu poată ei
scoate moşia ar fi dat-o danie numitul Berindesc la mănăstirea Argeşu şi acum
le-ar fi stând împotrivă şi cuviosul arhimandrit Argeşan.
De care, mai jăluind ei înălţimei tale şi din luminată poruncă fiind orânduiţi Ic
noi, preaplecaţii slugile înălţimei tale, nu ş-ar fi aflat dreptatea, neaducând no
măcar nici pa numitul pârât înaintea noastră, a-l înfăţişa cu dânşii. Şi cu aceas-
ta, acum cerând de la înălţimea ta ca să li să orânduiască mumbaşir a aduce pe
pârâtul Berindescui ca să-l judece la luminatul divan înaintea înălţimei tale. Ş
după jalba lor orânduindu-se mumbaşir loan aprodul Vătăşăscul, cu luminată
porunca înălţimei tale, ca viind aici şi luând pe pârâtul, cu cercetarea de la noi în
201
MIHAIL M. ANDREESCU
scris, să-l aducă aici ca să-l scoată la dumnealor veliţii boeri a să înfăţişa la jude-
cată. Ci pentru arătarea jăluitorilor, luminate doamne, ce au arătat prin jalba lor
către înălţimea ta că nu ş-au aflat de la noi dreptatea, întru adevăr arăt înălţimii
tale că numiţii jăluitori viind aici cu jalba lor cea dintâi, într-acelaş ceas le-am
făcut răvaş către Berindescul pârâtul, ca să vie să să înfăţişeze la judecată. Şi
numitul Berindescu, după poruncă, au şi venit, iar jăluitorii n-au stătut la
judecată, ci au plecat de au venit la Bucureşti de au făcut această arătare
pentru noi.
Iar acum, după poruncă, înfăţişându-să amândoao părţile şi făcându-le
cercetare pricinii cu de-amăruntul, ne arătă jăluitorii o copie după un hrisov
slove-nesc, al mării sale răposatului întru fericire Gavriil voevod ot leat
7188(1679) dechemvire 8, întru care arată, de partea de moşie din Turburea a
unui Oprii şi soţii lui Zoica şi feciorii lor Vlaico şi Cârstea, ca să le fie moşie lor
ohabnică. Care dintr-acest Oprea zic jăluitorii că să trag ei. Dar ca să dovedim
adevărul făcurăm şi această cercetare, care din ce neam să trage. Şi ziseră că
din acel Oprea ce să numeşte în hrisovul domnesc, să trage Dragomir i Radu
feciorii lui iar din Paraschiv să trage Oprea i lanache i Ion şi Gligore, feciorii lui.
Din lanache, fecioru lui Paraschiv, să trage lordache i Şărban i lanache, cum şi
din Oprea feciorul lui Paraschiv să trage Costandin. Iar din Ion fecioru lui
Paraschiv n-au rămas nimeni. Gligorie, feciorul lui Paraschiv trăeşte şi acum.
Şi dintr-aceste neamuri zic că să trag şi jăluitorii. Care după a lor această
arătare să vede că nu să potriveşte nici un nume de aceştia cu feciorii Oprii, cei
numiţi în hrisovul domnesc, pentru că în hrisov să numeşte Vlaico şi Cârstea
feciorii Oprei, iar nu Dragomir şi Radu după cum arată jăluitorii. Am cercetat şi
pentru vechea stăpânire pe această moşie Turburea cum s-au urmat. Şi însuşi
jăluitorii, cu graiul lor, arătară cu acest cuvânt, că avându-şi scrisorile pierdute,
s-au stăpânit moşia de neamul Berindeştilor, cum şi de mănăstirea Argeş, de
când s-au dat danie de Berindeşti până acum.
Am cerut şi numitului Berindesucl, pârâtul, ca să ne arate cum s-au
stăpânit această moşie de către dânşii. Şi ne arătă întâi un zapis al unul Daniil
călugărul Grecul ot leat 7196(1687) dechemvrie 21, cu care vinde toată moşia
lui din Turburea şi cu delniţele la Bunea vtori logofăt drept ughi 80 ca să-i fie
moşie stătătoare. Şi ne mai arată şi o carte de hotărnicie a şase boeri
hotărnici de la leat 7121(1703) octomvrie 2, ce s-au făcut aceştii moşii Turburea
în domnia mării sale răposatului întru fericire Costandin vodă Basarab, fiind
ceruţi de mai sus-numitul Bunea Grădişteanu vel comis, ca să i-o aleagă de
către hotarul moşii Berindeştii. însă făcând această hotărnicie după
cumpărătoare moşii, mai în urmă cu ani 16. Ne mai arătă şi alt zapis al Radului
Bujoreanul ot leat 7252(1744) aprilie, cu care vinde lui lordache Berindescul moşia
Turburea, ce i-au fost dată şi lui de împărţeală de la numitu mai sus Bunea
Grădişteanu, care şi Bunea au fost cumpărat-o de la mai sus-numitul Daniil
călugărul Grecul i de la tată-său Paraschiv i de la lanache şi Pârvul drept
t<a>l<eri> 308. Ne mai arătă şi o carte de judecată a dumnealui răposatului
Gheorghe Serezli biv vel clucer za arie, fiind ispravnic la acest judeţ, ot leat
7255(1746) noemvrie 2, de când s-au judecat la
202
dumnealui lordache Berindescul cu un lanache din Aref şi Stanciu cumnată-său

din Bucşăneşti pentru moşia aceasta Turburea, zicând numiţii că nu este vân-
dută toată de strămoşul lor Daniil călugărul Grecul, cel numit mai sus. Şi de
vreme ce pârâşii n-au avut stăpânire de ani 58 şi nici parte de moşie nu li s-au
făcut la hotărnicie, cu aceasta dă dreptate Berindescului.
Dar lordache Berindescu, în urma aceştii judecăţi, tot neputându-să odihni
de dânşii, se vede că le-au dat şi lor t<a>l<eri> 100 şi le-au luat şi zapis de la
mână, atât de păciuire cât şi de stăpânirea şi a părţii lor de moşie, ce zicea că
avea. Care zapis să şi văzu că este ot leat 7255(1747) martie 7, fiind adeverită
această vânzare a numiţilor şi de dumnealor ispravnicii ce să afla atuncea. La
urmă, şi după aceasta, iarăşi neodihnindu-să acel lanache, l-au tras pa numitul
lordache Berindescul şi la altă judecată, la dumnealui Răducan Dimache
ispravnic fiind la acest judeţ, la leat 7257(1749) mai. Şi numitu ispravnic, prin
carte de judecată găseşte cu cale ca după hotărârea judecăţii răposatului Serezli
ispravnic şi după zapisul cel arătat mai sus, ale acelui lanache şi Standul, de
vânzarea şi a părţii lor cu t<a>l<eri> 100, dă dreptate lui lordache Berindesc, ca
să stăpânească cu pace de către dânşii. Mai văzurăm şi o carte domnească, a
mării sale răposatului întru fericire Costandin vodă Gehan, ot leatul 1755 sep-
temvrie 2, de sânt ani 31, întru care arată pentru această moşie Turburea că fiind
dată danie la mănăstirea Argeş de lordache Berindescul, să aibă mănăstirea a
stăpâni această moşie de către fraţii lui lordache Berindescul i de către alţii. Şi
iarăşi ne mai arătă numitul Berindescul şi altă carte de judecată a dumnealui
Dumitrache Varlaam biv vel paharnic i a dumnealui Istrate Creţulescu biv vel
paharnic, ot leat 1778 martie, de când era dumnealor ispravnicii acestui judeţ, în
care iarăşi arată că un Ghiţul i Şărban i lordache i Oprea şi Gligore au tras la
judecată înaintea dumnealor pe Măria Berindeasca, muma mai sus-numitului
Pandelică Berindescul pârâtul, tot pentru această moşie Turburea, şi după
temeiurile din scrisori ce le-au văzut că are, cele mai sus-arătate, îi dă dreptate
numitei Berindeascăi ca să-ş stăpânească moşia cu bună pace de cătră aceşti
numiţi pârâşii ei.
Care şi noi, după stăpânirea veche cu atâta sumă de ani şi după temeiurile
scrisorilor ce să văzură la mâna pârâtului Berindescu şi mai vârtos, că jăluitorii
nedându-ne nici un temei de încredinţare că ar fi din neamul acelor ce să coprind în
hrisovul cel domnesc ce-l au la mâna lor şi nici că stăpânire vreodată într-această
moşie Turburea n-au avut, pentru care măcar să ne fi încredinţat şi cu mărturii vred-
nice de credinţă, ci numai cu graiul lor arătând, după a noastră părere, rămâne
această moşie a să stăpâni tot de pârâtul Berindescu, după cum din vechime s-au
stăpânit, iar cea desăvârşit hotărâre rămâne a li să face de către înălţimea ta.
1787 fev<ruarie> 20.
Nicolaos Frangopulos treti logofăt.
Cop. rom. sec. XIX. Actul din 1679 este clar un fals.
203
MIHAIL M. ANDREESCU
170. 1787
martie 6.
După jalba ce au dat înălţimii tale Costandin dimpreună cu nepoţii lui
Costandin i lordache şi cu alţi cetaşi ai lor de la Turburea sud<stvo> Argeş, că
nu sânt odihniţi pe alegerea aceasta a dumnealor ispravnicilor din sud<stvo>
Argeş, vătafu de aprozi, din luminată porunca înălţimii tale, i-au adus şi
înaintea noastră, faţă cu losif iconomul vechil din partea mănăstirii Argeş, de
care să stăpâneşte acum moşia Turburea, i cu Pândele Berindescu, de la al
căruia neam este moşia aceasta dată danie la numita mănăstire.
Şi citind mai întâi cercetarea şi alegerea aceasta a dumnealor ispravnicilor
întrebarăm pe jăluitori cu ce cuvânt fac cerere a lua această moşie Turburea într-a
lor stăpânire. Şi alt cuvânt mai de temei nu avuseră să răspunză, nici alte nis-
caiva scrisori nu avură să arate, decât numai ne arătară doao hrisoave vechi,
însă unul al mării sale Petru voevod, scris cu leat 7074(1565) octomvrie, de sânt
ani 221, ce-l dă la mâna Baciului i Gândii i Vladului i Capotă i Cârstii cu fraţii lor,
ca să le fie lor satele cutare, cu toate hotarăle. Care acest hrisov să vede că la
dumnealor ispravnicii nu I-au arătat. Şi altul al mării sale Gavrilă voevod, scris cu
leat 7188(1679) dechemvrie de sânt ani 107, ce-l dă la mâna Oprii cu soţia Zoica
şi cu feciorii lor Vlaico şi Cârstea, ca să aibă a stăpâni partea de moşie din
Turburea şi din Berindeşti. Pe care aceste doao hrisoave, măcar că judecata nu
le dete crezământ că vor fi adevărate, nefiind nici iscălite de domni nici protois-
călite de vel logofăt după obicei. Dar şi adevărate de ar fi nu are nici un temei
fiind amândoao foarte vechi, unul de ani 221 şi altul de ani 107. Şi în hrisovul
mării sale Petru voevod nici numele moşiilor nu să cunoaşte, fiind şterse de
multă vechime, iar într-al mării sale Gavriil voevod, măcar dă să cunoaşte
numele moşii şi scrie că au avut acel Oprea cu feciorii lui Vlad şi Cârstea parte
de moşie în Turburea şi în Berindeşti, dar după ce este vechi şi trecut peste ani
100, apoi să vede din cercetarea ispravnicilor că din însuşi graiul jeluitorilor s-au
dovedit că ei nu să trag dintr-acel Oprea, pentru că atât înaintea ispravnicilor cum
şi acum înaintea noastră, arătându-şi ei ghenealoghia neamului lor au zis cum
că acel Oprea ce este numit în hrisov au avut feciori Dragomir şi Radu şi dintr-
aceştia au arătat că s-au pogorât neamul până la ei. Şi nu este aşa căci hrisovul
nu scrie că Oprea ar fi avut feciori Dragomir şi Radu ci scrie că au avut feciori
Vlaico şi Cârstea. lată, dar din însuşi graiul lor să dovedeşte că ei nu să trag din
feciorii acestui Oprii, ce sânt numiţi în hrisov, ci din alţi oameni streini.
Şi aşa, pentru ca să ne pliroforisim a cui au fost această moşie Turburea din
vechime şi cum au căzut în mâna Berindescului şi de la Berindescu la mănă-
stirea Argeşu, cerurăm de la vechilul mănăstirii ca să ne arate scrisorile ce are
pentru această moşie Turburea. Şi ne arătă mai întâi un zapis al unui Daniil
204
călugăru Grecu şi a nepotu-său Paraschivei ot leat 7196(1687) dichemvrie 21,

de sânt ani 99, prin care vinde la răposatu Bunea Grădişteanu vtori logofăt toată
moşia lor din Turburea ot sud<stvo> Argeş, du preste tôt hotaru cât să vă alege,
însă delniţe 20, drept ughi 80. Şi afară din moşia lor scrie că este delniţele unui
ceauş Mihaiu de la jupâneasa Măria Rudeasca, însă delniţe noao. Ne mai arătă
şi o carte de hotărnicie de ani 83, a şase boeri hotărnici, ot leat 7212(1703)
octomvrie, ce s-au făcut aceşti moşii Turburea în domnia mării sale răposatului
Costandin vodă Basarab, fiind ceruţi de acel răposat Bunea Grădişteanu vel
comis, de i s-au ales moşia Turburea de către hotaru moşiei Berindeştilor şi arată
anume toate semnele care desparte pe Turburea de Berindeşti. Ne mai arătă un
zapis al răposatului Radului Bujoreanu, ot leat 7252(1744) aprilie 15, de sânt ani
43, prin care vinde lui lordache Berindescu această moşie Turburea drept
t<a>l<eri> 308, ce arată că au fost şi lui de împărţeală de la mai sus-numitul
Bunea Grădişteanul vel comis. Ne mai arătă o carte de judecată iscălită de
răposatul stolnic Gheorghe Serezli, fiind fost atunce clucer za arie şi ispravnic la
sud<stvo> Argeş, scrisă cu leat 7255(1746) noemvrie, de sânt ani 40, prin care
arată că s-au judecat lanache din Aref i Stanciu cumnată-său din Bucşăneşti cu
lordache Berindeiu pentru această moşie Turburea, zicând numiţii că nu este
vândută toată de strămoşul lor Daniil călugărul Grecu, ce este numit mai sus. Şi
fiind fost până atunci stăpânirea Berindescului de ani 58 şi nici la hotărnicie parte
de moşie nu li s-au făcut, s-au hotărât a-ş stăpâni lordache Berindescul moşia cu
pace. Dar lordache Berindescul, să vede că în urma judecăţii tot neputându-să
odihni de dânşii, le-au dat şi lor t<a>l<eri> 100 şi le-au luat şi zapis de la mână,
atât de păciuire cât şi de stăpânire a părţii de moşie ce zicea că au rămas nevân-
dută de strămoşu lor Daniil călugăru şi Paraschiv nepotu-său. Care zapis să
văzu şi de noi, scris cu leat 7255(1747) mart 15, adecă cu cinci luni mai în urma
cărţii de judecată a stolnicului Serezli. După această învoire şi vânzare să vede
că tot neodihnindu-să acel lanache, l-au tras pe numitul Berindesc şi la răposat
Răducanu Dimache, fiind ispravnic în sud<stvo> Argeş, la leat 7257(1749) maiu,
unde după hotărârea judecăţii stolnicului Serezli şi după zapis de mai sus-numit
de vânzare, au hotărât că Berindescu să-şi stăpânească moşia cu pace. Ne mai
arătă vechilul şi o carte domnească, a mării sale răposatului Costandin vodă
Gehan, ot leatu 1755 septemvrie de sânt ani 31, în care arată că această moşie
Turburea fiind dată de danie de lordache Berindeiu la mănăstirea Argeş să o
stăpânească cu pace. Ne mai arătă vechilul şi un zapis al Stancăi Berindeascăi
soţia lui lordache Berindeiu şi al fiilor ei Gheorghe şi Mincul, adeverit şi de
răposatul Mateiu Fălcoian biv vel sărdar şi de răposatu lanache biv vel medel-
nicer, prin care întemeiază dania bărbată-său lordache, ca să stăpânească
mănăstirea moşia Turburea cu bună pace.
Dar văzând noi că în zapisul lui Daniil călugărul şi al Parschivei nepotă-său
scrie că au vândut toată moşia lor, afară den noao delniţe ce scrie că au fost ale
lui Mihaiu ceauşu, întrebarăm pe vechilu să ne arate de cine să stăpâneşte acum
205
MIHAIL M. ANDREESCU
acele delniţe ce au fost ale acelui Mihaiu ceauşu. Şi răspunse că tot de mănă-
stire să stăpâneşte pentru că acele noao delniţe coborându-să cu moştenire
până la o Visa preoteasa Lămoteasca, aceia cu zapisul ei, le-au vândut iarăşi lui
lordache, arătându-ne şi zapisul Vişii, scris cu leat 7255(1746) septemvrie de
sânt ani 40, iscălit de ea i de fii-său Dobre şi de fii-său Tudosie Lămoteşti, prin
care vinde lui lordache Berindescu noao delniţe din moşia Turburii şi cu partea
de munţi ce să va face la aceste delniţe, drept t<a>l<eri> 108 şi această moşie
arată că este şi ei de zestre de la părinţii ei.
Din care scrisori şi sineturi vrednice ce arată vechilul sfintei mănăstiri
văzurăm că toată această moşie Turburea, din vechime au fost la doi stăpâni,
adecă a acelui Daniil călugărul cu nepotu-său Paraschiva şi a acelui Mihaiu
ceauşu. Din care să vede că Daniil călugărul cu Paraschiv nepotu-său şi-au vân-
dut partea lor delniţe 20 la răposatu Bunea Grădiştean biv vel comis. Şi de la acel
răposat Bunea Grădişteanu să vede că rămânând clironomie de la Radu
Bujorean au vândut-o şi el lui lordache Berindeiu. Asemenea şi cele noao delniţe
ce au fost ale acelui Mihaiu ceauşu, să vede că rămâind moştenire la Visa
preoteasa Lămoteasca acea Visa le-au vândut şi ea cu zapis iarăşi lui lordache
Berindescu. Şi lordache Berindescu să vede că după ce s-au făcut stăpân pe
toată moşia, apoi au dat-o şi el danie la sfânta mănăstire Argeş, de sânt ani 35.
După care dovezi şi sineturi nu mai rămase jeluitorilor nici un cuvânt de dreptate.
Şi peste toate acestea, măcar că pentru vechea stăpânire să vede că însuşi
jeluitorii au arătat înaintea dumnealor ispravnicilor că atât Berindeiu cât şi mănă-
stirea Argeşului au stăpânit această moşie până acum nestrămutat. Şi la toate
cele mai dinainte judecăţi, care să arată mai sus, să vede că stăpânirea atât a
Berindescului cât şi a celor mai dinainte stăpâni au fost nestrămutată.
Dar cu toate acestea, văzând noi pa jăluitori că unii sânt de patruzeci de ani,
alţii de cincizeci de ani şi alţii de şaizeci de ani poate şi mai mari îi întrebarăm, ei
în vârsta ce să află fiind oameni bătrâni mai stăpânit-au vreodată moşie în
Turburea precum cere acum să stăpânească? Şi cu însuşi graiul lor ne spuseră
că n-au stăpânit nicidecum, pricinuind că pentru căci n-au avut aceste hrisoave
vechi până acum de aceia n-au putut să stăpânească. Iar acum găsindu-le cer
să stăpânească cu dânsele, a căror pricinuire este rea şi neprimită, întâi că
însuşi ei au dovedit că nu să trag dintr-acei ce sânt numiţi în hrisov, a doaoa că
moşia din vechime să vede că au fost a lui Daniil i a nepotu-său Paraschivei şi a
lui Mihaiu ceauşu. Şi a treia, că de la vânzările acelora în anii noaozecişi noao
ce au trecut până acum, stăpânirea a fost curmată de cei ce arătăm mai sus şi
de mănăstire, de când au luat-o danie de la Berindeiu şi până acum.
Ci drept aceste mai sus-arătate, dreptatea hotărăşte ca şi de acum înainte
asemenea să stăpânească sfânta mănăstire Argeş această moşie Turburea cu
bună pace de către jăluitori şi de către tot neamul lor. Iar hotărârea cea
desăvârşit rămâne a se face de înălţimea ta.
1787 martie 6.
206
Vel ban, vel dvornic, vel logofăt, vel logofăt, vel stolnic.
Cop. rom. sec. XIX.
171. 1787
martie 10.
Ion Nicolae Petru Mavrogheni voevod, Bojiiu milostiiu, gospodar zemle

Vlahiscoe. S-au înfăţişat la divan înaintea domnii mele amândoao părţile şi din
cercetarea ce am făcut găsim dreaptă şi cu cale hotărârea dumnealor veliţilor
boeri, pentru că şi înaintea noastră mărturisiră pârâşii cu însuşi graiul lor că de
când sânt ei nicidecum n-au stăpânit.
Drept aceia am hotărât să stăpânească sfânta mănăstire cu pace.
1787 martie 10.
rom. sec. XIX.
172. 1787
aprilie 20.
După jalba ce au dat înălţimii tale un Ilie judeţ ot oraş Argeş pentru sfinţia sa
arhimandritu chir Partenie egumen sfintei mănăstiri Argeş dintr-acest judeţ
Argeş, cum că pe moşia sa făcându-şi moară în apa Argeşului, au stăpânit-o
şase ani făr'de nici o pricină iar de sânt ani cinci mai sus-numitu arhimandrit
jăluind la măria sa Alexandru vodă Ipsilant, cu arătare că au făcut numitul moară
pe moşia mănăstirii şi judecându-se la dumnealor ispravnicii de atunci, fără a nu-i
cerceta pricina şi zapisele de cumpărătoarea moşii, l-au închis şi l-au făcut de au
dat zapis de păciuire pe o roată de moară, să stăpânească mănăstirea. Şi după
aceia întâmplându-se mazilie mării sale, n-au putut să-şi mai caute până acum.
Şi cum că astă vară jăluind mării tale s-au orânduit cu luminată poruncă la dum-
nealor ispravnicii să-i judece. Şi că viind la dumnealor nu i-au căutat judecata
care acum, după a sa jalbă, ni să porunceşte de către înălţimea ta ca să în-
ştiinţăm mării tale dreptul adevăr şi să le căutăm darvaoa ce au, făcând hotărâre
în scris să îndreptăm, iar neodihnindu-se de aici să trimitem la luminat divan cu
carte de judecată.
Pentru care, vei şti măria ta că după jalba ce au fost dat numitul întâi mării
tale, s-au înfăţişat aici la judecată cu părintele arhimandrit şi s-au cercetat cu de-
amănuntul pricina morii de care jălueşte numitul. Şi neodihnindu-se Ilie judeţ şi
207
MIHAIL M. ANDREESCU
pârâşu, s-au făcut anafora către înălţimea ta, dându-se mănăstirii după dreptatea
ce s-au cunoscut că are mănăstirea, prin care s-au pus numitul soroc ca după săr-
bătorile Crăciunului ce au trecut să meargă la divan împreună cu vechil din partea
mănăstirii şi el au venit de au arătat neadevărul că nu s-au judecat aici. Ci noi,
iarăş, acum am intrat în cercetare şi văzut-am la sfânta mănăstire cărţi de jude-
cată cu întărire domnească pentru acea moară, dându-se supt stăpânirea mănă-
stirii, cum şi zapis de la numitul, adeverit cu mărturii, prin care însuşi el cade cu
rugăciune la sfânta mănăstire de-i lasă şi lui o roată de moară. Ci fiindcă numitul
nici acum nu să odihni, îşi puse soroc de iznoavă ca la Rusalii să vie la luminat
divan, cu vechil din partea mănăstirii, căruia i să dete adeverinţă de soroc după
orânduială. Şi cea desăvârşit hotărâre rămâne a să face de către înălţimea ta.
1787 aprilie 20.
Alexandru Cocor, Aghinasaos Faimogu arhonte treti logofăt.
rom. sec. XIX.
173. 1787
iulie 16.
Adecă eu popa Marin dimpreună cu frate-mieu Ion sin Cârstea ot Bohari,

dat-am credincios zapisul nostru la cinstită mana sfinţii sale părintelui Partenie
arhimandritu Argeşianu, precum să să ştie că până a trăi nepotu lacov i-am vân-
dut din părţile noastre de moşie din hotaru Boharilor alăturea cu hotaru
Cacaleţilor, din drumul cel mare la deal spre apus, stânjeni doao sute ce i-au răs-
cumpărat de la cuscra Neacşa şi stânjeni cincizeci ce i-au vândut mumă-mea
Neacşa, alăturea cu mai sus-numiţii stânjeni. Şi acum la răposarea nepotu-mi
lacov lăsând cu diată aceste cumpărători ca să facă o biserică la Bădiceni,
asupra părintelui arhimandritu, cu alte cumpărători de moşie şi altele ce i-au
rămas pe urmă, să fie închinare la această sfântă biserică, de care, câţi ne
tragem din neamul soţii dumnealui am primit cu toată bucuria.
Drept aceia, ne-am îndemnat şi acum de am mai vândut şi noi alţi stânjini
cincizeci, alăturea cu stânjinii ce scrie mai sus 250, care să fac stânjini 300. Şi
pe aceşti stânjini cincizeci i-am vândut stânjinul po t<a>l<eri> unul, bani treizeci,
care bani i-am luat toţi deplin în mâna noastră. Şi i-am vândut de a noastră
bunăvoe nesilit de nimeni. Şi pentru mai adevărată credinţă ne-am iscălit cu
mâinile noastre mai jos ca să s'crează.
Iulie 16, 1787.
t Popa Marin sin Cârstea ot Bohari vânzător şi am scris zapis cu mâna mea,
eu Ion sin Cârstea ot Bohari vânzător.
rom. sec. XIX.
208
174. 1787
august 7.
Adeverez cu acest zapis al mieu, încredinţat zapis, ca să fie de mare cre-

dinţă la mâna sfinţii sale părintelui arhimandritului egumen ot sfânta mănăstire
Argeşului, pentru că noi care mai jos ne vom iscăli, am căzut la o datorie la un
turc, anume Pilici Amit. Şi umblând pe la bogate locuri ca să facem banii nu s-a
putut, nici noi altă putere n-am avut, ci am căzut la sfinţia sa părintele arhiman-
dritul mai sus-numitul şi i-am vândut via mea cu casa, cu pivniţa, cu jgheabul, cu
o bute, cu moşie stearpă împrejuru casii şi cu 2 rozoare de vie făr'de viţă, ală-
turea cu via mea ale popii lui Dumitraşco tot într-un grădiş ale unchiu-mieu popii
lui Dumitraşco. Am tocmit în t<a>l<eri> 85 şi mi i-a dat sfinţia sa aceşti bani toţi
în mână. Şi sfinţii sale să-i fie moşie ohabnică, stătătoare până în veac pentru că
eu, de a mea bunăvoe am căzut la sfinţia sa de i-am vândut această moşie.
Şi pentru adevărată credinţă ne-am iscălit mai jos ca să s'crează şi am pus
şi degetu mai jos ca să s'crează.
7 avgust 1787.
Eu Marin sin popa Şărban vânzător, eu Dumitraşco sin Mateiu vânzător, eu
popa Dumitraşco vânzător la 2 rozoare sus-numite.
Eu Bădiţa pârcălabul martor, eu Costandin sin...1 martor Dumitraşcu,
Antonie ot Berivoeşti, eu Radul siimeanul martor. M-am întâmplat şi eu Marin ot
Ciuteşti martor.
rom. sec. XIX.
175. 1788
ianuarie 9.
Adecă eu Dan Dragomir ot satul Corbii încredinţez cu zapisul mieu la sfân-

ta mănăstire Argeş i la cinstită mâna sfinţii sale părintelui arhimandritului Argeş,
precum să să ştie că rămâind nişte pruni ai lui Stan zet Comşa, tot din Corbii, am
fost făcut învoire cu dânsul, încă până era în viaţă şi am luat eu acei pruni ca să-i
păzescu cu închidere şi din roadă lor să am şi eu cevaş folos. Şi el acuma, întâm-
plându-să de au murit, am venit şi am arătat la sfinţia sa părintele arhimandritu
hotărârea ce făcusem. Şi după obiceiul pământului ce este, că ori pomi ori alte
namistii, după ce lipseşte stăpânul ce le-au făcut rămân ale stăpânului moşii, era
să ia mănăstirea. Dar căzând eu cu rugăciune mi i-au lăsat tot asupra mea şi cât
va fi prin putinţă a să ţinea de mine, să am a închide iar rodul ce să va face, m-am
învoit ca să ia mănăstirea o parte şi eu alta. însă când să vor strânge să am a da
1. Loc gol în ms.
209
MIHAIL M. ANDREESCU
în ştire omului mănăstirei ca să fie faţă, să nu fie bănueli, că aşa de bunăvoia

mea m-am legat.
1788ghenarie 9.
Eu Dan Dragomir adeverez.
rom. sec. XIX.
176. 1790
septembrie 2.
Adecă eu Isaia monah care pe mirenie m-au chemat Ion Moncea, feciorul
Standului din Buneşti de la gura Vălsanului de lângă Cacaleţi, încredinţez cu
acest zapis al mieu la sfânta mănăstire Argeş unde să cinsteşte şi să prăznueşte
hramul Adormirii Preasfintei de Dumnezeu Născătoarei şi pururea Fecioarei
Marii şi la cinstită mâna sfinţii sale părintelui Partenie arhimandritu şi nastavnicu
aceşti sfinte mănăstiri şi la tot soborul, precum să să ştie că având o parte de
moşie pe lângă hotarul Buneştilor pe den sus, care să numeşte Tătuleştii de
Cacaleţi, stânjeni doaozeci şi cinci de moştenire şi de cumpărătoare alţi stânjeni
doaozeci şi cinci, care să fac stânjini cincizeci în lat, tot la un loc, care merg în
lung din hotarul Zărneştilor tot alăturea cu hotarul Buneştilor până în coada Văii
Efremului spre apus, în care parte de moşie să află şi casă şi sălişte de pruni i
de alţi pomi. Şi împreună cu casa i cu săliştea i din câmp i din pădure, de peste
tot hotarul, o am închinat danie sfintei mănăstiri Argeşu, ca să fie sfintei mănă-
stiri de întărire şi părinţilor ce vor fi lăcuitori în sfânta mănăstire de hrană şi de
îmbrăcăminte, iar mie şi tot neamului mieu vecinică pomenire. Care şi la
pomenecul cel mare ne-am pus numele.
Deci să aibă a stăpâni sfânta mănăstire cu bună pace despre mine şi despre
tot neamul mieu, fiindcă de a mea bunăvoe o am dat danie, iar până voi trăi eu
tot să aibă sfânta mănăstire a mă chivernisi cu îmbrăcăminte. Şi pentru mai ade-
vărată credinţă m-am iscălit însuşi cu mâna mea ca să să crează, unde fiind şi
alte obraze vrednice de credinţă care să vor iscăli mai jos.
1790 septemvrie 2.
Eu Isaia monah care am închinat această moşie danie sfintei mănăstiri.
Praporgicu Ieronim martor, Pimen Brădei martor, Gogoslav ieromonah ot
schitul Brătăşeşti martor.
Cop. rom. sec. XIX.
177. 1790
septembrie 30.
Adecă eu popa Nitul sin Marin Jidovul dimpreună cu soţia mea Marica
preoteasa, dat-am încredinţat zapisul nostru la mâna dumnealui Pavel
210
post<elnic>, precum să să ştie că i-am vândut o livade din Muscel, care livade
am cumpărat-o de la popa Dragotă sin popa Albul. Şi i-am vândut-o de a noas
tră bunăvoe şi cu ştirea tuturor rudelor noastre în bani gata t<a>l<eri> 15, adec
cincisprezece, ca să-i fie moşie stătătoare în veci. Care acea livade despr
miazănoapte să hotărăşte cu mănăstirea Argeşu, despre apus iar cu mănăstirec
despre miazăzi cu popa lan văru mieu, pa marginea crângului drept în val
despre răsărit până în Valea Muşii.
Şi când s-au făcut acest zapis fost-au mulţi oameni de cinste care mai jos s
vor iscăli. Şi pentru mai adevărata credinţă ne-am iscălit mai jos ca să să creaza
1790 sept<emvrie> 30.
Eu popa Nitul sin Marin Jidovul dimpreună cu soţia mea Marica, vânzători.
Eu loan Jidovu martor. Radu Bondoc martor. Văzând şi eu că această van
zare este bună m-am iscălit, 1790 sept<emvrie> 30, Popa Sima protop<op>
popa Niţu protop<op>, ot Argeş, eu popa Hristea sin popa Tudor martor. Văzâm
şi eu că această vânzare este bună m-am iscălit Ilie jud<eţ> ot Argeş mart<or>
Sima judeţ martor.
Şi după săvârşirea acestui zapis având mare primejdie, am căzut cu rugă
ciune la mai sus-numitul cumpărătoriu şi mi-au mai dat t<a>l<eri> cinci, tot î
preţul aceşti livezi şi s-au făcut t<a>l<eri> 20. Şi iar m-am iscălit.
Eu popa Nitul sin Marin Jidovul vânzătoriu.
DGAN-AIC, Fond Episcop. Argeş, ms. 168, f. 31. Cof
rom. sec. XIX.
178. 1791
februarie 24.
Adecă eu Ion Bârsan dimpreună cu Simeon Feciorul din satul Corbii, încre
dinţăm cu zapisul acesta la sfânta mănăstire Argeş i la cinstită mana sfinţii sal<
părintelui Partenie arhimandritul Argeşanu, precum să ştie că având un Lupe;
Arsène o grădină cu pruni în sat şi el fugind într-alte părţi, mai întâi au făcu
învoire cu noi şi ni i-au vândut în t<a>l<eri> 10.
Deci acuma, înştiinţându-să sfinţia sa părintele şi nesuferindu-ne de ;
stăpâni aceşti pruni, fiind cumpăraţi fără ştirea mănăstirii, era să ne ia prunii d<
tot şi să fim păgubaşi. Dar noi căzând cu rugăciune nu s-au îndurat a ne păgub
de tot ci am făcut învoire şi ni i-au dat tot asupra noastră cu această hotărâre c;
noi să avem a-i închide cu gard. Şi la vremea strânsului prunilor, fiind şi oim
mănăstirii faţă, să ia mănăstirea partea jumătate nemaiîncărcându-să cu vre<
cheltuială, nici la facerea gardului nici la strânsul poamelor ci, cum zicem, numa
prunile să şi le ia jumătate pe tot anul cu pace, că aşa, de bunăvoia noastră, an
primit. Şi pentru credinţa am iscălit, 1791 fevruarie 24.
Eu Ion Bârsan adeverez, eu Simeon Feciorul adeverez.
DGAN-AIC, Fond Episcop. Argeş, ms. 168, f. 287v. Cop
rom. sec. XIX.
211
MIHAIL M. ANDREESCU
179. 1791
noiembrie 24.
Adecă eu Ion sin Cârstea ot Bohari, precum să s'ştie că având eu trebuinţă,

m-am rugat de părintele arhimandritu Partenie de mi-au dat t<a>l<eri> 50, adecă
cincizeci, cu tocmeală de i-am vândut stânjini 50, adecă cincizeci, din moşia
părintească, care au rămas de frate-mieu Dima supt stăpânirea cumnati-mii
Maricăi, având fată pe Măria. Şi murind numita fată a frate-mieu au rămas numi-
ta moşie, cincizeci de stânjeni ai miei şi cincizeci ai frate-mieu popii Marin. Dar
fiindcă până acum am lăsat pe cumnata Marica de au luat venitul moşii pentru
facerea pomenilor, iar de acum înainte nu om mai îngăduit, ci de la Sfete
Gheorghie înainte vom să căutăm noi venitu. Şi fiindcă aceşti stânjeni de
moşie partea mea o am vândut statornică mai sus-numitului părinte, stânjinul pe
t<a>l<eri> doi şi la Sfete Gheorghie, când va intra numitul părinte cu stăpânirea
în numita moşie, să-m mai dea t<a>l<eri> 50. Iar neputând noi a o scoate pe
Marica din numita moşie să fie volnic părintele să stăpânească alţi 50 stânjini din
moşia mea pe care o am bună, până când voi scoate acea moşia de la Marica,
căci eu de a mea bunăvoe am vândut.
Şi pentru credinţa m-am iscălit cu mâna mea. Care zapis cu mâna mea I-am
scris. Noemvrie 24, 1791.
Eu Ion sin Cârstea vânzătoriu.
Popa Marin martor.
T<a>l<eri> 50 dintr-acest zapis ce scrie mai sus am primit toţi banii deplin în
mâna mea. Şi pentru credinţă m-am iscălit, dechemvrie 22.
Acest zapis, am primit bani de la nepoţi şi le-am dat moşia lor să o lipească
la ceialaltă şi să o stăpânească în bună pace, '91 dechemvrie 5.
Partenie arhimandrit Argeşan.
Eu Ion sin Cârstea vânzătoriu ot Bohari.
Eu Gligorie sin popa Niţu ot Stroeşti martor.
rom. sec. XIX. Adaosul de mână diferită; alt copist.
180. 1791 (7300)

decembrie 17.
Adecă eu popa Marin sin Cârstea ot Bohari dat-am acest încredinţat zapis
al mieu la cinstită mâna sfinţii sale părintelui Partenie arhimandritu Argeşi, pre-
cum să să ştie că de a mea bunăvoe am vândut sfinţii sale stânjeni noaozeci şi
şase de moşie în hotar Bohari, alăturea cu ceilalţi stânjeni patru sute ce-i mai are
cumpăraţi cu alte zapise, tot de la noi. Şi am vândut sfinţii sale stânjinul po
t<a>l<eri> unul, la care să fac t<a>l<eri> noaozeci şi şase. Şi aceşti bani i-am
primit toţi deplin în mâna mea. însă să s'ştie şi hotaru aceşti moşii, ce să începe
212
din hotaru Cacaleţilor şi merge până unde să împlinesc toată suma stânjinilor ş
lungul, precum merge a celorlalţi patru sute de stânjeni ce mai sus arată. Deci să
aibă sfinţia sa a stăpâni cu bună pace cât va avea viaţă iar după pristăvirea sfinţi
sale unde va vrea a o da să fie bine dată şi acela iarăşi să aibă a o stăpâni cu bune
pace de către mine şi de către tot neamul mieu. Şi aceşti stânjeni noaozeci şi şase
i-am măsurat pin trei locuri, la capul despre răsărit şi pin mijloc şi la capul despre
apus la pădure, dimpreună cu părintele dichiu Dionisie i cu Patru ţiganu mănăstirii
Şi am pus semne la fieştecare trăsură ca să s'ştie pa unde să stăpânească.
Şi când s-au făcut acest zapis au fost şi alţi oameni mărturie care se voi
iscăli mai jos. Iar eu pentru credinţă m-am iscălit mai jos cu mâna mea.
Dechemvrie 17, 7300(1791).
Eu popa Marin ot Bohari vânzător.
Eu Ion sin Cârstea martor.
Cop. rom. sec. XIX. Trecerea văleatului în loc de milesim
pentru această dată, ar indica un posibil fals.
181. 1791
decembrie 21.
Adecă eu Oprea Brătescul ot Brăteşti încredinţez cu acest zapis al mieu

sfânta mănăstire Argeşul şi la cinstită mâna sfinţii sale părintelui Partenie arh
mandritul Argeşanul, precum să s'ştie că având sfinţia sa 8 pogoane, adecă op
de loc în siliştea noastră Brăteşti, cumpărate de sfinţia sa de la Standul Eşanu
ne-am învoit cu sfinţia sa de ni le-au dat noao acele opt pogoane de loc, fiind p
lângă casele noastre, la pătulele Eşanului. Şi am făcut schimb de am dat şi n
alte opt pogoane de loc alăturea cu moşia schitului Brătăşeştii. însă să ştie
hotarul: Valea Baltelor pa scursură în sus până la bolovanul cel alb şi la va
până la surpături. Şi acest schimb I-am făcut de a noastră bunăvoe. Şi asem
nea zapis am dat unul la mâna altuia. Şi pentru credinţa ne-am pus numele
degetele în loc de peceţi ca să s'crează.
1791 dechemvrie 21.
Eu Oprea Brătescul adeverez.
Eu Dinul martalogul sin Ion Brătescu.
DGAN-AIC, Fond Episcop. Argeş, ms. 168, f. 227. Co
rom. sec. XIX.
182. 1792
ianuarie 27.
Adecă eu Barbul Brătescul încredinţez cu acest zapis al mieu la cinsti
mâna sfinţii sale părintelui Partenie arhimandritu Argeş, precum să s'ştie <
213
MIHAIL M. ANDREESCU
având eu moşie alăturea cu schitul Brătăşăştii, care moşioară este a mea de la

părinţii miei şi fiind un om scăpătat, căzut la datorii pe la unii, alţii, care neavând
alt cu ce mă plăti, am pus această moşioară zălog la sfinţia sa în t<a>l<eri> 15,
adecă cincisprezece, de acum până în trei ani să aibă a o stăpâni sfinţia sa cu
pace până la numitul soroc de către mine i de către fraţii miei. Iar eu de nu voi
putea face banii până la acel soroc ca să-i dau, să-m fie moşioară dată statornică,
fiindcă la păsul mieu am făcut această zălogire. însă şi semnele moşii să s'ştie:
din hotarul schitului până în părul Zimbrii, alăturea cu frate-mieu Dinu în jos, până
la Piscul Glodului. La deal, capul din sus hotărâş cu Mateiu, alături cu Lespezile.
Şi pentru credinţă am iscălit puind şi pe frate-mieu Dinu martor.
'92 ghen<arie> 27.
Eu Barbul Brătescu braţ Dinu am zălogit.
rom. sec. XIX.
183. 1792
aprilie 28.
Adecă noi care mai jos ne vom iscăli, dat-am credincios zapisul nostru la cin-
stită mâna sfinţii sale părintelui arhimandritului Partenie, precum să s'ştie că
având eu un loc înfundat cu numele Baltele, alăturea cu hotarul schitului Brătă-
şăştii, l-am pus zălog în t<a>l<eri> treizeci în doi ani. Şi împlinindu-se sorocul m-
au apucat de bani. Şi neavând bani nici altă nădejde de bani m-am rugat de toate
rudele şi de frate-mieu să-mi dea bani să scot moşia. Şi iar m-am rugat de părin-
tele arhimandritu de mi-au mai dat t<a>l<eri> cincisprezece bani în mână acuş
şi întâiu t<a>l<eri> 30, care să fac peste tot patruzeci şi cinci. Şi am dat să fie
statornic în veci. însă să ştie că sfinţia sa părintele arhimandritu au dat danie
această moşie la schitu Brătăşăşti. Iar de să vor scula rudele mele cineva, să n-
aibă nici o dreptate, că pe toţi i-am rugat să întoarcă banii şi n-au vrut nimeni.
Şi pentru credinţa ne-am pus degetele în loc dă pecete ca să s'crează.
'92 apr<ilie> 28.'
f Eu Barbul Brătescu vânzătoriu, eu Stoica sin Barbu vânzător.
Eu popa Ion martor, eu Oprea Marinescu martor, eu Vlad grămătic martor.
rom. sec. XIX.
184. 1792
decembrie 13.
După jalba ce au dat mării tale sfinţia sa cuviosul arhimandrit igumen sfintei
mănăstiri Argeş chir Partenie, arătând că sfânta mănăstire având un vad de
214
moară în oraşu Argeşului dintr-acest judeţ, dat danie de un răposat loanichie

Berindescu, în care vad, făr'de nici o întrebare sau voe de la mănăstire, un Ilie
judeţ, tot de la Curtea de Argeş, s-au pus de ş-au făcut moară cu doao roate, tot
într-o casă. De care, în domnia mării sale Alexandru vodă Ipsilant apucându-l cu
judecată ca să arate cu ce temei au făcut moară făr'de ştirea mănăstirii şi
neavând nici un temei să arate, de la judecată s-au hotărât ca să-i întoarcă sfân-
ta mănăstire cheltuiala şi să-şi ia moara. Dar numitul căzând cu rugăciune ca să
nu-l lipsească din moară de tot au făcut învoire cu dânsul ca să ţie mănăstirea o
roată şi el alta, mai întorcându-i mănăstirea t<a>l<eri> 20 pentru cheltuiala
pietrilor. Şi aşa primind amândoao părţile, au dat numitul judeţ zapis la
mănăstire de învoire şi au stăpânit mănăstirea acea roată cu pace într-acea
vreme cât şi în ceialaltă domnie a mării sale.
Iar acum, din întâmplarea aceştii vremi de răzmiriţă ce au fost stricându-să
acea roată de moară a mănăstirii, după ce s-au liniştit vremea, vrând sfânta
mănăstire a-ş face roata la loc, numitul pârât s-au sculat a nu îngădui pe mănă-
stire să-şi dreagă roata. Şi tot cu împotrivire au stătut şi în silă s-au pus. Şi
făcând roata au şi pornit-o. Pentru care cerea să-şi afle dreptatea de la
înălţimea ta. Şi ni să porunceşte de către măria ta să cercetăm pricina, atât
înainte-ne cât şi la faţa locului şi la dreptatea ce va avea mănăstirea să-ş afle
îndestularea sa, sau neodihnindu-se vreo parte să-i sorocim la luminatul divan.
După luminată poruncă fiind următori, am înfăţişat pe numitul Ilie judeţ cu
iconom sfintei mănăstiri Argeş, vechil fiind sfinţii sale cuviosului arhimandrit chit
Partenie. Şi am întrebat pe numitul pârât împotrivă ce are a răspunde. El au ară-
tat că moara care ş-au făcut-o el nu este pe vadul sfintei mănăstiri, care îl arată
cuviosul arhimandrit argeşan că-l are sfânta mănăstire de danie de la răposatul
loniche Berindescu, ci ş-au făcut-o pe moşia lui ce o are de cumpărătoare de la
oroşani ot Curtea de Argeş, arătându-ne şi trei zapise de acele cumpărători. Iar
acel vad de moară ce l-au avut mănăstirea de la Berindescu de danie zice că s-au
înecat în potoapele apelor ce au venit.
Dar împotriva numitului pârât iconomu, vechilu sfintei mănăstiri, ne arată trei
anaforale ale dumnealor boerilor ispravnici ce au fost la acest judeţ în trecuţii ani,
cu care au fost înştiinţat la domni de cercetarea aceşti pricini ce s-au făcut de
către dumnealor, însă una ot leat 1781 dechemvrie 15 a dumnealui răposatului
paharnic Predii Prijbean i a dumnealui sărdarului Dimitrache Papazoglu, în care
arată dumnealor că după poruncă mirgând boeri împreună cu doi morari la
moara ce o făcuse Ilie judeţ lângă vadul Berindescului ce este dat danie sfintei
mănăstiri Argeş, după poruncă au preţuit moara, după cum să află în hiară cu
pietri, cu lemne şi cu zăgaz, întâi doao sute. După porunca ce avea dumnealor
chemând pe Ilie judeţ ca să ia banii n-au primit, arătând că va să meargă la
luminatul divan, puindu-li-să soroc de cinci zile şi Ilie judeţ n-au mers după
soroc ce ş-au pus, ci după jalba ce au jăluit în urmă la Mavrogheni înştiinţează
cu altă anafora dumnealui Sava căpitan za dorobanţi i Nicolae Frangopolo treti
logofăt,
215
MIHAIL M. ANDREESCU
ce era atunci ispravnicii judeţului, ot leat 1786 dechemvrie 23, ca după poruncă
înfăţişând pe sfinţia sa cuviosul arhimandrit cu numitul Ilie judeţ, le-au arătat
părintele arhimandrit că de această pricină a morii sânt judecaţi şi izbrăniţi,
arătând anaforaoa cu leat 1781 iunie 15 a răposatului paharnicului Predii Prij-
bean i a dumnealui sărdar Dimitrache Papazoglu, în care au fost iscălit şi dum-
nealui şătrar loniţă Bucşănescul judecătoriu, întărită de către măria sa Alexandru
vodă Ipsilant, prin care arăta dumnealor că după cercetarea ce au făcut găsesc
cu cale a se preţui moara cu toate ale ei şi câţi bani va coprinde să-i întoarcă
judeţului Ilie şi sfânta mănăstire să aibă a stăpâni moara cu pace. Şi fiind po-
runcă domnească către dumnealor mai sus-numiţii boeri ispravnici, ca să orân-
duiască boernaşi şi megeşi cu bună ştiinţă să facă preţuire morii întru adevăr,
spre a întoarce numitului judeţ cheltuiala şi să rămâe moara întru stăpânirea
mănăstirii, iar Ilie judeţ de va mai avea alte deosebite temeiuri şi va vrea să facă
apelaţie, să vie la divan.
După care poruncă urmându-se de dumnealor numiţii boeri ispravnici după
preţul ce s-au preţuit moara au făcut dumnealor înştiinţare către domn cu
anaforaoa ce să arată mai sus, iar în urma acelei înştiinţări, cu doao zile după
sorocul ce li să pusese, arată că numitul judeţ Ilie au căzut cu rugăciune la sfinţia
sa părintele arhimandritu şi s-au învoit prin zapis ca din acele doao roate de
moară ce le făcuse el să stăpânească mănăstirea o roată şi el o roată, mai
dându-i mănăstirea t<a>l<eri> 20 din cheltuială, care zapis zice că s-au văzut şi
de dumnelor mai sus-numiţii boeri ispravnici, fiind cu leat '81 dechemvrie 17,
iscălit de multe mărturii. După care aşezământ au fost odihniţi până atunci. Şi
fiindcă s-au văzut la sfânta mănăstire temeiuri cu întărire domnească după drep-
tatea ce s-au cunoscut, a nu să păgubi de acea danie pricinuindu-să pierderea
vadului de moară din pricina morii numitului, mai vârtos şi zapis de învoială, zice
că n-au avut altă cercetare să mai facă. Ci neodihnindu-se judeţul Ilie i s-au pus
soroc ca după sfintele sărbători ale Crăciunului să vie la divan împreună cu
vechil din partea mănăstirii.(Şi numitul Ilie judeţ nici la acest soroc n-au fost
următoriu să meargă). Şi al treilea anafora a dumnealui Alexandru Cocorăscul i
a dumnealui treti logofăt Nicolae Frangopolus ispravnici, ot leat 1787 aprilie 20,
cu care înştiinţează dumnealor la Mavrogheni, arătând că după jalba ce au fost
dat Ilie judeţ pentru sfinţia sa arhimandritu argeşan chir Partenie, cum că pe
moşia sa făcându-şi moară în apa Argeşului au stăpânit-o şase ani far' de nici o
pricină, iar de sânt ani cinci numitul arhimandrit jăluind la măria sa Alexandru
vodă Ipsilant pentru dânsul, cu arătare că au făcut moară pe moşia mănăstirii. Şi
judecându-să la dumnealor ispravnicii de atunci, făr'de a nu-i cerceta pricina şi
zapisele de cumpărătoarea moşii, l-au închis şi l-au făcut de au dat zapisul de
păciuire pe o roată de moară, să stăpânească mănăstirea şi cum că astă vară
mai jăluind, s-au orânduit la dumnealor ispravnicii să-l judece şi nu au căutat de
216
judecată. Şi după jalba ce arată dumnealor ispravnicii că l-au înştiinţat cu sfinţie

sa părintele arhimandrit. Şi după cercetarea ce au făcut înştiinţează cu anafora
dându-să mănăstirii după dreptatea ce s-au cunoscut că are.
Şi Mie tot neodihnindu-să i s-au pus sorocul atunci, care să arată în ana-
foraoa de sus, ca după sărbătorile Crăciunului să s'afle la divan. Şi zice că s-ai
văzut de dumnealor la sfânta mănăstire cărţi de judecată cu întărire domneasca
pentru această moară, dându-să supt stăpânirea mănăstirii, cum şi zapisul numi-
tului judeţ, adeverit cu mărturii, prin care cade cu rugăciune la sfânta mănăstire
dă-i lasă şi lui o roată de moară. Dar numitul nici atunci neodihnindu-să, de
iznoavă ş-au pus soroc ca la Rusalii să meargă la divan cu vechil din partee
mănăstirii. (Şi iarăşi nu au mers nici după acest soroc).
Deci, după coprinderea acestor anaforale ce să arată mai sus, ce le are
sfânta mănăstire, cu hotărâre domnească, a stăpâni moara aceasta, noi altă
cercetare nu puturăm face. Dar fiind că aimândouă părţile acum primiră într-
acestaşi chip ca mănăstirea să-şi facă moară tot pe parii morii unde ş-au avut-c
mai dinainte, în vadul cel vechi de danie, iar Ilie judeţ să-şi aridice moara de unde
o are făcută ca să nu înece moara mănăstirii. După această învoire au rămas
amândoao părţile mulţumiţi şi odihniţi.
Deci într-acestaşi chip fiind curgerea pricinii, înştiinţăm înălţimei tale. Şi ani
măriei tale mulţi întru fericire.
1792 dechemvrie 13.
Ai înălţimii tale preaplecaţi slugi,
Gheorghie paharnic, Ştefan pitar.
Cop. rom. sec. XIX.
185. 1793
martie 6.
Io Alexandru Costandin Muruzi voevod, milostiiu Bojiiu i gospodar zemle

Vlahiscoe, poruncim domnia mea dumneavoastră ispravnicilor ai judeţului, se
arătaţi şi pârâtului Uriian pa cine voeşte din parte-ş să dea în scris. Şi aşa, ci
alegătorii ceruţi de amândoao părţile în scris, să să facă cercetare la faţa locului,
prin carte de blestem, după dovezi după seneturi vrednice şi după vechia
stăpânire. Şi să să facă îndreptarea şi alegerea cea cuviincioasă. Iar nefiind odi-
hniţi vreo parte, cu anaforaoa în scris de la dumneavoastră, să-i sorociţi la divan
1793 martie 6.
Vel logofăt.
rom. sec. XIX.
217
MIHAIL M. ANDREESCU
186. 1793
decembrie 29.
Cu fiască evlavie mă închin sfinţii tale părinte arhimandrit Argeş. Scrisoarea

sfinţii tale cu evlavie primind, cele scrise am înţeles. Şi cât pentru dumnealui
Bănică Urian, că având o funie de moşie pe lângă Domneşti, moşia sfintei epis-
copii, cu care împresurând moşia Domneştii ar fi pus şi cârciumă, apucându-să
de-ş face şi moară, tot pe moşia sfintei episcopii fără de nici o judecată. De care
vei şti sfinţia ta că zicându-i dumnealui au dat răspunsul că atât cârciuma au pus-
o cât şi moara ştie că o face pe moşia dumnealui şi de a o săvârşi nu să opreşte,
iar sfinţia ta de ai vreo judecată cu dumnealui, cere ca să vie aici sau să-ţi trim-
iţi vechil cu scrisori şi dovezi, ca să stea faţă în judecată.
1793 dechemvrie 29.
Şi sânt al sfinţii tale fiu sufletesc.
Grigorie Hrisoscoleon.
Cop. rom. sec. XIX.
187.
<1794>.
Fiindcă la leat 1792 am pus zălog un locşor ce am avut alăturea cu al schi-

tului Brătăşăştii, ce este cumpărat de la Barbul Brătescul. Şi plinindu-să sorocul
ce am pus cu părintele arhimandritu Argeşanu mi-au cerut bani acuş la numitul
soroc. Şi eu neavând bani m-am rugat de sfinţia sa să-m mai dea t<a>l<eri> şais-
prezece şi să fie statornic. Iar sfinţia sa au trimis pe popa Varlaam cum să vază
acel loc şi după cum am fost pus zălog am mai înmulţit. Şi semnele sânt aces-
tea: despre schit, Piatra Albă şi merge pe muche până în dreptu mărului celui
mare şi măru este hotar, însă al schitului. Şi de la măr drept în nuc. Şi din nuc în
capul Vălcelului, pe Vălcel în jos până într-a lui Din Martalogului. Şi am dat-o
satornică schitului să o stăpânească în veci cu bună pace despre tot neamul
mieu. Şi am primit toţi banii deplin, întâiu t<a>l<eri> 14 de la Brădăţean, acuşi
t<a>l<eri> 15 de la numitul mai sus. Şi am iscălit puindu-mi şi degetul în loc de
pecete, ca să s'crează.
Eu Mateiu Brătescu vânzătoriu.
Eu Oprea Marinescu adeverez.
Cop. rom. sec. XIX. Data stabilită după actul din 27 ianuarie
1792 de zălogire a pământului de către un Barbu Brătescul
rudă cu Matei.
218
188.
<1794>
Jăluesc mării tale pentru dumnealui post<elnic> Bănică Urian din sud<stvo>
Muscel, având o făşie de moşie alăturea cu moşia Sfintei Episcopii, ce să chia-
mă Domneştii, tot într-acest judeţ, au început numitul boer a să întinde cu
stăpânirea în numita moşie a Sfintei Episcopii până încât şi cârciumă au făcut.
Acum s-au apucat a face şi moară. Şi am arătat dumnealor trecuţilor boieri is-
pravnici ce era la Muscel ca să-l oprească până să va cerceta hotarul şi n-au
vrut.
Ci fiindcă această moşie o stăpâneşte Sfânta Episcopie cu hrisoave pe
semnele cele vechi care sănt ţinute de lăcuitori, am fost mai jăluit în doao
rânduri şi tot nu s-au luat săvârşire. Iar acum mă rog înălţimii tale ca din partea
Sfintei Episcopii să fie orânduiţi fratele egumenul Aninoşanul şi fratele egumen
Viero-şanu împreună şi cu vătafu Cocea. Iar numitul pârât îşi va cere din partea
sa pe cine va voi, prin dumnealor boerii ispravnici, ca prin carte de blestem
după arătarea stăpânirii cei vechi ce vor arăta mărturiile să facă numiţii
orânduiţi izvrănire.
Iar preafericiţii anii vieţii mării tale să-i înmulţească Domnul Dumnezeu cu
fericire întru preaînalt scaunul mării tale.
Al mării tale preaplecat şi către Dumnezeu fierbinte rugător,
Partenie arhimandrit Sfintei Episcopii Argeş.
DGAN - AIC, Fond Episcop. Argeş, m. 168, f.266, Cop.
rom. sec. XIX. Datat după actul din 29 decembrie 1793 în
aceeaşi cauză. Se crease Episcopia Argeşului dar nu
apăruse actul de înfiinţare, care va urma.
189. 1794 februarie 23,

Bucureşti.
t loan Alexandru Constantin Moruzi voievod, B<o>jiiu Milost<iiu> gospodari

zemle Vlahiscoe.
Trebuinţa propoveduirii sfintei pravoslavnicii noastre credinţe, cât este de
mare şi mai aleasă decât toate trebuinţele însuşi Mântuitorul nostru lisus Hristos
ne-o arată zicând către sfinţii săi ucenici: "mergeţi şi învăţaţi toate limbile,
botezându-i în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh şi învăţându-i să
păzească câte am zis voao". Această sfântă propoveduire cum că nu este tre-
buincioasă numai pentru cei ce încă nu s-au îmbrăcat cu văşmântul cel străluci-
tor al sfântului botez, ci mai vârtos cei ce după ce s-au învrednicit a primi
pravoslavnica credinţă printr-această dumnezeiască taină, sau nu ştiu sau nu
219
MIHAIL M. ANDREESCU
voesc a urma evanghelicescul cuvânt, adecă a să învăţa câte s-au zis sau a păzi
câte s-au învăţat.
Iarăşi Hristos Dumnezeul nostru, tot într-acest cuvânt de faţă ni-o arată
zicând: "nu numai mergeţi şi învăţaţi toate limbile botezându-i în numele prea-
sfintei Troiţe, ci şi învăţându-i să păzească câte am zis voao". Din care curat să
înţelege că şi sfântul botez, la un pravoslavnic creştin nu este din destul spre
mântuire fără urmarea celorlalte porunci, adecă câte am zis voao, căci a fi
neştine pravoslavnic creştin prin botez şi a nu fi prin fapte să aseamănă ca o oae
pierdută din turmă. De aceia şi Mântuitorul nostru, socotind mai trebuincioasă
propoveduirea cea către aceştia, zice către sfinţii săi ucenici: "ci mai vârtos vă
duceţi către oile cele pierdute ale casii lui Israil".
Această dar trebuinţă, socotită fiind de preasfinţitul şi de Dumnezeu alesul
mitropolit al Ungrovlahiei chir Dositeiu, acum la adunarea ce din porunca domnii
mele s-au făcut cu toţi dumnealor cinstiţii şi credincioşii veliţii boeri ai divanului
domnii mele, pentru a face alegere de episcop al sfintei episcopii Buzăului,
arătând preasfinţia sa cum că şi judeţele Argeşului şi Oltului fiind depărtate de
scaunul mitropoliei şi neputând fi păstorite după cuviinţă, nu poate să le lase ca
un năimit lupului celui cugetător, nici va să să asemene lucrătorului de pământ
celui adormit, pentru ca să găsească semănătorul zâzaniilor vreme să amistice
nighină în grâul său cel curat, ci găseşte cu cale ca aceste doao judeţe să
s'deosebească din eparhia sfintei mitropolii şi să s'facă o episcopie noao care să
aibă rând la adunarea soboarelor după episcopia Buzăului. Şi sfânta mănăstire
a Argeşului să să cinstească a fi scaun de episcopie. Această provlimă arătân-
du-se a fi cu cuviinţă şi la dumnealor veliţii boeri, au făcut arătare cu anafora la
domnia mea, de obşte, rugându-se ca să bineprimim această trebuincioasă
cerere şi să dăm voe a să face şi a să hirotonisi episcop, făcându-ne înştiinţare
şi de vreo câteva obraze.
Deci domnia mea, ce după datorie sântem stăpânitori mai nainte de toate
pentru propoveduirea sfintei noastre credinţe, socotind trebuinţa aceşti episcopii
şi având şi pilde îndestulate de câte episcopii după vremi şi arhiepiscopii s-au
întocmit de săboară şi de pravoslavnicii împăraţi, pentru această trebuinţă a pro-
poveduirii şi a păstorii creştineşti, arn hotărât ca să să facă şi am binevoit a să
cinsti în episcopie sfânta mănăstire a Argeşului, de astăzi înainte, căci au fost şi
scaun domnesc acolo. Şi din obrazele cele arătate, alegând pe iubitul de Dum-
nezeu episcopul Proinsevastii chir losif, de carele am luat înştiinţare că încă pro-
tosinghel fiind al sfintei episcopii Râmnicul, s-au arătat destoinic de a-l putea
socoti acum vrednic spre a păstori turma cea aleasă a aceştii eparhii şi a să
putea arăta ca o cetate stând deasupra muntelui şi a-şi străluci lumina sa înain-
tea oamenilor, ca să-i vază faptele sale cele bune şi să slăvească pe Părintele
ceresc după evanghelie. L-am aşăzat episcop al Sfintei Episcopii aceştia a Ar-
geşului şi făcând înştiinţare şi la Sfânta Biserica cea Mare a Răsăritului, s-au
întărit şi bisericeşte alegerea şi hotărârea domnii mele şi s-au cunoscut la tot
220
sfântul ecumenicesc sobor această sfântă episcopie. Şi cu toate că aceştii sfinte

episcopii orânduiala s-au întocmit a fi după episcopia Buzăului, aflându-să acea-
ia mai veche, care orânduiala să să păzească nestrămutat, (prosopicos) însă.
Acestui cinstit şi iubitor de Dumnezeu episcop i-am dat rând mai sus decât cel
acum hirotonisit episcop al Buzăului chir Costandie, şi pentru vârsta sa şi pentru
că ce au fost hirotonisit mai înainte episcop Sevastii şi mai vârtos pentru politia
şi slujbele sale, atât cele bisericeşti cât şi cele politiceşti, cu care ne-am înştiinţat
că s-au purtat, nădăjduind că şi de acum înainte va păstori norodul lui Dumnezeu
după evanghelie şi va avea întru toate politia sa bine-plăcută păzind şi tocmelele
cele bine orânduite ale sfinţii mitropolii şi aşăzământurile cele de acum făcute ale
hirotoniilor şi întărite prin hrisovul domnii mele şi cele ce să vor socoti cuviin-
cioase în urmă.
Către aceasta am binevoit domnia mea ca şi această sfântă episcopie a
Argeşului, unde să prăznuieşte hramul Adormire! a Preasfintei Născătoarei de
Dumnezeu, ce din mănăstire domnească s-au cinstit acum în episcopie, să aibă
aceste mile şi privileghiuri. Adecă cinci sute bolovani de sare pe tot anul de la
ocnele domneşti, la vremea când iau şi celelalte episcopii şi mănăstiri i trei sute
de oi să să scutească la vremea oeritului i cincizeci de scutelnici, de care po-
runcim domnii tale vel vistier să să aşeze atât în catastihul domnesc al vistierie
de scutelnici lângă zece scutelnici ce au avut până acum părintele Sevastii şi al
patruzeci lude, ca să să împlinească suma de cincizeci pe care, făcându-i dupâ
catastih să li se dea şi pecetluiturile domniei sale, cât şi la catastihul de ridicătu-ra
oeritului să s'aşaze cu numita sumă de trei sute oi. Şi osebit de aceşti scute
nici, după catastih îi facem domnia mea şi alţi cincizeci de lude streini, cu ce
zece cu au avut mănăstirea Argeşului până acum. Pe carii aceştia să-i găsească
sfinţia sa din streinii făr'de pricină cărora, după adeverinţele isprăvniceşti să li se
dea şi pecetluiturile domniei mele de la vistierie, pentru scuteala lor. Să seu
tească numita sfânta episcopie şi doao scaune de carne, la Piteşti sau la Argeş
cum şi doao pivniţe. Aşijderea să aibă sfânta episcopie şi mila vinăriciului, câte
doi bani de vadră cu părpărul, din popoarăle cele ştiute care le-au avut mănăs
tirea Argeşului şi până acum de mai nainte, adecă din dealul Ştefăneştilor o
sud<stvo> Muscel, cât ţine cu Izvoranii i Valea Popii. Care să începe acest popo
din capul dealului de sus, despre Valea Mare, şi merge până în poporul Cotmenii
în dealul Ciocăneştilor. Şi despre viile ei să hotărăşte Valea Benii cu poporu
mănăstirii Radului Vodă, în care acest popor să coprinde aceste vii i piscuri
adecă Valea Izvorani, Valea Popii, coasta Câmpului Leşcioara, Valea Ştefă
neştilor cu partea din Ciocăneşti i Valea Benii. Aşijderea şi din Dealul Alimă
neştilor i Măicăneştilor şi Cranga sud<stvo> Argeş, în care aceste popoară s;
coprinde aceste nume precum le este cursul de rând, adecă Cranga, Căzăneşti
Ciumeştii, Valea Luminii, Alimăneştii de Jos, Alimăneştii de Sus, Piatra, Şchei
Burluşii, Chilomiştii, Valea Giurgii, Ţănculeştii, Măicăneştii i Dealul Strechii lângi
Ţănculeşti. Aşijderea şi Dealul Şoaşului sud<stvo> Vâlcea, pa din doao cu mă
221
MIHAIL M. ANDREESCU
năstirea Bistriţa. Pentru care să aibă volnicie omul episcopii, ce să va orândui, a

umbla împreună cu vinăricerii domneşti, să scrie vinăriciul dintr-aceste dealuri
cu viile i piscurile ce sânt numite mai sus şi să facă doao catastişe, asemenea
unul ca şi altul. Iar la strângerea banilor, adecă câte doi bani de vadră, partea
episcopiei şi părpărul după obicei, vinăricerii domneşti i nicicum să nu să ames-
tice a pune mâna în bani, ci să şi-i strângă pe deplin orânduitul episcopii, fără de
numai ceilalţi doi bani de vadră şi poclonul de nume să aibă a lua vinăricerii
domneşti, pentru ca să poată şi printr-această milă domnească a păzi cu în-
destulare cinstea scaunului episcopii şi a fi domnii mele vecinică pomenire.
Poruncim dar şi tuturor cuvioşilor igumeni ai mănăstirilor aceştii eparhii, pro-
topopilor şi preoţilor, diaconilor, boerilor, breslelor şi tuturor pravoslavnicilor creş-
tini ce sânteţi lăcuitori într-aceste doao judeţe Argeşul şi Oltul, să-l cunoaşteţi
scaun episcopesc de acum înainte al aceştii eparhii, sfânta mănăstire Argeşul şi
pe iubitorul de Dumnezeu episcop losif, episcop al Argeşului şi păstor sufletelor
al vostru, supus sfintei mitropolii a Ţării Rumăneşti în toată vremea.
Şi am întărit hrisovul acesta cu însuşi domneasca noastră iscălitură şi pe-
cete i cu credinţa preaiubiţilor domnii mele fii Costandin voevod, Dumitraşco
voevod, Nicolae voevod, Gheorghie voevod şi cu mărturia dumnealor cinstiţilor
şi credincioşilor veliţilor boeri ai divanului domniei mele: pan Nicolae Brânco-
veanul vel vistier, pan Dumitraşco Racoviţă vel ban, pan lanache Văcărescul vel
spătar, pan lanache Muruzi vel dvornic de Ţara de Sus, pan Manolache Brân-
coveanul vel dvornic de Ţara de Jos, pan Manolache Creţulescul vel dvornic, pan
Nicolae Filipescul vel dvornic, pan Costache Ghica vel logofăt de Ţara de Sus,
pan Scarlat Ghica vel logofăt de Ţara de Jos, pan Dumitrache Mânui vel postel-
nic, pan Isaac Ralet vel clucer, pan Dimitrache Schinah vel comis, pan loan
Comăneanul vel paharnic, pan lordache Palada vel stolnic, pan lordache vel
sluger, pan Dimitrache Costandache vel pitar. Şi ispravnic pan Costache Ghica
vel logofăt.
Şi s-au scris hrisovul acesta la al doilea an dintru întâia domnie a domnii
mele, în Bucureşti, la leat 1794 fevruarie 23, de loan Rafail biv treti logofăt.
t Io Alexandru Moruzi voevod.
Costandin Ghica vel logofăt procit.
După cele adevărate proiscălit, Costandin logofăt, loan Rafail logofăt.
DGAN - AIC, Fond Episcop. Argeş, ms. 168, f. 14-16.
Cop. rom. sec. XIX după original românesc.
190. 1794
mai 9.
Hristos a înviat!
Cu multă plecăciune mă închin sfinţii părintelui arhimandrit. Cu plecatul mieu
răvaş mă rog sfinţii tale ca unui părinte al mieu, după aşezământul ce am făcut
222
amândoi pentru moară, să am voe de la sfinţia ta a o porni, fiindcă sânt om cu

casă grea. Că ajungă acum că sânt cinci ani de când stă. Şi cât pintră roata ce
este a sfintei mănăstiri să va drege de sfânta mănăstire şi să va stăpâni cu
bună pace de către mine, poate voi avea şi eu pomenire după osteneala ce m-
am trudit de o am făcut.
De aceasta mă rog sfinţii tale <şi nădăjduesc că> voi avea răspunsul sfinţii
tale. 1794 mai 9.
Rămâind al sfinţii tale plecat,
Mie proin judeţ.
DGAN - AIC, Fond Episcop. Argeş, ms. 168, f. 47. Cop.
rom. sec. XIX.
191. 1794
august 31.
Prin smerită scrisoarea mea înştiinţez înălţimei tale că Sfânta Episcopie
arej o moşie în sud<stvo> Muscel ce să chiamă Domneştii, lângă care să
vecineşta un post<elnic> Bănică Urianul, carele înaintea trecuţi răzmiriţe,
călcând hotaru Episcopii peste apa Râului Doamnii, ş-au pus cârciuma unde
mai nainte n-aL avut stăpânire. Iar într-acest următoriu an au făcut şi moară.
Pentru care, jăluinc mării tale cuviosul arhimandrit al Sfintei Episcopii au făcut
cerere ca să s'orân duiască cercetători la faţa locului cuvioşii egumeni
Aninoşanu, Vieroşanu. Ş făcându-să luminată poruncă către dumnealor boerii
ispravnici ca mai întâi sî cerceteze înaintea dumnealor şi de va fi trebuinţă de a
să orândui hotărnici să-: ceară şi numitul boer Urianul pe cine va vrea. Şi
împreună cu cei ceruţi din parte; Episcopii să facă cercetare la faţa locului.
Care luminată poruncă încă până acum n-au luat săvârşire din pricina lucru
lui câmpului, rămâind până acum după culesul viilor, însă fiindcă atât lângj
moşia Episcopii cât şi lângă a numitului boer să alătură şi o moşie a sfintei mă
năstiri Câmpulung, pentru ca să nu să întâmple năpăstuire la vreo parte dintn
aceste trei, sau să să pricinuiască blestemuri şi jurământuri, mă rog mării tale c
să fie luminată poruncă să arate şi cuviosu arhimandritu câmpulungean cărţi e
sineturi ce va avea pentru moşia Câmpulungului. Şi pentru ca să nu fie vre
bănuială despre numitul boer Urian cum că cei ceruţi din partea Episcopii sar
tot parte bisericească, mă rog să fie luminată porunca mării tale de a fi orându
şi dumnealui Costandin Viişoreanul.
Şi anii mării tale rog de la Dumnezeu a fi înmulţiţi cu amândoao fericirile.
1794avgust31.
223
MIHAIL M. ANDREESCU
Al mării tale smerit rugător către Dumnezeu şi preaplecată slugă,

losif episcop Argeşului.
DGAN - AIC, Fond Episcop. Argeş, ms. 168, f. 267.
Cop. rom. sec. XIX.
192. 1794
septembrie 6.
Io Alexandru Costandin Muruzi voevod i gospodar zemle Vlahiscoe.

Poruncim domnia mea dumneavoastră ispravnicilor ai judeţului, urmând
după coprinderea poruncii dintăiu, să orânduiţi la faţa locului despre partea Epis-
copii şi pa Viişoreanu. Asemenea şi despre partea Urianului, iarăş să să orân-
duiască boerii ce-i va cere. Şi să să dea de ştire şi igumenului Câmpulungean,
ca unul ce pentru această pricină au dat şi jalbă domnii mele, făcând tot această
cerere spre a-ş cere şi cuvioşia sa boerii din parte-şi, pa cine va voi, pe cari să-i
orânduiţi dumneavoastră a merge după culesul viilor la faţa locului, unde fiind toţi
vecinii faţă, să facă cercetare, alegere şi îndreptare hotarălor. După care, de nu
vor rămânea vreo parte odihniţi cu alegerea din faţa locului şi cu cercetarea dum-
neavoastră, în scris să-i sorociţi la divan.
1794 septemvrie 6.
Vel logofăt.
DGAN - AIC, Fond Episcop. Argeş, ms. 168, f.
266V.-267. Cop. rom. sec. XIX.
193. 1794
noiembrie 3.
Adecă noi, cari mai jos ne vom iscăli, dat-am credincios zapisul nostru la cin-
stită mâna sfinţii sale părintelui Partenie arhimandrit proin Argeşan, precum să
s'ştie că având eu un peticei de livade, între pârău, rămasă tot din livadea Baltele
care am vândut-o statornică mai sus-numitului părinte, aşijderea şi aceasta am
vândut-o de bunăvoia mea ca să fie statornică. Şi am primit în mână t<a>l<eri>
18, adecă optsprezece. Şi pentru mai adevărată credinţă ne-am pus şi degetele
în loc de pecete, ca să s'crează. Iar sculându-să vreo rudenie de ale mele, puind
vreo pricină, să n-aibă nici o dreptate la judecată, că eu i-am rugat pa toţi ca
să-m dea bani ei pa moşie şi n-au vrut nimeni.
1794 noemvrie 3. >
Eu Barbu Brătescu vânzător, eu Stoica sin Barbu vânzător.
Cop. rom. sec. XIX.
224
194. 1794
decembrie 19.
La pricina dă judecată ce avem cu dumnealui logofăt lane Brătian, judecă-
torul acestui judeţ Argeş, pentru moşia Muşăteştii sud<stvo> Argeş, după jalba
ce au fost dat dumnealui la măria ta în anul trecut, nu este odihnită sfânta epis-
copie la cercetarea ce s-au făcut de dumnealor boerii ispravnici în trecutele zile.
întâi pentru căci cărţile de danie ce are episcopia osebit de cumpărături nu s-au
cercetat la judecată, zicând că nu face trebuinţă de dânsele şi moşia este tot un
hotar tot o stăpânire, iar nu deosebite cumpărăturile şi deosebite daniile. A doa,
că episcopia, osebit de alte sineturi vechi de cumpărătoare şi de danie, are şi
doao cărţi mai noao, una făcută de boeri divaniţi şi alta de răposatul Pârvul
Cantacuzino, făcută la faţa locului când au fost ispravnic aici la Argeş, întru care
să vede alegere care cât să stăpânească, faţă fiind atuncea şi tatăl numitului
Brătian, care socotesc că este de temei episcopiei în vreme ce au fost de faţă ş
acel răposat Brătian, că nu să vede după aceia să fi mai avut episcopia judecată
cu dânsul cât au trăit, fără numai în zilele mării sale răposatului Nicolae vod
Caragea, după jalba ce au dat acest logofăt lane Brătian.
S-au mai făcut cercetare aceşti pricini de răposatul paharnic Anastasie, fiin
ispravnic aici, şi au făcut anafora dând dreptate iarăş episcopiei. Şi văzând numi
tul Brătian că n-au folosit după scopos au fost făcut tăcere. Iar prin jalba ce ai
dat mării tale au arătat că nu s-au fost făcut atuncea nici o izbrănire, poate
socotit că s-au pierdut scrisorile episcopiei din vremea răzmiriţei.
Acum, dumnealor boerii ispravnici, după atâtea crecetări ce au făcut, fiinc
vechilul episcopiei atâtea zile cu cheltuială, când au fost la plecarea unuia dir
dumnealor, după ce au eşit din isprăvnicie, fără a nu da întru auzul aimânduror;
părţilor hotărârea, au făcut anafora şi o au dat Brătianului, puind şi soroc la şas<
ale lui ghenarie, să s'afle amândoao părţile la luminat divanul mării tale, de can
soroc eu nici o ştire n-am avut, după cum este obiceiul de să întocmesc cei c<
să judecă.
Pentru care mă rog mării tale ca să fie a doaoa luminată poruncă către dum
nealor boerii ispravnici, spre a face de iznoavă cercetare scrisorilor cu de-amâ
runtul, atât celor de cumpărătoare cât şi celor de danie, cum şi pentru stăpânir
cum s-au urmat, ca să s'facă izbrănire lămurită iar nu perilipsis, fiindcă poat
face trebuinţă şi de niscare mărturii şi ne va fi cu greu, acum în vreme de iarne
să le aducem pa la Bucureşti. Şi după această al doilea cercetare, de nu vor
rămânea odihniţi îmi voi trimite vechil de să va înfăţişa cu jeluitorul la luminé
divanul mării tale. De aceasta mă rog şi cum Domnul Dumnezeu va lumina p
măria ta.
225
MIHAIL M. ANDREESCU
1794 dechemvrie 19.

Al mării tale smerit rugător către Dumnezeu şi plecată slugă.
losif episcop Argeş.
DGAN - AIC, Fond Episcop. Argeş, ms. 168, f. 162v.-
163. Cop. rom. sec. XIX.
195. 1794
decembrie 23.
Ion Alexandru Costandin Muruzi voevod i gospodar zemle Vlahiscoe.

Primită şi cu cale fiind jalba şi cererea părintelui Argeş, poruncim domnia
mea dumneavoastră ispravnicilor judeţului să cercetaţi de iznoavă pricina cu
amăruntul văzând toate dovezile şi seneturile, câte vor avea şi o parte şi alta. Şi
cu anaforaoa ce <veţi> face de izbrănirea pricinii pe larg, când vreo parte nu vor
rămânea mulţămiţi să-i trimiteţi la divanul domniei mele.
1794 dechemvrie 23.
Vel logofăt.
DGAN - AIC, Fond Episcop. Argeş, ms. 168, f. 162v.
Cop. rom. sec. XIX.
196. 1795
ianuarie 19.
Sfinţia sa părintele arhimandritu sfintei episcopii Argeş chir Partenie, încă de

la trecutul mart<ie> în 6 leatu 1794, au jăluit către măria sa preaînălţatul nostru
domn Io Alexandru Costandin Muruzi voevod, pentru dumnealui post<elnic>
Bănică Urianul din sud<stvo> Muscel, ca având dumnealui o funie de moşie ală-
turea cu moşia Domneştii a sfintei Episcopii Argeş, ce este într-acel judeţ, nu-ş
păzeşte vechia stăpânire ci s-au întins în moşia Sfintei Episcopii încât au făcut şi
cârciumă i moară. Şi face cerere asupra noastră Grigorie igumen Vieroşanul i
Ghenadie igumen Aninoşanul, ca cu luminată poruncă să fim orânduiţi spre cer-
cetarea aceşti pricini. După care jalbă ni s-au fost poruncit ca să mergem la faţa
locului şi după cercetarea ce vom face prin carte de blestem şi prin alte dovezi i
sineturi vrednice, făcând alegere, să înştiinţăm mării sale. Dar fiind vremea lucru-
lui câmpului nu au avut îndemână nici o parte nici alta a să aduna la faţa locului
şi de aceia nu am fost făcut de atunci săvârşire luminatei porunci. Iar mai în urmă
şi preasfinţia sa părintele episcopul Argeşului chir losif, de la trecutul septemvrie,
tot leat 1794, iar pentru această pricină, făcând cerere prin scrisoare către măria
sa ca pentru să nu fie bănuială aflându-ne numai noi parte bisericească, să să
orânduiască şi dumnealui Costandin Viişoreanul. Unde şi după această cerere
226
făcându-să luminată poruncă, când au fost la soroc ne-am strâns cu toţii la faţi
locului şi faţă fiind atât dumnealui Bănică Urian cât şi sfinţia sa părintele arhi
mandritu Sfintei Episcopii.
Mai întâi am cerut dumnealui numitului Urian ca să ne arate pe cine pohteştf
din parte-şi la această alegere. Şi ne-au răspuns că dumnealui să mulţămeşte to
pe noi cei ceruţi de Sfânta Episcopie, dând şi înscris supt iscălitură. După aceas
ta, întrând în cercetare, am citit toate scrisorile ce au avut şi o parte şi alta. Ş
aşa, după arătatele semne ce să coprind în scrisorile amândoao părţilor am mers
peste apa Râului Doamnii drept la Făntănele, unde se hotărăşte moşia Domneşt
a Sfintei Episcopii cu delniţele din muscelul Stăneştii ale dumnealui Urianului. Ş
măcar că dumnealui zise că ar fi mai la vale Făntănelele, unde nu era nici ur
semn dar am cerut ca să ne arate dovada cu mărturii. Şi însuşi dumnealui dir
parteşi scoase doao mărturii, întâi pe larca unchiaşu stuparul, dumnealui om ce
de 60 de ani, carele arătă că acoli unde zice dumnealui că ar fi Făntănelele ci
auzirea au auzit şi el iar n-au pomenit nicidecum, fără de cât aceasta le ştie
Făntănelele care să văzură şi de noi. Al doilea, Stoica unchiaş ot Pietroşani, orr
ca de 70 de ani, iarăşi asemenea arătă şi el că tot într-acel loc au pomenii
Făntănelele, numai zise că Şărban Pietroşan, unchiul socrului dumnealui Bănică
Urianul au cosit de la vale de Făntănele, însă mai nainte de hotărnicia ce s-au
făcut în zilele mării sale Grigorie vodă Ghica, având şi atunci pricină Nicodim igu-
men sfintei mănăstiri Câmpulung cu Şărban Pietroşan, dar a cui au fost moşia
pe acolo unde cosea zise că nu ştie. Iar de la hotărnicie încoace zise că s-au
urmat stăpânirea tot pa la Făntănelele care să văd. Unde şi lăcuitorii din satul
Domneşti ne adeveriră că acestea sânt Făntănelele, fiind şi ei şăzători de 30 de
ani pe această moşie Domneşti şi tot aci au pomenit stăpânirea. După care
rămaseră amândoao părţile odihniţi tot pe acest semn, atât Sfânta Episcopie cât
şi dumnealui numitul Urian.
Şi de la Făntănele am purces pe vâlcea la deal până la muche, unde să
numeşte Muchia Răsturnişului şi pe Muchia Răsturnişului tot la deal pa unde să
coteşte muchia şi ese în pisc şi pa muchia piscului tot la deal, spre răsărit, până
în drum şi trece drumul în stânga spre miazănoapte şi apucă tot pe muche până
în vârf în măgură. Drept această măgură să vede şi în hrisovul mării sale Ducăi
Vodă, ce este la mănăstirea Câmpulungului cu leat...1, că arată un semn ce să
numeşte Poiana Juguri, care semn am cerut să ni-l arate şi nu s-au aflat nimeni;
să-l ştie, fără decât arătară lăcuitorii că până într-această măgură s-au urmat
stăpânirea, căci mai nainte nu pot trece fiindcă aci în vârful muscelului să lovesc
moşiile în capete cu moşia Slănicenilor. Şi până aci fură mulţămiţi amândoao
părţile de toate semnele ce să arată între Domneşti şi între delniţele Urianului.
1. Lipsă în ms.
227
MIHAIL M. ANDREESCU
Apoi, întorcându-ne peste râu despre apus, la semnul ce să numeşte Valea

Lupului, unde au făcut dumnealui Urian cârciumă şi moară. Şi făcând cercetare
cu de-amăruntul văzurăm că cârciuma este făcută pe moşia Domneşti a Sfintei
Episcopii, unde desparte hotarul Valea Lupului între Domneşti şi între Stăneşti.
Deci, fiindcă această vale până la deal de cârciumă vine cu matcă iar de aci la
vale să varsă în toate părţile şi nu să alege care să fie hotar noi, pentru ca să
rămâe amândoao părţile mulţămiţi şi fără vătămare de suflet, aşa am găsit cu
cale şi cu dreptate ca să fie hotarul drept, din matca văii prin Piscul Obrajii, pa
din sus de cârciumă, alăturea cu iazul morii şi drept în gura Râului Doamnii şi de
aici peste râu la Făntănele. Şi pe această alegere au rămas amândoao părţile
odihniţi.
iar pentru moară, să văzu că rămâne pe moşia Stăneşti a sfintei mănăstiri
Câmpulungului. Şi fiindcă la acel loc altădată vad de moară n-au mai fost şi
pricinueşte Sfintei Episcopii pagubă, fiindcă spinarea satului Domneşti unde are
şi Episcopia moară veche, găsim cu cale să s'strice căci şi mai din sus este iarăşi
moară veche a sfintei mănăstiri Câmpulungului. Şi aceasta nu să vede a fi făcută
pentru lipsă, nefiind alt sat la mijloc, ci din Domneştii Sfintei Episcopii şi până în
Stăneştii mănăstirii Câmpulungului este numai câmp. Şi la aceste sate fiind mori
nu este trebuinţa a mai fi şi alta între ele. încă mai vârtos, că atunci când s-au
pus dumnealui Urianul ca să facă această moară i s-au zis de către Episcopie să
nu facă, precum şi dumnealor boierilor ispravnici, ce au fost atuncea în judeţul
Muscelului, s-au fost înştiinţat de către părintele arhimandritu Sfintei Episcopii,
precum văzurăm şi răspunsul dumnealor la Sfânta Episcopie şi dumnealui n-au
vrut să înţeleagă.
Drept aceia, după cercetarea şi alegerea ce am făcut, spre încredinţare, am
dat cartea noastră aceasta la Sfânta Episcopie.
1795 ghenarie 19.
Grigorie igumen Vieroşan, Ghenadie igumen Aninoşan, Costandin
Viişorean.
197. 1795
februarie 8.
După jalba ce au dat mării tale preasfinţia sa părintele losif episcopu Argeşiu
la pricina judecăţii ce are sfânta episcopie cu dumnealui lane Brătian biv logofăt
za vistierie, pentru moşia Muşăteştii dintr-acest judeţ Argeş. Că după jalba ce au
dat numitul logofăt în anul trecut s-au poruncit de către înălţimea ta a să face
cercetare aici la isprăvnicat, unde şi înfăţişându-se cu vechilul episcopii, (aflân-
228
du-se ispravnic dumnealui Costandin Varlaam paharnic), după cercetarea ce am

făcut dând şi anafora, nu este odihnită sfânta episcopie căci nu s-au fost cercetat
toate cărţile ce are episcopia de danie, osebit de cumpărătoare şi cum că, osebit
de sineturile vechi, are sfânta episcopie şi doao cărţi mai noao. Una de către doi
boieri divaniţi răposaţi şi alta de la răposatu Pârvu Cantacuzino, făcută la faţa
locului cu alegere, care cât să stăpânească, precum s-au cunoscut a fieştecăruia
dreptate. Cum şi în zilele mării sale răposatului Nicolae vodă Caragea, după
jalba ce au fost dat numitul Brătian asupra aceşti pricini s-au făcut cercetare de
răposatu paharnic Anastasie, fiind ispravnic la acest judeţ şi au dat dreptate iarăş
sfintei episcopii prin anafora. Iar acum la mai sus-zisa cercetare nu ş-au aflat
sfânta episcopie îndestulare cerând de iznoavă înfăţişare. Ni s-au poruncit de
către înălţimea ta să facem cercetare, văzând toate sineturile ce vor avea şi o
parte şi alta şi când nu vor rămânea odihniţi, cu anafora să-i trimitem la luminat
divan mării tale.
După luminata înălţimii tale poruncă, s-au înfăţişat vechilul sfintei episcopii
chir Ilarion ermonah cu pârâşu lane logofăt Brătian, fiind de faţă şi ceilalţi pârâţi
Căloteşti i Vâlsănescu. Şi mai întâi am cerut de la numitul Brătian să ne arate
sineturi şi dovezi în scris, a ne adeveri câtă parte de moşie au avut în hotaru
Muşăteşti şi cu ce adevăr zice că i s-au împresurat. Alte scrisori nu avu, ci numai
a sa arătare prin cuvânt, cum că un Mitrea pitar ar fi avut moşie la satul Muşă-
teşti, cumpărătoare de ughi 480, moşie cu rumâni i cu parte din munţi, din care
jumătate au vândut-o nepoţii numitului pitar, Voicul cu fraţii lui, sfintei mănăstiri
Argeş iar jumătate au rămas asupra Lecăi sluger socrul tatului său, fiind fost şi
acest Lecă nepot Mitrii pitar, şi că la împărţeala ce li s-au făcut prin judecăţile de
mai nainte, s-au dat parte tatălui său numai de t<a>l<eri> 85. Şi după suma bani-
lor ce coprind ughii cumpărători numitului pitar i s-au căzut parte de moşie mai
multă. Ne arătă şi doao zapise: unul cu leat 7205(1697) al Ilincăi Brazoencii
comişoaii, dimpreună cu fiu-său Hera postelnic, prin care zapis scrie că vinde
Lecăi slugerului partea de moşie ce au avut-o la Muşăteşti, cumpărată de la
Drăgoi fratele Voicului, însă delniţe trei şi jumătate şi cu munţi i cu jumătate vad
de moară. Şi alt zapis cu leat 7220(1712) al Radului sin Foţii paharnic, scrie că
vinde Lecăi sluger doao delniţe în satul Muşăteşti. După care zapise zice numitul
logofăt că n-au stăpânire şi cere această moşie.
împotrivă, ne arată şi vechilul episcopii, mai întâi o carte cu leat 7257(1749),
de sânt ani 46, a răposatului Costandin Năsturel biv vel vistier i a răposatului
lordache biv vel sărdar, cari arată că din porunca mării sale răposatului întru feri-
cire Gligorie vodă Ghica au fost rânduiţi de au căutat judecata ce au avut Calotă
i Radul fii-său cu igumen mănăstirii Argeş. Şi după multă cercetare ce au făcut,
căutând toate hrisoavele şi zapisele, cine ce au avut de moşie în hotaru
Muşăteşti au ales partea ce s-au cuvenit, atât mănăstirii cât şi celorlalţi părtaşi,
cine cât să aibă a ţinea. Unde arată numiţii boeri şi partea lui lane Brătian tatăl
pârâşului, moşie stearpă fără rumâni, za t<a>l<eri> 85, care zapis să văzu şi de
229
MIHAIL M. ANDREESCU
noi, cu leat 7199(1691), asupra căruia zapis s-au văzut adeverire şi de către
Leca sluger, scriind către un Ghenadie ce s-au aflat igumen mănăstirii atuncea,
că de va vrea să cumpere partea de moşie din Muşăteşti a verilor lui, Neagul cu
fraţii lui, să o cumpere şi vor stăpâni din doao după cum au stăpânit şi cu verii
lui. Şi igumen au cumpărat acea parte drept t<a>l<eri> 85 din care s-au cunos-
cut că şi partea Lecăi sluger iar de acest preţ au fost. Drept <pentru> care bani
i s-au dat delniţe 11, dându-să şi celorlalţi părtaşi părţile ce li s-au cuvenit, pre-
cum în acea carte pe larg să arată, făcându-le izbrănire. După care alegere
văzurăm şi o carte a răposatului Pârvul Cantacuzino, aflându-se ispravnic la
acest judeţ, prin care arată că din poruncă s-au rânduit de au făcut împărţire
aceştii moşii Muşăteşti, osebind părţile tuturor în sumă de stânjini, puind şi pietre,
dând şi foi iscălite după obicei, a şti fieştecare ce are a stăpâni. Unde zice numi-
tul boier că au fost de faţă şi lane Brătian tatăl jeluitorului, rămâind cu toţii odih-
niţi. Am văzut şi cartea răposatului paharnicului Anastasie ot leat 1782 de cer-
cetarea ce au făcut după jalba ce au fost dat atunci numitul Brătian. Şi să
cunoscu cu destulă cercetare în care arată că după scrisorile sfintei episcopii şi
vechea stăpânire ce are, n-au găsit cu cale a să mai face altă hotărnicie, dar
jăluitorul neodihnindu-se s-au sorocit a merge la luminatul divan.
Am căutat şi cele vechi sineturi ale sfintei episcopii, hrisoave şi zapise,
cumpărători şi danii, care şi sânt arătate în mai sus-zisa carte a numiţilor doi
boeri, luându-le seama cu amăruntă cercetare, între care să văzu şi hrisovul
Mitrii pitar de la răposatu Matei voevod, cu leat 7144(1636), însă prin copie fiind
slovenesc, (la care are jăluitorul bănuială), în care scrie moşie şi rumâni la satul
Muşăteşti în judeţu Argeşu, din jumătate de sat jumătate şi din munte, arătând şi
rumânii anume cu delniţele lor i cu delniţele boereşti ce va fi cumpărătoare de la
Oancea logofăt i de la noru-sa Elivera fata Radului postelnic din Balomireşti,
drept ughi 250. Şi osebită cumpărătoare de la Preda vornicul feciorul Radului
postelnic, doi rumâni cu doi fraţi i cu feciorii lor, cu delniţele lor, drept ughi 50 şi
alt rumân cu doi feciori cu delniţa lor, tot la Muşăteşti, în ughi 20. Să adună ughii
320, cumpărătoarea acestui hrisov iar nu 480 după cum Brătian zice. Care
această cumpărătoare de la Oancea logofăt o văzu<ră>m adeverită şi prin alt
hrisov al răposatului Matei voevod, cu leat 7156(1648), dat Savei logofăt. Şi să
arată că au fost această moşie de la Preda vornic, precum să vede arătare şi în
cartea numiţilor boeri. Dar aceste cumpărători fiind foarte vechi nu să pot şti de
au avut urmarea stăpânirii întocmai, după cum văzu<ră>m arătare şi prin carea
numiţilor boeri, cum că fiind un lucru vechi şi întunecat şi de mult necăutat de
judecăţi şi având şi alţii părţi într-acest hotar au stăpânit care cum au fost putut
până atunci. Şi foarte cu anevoe le-au fost a descoperi, pentru că s-au văzut trei
hrisoave domneşti şi în fieşcare scria să stăpânească satul Muşăteşti jumătate,
încă alt hrisov mai nou, al mării sale răposatului Gligorie vodă Ghica scria tot
satul şi cu toţi rumânii din Muşăteşti. Şi zic răposaţii boeri că de ar fi căutat după
hrisoave ar fi trebuit să fie hotăra de Muşăteşti mai multe ca să dea la fieştecare
230
hrisov câte o jumătate de sat şi câte un sat întreg. Şi n-au putut ca să le dea
moşie deplin nici la o parte, după hrisoavele ce au avut, ci au făcut socoteala
după preţul ce s-au găsit cumpărate acele părţi, atât ale mănăstirii Argeş cât şi
la ceilalţi moşneni ce s-au adevărat că au parte în hotaru Muşăteştiior. Şi au dat
tuturor părţi după preţul banilor ce au văzut în unele scrisori şi după delniţele ce
s-au numit la unii. Să vede într-acest hrisov al Mitrei pitar şi mulţi rumâni cu
feciorii lor în cumpărătoare, care şi aceştia coprinde mulţi bani după cum
văzu<ră>m un zapis în cărţile sfintei episcopii al unui Neacşu sin Drăgoiu, ot leat
7174(1666), prin care vinde partea de moşie i din munţi din Muşăteşti clucerului
Tudoran, delniţe trei cu trei rumâni i delniţe patru făr'de rumâni. Şi la socoteala
alegerii ce s-au făcut de către zişii boeri să scad aceşti trei rumâni, şase capete
cu doi fraţi i doi copii în t<a>l<ere> 60. Asemenea socoteală să înţelege şi la
celelalte capete, rumâni cu feciorii lor, câţi s-au aflat la vânzare.
Făcurăm cercetare şi pentru cele înapoi-arătate doao cumpărători, delniţe
cinci, prin doao zapise, care zice Brătian că nu li s-au dat la hotărnicie. Şi
văzurăm că în zapis<ul> Brezoencii scrie cum că au avut această moşie
cumpărată de la Drăgoi fratele Voicului. Şi mai jos zice că zapisele cele vechi le-au
dat la igumen Argeşanul şi să le dea pe jumătate Lechii slugerului, precum au
dat şi banii. Are şi sfânta episcopie cumpărătoare de la Breazoeasca, delniţe trei
şi jumătate cu parte din trei munţi pe jumătate i cu vad de moară pe jumătate. Ş
arată numita vânzătoare că această moşie au avut-o cumpărată de la Aga
Tudoran şi de alte zapise vechi nu pomeneşte că au dat mănăstirii. Căutarărr
iscăliturile acestor zapise şi nu să pomenesc, <astfel că> să cunoscu osebire
Zice şi Brătian că această moşie ce o vinde Brezoiasca Lecăi slugerului socru
tatului său au fost de la aga Tudoran nu de la Drăgoi, precum zapisul scrie. Care
să cunoaşte că n-are ştiinţă de adevăr, nici zapisele stăpânire, pentru că să vede
arătare prin cartea de alegere că toate părţile de moşie din Muşăteşti, ce au avu
aga Tudoran, s-au găsit vândute la mănăstirea Argeşului.
Noi, după atâtea scrisori ce văzu<ră>m la sfânta episcopie, alegere făcuta
la divan cu măruntă cercetare şi după aceia împărţire şi izbrănire la faţa loculu
şi veche stăpânire, cunoscurăm că făr'de cale face Brătian supărări sfintei epis-
copii. Şi mai vârtos, că văzurăm arătare prin anaforaoa răposatului paharniculu
Anastase, cum că numitul Brătian au arătat atunci o scrisoare a dumnealu
Pârvul biv vel medelnicer, în care scrie către igumen mănăstirii Argeş că au veni
unul din feciorii Brătianului la dumnealui, trimis fiind de tată-său lane, de au ară
tat că la hotărnicia ce au făcut dumnealui aceşti moşii li s-ar fi coprins un vad d«
moară i o cârciumă în partea ce s-au ales lui Calotă şi să caute la cartea d(
hotărnicie şi cum va fi scriind aşa să s'urmeze. Care dintr-aceasta să înţelege c;
numai cu atâta n-au fost odihnit. Mai făcut arătare dumnealui logofăt lane ş
asupra Caloteştilor, cum că la alegerea şi hotărnicia ce s-au făcut aceşti moşii s-at
dat moşia lui Calotă pe doi fraţi. Şi nu s-ar fi căzut atâta parte fiindcă au fos
numai un frate cu moşie nevândută. Am cercetat şi pentru aceasta şi văzu<ră>n
231
M1HAIL M. ANDREESCU
arătare, prin mai sus-zisa carte de alegere, cum că s-au dovedit că având Voicul
tatul lui Calotă doi fraţi, pe Irimia şi pe Neacşul şi vânzându-şi Neacşul partea,
scrie în zapis de vânzare că ş-au vândut partea, afară dintr-a fraţilor, delniţe
şapte şi partea din munţi. De unde s-au cunoscut că şi ceilalţi doi fraţi, Voicu şi
Irimia, au avut parte iar câte şapte delniţe şi fiindcă Irimia ş-au vândut partea, lui
frăţine-său Voicul de aceia i s-au dat parte pe doi fraţi.
Mai făcu arătare lane logofăt cum că un hrisov ce să află la Vâlsănescul, cu
care ţine moşia din hotarul Muşăteşti, l-ar fi luat de la Caloteşti şi din partea lor i
s-au căzut moşie. Pentru care hrisov vedem că zic acei doi răposaţi boeri ce le-au
făcut alegere, că văzându-l foarte vechi şi nemaiînoit niciodată, nici i-au dat
moşie deplin, nici I-au scos făr'de moşie, ci i-au dat parte trei delniţe, care
această moşie acum să ţine de lordache Bucşănescul zestraş. Dar la zisa
Brătianului făcurăm oareşice perierghie din copia acestui hrisov, fiind slavonesc.
Şi să vede că este pa numele jupânesii Marii, fata Călii i feciorilor ei Voicul şi
Neagul. Să vede şi într-un hrisov ce este la mâna Caloteştilor numele Călii i Muşii
surorile Voicului comisul. Care din acest Voicu zic Căloteştii că să trag ei, de
unde să vede că Calea a fost soră cu Voicul. Şi din Calea, Măria pe al căruia
nume este hrisovul Vâlsănescului. Şi să cunoaşte că având aceştia moşie în
Muşăteşti s-au tras şi-n partea jupânesii Măriei fata Călii. Ci la aceasta, părerea
noastră, după cum s-au găsit cu cale la cercetare şi alegerea numiţilor boeri,
urmează stăpânirea Vâlsănescului. Asemenea şi stăpânirea celorlalţi părtaşi, iar
Brătian să cunoaşte făr'de nici un temei de mai multă stăpânire.
Ci fiindcă nu să odihni de aici, îşi puse soroc cu vechilul sfintei episcopii la
aprilie 20, să vie amândoao părţile la luminat divanul mării tale.
1795 fevruarie 8.
Gheorghios Vaharinos, Scarlat medelnicer, ispravnici.
DGAN - AIC, Fond Episcop. Argeş, ms. 168, f. 163-
165v. Cop. rom. sec. XIX.
198. 1795
februarie 24.
După jalba ce am fost dat înălţimii tale pentru dumnealui boerul Bănică Urian
sud<stvo> Muscel, cum că fără nici un temei au pus cârciumă pa moşia
Domneşti a Sfintei Episcopii şi mai pe urmă au făcut şi moară. Orânduindu-se cu
luminată porunca mării tale doi părinţi igumeni şi doi boeri dumnealui Costandin
Viişoreanul, au făcut cercetare la faţa locului şi cârciuma s-au dovedit pe moşia
Episcopii. Şi numitul Urian altă îndreptare n-au avut fără numai că un om de pe
moşia Episcopiei au spus că este moşia dumnealui acolo unde au pus cârciuma
şi i-au dat voe să vânză vin, iar moara au rămas pe moşia Câmpulungului, după
232
cărţile ce au avut. După care cărţi s-au îndreptat şi hotarul Episcopiei, însă
hotarul de lângă Domneşti unde să numeşte Valea Lupului, nu prea drept au
mers pe cursura cea veche în Râul Doamnii ci mai spre moşia Episcopii. Dar fiind
0 bagatelă n-am mai pricinuit pentru atâta, iar pentru moară aşa au găsit hotăr
nicii cu cale ca să nu fie, de vreme ce este în spatele satului Episcopiei şi să
pricinuieşte pagubă, căci mănăstirea Câmpulungului are moară mai sus. Şi s-ai
mulţumit şi egumen Câmpulungean.
Apoi, trecând câtăva vreme m-am înştiinţat cum că moara tot lucrează ş
înştiinţând pe cuviosul igumen Câmpulungeanul pentru ce nu să ţine de
aşezământ, mi-au dat răspunsul cum că nu este pricina din cuvioşia sa ci un om
anume Ion Pianul, carele şi cârciuma pe moşia Episcopiei au ţinut, după voia ce
i-au fost dat Urianul. Acela este stăpân acum pe moară zicând că el au făcut-c
şi au sărit şi cu zurba asupra oamenilor mănăstirii Câmpulungului, împreună ci
alţi oameni, tot după moşia Episcopiei. Şi îm scrie şi isprăvnicelul Episcopie
cum că acest Ion Fian vinde vin la casa lui tot ca şi mai nainte când vindea ci
nume de moşia Urianului. Luminate doamne, cu toate că în vremea ce am jălui
n-am ştiut că este moşia mănăstirii Câmpulungului, fiindcă n-am avut cărţi ci
semne anume. Dar iarăşi, văzând că cade moara tocma în spatele satul
Domneşti s-au scris Urianului din partea Episcopiei ca să nu facă moară până s;
va alege a cui este moşia şi n-au vrut să asculte. S-au înştiinţat şi dumneal
boerilor ispravnici şi au dat răspuns cu un cuvânt că nu-l pot opri, fiind moş
dumnealui, iar vreo cercetare n-au făcut, care răspuns al dumnealor este de faţ
Acum să văz om clăcaş, şăzător pe moşia Episcopiei, să ţie moară şi cârciumi
în spatele satului şi să s'scoale şi cu zurba, foarte cu ciudă îm este.
Ci mă rog mării tale să fie luminată poruncă către dumnealor boerii ispravn
ci ai judeţului, ca să cerceteze pentru aceste amestecături şi să îndrepteze.
eu ştiu că am pricină cu numitul boer Urian, iar nu cu om după moşia Episcopie
Care de va fi făcut el moara mi să pare că nu ar fi cu cale să să obrăzniceasc
până la atâta şi să să arate vrăjmaş moşiei pe care să hrăneşte şi sade pe dans
Iar dovedindu-se cum că Urianul I-au pus la căi, să zică că moara este făcută d
el sau i-au dat voe, să înştiinţeze mării tale şi după dreptate să să hotărască,
că<
1s-au scris să nu facă moară până să va alege a cui este moşia şi n-au vrut s
ştie. Asemenea, să îndrepteze dumnealor boerii ispravnicii şi hotarul Văii Lupuk
după matca veche, că măcar că este un lucru de bagatelă, dar văzând eu ace;
te amestecături mă tem ca să nu să mai scociorască şi dintr-această pricină, di
vicleşugul turburătorilor oameni ce şăd pe moşia Episcopiei.
De aceasta mă rog şi cum Domnul Dumnezeu va lumina pe înălţimea ta
1795fevruarie 24.
Al înălţimii tale smerit rugător către Dumnezeu şi plecată slugă,
DGAN - AIC, Fond Episcop. Argeş, ms. 168, f. 268\
233
MIHAIL M. ANDREESCU
199. 1795
februarie 28.
Io Alexandru Costandin Moruzi voevod i gospodar zemle.

Dumneavoastră ispravnicilor ot sud<stvo> Argeş i sud<stvo> Muscel, veţi
vedea jalba ce face domniei mele iubitorul de Dumnezeu părintele episcopul
Argeşului. Pentru care vă poruncim domnia mea ca să cercetaţi şi aceste ma-
dele, faţă cu toate părţile, văzând şi alegerile din faţa locului. Şi pentru fiteşcare
madea, făcând hotărârea cea cu cale, ori să îndreptaţi sau să arătaţi domniei
mele pricinile în scris, cu anaforà1, cu pliroforie pe larg în ce chip aţi dovedit,
sorocind şi pe însuşi la divanul domniei mele când vreo parte vor avea apelaţie.
1795fevruarie28.
Vel logofăt.
Procitom Costandin logofăt, lordache lofogăt.
Cop. rom. sec. XIX.
200. 1795
martie 13.
Adecă eu Gheorghe şi lane sin răposatul Neagul Mănicescu, dimpreună cu

maica noastră anume Anca, care mai jos ne vom iscăli, încredinţăm cu acest
zapis al nostru la sfânta episcopie Argeşului şi la preacinstită mâna preasfinţii
sale părintelui episcop Argeşiu, chirio chir losif, precum să să ştie că răposatul
tata noastru având cumpărată cu zapis o moşie în Valea Sasului de la proin pro-
topopul Sima ot oraşul Argeşului, care au stăpânit-o cu bună pace cât au fost în
viaţă, cum şi noi după moartea lui până acum. Care moşie, de bunăvoia noastră,
nesiliţi de nimeni, am vândut-o preasfinţii sale drept t<a>l<eri> 285, adecă doao
sute optzeci şi cinci.
Deci să aibă sfânta episcopie a o stăpâni cu bună pace de către noi şi de
către tot neamul nostru, fiindcă de bunăvoia noastră o am vândut-o, dând şi cele-
lalte zapise vechi de vânzarea aceşti moşii, în care pe larg arată toate semnele
după care este a să urma stăpânirea şi de acum înainte, (încredinţând şi acum
numitul proin protopop Sima cu iscălitura sa ca să stăpânească sfânta episcopie
cu bună pace de către el şi de către tot neamul lui). Drept aceia, pentru mai ade-
vărata credinţă ne-am iscălit mai jos puindu-ne şi degetele în loc de pecete.
Unde au fost şi alte obraze de cinste martori, fiindcă s-au căzut sfintei episcopii
a o cumpăra, fiind alăturea cu o moşie Zăgonenii, tot a sfintei episcopii.
1795 martie 13.
Eu Gheorghe sin Neagoe Mănicescu vânzător, eu lane brat ego vânzător, eu
Anca răposatului am vândut cu toţi copiii miei.
234
Fiindcă această vânzare s-au făcut prin ştirea mea, drept aceia, să aibă
sfânta episcopie a stăpâni cu bună pace de către mine şi de către copiii miei i de
către tot neamul mieu. Şi spre încredinţare am iscălit cu mâna mea, fiind şi alte
obraze de cinste martori, care anume s-au iscălit mai jos.
1795 martie 14.
Popa Sima proin vânzător.
Popa Nitul protopop martor. Din sin Ilie proin judeţ martor.
rom. sec. XIX. Parantezele rotunde aparţin copistului.
201. 1796
aprilie 19.
De vreme ce preacuviosul arhimandrit al sfintei episcopii chir Partenie, din

râvnă dumnezeească îndemnându-se, au zidit din temelie acest sfânt lăcaş din
agonisita sa, carele cu ajutorul lui Dumnezeu s-au tarnosit de noi, întărim acest
aşezământ ce din bunăvoia sa au făcut ca întocma să să urmeze. Şi rugăm şi
pre cei ce după noi, de la Dumnezeu vor fi orânduiţi episcop! acestui sfânt scaun,
ca să s'păzească şi de frăţia lor nestrămutat, nici mai adăogând nici mai
scăzând.
Aceasta, 1795 aprilie 19.
losif episcop Argeşului adeverez
Pus de copist înaintea actului propriu-zis.

De vreme ce schitul Brătăşeştii, hramul naşterii sfântului loan Botezătorul,
ce au fost zidit de răposatul loan Vâlsănescu şi închinat sfintei episcopii
Argeşului cu moşioara de prinprejur, cu embatichiu ca să dea la sfânta episcopie,
(fiind atuncea mănăstire), pe an cinci oca de ceară iar altă supărare să nu i să
mai facă. Care schit, din slăbiciunea locului, s-au fost crăpat peste tot nemaifiind
nădejde a să mai putea sluji într-însul. Şi pentru ca să nu rămâe pomenirea numi-
tului ctitor uitată, m-am îndemnat eu de a mea bunăvoe şi am zidit acest schit din
temelie cu cheltuiala mea, la un loc mai temeinic, tot pe moşia numitului schit
celui vechi, la care am pus doao hramuri: unul al naşterii sfântului loan Bote-
zătorul ce au fost dintru întâiu şi altul al sfinţilor mucenici Serghie şi Vahco, ale
căror sfinte moaşte, adecă capetele amândoao, să află la sfânta episcopie. L-am
înfrumuseţat cu zugrăveală şi cu odoară besericeşti şi cu din dobitoace şi cu alte
locuri ce am mai cumpărat, tot alăturea cu ceialaltă moşie a schitului.
Am mai dat şi cinci sute stânjeni de moşie din hotaru Cacaleţii după Vâlsan,
în care sumă de stânjeni au mai fost cumpărătoare o sută cincizeci stânjini de
235
MIHAIL M. ANDREESCU
răposatul nepotul mieu Isaiia monah. Şi fiindcă la moartea lui au dat zapisul
asupra mea, ca din tot avutul lui, mişcătoare şi nemişcătoare, să fac o biserică.
Şi ce va mai prisosi să rămâe danie sfintei biserici. Cum şi părţile de moşie ce le-au
mai avut cumpărate la Bădiceni, cu o roată de moară, unde şi eu am mai
cumpărat, după cum zapisele arată. Şi neputându-se face biserică numai cu avu-
turile răposatului s-au dat ajutor la facerea bisericii din satul Corbii cu hramul
Sfânta Troiţă şi s-au pus şi la pomenic, (căci din dobitoace ce au mai rămas s-au
răpus din răzmiriţă toate), iar aceste numite părţi de moşie rămâind le-am dat
danie acestui sfânt schit Brătăşeştii, împreună şi cu cumpărătoarele mele. Şi
asemenea, s-au pus la pomenic şi la sfântul schit împreună cu mine. Dar până a
trăi nepotul meu Pavel i s-au lăsat părţile de moşia de la Bădiceni, cu roata de
moară, să le stăpânească în pace. Iar după moartea lui niminea să nu aibă a să
întinde la această parte de moşie i la moară, ci să rămâe bune ale numitului schit,
ca unele ce sânt închinate prin zapis de pomenitul mai sus, răposatul nepotul
meu Isaiia monah. Căci nu este vreo clironomie părintească ci numai din ago-
nisita lui. Fiindcă care să va întinde peste hotărârea răposatului şi peste a mea,
să ştie că va avea a da răspuns la înfricoşatul judeţ înaintea lui Dumnezeu.
Aşijderea, am mai dat sfântului schit şi moşia Topliţa, care o am avut răs-
cumpărată din rămasele arhimandritului Damaschin, căci rămâind dator numitu-
lui arhimandrit la unii, alţii, între care unul a fost vtori vistier Răducanu Budeş-
teanu, cu t<a>l<eri> 635. Şi prin judecată cu poruncă domnească s-au făcut
hotărârea răposatului preasfinţii sale părintelui mitropolitului Grigorie, ca să i să
vânză tot avutul arhimandritului şi dintr-acelea să i să plătească datoriile, între
care întrând şi această numită moşie, am dat eu banii şi am oprit moşia care las
să o stăpânească sfântul schit cu bună pace. Iar până a mai trăi eu, la vânzarea
ghinzii şi a jirului să nu să amestece.
Am mai dat şi alte mărunţişuri care să vor trece la catastih, cum şi din via ce
o am cumpărată la dealul Piteştii de la boerii Lăngeşti, adecă locul alăturea cu
via sfintei episcopii, în care lor, osebit de via ce am făcut-o eu, cu hotărâre ca
după petrecania mea din viaţa aceasta să rămâe danie sfintei episcopii. Au fost
mai făcut şi un Rafail monah, care şi aceea am cumpărat-o şi am dat-o sfintei
episcopii schimb, un rozor mai lat care să alătură pe lângă vie sfintei episcopii.
Şi căpătâiul din sus merge până la brâu din jos de nuc, ca să stăpânească sfân-
ta episcopie de acum. Şi în locul acestui rozor au dat preasfinţia sa părintele
episcop schimb altă viişoară în dealul Goleşti, ce au fost dat-o de danie răposat-
ului Savatie monah, ca să o stăpânească sfântul schit nestrămutată, cu pometul
din poalele ei, fiindcă s-au pus şi la pomenecul schitului aceşti doi monaşi,
Savastie şi Rafail.
Mai având sfântul schit o moşie Vasilaţi sud<stvo> Ialomiţa, care moşie
luându-să de la sfânta mitropolie în zilele răposatului întru fericire părintelui
Grigorie mitropolitu, au dat schimb altă moşioară, la Valea Rea lângă Fleşti, care
fiindu-i schitului iarăşi depărtată şi sfintei episcopii trebuincioasă pentru via de la
236
Piteşti, au primit-o preasfinţia sa părintele episcopul şi au dat schitului alt petec

de moşie din hotarul Robăii, care să chiamă Posinţele, alăturea cu moşia
ceialaltă a schitului.
Şi fiindcă la zidirea acestui schit eu am fost numai cu cheltuiala dar toată
purtarea de grijă, încă şi alte ajutoare s-au făcut prin cuviosul părinte Varlaam
ieromonah şi împreună cu mine l-am primit ctitor, dar şi cu purtarea de grijă, ca
până va trăi sfinţia sa să fie schitul asupră-i cu toată iconomia, având împreună
şi pe nepotul mieu Dorotei ierodiaconul, carele şi el este călugăr cu metania din
sfânta episcopie. Şi de va vrea numitul părinte Varlaam vreodată a să depărta de
la schit sau a să trage din treaba iconomii sau de să va întâmpla chemare de la
Dumnezeu din viaţa aceasta, atuncea sfânta episcopie să nu orânduiască pe
altul, ci să fie nepotul mieu Dorotei cât va trăi. Iar când, împotrivă, nu va primi
sfânta episcopie, atuncea să aibă a stăpâni numitul Dorotei atât părţile de moşie
ot apa Vâlsanului cât şi moşia Topliţa până va trăi, iar după petrecania sa iarăş
va rămâe ale numitului schit.
Şi păzindu-se aceste danii nestrămutate de sfânta episcopie, osebit de doao
praznice ce are să le facă pe la hramuri în tot anul după cum să va putea, a
doaoa zi, la hramul sfinţilor mucenici, să facă o pomenire la tot neamul mieu, iar
neputându-să face atuncea şi mai la urmă, când va putea să facă, numai să nu
rămâe. Şi să mai dea şi la sfânta episcopie oca trei ceară, osebit de cinci ce s-
au fost aşăzat dintâiu. Care aceste oca de ceară, după petrecania mea să s'dea
fiindcă rămâne şi venitul pădurii tot pe seama schitului. Iar la sfântul schit să fie
preot ieromonah şi cu trei-patru monaşi, adecă câţi să va socoti că vor putea să
s'chivernisească. Iar pentru mult-puţin ce s-ar mai afla dintru ale mele după
sfârşitul mieu să aibă a să urma după deosebită diată ce voi face. Şi de s-ar găsi
vreun zapis al mieu de vreun aşăzământ făcut mai nainte, până a mă rândui igu-
men la Argeş, să nu fie ţinut în seamă, ci această carte şi diată ce îmi voi facej
să fie crezute. 1795.
Partenie arhimandrit sfintei episcopii Argeş adeverez.
Partenie igumen Berislăvescu martor.
DGAN - AIC, Fond Episcop. Argeş, ms. 168, f. 221v.-222v
Cop. rom. sec. XIX. Parantezele rotunde aparţin copistului.
202. 1795
octombrie 19.
Sud<stvo> Argeş.
Cinstiţi dumneavoastră boieri ispravnici,
Cinstit pitacul dumneavoastră de la 12 ale aceşti luni am primit, coprinzăto
fiind că preasfinţia sa episcopul Argeşului chiriu chir losif au făcut arătare dum
237
MIHAILM. ANDREESCU
neavoastră pentru Eutenie Gănoiul ot Goleşti, dintr-acest judeţ, cum că de astă

vară încoace, cu silnicie s-au pus de au închis cu gard un loc din cuprinsul vii
sfintei episcopii, astupând şi drumul vii, cerând preasfinţia sa a să îndrepta prin
cercetare la faţa locului. După care ni să porunceşte noao de către dumnea-
voastră ca să mergem la faţa locului, unde aducând de faţă pe numitul Eutenie i
vecinii ce vor fi împrejuraşi, să cercetăm să aflăm curgerea stăpânirii amânduro-
ra părţilor spre a dovedi acel loc la ce parte, din vechime, s-au urmat stăpânirea.
Şi fiind bun în coprinsul sfintei episcopii să punem pe numitu Eutenie să-ş ridice
gardul ce l-au făcut negreşit. Şi când Eutenie nu va voi să şi-l ridice, să punem
să-l tae. Iar cunoscând pricina într-alt chip şi nu vom putea îndrepta, să sorocim
pe numitul a veni înaintea dumneavoastră cu vechil din partea sfintei episcopii şi
cu cercetarea ce vom face, în scris.
După cinstită porunca dumneavoastră mergând la faţa locului unde, fiind
faţă atât sfinţia sa părintele arhimandritu sfintei episcopii, vechil din partea epis-
copii chir Partenie, cât şi numitul Eutenie, s-au întrebat cu ce cuvânt ş-au mutat
gardul de unde l-au avut mai nainte şi l-au făcut tocmai pe lângă slonul vii sfintei
episcopii. Şi zice că nu numai pe unde ş-au pus gardul este moşia lui, ce şi chiar
unde este slonul episcopii tot a lui moşie cade, arătând şi un zapis cu leat
7148(1640) de sânt ani 155, cu care vinde mătuşa Neacşa Drăghicioaia ot
Goleşti unui popii Cârsti ot Ospoteşti locul cel cu gârlici ce este supt Piscul
Martinului despre apus, care au fost cumpărat de tată-său Gheorghe Huruc şi s-
au dat ei de zestre, zicând Eutenie că locul ce să cuprinde într-acest zapis este
din sus unde îs are via şi vine la vale până unde este slonul. l-am cerut mărturii
ca să dovedească de s-au stăpânit mai dinainte de moşu-său sau de tată-său
acest petec de loc unde el s-au întins şi nimeni nu s-a găsit ca să arate, cum şi
el însuşi arată, că n-au mai stăpânit, nici vreo dată n-au mai cerut nici tată-său
nici el până acum, ci au fost locul tot supt stăpânirea sfintei episcopii.
Am făcut cercetare şi pentru locul episcopii, unde s-au aflat din vechime, şi
dovedirăm că pe vremea când trăia tatăl lui Eutenie au fost slon vechi tot într-
acel loc şi sfărâmându-să acela s-au făcut altul de părintele arhimandritul, care
şi acum să află. Şi la aceasta însuşi Eutenie nu putu tăgădui ci zise că aşa are
şi el ştiinţă. Deci, de vreme că atât tatăl lui Eutenie cât şi el stăpânire niciodată
într-acel petec de loc n-au avut, nici vreo davâ au mai căutat, găsim cu cale să-
ş ridice gardul şi să şi-l facă pe unde l-au avut, iar locul să rămâe tot pe seama
sfintei episcopii ca să şi-l stăpânească precum l-au stăpânit din vechime.
1795 octomvrie 19.
Costin Tigveanu, Nicolae logofăt.
DGAN-AIC, Fond Episcop. Argeş, ms. 168, f. 210v.-211.
Cop. rom. sec. XIX.
238
203. 1795
noiembrie 12.
Adecă eu popa Hristea din oraş Argeşului adeverez sfintei episcopii Argeşi
cum să s'ştie că având eu trei răzoare de vie părăsişte în coprinsul vii sfintei epis
copii ce este la Goleşti, şi neputând a mai cheltui ca să o dau pe rod, de a mec
bunăvoe le-am vândut sfintei episcopii în t<a>l<eri> opt. Deci să aibă sfântc
episcopie a le stăpâni cu bună pace de către mine şi de către tot neamul mieu
dând la sfânta episcopie şi un zapis vechi ce l-am avut pentru stăpânirea aces
tor răzoare.
Şi pentru credinţa m-am iscălit mai jos, noemvrie 12, 1795.
Popa Hristea vânzător.
DGAN - AIC, Fond Episcop. Argeş, ms. 168, f. 211
Gop. rom. sec. XIX.
204. 1795
noiembrie 15.
Iubitorul de Dumnezeu sfinţia sa părintele episcopul Argeşului chir losif, d*
la trecutul fevruarie al anului acestuia, prin anafora, au înştiinţat mării tale c;
după jalba ce mai nainte au fost dat pentru dumnelui postelnic Bănică Uriar
sud<stvo> Muscel, că fără de nici un temei au pus cârciumă pe moşia Domneşl
a Sfintei Episcopii şi mai pe urmă au făcut şi moară. S-au orânduit cu luminaţi
porunca mării tale doi părinţi igumeni şi dumnealui vătaf Costandin Viişorean
cari făcând cercetare la faţa locului, cârciuma s-au dovedit pe moşia Episcopii ia
moara ar fi rămas pe moşia mănăstirii Câmpulung, după cărţile ce au avut. Dupi
care cărţi s-au îndreptat şi hotaru Episcopii, însă la hotar, unde să numeşte Valec
Lupului, nu prea drept ar fi mers în Râu Doamnii spre moşia Episcopii, dar a
pentru o bagatelă n-au mai pricinuit. Iar pentru moară, arată că hotărnicii au găsi
cu cale să nu fie de vreme ce cade în spatele satului Episcopii şi să pricinuieştc
pagubă. Şi s-ar fi mulţămit şi igumen Câmpulungean. Apoi, pe urmă, s-ar fi seu
lat Ion Pianul, lăcuitor di pa moşia Episcopii, carele şi cârciuma au ţinut-o dupc
voia ce i-au fost dat Urian. Şi ar fi sărit cu zurba asupra oamenilor mănăstiri
Câmpulung zicând că el au făcut moară. Cerând părintele episcop să fie lumi
nată poruncă a să cerceta aceste amestecături să s'facă îndreptare, căci jude
cată să ştie că au avut cu Urian iar nu cu clăcaşu Episcopii. Care de va fi făcu
el moară sau de-i va fi dat voe Urian, să s'facă arătare mării tale. Cum şi peste
semnul hotarului iarăşi să s'facă îndreptare pa unde vine dreptul ca să nu să mă
întâmple pricini din oameni ce şăd pe moşia Episcopii.
239
MIHAIL M. ANDREESCU
După care arătare a sfinţii saie ni s-au poruncit noao preaplecaţi slugi,
ispravnicii Argeşului i Muscel, să cercetăm aceste madele faţă cu toate părţile,
văzând şi alegerile din faţa locului. Şi făcând cuviincioasă hotărâre ori să îndrep-
tăm sau să arătăm mării tale pricinile cu anafora, sorocind şi pa însuşi la lumi-
natul divan când vreo parte va avea apelaţie. Până a să face urmare aceşti
porunci au jăluit mării tale şi dumnealui postelnic Bănică Urian, pentru părintele
episcop şi pentru părintele arhimandrit Câmpulungean, că părintele episcop îi ia
o cârciumă din vechea stăpânire a neamului soţiei sale şi arhimandritu Câmpu-
lungean i-au tăiat o moară stăpânindu-i şi câtvaş loc pe care din vechime au curs
Râu Doamnii pe acolo. Numai fiindcă nu ne putem aduna cu lesnire, având tre-
bile judeţelor, au cerut poruncă către dumnealui stolnic Drăgănesc, fiind în partea
locului i către clucerul Mincul Topolovean i polcovnic Sandu.
După amăruia jalbă ni să porunceşte iarăşi noao ca de nu va fi luat pricina
aceasta cercetare izbrănită să fie împreună cu noi şi dumnealui stolnic Dru-
gănesc şi ceilalţi doi. Următori fiind luminatelor porunci am mers la faţa locului,
însă numai noi ispravnicii şi dumnealui stolnic Drugănesc, iar ceialalţi doi boeri
nu s-au arătat. Unde, făcând cercetare pentru pricinile amândurora părţilor cât şi
pentru a Urianului cu mănăstirea Câmpulung. După cum am dovedit curgerea
pricinii am arătat mării tale cu osebită anafora la mâna arhimandritului Câm-
pulungean.
Iar pentru pricina Sfintei Episcopii am cetit mai întâi jălbile din partea
Episcopii, cum şi a Urianului, apoi cartea ce s-au făcut în anul trecut de orânduiţii
hotărnici, întru care să vede lămurită alegere după cărţi i dovezi. Şi mai ales din
cărţile mănăstirii Câmpulung s-au cercetat toate semnele hotarului despre partea
moşii Urianului, ce să vecineşte cu moşia Episcopii, cum şi despre moşia mănă-
stirii Câmpulung, fiindcă însuşi părintele episcop au fost cerut porunca mării tale
ca să arate arhimandritului Câmpulungean cărţi ce va avea pentru ca să nu să
păgubească vreo parte sau să pricinuiască blestemuri. Şi să arătă în această
alegere că amândoao părţile au rămas odihniţi, încă părintele episcop cu scri-
soarea ce au trimis către noi prin cuviosul arhimandrit chir Partenie vechilul sfinţii
sale, arată că însuşi Urianul au trimis de au oprit vinul a nu să mai vinde în câr-
ciuma cea de pricină, lăsând-o pe seama Episcopii. Şi mai pe urmă ş-au cerut şi
ertăciune a nu să mai face pomenire de cele trecute. La care nici acum nu putu
tăgădui, ci toată pricina este pentru moara ce au făcut-o acel Ion Pianul cu voia
Urianului.
Deci, fiindcă am mers şi la faţa locului pentru cercetarea locului pe care este
moara, care îl cere mănăstirea Câmpulung după cărţile ce are, am văzut că
acolo unde zice Urian prin jalbă că au fost curgerea Răului Doamnii nu este
semn de matcă de râu ci au fost iazu morii Episcopii, a caria pari şi acum să află
din jos. Şi când s-ar căuta hotaru drept este din matca văii prin Piscul Obrejii, pa
din sus de cârciumă, alăturea cu iazul morii şi drept în apa Râului Doamnii şi de
240
aici peste râu la Făntănele. Această Vale a Lupului, din pricina potoapelor, a
mai multe vărsături.
Deci, cât pentru pricina cârciumii, s-au găsit pusă pe dreaptă moşia Sfint
Episcopii şi fără cale au jăluit Urianul că i-au luat părintele episcopul făr'de dre
ţaţe acea cârciumă. Iar pentru moară, fiind în capul satului Episcopii, părere
noastră este că din luminată porunca înălţimii tale să să strice căci pricinueş
pagubă la venit morii Episcopiei ce are mai în jos, mai ales că Episcopia au set
Urianului să nu o facă până nu să vor izbrăni prin judecată. Şi au făcut înştiinţa
şi dumnealor boerilor ispravnici ce au fost atuncea ca să-l oprească şi nu k
oprit, după cum şi hotărnicii din anul trecut arată, că au văzut şi răspunsul ce j
dat boerii ispravnici că nu-l pot opri fiind moşia lui, fără de a nu face vreo ce
cetare. Iar când va fi ca să lucreze moara aceasta, atunci Episcopia, de neve
caută a-ş face moara mai în jos unde sânt parii morii cei vechi. Şi de dreptate r
va putea fi oprit, fiind vadul vechi al Episcopii. Iar cea desăvârşită hotăra
rămâne a să face după cum Dumnezeu va lumina pe înălţimea ta.
1795 noemvrie 15.
Scarlat medelnicer, ispravnic.
DGAN - AIC, Fond Episcop. Argeş, ms. 168, f. 269v.-27'
Cop. rom. sec. XIX.
205. 1795
decembrie 6.
Cu smerită scrisoare înştiinţez mării tale că având episcopia un schit ce
numeşte Brădetul în sud<stvo> Argeş, are o moşioară pe apa Vâlsanului ce
chiamă Costeşti, lângă care moşie are şi mănăstirea Bistriţa o moşie ce
cheamă Stroeşti. Şi apururea au avut moşia schitului bântuială de către sate
Stroeşti, călcând hotarul, fiindcă să stăpâneşte moşia aceasta de dânşii fără a
orândui Bistriţa isprăvnicel omul mănăstirii. Şi de i-ar fi fost biserica şi moara
capul moşiei din jos ar fi cuprins şi satul schitului, căci nu are episcopia cărţi
semne anume despre acea parte. Iar în primăvara trecută s-au întins şi mai m
trecând şi mai sus de moară. Şi găsind un copil ce păzia vitele I-au dezbrac
lăsându-l numai cu pielea şi au bătut şi un călugăr. Pentru care, arătând dui
nealor boerilor ispravnici, au orânduit doi boernaşi la faţa locului care au fac
cercetare cu amăruntul. Şi numiţii Stroeşti au scos o copie de hrisov ce au de
mănăstirea Bistriţii. Şi după semnele ce să cuprind într-însa să găseşte mo;
schitului împresurată de către dânşii, însă ei nici după această cercetare nu s-.
odihnit ci s-au înfăţişat înaintea dumnealor boerilor ispravnici. Şi pentru ca
curmeze pricina au găsit dumnealor cu cale ca să dovedească hotarul prin cai
de blestem, făcând şi către măria ta arătare prin anafora.
241
MIHAIL M. ANDREESCU
Pentru care mă rog înălţimii tale ca să fie luminată poruncă a să da carte de

blestem a presfinţii sale părintelui mitropolitului, cuprinzătoare, ca oricine va şti
adevărul să mărturisească care este muchia Telmanului, ce este numită într-
acea copie de hrisov. Căci după aceea să pot îndrepta şi celelalte semne spre
râul Vâlsanului, care s-au dovedit şi din mărturiile ce au eşit de faţă, că doar aşa
s-ar curma această pricină. S-au dat de ştire şi igumenului Bistricean ca să-ş
trimită oamenii cu cărţile cele adevărate, să să arate la cercetare.
De aceasta mă rog şi cum Domnul Dumnezeu va lumina pe măria ta, iar anii
mării tale să fie de la Dumnezeu înmulţiţi cu fericire.
1795 dechemvrie 6.
Al mării tale smerit rugător către Dumnezeu şi plecată slugă,
DGAN - AIC, Fond Episcop. Argeş, ms. 168, f. 176-177.
Cop. rom. sec. XIX.
206. 1795
decembrie 12.
Ion Alexandru Constantin Muruzi voevod i gospodar zemle.

Dumneavoastră ispravnicilor ot sud<stvo> Argeş. Veţi vedea această
înştiinţare ce trimite domniei mele sfinţia sa iubitorul de Dumnezeu părintele epis-
cop Argeşiu, chir losif, cu care dimpreună ne-au trimis de am văzut domnia mea
şi înştiinţarea dumneavoastră de cercetarea ce s-au făcut la faţa locului cu boer-
naşii orânduiţi.
Pentru care veţi şti că mai înainte, până a primi înştiinţarea dumneavoastră
şi a sfinţii sale episcopului, s-au arătat aici cu jalbă la domnia mea Stroeştenii
cerând hotărnicie, ca să le facă deplină alegere şi hotărnicie cu pietre la faţa
locului, cu portărel după obicei, precum dreptatea va urma. A cărora cerere nefi-
ind împotriva orânduelii s-au primit de domnia mea, însă cu această orânduială
ca şi sfinţia sa episcopu, despre partea schitului, să ceară şi să-şi aleagă hotăr-
nicii săi pe care-i va vrea, dimpreună a fi următor cu cei ceruţi din partea
Stroeştilor care să facă cercetarea şi prin carte de blestem, precum şi sfinţia sa
episcopu vedem că o cere aceasta. Ci dar să dea şi sfinţia sa episcopu în scris
de boerii ce va cere din partea schitului, care dimpreună cu cei ceruţi de Stroeşti,
să meargă la faţa locului, unde poruncim ca să îndatoraţi şi pa igumen Bistricean
să vie, ori însuşi sau vechilul, cu seneturile ce va avea. Care hotărnici să aibă a
face cercetare cu de-amăruntul, atât după seneturi de scrisori vechi cât şi după
dovezi şi mărturii bătrâne care vor fi ştiind semnele şi hotarăle cele adevărate ale
coprinderii seneturilor, cum şi stăpânirea din vechime, prin carte de blestem ce
să trimite de la preasfinţia sa părintele mitropolitul. Şi dreptatea urmând să s'facă
242
<după> alegerea cea cuviincioasă, să pue pietri şi să dea cărţi după obicei. ASE
să urmaţi. Tolico pisah gospodstva-mi1.
1795 dechemvrie 12.
Vel logofăt.
Cop. rom. sec. XIX.
207. 1795
decembrie 15.
Dositei, milostiiu Bojiiu arhiepiscop i mitropolit a toată Ungrovlahia. lubitorule

de Dumnezeu, frate episcoape al sfintei episcopii Argeş chir losife, al smerenie
noastre întru Duhul Sfânt iubit frate şi întocmai slujitor, de la milostivul Dumnezei
rugăm ca să ţi să dăruiască întreagă sănătate, spăsenie sufletească şi tot ferici'
tul bine, iar de la smerenia noastră părintească blagoslovenie trimitem frăţiei tale
După aceasta te înştiinţăm că după înştiinţarea ce au făcut dumnealo
ispravnicii prin anafora mării sale lui vodă, cum şi frăţia ta, pentru pricina hotă
nicii moşii Costeşti a schitului Brădetul din sud<stvo> Argeş, al sfintei episcopii
să porunceşte de către măria sa vodă, după a frăţii tale cerere şi a dumnealo
ispravnicilor găsire cu cale, ca prin carte de blestem să facă cercetare la faţ;
locului de boerenaşii cei ceruţi hotărnici, atât despre partea frăţii tale cât ş
despre partea sătenilor ot Stroeşti, prin dovezi şi mărturii bătrâne i sineturi
scrisori vechi.
Deci, după a mării sale poruncă, scriem această carte a smereniei noastre
cu înfricoşat blestem şi groaznică afurisanie asupra tuturor lăcuitorilor de acolo
asupra dovezilor şi mărturiilor ce să vor arăta cu ştiinţă, să mărturisească ade
vărul, ca să mărturisească fieştecare în frica lui Dumnezeu semnele hotarălor
moşii Costeşti şi pa unde s-au stăpânit din vechime de către numitu schi
Brădetul. Asemenea, să mărturisească şi care este muchia Telmanului ce est<
numită într-o copie de hrisov. Şi aşa, mărturisind adevăru fieşcare va fi ertat ^
blagoslovit. Iar oricare, ori pentru lăcomie sau pentru vreun hatâr, nu va vrea s;
arate dreptul, oricare va fi acela, ca un netemător de Dumnezeu şi de al săi
suflet, proclet şi afurisit să fie de Domnul nostru lisus Hristos şi de toate sfinteli
soboară, aşijderea şi de smerenia noastră. Herul, pietrile să s'topească şi s;
s'risipească, iar trupul aceluia şi după moarte să rămâe întreg şi nedezlega
parte şi lăcaş să aibă la un loc cu luda şi cu afurisitul Aria, să-l lovească cutremu
rul lui Cain şi bubele lui Ghezie şi de tot avutul său să nu să aleagă, ca praful îi
1. Pentru că aşa scrie domnia mea.
243
MIHAIL M. ANDREESCU
faţa vântului. Şi până nu va mărturisi adevărul, precum va fi şi va şti, ertăciune

să nu aibă.
Aceasta scriem.
1795 dechemvrie 15.
Dositei al Ungrovlahiei.
DGAN - AIC, Fond Episcop. Argeş, ms. 168, f. 177v.-178v.
Cop. rom. sec. XIX.
208. 1795
decembrie 28.
După părintească dragoste, molitvă şi blagoslovenie trimitem dumneavoas-

tră boeri ispravnici ot sud<stvo> Argeş.
La cercetarea ce este să s'facă prin carte de blestem pentru dovedirea
hotarului moşii Costeşti de către moşia Stroeşti a mănăstirii Bistriţei, eu sânt
mulţămit ca şi din partea episcopiei să fie tot dumnealui armaş Bănică Urianul i
dumnealui logofăt lane Brătian, fiindcă sânt şi boeri cu prazis şi vecini. Numai
fiindcă dumnealor sânt ceruţi din partea Stroeştilor şi măria sa vodă porunceşte
ca să cer şi eu din partea episcopiei alţi boeri, pentru ca să să urmeze luminată
porunca întocma, de vreme ce este să s'facă hotărnicie cu portărel, iată că şi eu
fac cerere din partea episcopii să s'orânduiască dumnealui aga Costandin
Viişoreanul i dumnealui Răducanul Rătescu, ca unul ce au fost şi la cercetarea
dintâi.
De aceea nu lipsiiu şi fiţi dumneavoastră blagosloviţi.
1795 dechemvrie 28.
Al dumneavoastră părinte sufletesc (indescifrabil grec) losif Argeşiu.
Cop. rom. sec. XIX.
209. 1795
decembrie 29.
După frăţească dragoste dumi<tale> arhon aga Costandin Vişoene i după

fericirea sănătăţii dumitale, Răducane Rătescule.
La prigonirea ce să urmează între sătenii Stroeşti pentru dovedirea hotaru-
lui moşii Costeşti a sfintei episcopii Argeşului, după măruntele cercetări ce s-au
făcut, atât în faţa locului cât şi înaintea noastră, s-au făcut arătare mării sale lui
vodă de toată curgerea pricinii. Apoi, sătenii Stroeşti, după cererea ce fac mării
sale lui vodă a li să orândui doi hotărnici dimpreună şi cu portărel, să li se aleagă
hotaru prin carte de blestem, li s-au şi orânduft boeri ca să meargă în faţa locu-
244
lui, însă pe dumnealui Bănică postelnic Urianu i dumnealui lane Brătian bi

logofăt za vistierie, să facă cercetare. Şi după anaforaoa sfintei episcopii, ce a
făcut-o mării sale, să coprinde a să arăta şi boerii cei ceruţi din partea sfinte
episcopii a face cercetare prin carte de blestem la descoperirea hotarului. De<
fiindcă sânteţi dumneavoastră ceruţi, precum în dos veţi vedea, şi noi pohtim p
dumneavoastră să faceţi măruntă cercetare prin carte de blestem, în faţa loculu
spre descoperirea hotarului celui adevărat, însă toată pricina urmează a s
descoperi muchia Telmanului, cea adevărată, că aceia este hotaru. Aşadar, pre
cum zice, ca nişte boeri cu prazis ce sânteţi amândoao părţile, de alegerea c
veţi face prin blestem cu orânduitu portărel, să şi urmaţi dumneavoastră c
izbrănirea, ca să ia luminata poruncă săvârşire.
1795 dechemvrie 29.
Ai dumneavoastră ca nişte fraţi şi binevoitori, Scarlat medelnicer.
DGAN - AIC, Fond Episcop. Argeş, ms. 168, f. 178'
Cop. rom. sec. XIX.
210.
<1796>
Cu smerenie înştiinţez înălţimii tale că având Sfânta Episcopie o moş
anume Topana în sud<stvo> Argeş, de la o vreme încoace să calcă de către L
popa Oprea cu cetaşii lui, luând un codru de loc şi făcându-l de moşia
Făgeţelul ce au în sud<stvo> Olt, pentru care s-au şi făcut în anii treci
oareşicare cercetare la faţa locului de un boernaş orânduit de dumnealor boe
ispravnici, dar aceia nu s-au supus a-şi cunoaşte dreptul lor. Pentru care mă re
înălţimii tale ca să s'facă luminată poruncă către dumnealor boerii ispravnici
Argeş, să facă de iznoavă cercetare şi să orânduiască doi boernaşi la faţa loci
lui. Şi când, după foaia de semne ce are Sfânta Episcopie nu vor fi odihniţi ace
atunci să s'descopere adevărul şi prin carte de blestem a presfinţii sale părinte
mitropolitu. De aceasta mă rog.
Iar anii mării tale rog a fi de la Dumnezeu înmulţiţi cu amândoao fericirile.
Al mării tale smerit rugător către Dumnezeu şi plecată slugă,
losif episcopu Argeşului.
DGAN - AIC, Fond Episcop. Argeş, ms. 168, f. 24^
Cop. rom. sec. XIX. Datat după celelalte acte ale procesuli
211. 1796
februarie 13.
După jalba ce au dat preaînălţatului nostru domn Ion Alexandru Costând
Muruzi voevod Hristea Galatia i cu lane ot satu Stroeşti că ei fiind şăzători în sa
245
MIHAIL M. ANDREESCU
Stroeşti, pa moşia sfintei mănăstiri Bistriţa şi având-o cu aşăzământ şi cu hrisov

de la măria sa Alexandru Ipsilanti, dau la sfânta mănăstire pe an câte t<a>l<eri>
80 şi ei o stăpânesc moşia din vechime. Iar astă-vară s-ar fi împresurat de către
sfânta episcopie Argeşul. Şi orânduindu-să de către dumnealor ispravnicii, zapcii
plăşii ca să facă alegere, le-au călcat hotaru şi vechea stăpânire. Şi ni să
porunceşte de către măria sa vodă, cu sluga mării sale vtori post<elnic> ca să
mergem la faţa locului, unde fiind şi vechilu sfintei episcopii şi toţi vecinii faţă şi
după cărţi i dovezi şi vechea stăpânire să facem alegere semnelor despărţitoare.
Şi fiind trebuinţă şi de blestem, să urmăm a da şi carte de blestem. Şi alegându-
să moşia să o sforâm pa trei locuri, puind pietri după obicei, dând şi cărţi de
alegere la amândoao părţile ca să-ş ştie stăpânirea şi o parte şi alta.
După luminată porunca înălţimii sale următori fiind am mers la faţa locului,
unde fiind şi sfinţia sa părintele Partenie iconomul şi vechilul sfintei episcopii
Argeş şi toţi preoţii i sătenii ot satu Stroeşti, cum şi vecinii. Şi mai întâi am cerut
de la sfinţia sa numitu iconom vechilul cu ce cere a întră în moşia Stroeşti. Şi ne
arătă un zapis al răposatului Grigorie Bălean postelnic, cu leat 7207(1698)
noemvrie 12, cu care zapis vinde la egumenul Vasilie de la schitu Brădetu, ce
este metoh sfintei episcopii, hotaru Costeştilor jumătate, cu case, cu moară,
făr'de rumâni, arătând că ceaialaltă jumătate de hotaru moşii Costeşti au fost
avut-o schitu Brădetu mai dinainte. Iar alte semne într-acest zapis nu arată. Ne
mai arătă părintele iconomul şi vechilul un hrisov al răposatului mării sale Mihnea
voevod, cu leat 7087(1579) iulie 15, cu care hrisov dă Stoicăi vătaf şi lui Dumitru
i Pârvu, fraţi vitregi, moşie la Costeşti, peste tot satul jumătate. Şi într-acest
hrisov arată şi semnele, începând pe din susul moşiei, din râu Vâlsanului până
la matca Zancului şi până an Valea Şchiaoti şi de aici la malul Ciptorii pe muchia
Dobrii şi pa sleamea Muscelului. Şi din vârful Muscelului pe frasin şi pe Valea
Crângului şi salcea roşie la Valea Călugărului şi pa muchia Dumbrăvilor pa Piscul
Balomirului până la Obârşia Lupului. Apoi pe gâlma teiului şi valea malului la vale
până în muchia Strâmbii care aicea, la acel semn, se împreună cu moşia
Stroeşti. Iar de aici la vale nu mai arată semne.
întrebarăm şi pa preoţii i sătenii ot satul Stroeştilor, cum şi pa părintele
Neofit, ce este trimis de sfinţia sa părintele igumenul cu cărţile de la sfânta
mănăstire Bistriţa, să ne arate ce scrisori au pentru această moşie Stroeşti. Şi ne
arătă un hrisov al răposatului mării sale Matei vobă Basarab, cu leat 7149(1641)
iunie 12, în care hrisov arată că această moşie Stroeşti au fost a răposaţii băne-
sii Negoslavii, care au fost soţie răposatului banului Barbu. Şi acea băneasă au
dat danie la sfânta mănăstire Bistriţa. Şi într-acest hrisov arată toate semnele
moşii Stroeşti. Şi în semnele cele mai de pe urmă, care să împreună cu moşia
Costeşti, unde zice din copaci până în muchia Strâmbii şi până în hotaru Costeşti
şi de acolea în muchia Tălmanului şi de acolea în sus pa râu până în Valea
Romanaţilor. Şi aicea la acest semn, unde zice din muchia Tălmanului în sus pa
râu, au fost asta pricina între schitu Brădet şi între Stroeşti. La care pricină
246
văzurăm că s-au făcut o cercetare de acei doi orânduiţi de dumnealor ispravnicii,

cu leat 1795 iunie 10, arătând că după spusul a patru mărturii că este hotaru
schitului din muchia Tălmanului drept pan nişte anini împletiţi. Şi de aici în
mesteacănul cel ţintuit şi drept în gura Văii Ciorii unde au fost şi un mălin. Şi de
acolea merge drept peste apa Vâlsanului, unde zicea că au fost matca cea
veche. După care alegere fac şi dumnealor ispravnicii anafora către măria sa
vodă ca să s'descopere adevărul prin cartea preasfinţii sale părintelui mitropolit,
de blestem. La care alegere sătenii Stroeşti au rămas nemulţumiţi.
Deci fiind amândoao părţile faţă şi având prigonire, unii arătând mai jos, alţii
mai sus şi având Stroeştii şi veche stăpânire, punea vina la aceasta. Şi văzân-
du-să că hrisovul mării sale Matei vodă Basarab nu pomeneşte semne de Valea
Ciorii sau de celelalte semne, decât numai din muchia Tălmanului pa râu în sus
în Valea Romanaţi, ne-am suit cu toţii în muchia Tălmanii. Şi luând seama cu
amăruntul, atât din muche cât şi după ce am coborât în vale, am cunoscut că
muchea Tălmanului este cea mai de jos, iar nu unde arăta Stroeştii, măgura cea
mai de sus pentru că aceia era o măgură mai înainta şi întră în moşia Costeşti.
Şi să cunoscu că nici pa unde zicea Stroeştii că au avut stăpânire nu este drep-
tul, nici după cum au arătat aceste mărturii nu este dreptul. Şi oricare parte ar fi
primit să ia blestem îs vătăma sufletele. Ci noi am căutat unde vine dreptul din
muchia Tălmanii, unde am pus piatră. Şi de acolea drept în zăpodia dealulu
unde s-au pus iarăş piatră. Şi de acolea drept la o mâncătură de vâlcea, unde d
în iazul morii schitului şi s-au pus iarăşi piatră. Şi de acolea păn-tr-un aninel c
s-au însemnat şi pan capul curaturi! lui Marin Apostescu pa din sus şi de acole
drept în râu Vâlsanului. La care îndreptare acestui hotar primiră amândoa
părţile şi rămaseră odihniţi, neprimind nici o parte nici alta a să da blestem, dup
cum şi prin zapis ce ne-au dat arată. Iar pentru că în alegerea celor doi orânduiţi
ce zic că au trecut peste râu unde ar fi fost mai nainte matca cea veche, noi iară^
văzând că în hrisov nu să numeşte matcă ci numai râu, ziseră Stroeştii că de
vreme ce caută numitu schit matca cea veche, să caute şi ei în sus tot matca cec
veche, unde stăpâneşte acum schitu. Şi aşa cunoscând amândoao părţile că de
vor umbla a căuta mătcile cele vechi niciodată nu va mai lipsi pricinile şi gâlce
vurile dintre ei. Şi primiră iarăşi amândoao părţile să li să urmeze hotaru tot lumi
na apii, după cum s-au stăpânit din vechime până acum.
Şi aşa rămâind la toate odihniţi, şi o parte şi alta, am dat şi noi această carte
schitului Brădetul şi vechilu sfintei episcopii ca să s'stăpânească hotaru aceşl
moşii Costeşti după semnele ce să arată, nebăntuit de către Stroeştii săteni.
1796 fevruarie 13.
Costandin Viişorean, Bănică Urian, lane Brătian.
Procitom Costandin logofăt, lordache logofăt.
DGAN-AIC, Fond Episcop. Argeş, ms. 168, f. 179-180
Cop. rom. sec. XIX.
247
MIHAIL M. ANDREESCU
212. 1796
martie 19.
Pe această cercetare şi judecată a dumnealor ispravnicilor ot sud<stvo>
Argeş nerămâind odihnit Ene Brătianul biv logofăt za vistierie, vătaf de aprozi, din
luminată porunca înălţimii tale l-au adus şi înaintea noastră, faţă cu Ilarion
ieromonah vechilul sfintei episcopii Argeşul i cu Costandin Dafinoiu vechil lui
lordache Drăgoescul unde, după cercetarea ce deosebit făcurăm şi noi asupra
aceşti porunci, ascultând toate pricinile lui lane Brătianul, care întocmai şi ase-
menea le arătă şi înaintea noastră, precum pe larg să văd arătate şi la această
isprăvnicească anafora, vedem că numitul Brătian, cu pricinuire de zapise şi
hrisoave vechi, care sânt cu mulţi ani înaintea judecăţii ce s-au făcut de răposatu
banu Costandin Năsturel i de răposatu sărdar lanache, de când sunt până acum
ani 47, cum şi cu mulţi ani mai naintea hotărnicii ce s-au făcut la faţa locului de
răposatu spătar Pârvu Cantacuzino, de când sunt până acum ani 44, umblă să
strămute acea judecată a numiţilor răposaţi boeri şi hotărnicie ce s-au făcut cu
alegerea şi deosebirea stânjinilor fieştecăruia la faţa locului.
Ale căruia pricinuiri toate le găsim deşarte şi neprimite, întâi căci cercetarea
tuturor scrisorilor şi vechi şi noao a tuturor părtaşilor să vede făcută de acei doi
răposaţi boeri, foarte cu amăruntul şi cu bună lămurire dăsluşite, precum să va
vedea şi de înălţimea ta. A doao că de şi pricinueşte Brătianul cum că tată-său
n-au fost aici de faţă la acea judecată, dar în hotărnicia răposatului spătar Pârvul
scrie chiar aşa, că atunci au fost în faţa locului şi însuşi lane Brătianul, adecă
tatăl acestui Brătian ce să judecă acum. Şi după ce alege hotarul peste tot în
sumă de stânjini masă, dă fieşcăruia părtaş partea sa de stânjini, precum i s-au
cuvenit, între cari dă şi lui lane Brătian stânjini 275 masă, scriind să ţie Brătian şi
un vad de moară înfundat ce au căzut în stânjinii lui Calotă. Cărora părtaşi arată
că li s-au dat şi lor foi iscălite de câţi stânjini li s-au venit la fieşcare trăsură. Şi a
treia, care este mai cu temei, că fără tăgăduiala Brătianului fu că în cursul de ani
44, ce să văd trecuţi de la această hotărnicie, urmarea stăpânirii părţii fieşcăruia
le-au fost întocmai după această hotărnicie până acum.
Deci la o alegere ca aceasta, făcută prin cercetare şi judecată de veliţii boeri
aici şi la o hotărnicie ca aceasta, făcută în faţa locului, unde au fost de faţă toţi
părtaşii, dimpreună fiind şi însuşi tatul acestui Brătian şi întemeiată cu urmarea
stăpânirii de 44 de ani de rând până acum, toate pricinuirile câte arată Brătianul
acum sunt deşarte şi neprimite. Şi orice zapise de cumpărători sau scrisori ce
sunt de mai naintea aceştii hotărnicii, toate rămân achera şi fără nici o putere de
a strămuta numita hotărnicie din fiinţa ei.
Drept aceaia, cercetarea şi judecata aceasta a dumnealor ispravnicilor, întru
toate găsindu-se că este dreaptă şi cu cale, fiind răzimată la puterea mai sus-
numitelor vrednice sineturi, adecă a judecăţii răposaţilor doi boeri şi a hotărnicii
248
răposatului spătar Pârvul şi noi, asemenea, găsim cu cale să s'urmeze. \s

hotărârea cea desăvârşit rămâne a să face de către înălţimea ta.
1796 martie 19.
lanache Muruzi biv vel vistier, Manolache vel dvornic, Radu Golescu vel voi
nic, Costandin Filipescu vel logofăt, loan Damaris vel dvornic, Ştefa
Văcăr<escu> vel logofăt, biv vel clucer za arie.
DGAN - AIC, Fond Episcop. Argeş, ms. 168, f. 165v
213. 1796
aprilie 2.
Ion Alexandru Costandin Muruzi voevod i gospodar.

Dumneavoastră, ispravnicilor ai judeţului, veţi vedea anaforaoa ce face dorr
niei mele iubitorul de Dumnezeu sfinţia sa părintele episcopul Argeşului, pentr
care vă poruncim domnia mea să aduceţi pe paraşi faţă înaintea dumneavoaj
tră, să cercetaţi pricina şi să orânduiţi şi boerinaşi la faţa locului ce vor fi ceru
de amândoao părţile sau pe care-i veţi socoti dumneavoastră să facă alegere
dreptăţii. Care cercetare să s'facă şi prin carte de blestem pentru descoperire
adevărului. După care, când vreo parte nu vor rămânea odihniţi cu alegerea d
faţa locului şi cu cercetarea dumneavoastră în scris, să-i sorociţi la divan.
1796 aprilie 2.
Vel logofăt, biv vel pitar.
DGAN - AIC, Fond Episcop. Argeş, ms. 168, f. 244v.-24
Cop. rom. sec. XIX.
214. 1796
iulie 12.
Cu multă plecăciune sărut cinstită mâna dumneavoastră.

Cu plecată scrisoare înştiinţez dumniei voastre, după cinstită porunca dur
neavoastră ce am primit prin vechilul sfintei episcopii Argeş sfinţia sa părinte
iconomu, pentru prigonirea ce avea cu dumnealui vtori vistier Dinul Brătian
înţărcătoarea ce să cheamă Bârlogu, unde să hotărăşte cu moşia dumneal
boerului Brătian. Mergând după poruncă şi fiind adunaţi amândoao părţile la fa
locului şi făcând cercetare şi între multe vorbe şi pricinuiri ce au fost de cat
boiarul Dinul, la urmă au rămas a fi odihnit pe unde arăta părintele iconon
hotaru. însă din gura Văii Stupinii, ce este peste Vâlsan despre apus, une eau
drept despre răsărit, pa de la deal de un păducel, pântr-o piatră ce este mare
de acolea în deal, în muchia unui pisc unde este un stejărel şi peste valea ci
249
MIHAIL M. ANDREESCU
zice Cu Fraţii, care este în vârf u, unde sânt şi copaci însemnaţi de hotărnicie. Şi
cu această învoire rămâind odihniţi amândoao părţile, am dat această adeverinţă
de cercetare aceşti pricini, unde fiind şi alt boerinaş faţă la această cercetare,
care s-au iscălit ca martori, după cum şi eu am iscălit mai jos.
Iulie 12, 1796.
Costandin Găleşăscul.
Aflându-mă şi eu la această cercetare am iscălit, Grigorie Leurdean.
215. 1796
iulie 25.
Sud<stvo> Argeş.
După cererea preasfinţii sale părintelui episcop Argeşiu ca să s'orânduiască
cercetătoriu la această pricină ce au avut cu dumnealui vtori vistier Dinul Brătian
la înţărcătoarea ce să cheamă Bârlogu, s-au şi orânduit. Carele, de cercetarea
ce au făcut, dete în scris în josul aceşti întăriri, cum să cuprinde. După care,
rămâind şi dumnealui vtori vistier Dinul mulţumit şi odihnit de alegerea aceasta
şi nemaiarătând dumnealui vistier vreo altă pricinuire împotrivă, s-au întărit şi de
noi această alegere, spre a să urma stăpânirea întocmai, precum în dos să
cuprinde aceasta.
Iulie 25, 1796.
Vintilă Prejbeanu ispravnic, Mihalache stolnic ispravnic.
Cop. rom. sec. XIX.
216. 1796
august 5.
Sud<stvo> Muscel.
Cu această alegere a cercetării ce au făcut-o orânduitul de către noi, din
luminată poruncă, la faţa locului, înfăţişându-să numitul vechil al sfintei episcopii
cu Lăngeştii înaintea noastră, zicând numiţii Lăngeşti că nu sânt mulţămiţi şi
odihniţi pe această alegere, se întrebară ce au să mai răspunză împotrivă. Şi alte
temeiuri de scrisori nu avură, fără numai într-atâta să rezemară ca să primească
martorii lor carte de blestem pe ştiinţa ce arată că au. Şi cu aceasta li să va putea
descoperi dreptatea cererii lor. Asupra cărora martori, măcar că li s-au adus carte
de blestem, dar după coprinderea aceşti cercetări, văzându-se că arătarea
numiţilor martori este împotriva ocolniţii ce de 24 de boeri şi de sumă de ani să
250
vede făcută, cum şi a cercetărilor din urmă şi a însuşi zapisului numiţilor

Lărgeşti. Pentru aceia nu îndrăznirăm a le da carte de blestem, căci nefiindu-le
ştiinţa bună şi adevărată, strică ocolnica sfintei episcopii care-i pe semnele ce
după ocolnica s-au dovedit şi însuşi ei prin zapis le întemeiază, găsim cu cale şi
cu dreptate a li să urma stăpânirea aceasta.
1796 avgust 5.
Grigorie Hrisoscoleon ispravnic, lordache Cantacuzino sărdar, ispravnic.
DGAN - AIC, Fond Episcop. Argeş, ms. 168, f. 290v-
217. 1796
august 16.
Dositei, milostiiu Bojiiu arhiepiscop i mitropolit Ungrovlahiei.

Sfânta episcopie Argeşu având pricină de judecată cu megiaşii Lăngeşti din
sud<stvo> Muscel pentru despărţirea hotarului muntelui Sasul ce-i zic şi Păpăul
de către muntele numiţilor Lăngeşti ce să numeşte Groapele din Plaiul Nucşoarii,
tot dintr-acest judeţ. După cercetarea ce s-au făcut de către dumnealor boerii
ispravnici judeţului, s-au găsit cu cale a să descoperi adevărul prin carte de
blestem, care să o primească întâi mărturiile numiţilor Lăngeşti, ca să arate care
este Piscul cel Pietros al Refenicului, ce coboară în apa Râului Doamnii, după
cum să coprinde în cartea de hotărnicie a 24 de boeri, ce o are sfânta episcopie.
Al doilea, şi numiţii Lăngeşti, adecă diaconul Ion i Bănică mazâlul cu cetaşii lor,
fiindcă însuşi ei au făcut învoire cu cuviosul arhimandrit al sfintei episcopii chir
Partenie, prin zapise, la pricinile ce au avut mai înainte, tot pentru acest Pisc al
Refenicului care pogoară în Râul Doamnii, să arate prin carte de blestem cum că
nu s-au învoit ei prin zapise pentru piscul acesta care coboară în Râul Doamnii,
ci pentru acela care zic ei acum. Aşijderea, tot la acest munte al sfintei episcopii,
să mai face altă împresurare şi de către Slăniceni. Şi trec Plaiul Făgăraşului ce
este hotar al sfintei episcopii. Iarăşi prin blestem şi ei să arate cu ce temei trec
acest hotar.
Care după a judecăţii hotărâre, iată, scriem această carte a smereniei noas-
tre, cu înfricoşat blestem şi groaznică afurisanie. întâiu asupra voastră, martorilor
ce veţi fi aduşi de către Lăngeşti, ca să arătaţi care este Piscul cel Pietros al
Refenicului ce coboară în apa Râului Doamnii. Şi de veţi arăta în frica lui
Dumnezeu, cu suflet nevătămat, făr'de hatâr şi voe veghiată, să fiţi ertaţi şi bla-
gosloviţi. Al doilea, scriem şi ţie, diacone Ioane i ţie, Bănică mazâlule cu cetaşii
voştri Lăngeşti, ca să arătaţi în frica lui Dumnezeu, cu suflet nevătămat, de nu aţi
făcut voi învoire cu cuviosul arhimandrit prin zapise, pentru Piscu cel Pietros ce-i
zic al Refenicului, care pogoară în Râul Doamnii. Şi de veţi arăta dreptul fără de
vătămare de suflet, să fiţi ertaţi şi blagosloviţi. Aşijderea scriem şi voao
251
MIHAIL M. ANDREESCU
Slănicenilor că de veţi arăta cu ce temei treceţi Plaiul Făgăraşului ce este hotar

al sfintei episcopii, să fiţi ertaţi şi blagosloviţi. Iar de care cumvaşi, atât voi măr-
turiilor cât şi voi Lăngeştilor i voi Slănicenilor nu veţi urma a face dreaptă arătare
la ponturile ce mai sus arată, ci ori pentru lăcomia ori pentru pizma şi zavistiile
sau pentru hatâr şi voe vegheată veţi face împotrivă arătare, lucru ce nu va fi
adevărat, oricarele dintre voi va fi acela, ca un netemătoriu de Dumnezeu şi de
al său suflet, (de va fi aşa), proclet să fie şi afurisit de Domnul nostru lisus Hristos
şi de toate sfintele soboară, asemenea şi de smerenia noastră. Şi să vie asupra
lui toate pedepsele într-aciastă viaţă, boale din casă şi gubăviile să nu-i lip-
sească, lepra lui Ghezi şi cutremurul lui Cain, boală şi moarte în dobitoace, de la
cea mai mare până la cea mică. De unde va semăna să nu secere, nici să adune.
Şi de toată osteneala şi agonisita lui să nu se aleagă ca de praful ce-l spulberă
vântul dupre faţa pământului. La atâta sărăcie şi lipsă să ajungă încât să ceară
din uşă în uşă hrana vieţii lui. Şi după moarte să rămâe trupul întreg şi nedezle-
gat, spre înfricoşarea altora ce să vor îndrăzni a tăgădui adevărul. Şi până nu va
mărturisi adevărul ertăciune nu va avea. Aceasta scriem.
1796 avgust 16.
Cop. rom. sec. XIX.
218. 1796
august 26.
Plas<a> Argeşului.
Din porunca dumnealui Vintilă Prejbean biv vel paharnic, ispravnic acestui
judeţ Argeş, orânduit fiind ca să merg la o moşie a Sfintei Episcopii Argeş, ce o
are în câmpul Cerburenilor, de la vale, care moşie să răzoreşte şi să vecineşte
cu Toader diacon, cu Stan brat ego ot satu Cerbureni dintr-această plasă. După
care poruncă, mergând în faţa locului hotarului aceşti moşii, unde fiind faţă şi
sfinţia sa părintele iconom şi vechilul Sfintei Episcopii chir Partenie i Toader dia-
con i frate-său Stan dimpreună şi cu vro câţivaşi semeni moşteni din Cerbureni,
anume Barbul pârcălab i Patru i Stan Funicei i Hristea Mustăţea şi alţii. Şi mai
întâi la amândoao părţile cerui scrisori, zapise, ce vor avea să scoată să le văz
coprinderea şi arătarea semnelor hotarălor aceşti moşii, pe unde este.
Şi numiţii Cerbureni răspunseră că nici o scrisoare cu numire de acest hotar
nu au, fără numai stăpânire. Sfinţia sa părintele iconom scoase o carte de hotăr-
nicie a şase boeri hotărnici, ot leat 7251(1742) septemvrie 20, adeverită şi de un
boer, anume Costandin Corbean biv vel şătrar, ce au fost orânduit într-acest
judeţ din porunca domnului, cu sfertul lui avgust. în care hotărnicie să arată că
din porunca mării sale răposatul întru fericire Minai Racoviţă voevod au fost orăn-
252
duiţi acei hotărnici să aleagă partea de moşie a Sfintei Episcopii Argeş, din
hotaru Cerburenilor, ce este dă danie episcopii dă un Marin cupeţu i dă Badea
logofăt ot Argeş. Care moşie, dă atunci hotărându-să de către acei hotărnici,
dimpreună şi cu Ivan vtori post<elnic>, s-au sforât şi s-au însemnat pan trei locuri
după obicei, la cap dăspre apus, la mijloc şi la cap dăspre răsărit. După a căruia
hotărnicie, coprindere întocmai următori fiind, am mers cu amândoao părţile,
dimpreună şi cu numiţii moşteni, întâi la capul moşii despre apus, unde am fost
pus hotar un stâlp dă stejar, din drumul Albeştilor cel vechi, unde i s-au găsit şi
locul ce l-au arătat însuşi Patru Punicei moşteanul ot Cerbureni. Dă aicea am
mers şi la locul stâlpului ce au fost pus hotar la mijlocul moşii supt coastă, lângă
un merişor şi iarăşi s-au găsit locul stâlpului şi rădăcinile mărului, mai toate
putrede. După care semne ce să arată mai sus, foarte cu de-amăruntul cer-
cetând şi parii iar găsind, să văzu de către ce parte şi la ce loc să face întindere
cu stăpânirea peste hotar <de către> acei hotărnici. Şi dan hotarul moşii dăspre
apus până în hotarul dă supt coastă, să găsi un codru dă moşie din moşia Sfintei
Episcopii, cutrupit de către mai susnumiţii Cerbureni. Iar din hotarul de supt coastă
până în hotaru cel după deal, ce să adaosă tot în hotărnicie, că alăturea cu
Boluntra tot moşia episcopii, au văruit un stejar mic din marginea drumului celui
părăsit, unde şi acolo au fost pus hotar un stâlp dă stejar, nu este nici o pricinuire
sau întindere cu stăpânirea mai mult peste acest numit hotar despre răsărit.
Deci, pentru acest codru de moşie ce să dovedi, după adevărate şi drepte
semnele hotarnicilor cutrupit cu stăpânirea peste hotar de către numitul diacon şi
de către frate-său Stan, am pus oameni cu sapa de au săpat şi au dăstupat
amândoao gropile stâlpilor dă stejar ce au fost puşi hotăra de către hotărnici, mai
făcându-să acum şi altă groapă la mijlocul moşii, peste arăturile ce intrase numiţii
cu stăpânirea mai mult ca să s'pue trei hotăra mari de piatră, iar nu dă lemn,
chiar în locul gropilor ce au fost acei stâlpi dă stejar, ca nu care cumva iarăşi,
după vremi să s'putrezească sau să să arză de unii, alţii şi iarăşi să fie pricinuire
între amândoao părţile.
Drept aceia, pentru cercetarea şi descoperirea semnelor hotarălor moşiei şi
a să şti făr'de pricină stăpânirea aceşti moşii dă acum înainte, pa unde au a ţinea
şi o parte şi alta, am dat în scris această adeverinţă la mâna sfinţii sale părintelui
iconom Sfintei Episcopii, spre mai bună încredinţare. Aceasta <scriem>.
1796 avgust26.
lordache Ungurel.
DGAN - AIC, Fond Episcop. Argeş, ms. 168, f. 57v.-58.
Cop. rom. sec. XIX.
219. 1796
august 26.
Adecă eu Ion Vâlcan din oraş Argeş adeverez la preacinstita blagoslovi-
toarea dreapta preasfinţii sale părintelui chiriu chir losif episcopul sfintei episcopii
253
MIHAIL M. ANDREESCU
Argeşu, că având eu o părăsişte de vie în coprinsu vii sfintei episcopii, ce este la

Goleşti, însă lungul stânjeni 17, latul stânjeni 7, nefiind mie de nici o trebuinţă,
am vândut-o preasfinţii sale în t<a>l<eri> 5, adecă cinci. Deci să aibă sfânta epis-
copie a stăpâni cu bună pace de către mine şi de către tot neamul mieu, aflân-
du-să această părăsişte pe moşia sfintei episcopii. Şi pentru credinţa m-am
iscălit şi am pus şi degetul mai jos în loc de pecete.
1796 avgust26.
Eu Ion Vâlcan adeverez, vânzător.
Eu Preda diacon. Şi am scris eu Nicodim monah cu zisa lui Ion Vâlcan şi
martor, eu Radul ot Goleşti martor.
Cop. rom. sec. XIX.
220. 1796
august 29.
Cu multă plecăciune mă închin dumneavoastră cinstiţi boeri ispravnici. Cu

preaplecata mea scrisoare înştiinţez dumneavoastră că în trecutele zile mi-au
venit o cinstită poruncă a dumneavoastră întru care îm scrieţi că am fost orânduit
cu poruncă de la alţi boeri ispravnici de am hotărât Muntele Şăsu de Muntele
Groapele, cu moştenii Lăngeşti şi cu oamenii sfintei mănăstiri Argeşu, cu oameni
bătrâni din partea sfintei mănăstiri i din partea Lăngeştilor, de sunt acum mai
mulţi dă zece ani, să vor vedea cărţile. Şi moştenii Lăngeşti s-au odihnit pe acea
hotărâre. Şi am făcut hotărâre în faţa locului, cu scrisoarea care să va vedea,
fiind şi Bârseanu Lăngeştilor faţă, care păştea atuncea Muntele Groapele. Şi
după acea hotărnicie au dat Lăngeştii şi zapis la sfânta mănăstire cum că nu vor
mai călca semnele muntelui sfintei mănăstiri. Aşijderea şi mănăstirea au dat
zapis la mâna lor. Apoi acum, de vreo câţiva ani, după vorbele unora, altora vas
că să apucă iarăş de acea hotărnicie şi nu să ţin după zapisul lor şi după
hotărârea cea dintâi care s-au făcut pe dreptate şi plăcută şi de ei. Şi de nu era
plăcută de ei de ce da zapis la mănăstire şi lăsa ani la mijloc de stăpânea mănă-
stirea. Şi când am hotărât atuncea au eşit oameni bătrâni de au mărturisit că
unde este pricina aceasta, un vătaf Hera au scos un cioban de l-au bătut acolo.
Şi Piscul Răfenicului să vede din Groape, de la stâna lor, care nu pot tăgădui nici
ei pentru acel pisc că nu să vede.
într-acest chip îm este ştiinţa mea, după cum mai pre larg vă veţi pliroforisi
dumneavoastră din scrisorile şi zapisele ce s-au făcut atunci. De aceasta făcui
ştire dumneavoastră.
1796 avgust29.
Şi cu plecăciune rămâi al dumneavoastră preaplecat slugă, Neculcea biv vătaf.
DGAN -AIC, Fond Episcop. Argeş, ms. 168, f. 288v.-289.
Cop. rom. sec. XIX.
254
221. 1796
septembrie 1.
Adecă eu Patru sin popa Niculae ot oraşu Argeşului încredinţez cu acest

zapis al mieu la sfânta episcopie Argeşului şi la cinstită dreapta preasfinţii sale
părintelui episcopului Argeşu chirio chir losif, precum să s'ştie că având eu un
petec de moşie ce să numeşte Talaba şi Gruiul lânii, care să hotărăşte din jos cu
moşia sfintei episcopii Topliţa şi pa supt Gruiu cu moşia oraşului Argeşu. Care
moşioară ea-mi este şi mie de moştenire de la părinţii miei. Şi neputându-o eu
ţinea am făcut-o vânzătoare. Şi protimisind sfânta episcopie cu vecinătatea, cu
tocmeală am vândut-o sfintei episcopii în bani gata t<a>l<eri>...1, pe care bani i-am
primit deplin în mâna mea. Deci să aibă a stăpâni sfânta episcopie cu bună pace
de către mine şi de către tot neamul mieu, căci vânzarea mi-au fost de a mea
bunăvoe, nesilit de nimenea, dând şi toate zapisele şi scrisorile ce am avut vechi
pentru această moşie. Şi pentru credinţa m-am iscălit, puindu-mi degetul în loc
de pecete. Şi s-au iscălit şi alte obraze mărturii ca să s'crează, 1796 septemvrie
1.
Eu Patru adeverez.
Popa Nlţu Sacheliu protopop martor, popa Ion duhovnic martor, popa
Hristea martor, Ilie proin judeţ martor, Sima judeţ martor, Sima proin judeţ mar-
tor, Gheorghe Alexe martor.
DGAN-AIC, Fond Episcop. Argeş, ms. 168, f. 76v.-77v.
Cop. rom. sec. XIX.
222. 1796
septembrie 2.
Sud<stvo> Muscel.
Fiindcă după jalba ce au dat la măria sa vodă popa loan i Bănică Lăngeşti
cu ceilalţi părtaşi ai săi, pentru un munte al lor Groapele, că s-ar fi împresurat de
către Sfânta Episcopie Argeşul cu Muntele Sasul. Asemenea şi preasfinţia sa
părintele episcopu Argeşiu făcând arătare în scris cum că numiţii Lăngeşti nu
urmează cu stăpânirea muntelui lor Groapele după semnele cele vechi ce să
coprind atât în ocolnica a 24 de boeri, ce o are Sfânta Episcopie, cât şi dupe
alegerea vătafului Cocii i zapisul lor ce l-au dat că nu să vor mai întinde a călca
peste semnele cele vechi în Muntele Şăsu al Sfintei Episcopii. Care pentru
descoperirea dreptului adevăr, făcând trebuinţă de cercetare şi alegere în faţa
locului, din luminată poruncă am fost orânduiţi de dumnealor boerii ispravnici, de
am mers acolo la faţa locului, împreună cu lane Breslaş ot Coteşti, după cererea
1. Loc gol în ms.
255
MIHAIL M. ANDREESCU
amândurora părţilor, unde fiind atât numiţii Lăngeşti cât şi Gheorghe logofeţel
vechilul Sfintei Episcopii.
Am cerut întâi de la numitul vechil de ne-au arătat acea ocolnică a 24 de
boeri, ce să văzu scrisă la leat 7152(1644) ghenarie 1, în care să cuprinde sem-
nele Muntelui Şes, arătându-se şi despre Muntele Groapele al numiţilor Lăgeşti,
aidecă de la crucea ce este în curmătură să întoarce în stânga şi merge drept pa
Piscul Pietros al Răfenicului până în Râu Doamnii, împotriva Drăghinii. Care la
aceste semne fiind pricinuirea lor, am întrat în cercetare foarte cu de-amăruntul
spre a dovedi semnele hotarului ce să cuprind în ocolnică. Şi de la crucea din
curmătură am cerut de ne-au arătat Piscul cel Pietros al Răfenicului, unde
mergând, atât cu amândoao părţile cât şi cu alţi oameni streini ce fură arătători
acestui pisc, să văzu că dintr-acest pisc pietros să mai desface spre stânga un
picior de pisculeţ mic şi scurt, care pa acesta zis şi pricinuiesc Lăngeştii că ar fi
hotar numindu-l dă Piscul Răfenicului. Dar după cuprinderea ocolniţii şi alegerea
vătafului Cocii, ce să văzu făcută la leat 1784 iulie 28, cum şi a zapisului lor ce I-
au dat tot atunci, fără de nici un temei umblă ei să facă acel pisculeţ că ar fi al
Răfenicului şi hotar, în vreme că Piscul cel Pietros al Răfenicului să vede curat
că merge drept până în Râu Doamnii, împotriva Drăghinii, după cuprinderea
ocolniţii care să dovedeşte şi din însuşi zapisul lor că acest pisc este bun şi ade-
vărat hotar, fiindcă arată cum că faţa Piscului al Răfenicului, golul este al Sfintei
Episcopii şi dosul cu brădetul este al Groapelor muntelui lor. Şi mai vârtos zic şi
aceasta că de la stâna cea veche din Muntele Groapele să vede toate semnele
hotarului acestui munte al lor. Şi pisculeţul ce-l numesc ei că este al Răfenicului,
nici dos cu brădet despre hotaru lor să văzu că nu are, căzând faţă cu locu
deschis, nici până în Râu Doamnii nu merge, ci în loc să scurtează, în hotaru
muntelui Sfintei Episcopii. Şi nici de la stâna cea veche din muntele lor nu să
vede, fără numai muchia piscului celui mare, ce să cheamă Piscul Pietros al
Răfenicului. Acesta are dos cu brădet despre hotaru lor şi faţă cu gol despre
hotaru Sfintei Episcopii şi merge drept până în Râu Doamnii împotriva Drăghinii,
să vede şi de la stâna cea veche din muntele lor, după cuprinderea zapisului ce l-
au dat ei. Pa care pisc să văzu şi o mutătoare de oi, făcută după vremi de
numiţii Lăngeşti, care-i punea temei că de nu ar fi fost acest pisc al lor nu ar fi
putut face mutătoarea acolo. Dar la aceasta nu putem da nici un crezământ de
statornicie, fiindcă nu este acea mutătoare făcută din vechime sau cu ştiinţa
aimăndurora părţilor, fără numai se cunoaşte că de când au început ei a călca în
hotaru Sfintei Episcopii, de atunci ş-au făcut mutătoarea acolo, de când nici
pricinile nu s-au mai contenit între dânşii.
Deci, după cercetarea ce cu amăruntu am făcut, dovedindu-se din cuprin-
derea ocolniţii şi a cercetărilor ce s-au mai făcut în urmă, cum şi din însuşi zapisul
numiţilor Lăngeşti că acesta este Piscul cel Pietros, (adecă cel cu mutătoarea
făcută pe dânsul), al Răfenicului şi hotar vechi iar nu piscul cel mic şi scurt care
îl cer ei. Căci acest pisculeţ este rupt din Piscul cel Pietros al Răfenicului, care
256
să cunoaşte că este hotaru întocmai după coprinderea ocolniţii şi a zapisului lor,

care pa acesta, după dreptate, urmează a fi stăpânirea. Dar zicând Lăngeştii ca
au patru mărturii anume: unchiaş Crăciun i Banul Itul ot satu Nucşoarii i Ghinea
Vătăman şi Neacşul Plăiaş ot Berivoeşti, ce le ştiu stăpânirea lor, aduseră la faţa
locului pa doi dintr-aceşti martori, anume unchiaş Crăciun şi Banul Itul de la satu
Nucşoară, cari arătară că de patruzeci de ani ştiu stăpânirea Lăngeştilor că este
pa acel pisculeţ ce-l cer ei de hotar. La a cărora arătare nu ne putem încredinţa
fiindcă este împotriva cuprinderii ocolniţii şi a însuşi zapisului Lăngeştilor, ce
după cunoştinţa dreptei urmări, de bunăvoia lor l-au dat atunci. Şi după cerce-
tarea ce am făcut, precum am dovedit dreptu adevăr, în frica lui Dumnezeu arăt
pentru aceasta.
1796 septemvrie 2.
Costandin logofăt, condicar Muscelului.
Cop. rom. sec. XIX.
223. 1796
septembrie 11.
Cinstiţi dumneavoastră boeri caimacami ai Ţării Rumăneşti,

înştiinţez dumneavoastră că având Sfânta Episcopie o moşie Topana în
sud<stvo> Argeş şi fiind împresurată de către cei ce să vecinesc, am fost jăluit
mării sale Alexandru vodă Muruzi, cerând ca să s'cerceteze pricina la faţa locu-
lui de doi boeri, orânduiţi şi prin carte de blestem. Şi s-au făcut poruncă către
dumnealor boerii ispravnici. Dar fiind vremea lucrurilor câmpului n-au luat
săvârşire până acum, fără numai au poruncit ca să s'adune dijma osebit după
locurile cele de pricină. Acum, fiindcă este vreme a să cerceta, mă rog dum-
neavoastră ca să s'facă cinstită poruncă către dumnealor boerii ispravnici, să
facă urmare aceşti cercetări, ca să s'izbrănească. De aceasta mă rog dumnea-
voastră.
1796 septemvrie 11.
Al dumneavoastră smerit rugător către Dumnezeu,
losif episcop Argeş.
Cop. rom. sec. XIX.
224. 1796
septembrie 12.
Noi, caimacamii Ţării Rumăneşti,
Dumneavoastră, boerilor ispravnici ai judeţului, după aceiaş domnească
poruncă, ce este dată asupra pricinii aceştia, să faceţi urmare întocmai cu cerce-
257
MIHAIL M. ANDREESCU
tare şi alegere, spre a se face izbrănire şi aşa să îndreptaţi. Iar de nu să vor o

dihni de acolo, cu vechil din partea episcopii şi cu cercetarea dumneavoastră i cu
alegerea din faţa locului să-i sorociţi la divan.
1796 sept<emvrie> 12.
Dositei al Ungrovlahiei, vel vornic Radu Slătinean, Nicolae Brâncovean.
Cop. rom. sec. XIX.
225. 1796
octombrie 17.
Cinstiţi dumneavoastră boeri caimacami,

înştiinţez dumneavoastră că împresurându-se o moşie a Sfintei Episcopii,
anume Topana ot sud<stvo> Argeş, de către locuitorii Făgeţeni, am fost scos
poruncă de la măria sa Alexandru vodă Muruzi către dumnealor boerii ispravnici
de Argeş, ca să orânduiască doi boerinaşi să facă cercetare. Care poruncă, nea-
pucând să ia săvârşire până s-au mazălit măria sa am luat şi de la dumnea-
voastră poruncă ca să-i facă urmare, însă fiindcă, din vremea ce am jăluit mării
sale Alexandru vodă s-au dovedit moşia călcată şi de către lăcuitorii Păroşi, mă
rog dumneavoastră ca să s'facă cinstită poruncă a să cerceta şi aceiaş pricină
deodată, ca să nu mai ridic boeri şi de al doilea, fiind călcarea tot dintru această
moşie Topana.
De aceasta nu lipsiiu, fiind al dumneavoastră smerit rugător către
Dumnezeu, losif episcopu Argeş.
1796octomvrie 17.
Cop. rom. sec. XIX.
226. 1796
octombrie 19.
Noi, caimacamii Ţării Rumăneşti,

Dumneavoastră, ispravnicilor ai judeţului. Să aveţi a face cercetare şi pen-
tru împresurarea de către moştenii Păroşi, iarăşi prin judecată de faţă cu amân-
doao părţile. Şi asupra dreptăţii urmând să daţi hotărâre în scris şi să îndreptaţi.
Sau neodihnindu-se vreo parte, cu carte de judecată să-i sorociţi a veni la divan.
1796 octomvrie 19.
Dositei al Ungrovlahiei, Dimitrache ban, vel dvornic, vel dvornic, biv vel şătrar.
Cop. rom. sec. XIX.
258
227. 1796
octombrie 20.
Dositei, cu mila lui Dumnezeu arhiepiscop i mitropolit a toată Ungrovlahi

La pricina de judecată ce are Sfânta Episcopie Argeş cu popa Oprea i cu cetai
lui i cu lăcuitorii Păroşani ot sud<stvo> Argeş, pentru o moşie a Episcopii, anurr
Topana, tot dintr-acest judeţ, ce să împresoară de către numiţii, s-au făcut Iurr
nată porunca mării sale lui vodă către dumnealor ispravnicii judeţului ca să aduc
pe pârâţi înaintea dumnealor şi cercetând pricina să şi orânduiască boerinaşi
faţa locului, ce vor fi ceruţi de amândoao părţile, ca să cerceteze. Care cercetai
să s'facă şi prin carte de blestem spre descoperirea adevărului.
Deci, după luminată porunca mării sale, scriem cartea smereniei noastre c
înfricoşat blestem şi groaznică afurisanie asupra ta, numite popo Opreo şi c
cetaşii tăi anume: popo Drăguşine i diacone Matei i Stanciule i Ioane sin diacor
Matei i diacone Ioane Vişoiu i Dimitrie braţ Ion ot Făgeţel i voao sătenili
Păroşani şi asupra voastră vecinilor împrejuraşi, ca să arătaţi adevărul în frica l
Dumnezeu, atât vechile semne şi hotăra cât şi vechia stăpânire a numitei moş
Deci, oricare va avea dreptul adevăr, după dreapta ştiinţă ce va fi având, nim
tăinuind, să fie ertat şi blagoslovit. Iar oricare, pentru lăcomie sau pentru pizrr
şi zavistie sau pentru vreun deosebit enterez, nu veţi vrea să arătaţi dreptul o
carele va fi acela, ca un netemător de Dumnezeu şi de al său suflet, (de va
aşa), proclet şi afurisit să fie de Domnul nostru lisus Hristos şi de 318 sfinţi parii
de la Nicheia şi de toate sfintele soboară, aşijderea şi de smerenia noastr
Fierul, pietrile să s'topească şi să s'risipească iar trupul aceluia după moarte i
rămâe întreg şi nedezlegat. Parte şi lăcaş să aibă la un loc cu luda şi cu afuri:
tul Aria. Să-l lovească cutremurul lui Cain şi bubele lui Ghiezit. Şi de toată ag
nisita lui să nu să aleagă, ca praful în faţa vântului. Şi până nu va mărturisi ad
vărul ertăciune nu va avea. Aceasta scriem.
1796octomvrie20.
t Popa Ion. Am primit această carte, dimpreună cu Mihai Vijălie ot Uda i c
Voicul ot Topana şi am pus şi degetele.
Cop. rom. sec. XIX.
228. 1796
noiembrie 17.
După fiască evlavie, sfinţite părinte Sachelarie şi părinte protopoape, pre.

sfinţia sa părintele episcop Argeşan au arătat luminatului divan că sătenii
Făgeţel sud<stvo> Olt s-au întins cu stăpânirea coprinzând un codru de loc d
259
MIHAIL M. ANDREESCU
moşia Sfintei Episcopii, ce să numeşte Topana. Pentru care având episcopia şi

mărturii, oameni cu ştiinţă de semnele hotarălor, lăcuitorii Făgeţeni neurmând
acelor semne le calcă şi le împresoară. Şi ni să porunceşte ca prin judecată, atât
înaintea noastră cât şi prin carte de blestem asupra celor cu ştiinţă de semnele
hotarălor, să cercetăm şi în faţa locului. Şi dovedind dreptu adevăr al Sfintei
Episcopii, să facem cuviincioasa îndreptare, alegându-să moşia episcopii cu
semne, a nu să mai împresura şi a să călca.
Caria porunci următori fiind, i-am înfăţişat pe sătenii Făgeţeni cu vechilul
Sfintei Episcopii. Unde, la cercetarea ce am făcut, ne-au adus Sfânta Episcopie
trei mărturii, însă pe preotu popa Ion ot Uda i Mihaiu ot tam i Voicul ot Topana,
pe cari întrebându-i şi noi de ştiinţa hotarului moşii Topana şi arătară că de ştiinţa
lor ce au pentru stăpânirea moşii, pa unde sunt semnele, nu numai că vor primi
carte de blestem, ci vor merge însuşi ei la faţa locului de vor arăta hotarăle câte
unul, unul. Pe care a lor arătare fiind şi Făgeţenii mulţămiţi şi odihniţi, au şi dat
adeverinţa lor iscălită că sunt mulţumiţi pe partea acestor trei mărturii, după prim-
irea cărţii de blestem ce vor iscăli în dos. Şi însuşi Făgeţenii vor merge de vor
pune semne pe urma mărturiilor. De care, iată şi pe Făgeţeni şi mărturii, îi trim-
item la sfinţia ta. Şi mai întâi îi vei duce la sfânta biserică să asculte sfânta
liturghie. Apoi preotul bisericii cetind cartea de blestem asupra mărturiilor, de vor
primi să o iscălească în dos, scriindu-se zisele lor de al nostru logofăt ce să orân-
dui acolo a fi de faţă la cetirea cărţii. Aşa vei urma sfinţia ta şi sănătate.
1796 noemvrie 17.
Al sfinţii tale fiu sufletesc, Vintilă Prejbeanu.
229. 1796
noiembrie 17.
După flască evlavie, sfinţii tale părinte Sachelarie şi părinte protonotarie,

preasfinţia sa părintele episcop Argeşiu au arătat luminatului divan că sătenii
Păroşi s-au întins cu stăpânirea coprinzând un codru de loc din moşia Sfintei
Episcopii, ce să numeşte Topana. Pentru care având episcopia şi mărturii, oa-
meni cu ştiinţă de semnele hotarălor, lăcuitorii Păroşeni neurmând acele semne,
le calcă şi le împresoară. Şi ni să porunceşte ca prin judecată, atât înaintea noas-
tră cât şi prin carte de blestem asupra celor cu ştiinţă de semnele hotarălor, să
cercetăm şi în faţa locului. Şi dovedind dreptul adevăr al Sfintei Episcopii să
facem cuviincioasa îndreptare, alegându-să moşia episcopii cu semne, a nu să
mai călca şi a să întâmpla pricinuiri de acum înainte.
Caria poruncă următori fiind, i-am înştiinţat pe sătenii Păroşi cu vechilul
Sfintei Episcopii, unde, la cercetarea ce am făcut, ne-au adus Sfânta Episcopie
260
trei mărturii, însă pe preotu popa Ion ot Uda i Mihaiu ot tam şi Voico ot Topana
pe cari, întrebându-i şi noi de ştiinţa hotarului moşii Topănii şi arătară că de ştiinţa
lor, ce au pentru stăpânirea moşii, pe unde sunt semnele, nu numai că vor prim
carte de blestem, ci vor merge însuşi ei la faţa locului de vor arăta hotarăle câte
unu, unu. Pe care a lor arătare fiind şi Păroşenii cu toţii mulţumiţi şi odihniţi, au
şi dat adeverinţa lor iscălită că sunt mulţumiţi pe arătarea acestor trei mărturii,
după primirea cărţii de blestem ce vor iscăli în dos. Şi însuşi Păroşanii vor merge
de vor pune semne pe urma mărturiilor. De care iată, şi pe Păroşani şi pe măr-
turii îi trimitem la sfinţia ta. Şi mai întâi îi vei duce la sfânta biserică să asculte
sfânta liturghie, apoi preotu bisericii cetind cartea de blestem asupra mărturiilor,
de vor primi să s'iscălească în dos, scriind zisele lor de al nostru logofăt ce să
orândui acolo a fi faţă la citirea cărţii. Aşa veţi urma sfinţia <ta> şi sănătate.
1796 noemvrie 17.
Al sfinţii <tale> fiu sufletesc, Vintilă Prejbeanu.
DGAN - AIC, Fond Episcop. Argeş, ms. 168, f. 247v-248.
Cop. rom. sec. XIX.
230. 1796
noiembrie 17.
Sud<stvo> Argeş.
Noi preoţii şi lăcuitorii ot Făgeţel sud<stvo> Olt, adeverim supt iscăliturile
noastre înaintea boerilor ispravnici, cum că pentru pricina de judecată ce avem
cu Sfânta Epicopie Argeş, că am fi călcând noi un codru de loc din moşia Sfintei
Episcopii Topana. Şi după judecata ce am avut astăzi luni cu vechilul Sfintei
Episcopii, am rămas mulţumiţi şi odihniţi şi noi preoţii şi sătenii, cum şi vechilul
Sfintei Episcopii, dumnealui postelnic loniţă, ca pe unde vor arăta mărturiile ce
le-au adus Sfânta Episcopie prin carte de blestem, ce este să li să citească
mâine marţi de dimineaţă înaintea sfintei biserici, însă preotului popii Ion ot Uda
i Mihaiu ot tam i Voicul ot Topana. Care carte, după ce vor asculta-o să o
iscălească în dos, apoi să meargă în faţa locului, să arate prin blestemu ce-l vor
primi şi semnele hotarului. Şi aşa, după arătarea acestor trei mărturii care să
arată mai sus, vom pune şi semne şi vom rămânea cu toţii mulţumiţi şi odihniţi,
lipsind toate prigonirile dintre noi, îşi va stăpâni Sfânta Episcopie moşia Topănii
după semnele ce vor arăta mărturiile. La care, după mulţumirea noastră am şi
iscălit, '96 noemvrie 17.
Popa Oprea ot Făgeţel adeverez, diacon Ion ot tam adeverez, eu Ion sin dia-
conu Matei adeverez, eu Stanciul ot tam adeverez.
Şi am scris eu Nicolae condicar cu zisa lor şi martor.
Cop. rom. sec. XIX.
261
MIHAIL M. ANDREESCU
231. 1796
noiembrie 17.
Sud<stvo> Argeş.
Noi sătenii ot Păroşi adeverim supt iscăliturile noastre înaintea dumnealor
boerilor ispravnici, cum că pentru pricina de judecată ce am avut cu Sfânta
Episcopie a Argeşului, că am fi călcând noi un codru de loc din moşia Sfintei
Episcopii, Topana, şi după judecata ce am avut astăzi luni cu vechilul Sfintei
Episcopii, am rămas mulţumiţi şi odihniţi şi noi sătenii şi preoţii noştri, cum şi
vechilul Sfintei Episcopii dumnealui postelnic loniţă, ca pe unde vor arăta măr-
turiile ce le-au adus Sfânta Episcopie prin carte de blestem ce este ca să li să
citească marţi de dimineaţă înaintea sfintei biserici, însă preotului popii Ion ot
Uda i Mihaiu ot tam i Voico ot Topana. Care carte, după ce o va asculta să o
iscălească şi în dos, apoi să meargă la faţa locului, să arate prin blestem ce-l va
primi şi semnele hotarului. Şi aşadar, pe arătarea acestor trei mărturii care să
arată mai sus, vom pune şi semne şi vom rămâne cu toţii mulţumiţi şi odihniţi,
lipsind toate prigonirile dintre noi, îşi va stăpâni Sfânta Episcopie moşia Topănii
după semnele ce vor arăta mărturiile. La care, după mulţămirea noastră am
iscălit.
1796 noemvrie 17.
Eu popa Gheorghe adeverez, eu popa Trandafir adeverez, eu unchiaş
Gheorghe adeverez, eu unchiaş Chirca adeverez, eu unchiaş Vasile adeverez.
Şi am scris Nicolae condicar şi martor. Asemenea zapis, al Făgeţenilor este
înainte.
Cop. rom. sec. XIX.
232. 1796
noiembrie 18.
Cu smerită metanie ne închinăm dumitale.

Primind acest cinstit pitac al dumitale, văzând şi cele cuprinzătoare pentru
cercetarea ce s-au făcut moşnenilor Făgeţeni din sud<stvo> Olt cu vechilul
Sfintei Episcopii, pentru împresurarea hotarului moşii Sfintei Episcopii Argeş de
către Făgeţeni, cum că s-au găsit cu cale şi cu dreptate de a primi blestem măr-
turiile ce s-au adus despre partea Sfintei Episcopii, ca pe unde vor şti acele măr-
turii semnele hotarului moşii mergând la faţa locului, să vor odihni şi moşnenii
Făgeţeni a nu mai face cerere, după cum mai pe larg să coprinde în cinstit pitacu
dumitale, mai sus. Şi primind acele mărturii blestem să dăm şi noi în scris dumi-
tale. Următori fiind şi noi, aducând pe acele trei mărturii despre partea Sfintei
Episcopii, anume preotu popa Ion ot Uda i Mihaiu ot tam, om ca de ani 60 i pe
262
______DOCUMENTE MUNTENE - ANII 1492-1823 - SCOASE DIN CONDICA EP. ARGEŞULUI
Voicul ot Topana, om ca de ani 40 mai bine şi mergând dimineaţa la sfânta bis-

erică, după ce s-au săvârşit sfânta liturghie fiind toate părţile faţă. Mai întâi, după
datoria bisericească şi sufletească, am arătat şi noi mărturiilor tot temeiul măr-
turisanii, ca să arate adevărul, să nu-ş piarză sufletele, ca mergând la faţa locu-
lui, pe unde va şti cu adevărat acele semne de hotar, să arate. Şi numitele măr-
turii au zis că câte un suflet are şi pe unde vor şti hotarul moşii Topenii despre
partea moşnenilor Făgeţeni, al Sfintei Episcopii, din vechime, drept va arăta iar
nu cu vreun hatâr, întrebând pe aceste trei mărturii pe unde vor arăta ei hotaru
moşii Sfintei Episcopii şi numiţii moşneni ziseră cu toţii că de vor primi cartea de
blestem, pe unde vor arăta mărturiile că este hotarul pe acolo vor fi mulţumiţi şi
odihniţi. Şi aşa, după a tuturor primire, le-am cetit cartea de blestem în sfânta bi-
serică, întru auzul mărturiilor. Faţă fiind au şi sărutat cartea, iscălindu-să şi măr-
turiile în carte cum că au primit-o, încredinţându-o şi noi cu iscăliturile noastre.
Duminecă Iereiu Sachelarie protopop, Iereiu proin notar protopop.
1796 noemvrie 18.
Cop. rom. sec. XIX.
233. <17>96
noiembrie 18.
Această carte de blestem au primit-o aceşti mai sus-numiţi: popa Ion i cu

Mihaiu i cu Voicul în sfânta biserică domnească, unde să prăznueşte hramul
sfântului marele mucenic Gheorghie, după sfânta leturghie, unde fiind faţă pre-
oţii şi megiaşii Păroşeni i Făgeţeni şi fiind mulţămiţi după arătarea semenelor la
faţa locului, ai moşii Sfintei Episcopii, Topana, ce le vor arăta aceste trei mărturii
ce au primit blestem. Vor pune şi semne.
<17>96 noemvrie 18.
Şi pentru încredinţare am iscălit.
Duminecă Iereiu Sachelarie protopop, Costandin Iereu protoiereu protopop,
Nicolae condicar martor.
Cop. rom. sec. XIX.
234. 1796
noiembrie 18.
Cu smerită metanie ne închinăm dumitale.

Primind acest cinstit pitac al dumitale, văzând şi cele cuprinzătoare pentru
cercetarea ce s-au făcut moşnenilor Păroşani din sud<stvo> Argeş, cu vechilul
263
MIHAIL M. ANDREESCU
Sfintei Episcopii, pentru împresurarea moşii Sfintei Episcopii Argeş de către

Păroşani, cum că s-au găsit cu cale şi cu dreptate de a primi blestem mărturiile
ce s-au adus despre partea Sfintei Episcopii, ca pe unde vor şti acele mărturii
semnele hotarului moşii mergând la faţa locului, să vor odihni şi moşnenii
Păroşeni a nu mai face cerere, după cum mai pe larg să coprinde în cinstit pitac-
ul dumitale, mai sus. Şi primind acele mărturii blestemul, să dăm şi noi în scris
dumitale.
Următori fiind şi noi, aducând pe acele mărturii despre partea Sfintei
Episcopii, anume preotu popa Ion ot Uda i Mihaiu ot tam, om ca de ani 60 i pe
Voicul ot Topana, om ca de ani 40 mai bine. Şi mergând dimineaţa la sfânta bise-
rică, după ce s-au săvârşit sfânta liturghie, fiind toate părţile faţă, mai întâi, după
datoria bisericească şi sufletească, am arătat şi noi mărturiilor tot temeiul
jurământului, ca să arate adevărul, să nu-şi piarză sufletele, ca mergând la faţa
locului, pe unde va şti cu adevărat acele semne de hotar, să arate. Şi numitele
mărturii au zis că câte un suflet are şi pe unde ştie hotarul moşii Topenii despre
partea moşnenilor Păroşani, al Sfintei Episcopii, din vechime, dreptu va arăta iar
nu cu vreun hatâr, întrebând şi pe numiţii moşneni Păroşani de sunt mulţumiţi şi
odihniţi pe aceste trei mărturii pa unde vor arăta ei hotarul moşii Sfintei Episcopii.
Şi numiţii moşneni ziseră cu toţii că de vor primi cartea de blestem, pe unde vor
arăta mărturiile că este hotarul, pe acolo vor fi mulţumiţi şi odihniţi. Şi aşa, după
a tuturor primire, le-am citit cartea de blestem în sfânta biserică, întru auzul măr-
turiilor, faţă fiind, au sărutat şi cartea, iscălindu-să şi mărturiile în carte cum că au
primit-o, încredinţându-o şi noi cu iscăliturile noastre. De aceasta nu lipsim a
înştiinţa dumitale şi sănătate.
1796 noemvrie 18.
Ai dumitale rugători herbinţi,
Duminecă iereu Sachelarie protopop, Costandin iereu protonotar protopop.
Cop. rom. sec. XIX.
235. 1796
noiembrie 23.
însemnare despre semnele moşii Sfintei Episcopii, ce să numeşte Topana,

despe Făgeţel i despre Păroşi, după arătarea mărturiilor ce au primit cartea de
blestem, care să vor arăta mai în jos, ce s-au făcut din porunca dumnealor boe-
rilor ispravnici.
în Valea Mare în capul Piscului Frumos s-au făcut movilă. Şi mergând spre
apus drept în coada Ţapului, unde s-au făcut movilă. Şi merge pa Ţapu la vale
până în gura Ţapului, unde s-au făcut movilă. De aicea, drept unde au fost
plutele s-au făcut movilă. Şi merge drept în gura Armeancăi unde s-au făcut
264
movilă. Armeanca la deal până în scursura unui pârâu, în coada pârâului s-au
făcut movilă. De aicea în lacu cu cătine. Şi merge prin semnele cele vechi, prin
copacii jăruiţi, trece peste un pârâu ce este din Plapcea. între Plapci, în dum-
bravă s-au făcut movilă. Şi merge prin dumbravă drept în Plapcea Mare unde
s-au făcut movilă. Şi merge drept pa scursura unui pârâu pan obârşie şi apucă
prin dumbravă şi ese în marginea poenii din jos, unde s-au făcut movilă. De aici
drept în Cungrişoara, în stejarii cei mari care au fost semnele vechi, care i-am
găsit secătuiţi şi pârliţi de Păroşani. Şi s-au făcut movilă. Şi apucă pa un pârâiaş
până în coadă şi merge prin dumbravă până la o gârnită mare. în drum s-au făcut
movilă. De aici drept în Valea Purcariului unde s-au făcut movilă, s-au jăruit şi o
gârnită mare. Şi apucă pa marginea Poenii Purcariului pa din sus, drept prin
dumbravă, s-au jăruit un stejar mare într-o poeniţă şi merge drept în Leleasca în
gura Cotineanului unde s-au făcut movilă. Merge pa Cotineanu în sus până în
coadă, drept în gârnită, în Coada Oiţii unde s-au făcut movilă. Merge prin dum-
bravă în sus până în coada pârâului ce ese din pârâu în drumelniţă unde s-au
făcut movilă şi s-au jăruit o gârnită.
1796 noemvrie 23.
Popa Ion ce am primit carte de blestem, eu Mihai Vijălie ot Uda, eu Voico ot
Topana ce am primit carte de blestem.
La aceste semne ce să arată mai sus am fost şi noi care ne vom iscăli mai
jos şi am umblat cu mărturiile din semne în semne. Spre adeverire iscălim,
<17>96 noemvrie 24.
Popa Ion ot Uda, Popa Costandin ot tam, eu Radu Văcălie ot tam.
Cop. rom. sec. XIX.
236. <17>96
decembrie 4.
După jalba ce au dat părintele episcop Argeşan, atât la măria sa Alexandru
vodă Muruzi cum şi la dumnealor cinstiţii veliţi boeri caimacami, că având Sfânta
Episcopie o moşie, anume Topana în acest judeţ Argeş, de la o vreme încoace
să calcă de către un popa Oprea cu cetaşii lui ot Făgeţel sud<stvo> Olt, luând un
codru de loc şi-l fac de moşia lor. Asemenea împresurare fac şi sătenii ot Păroşi
din acest judeţ Argeş, fiind amândoao aceste sate vecine cu moşia Topana,
cerând a să orândui boernaşi la faţa locului. Şi când după foaia de semne ce are
Sfânta Episcopie nu vor fi odihniţi, atuncea să s'descopere adevărul şi prin carte
de blestem a presfinţii sale părintelui mitropolit. Pentru care, atât de măria sa cât
şi de dumnealor ni să porunceşte să aducem pe pârâţi faţă, să cercetăm pricina
şi să orânduim şi boernaşi la faţa locului, ca prin carte de blestem să s'cerceteze
265
MIHAIL M. ANDREESCU
pentru descoperirea dreptului adevăr. Următori fiind, s-au înfăţişat loniţă postel-
nicelul vechilul Sfintei Episcopii cu lăcuitorii Făgeţeni şi Păroşani unde, la cer-
cetarea ce li s-au făcut au rămas pârâţii cu toţii mulţumiţi să aducă Sfânta
Episcopie mărturii de ştiinţa hotarului şi a semnelor aceşti moşii şi după a lor
arătare, prin blestem, vor pune şi semne.
Şi mergând vechilul Sfintei Episcopii la mărturii au adus pe preotu popa
Ion i pe Mihai Vijălie şi Voicul ot Topana şi faţă cu mărturiile fiind şi pârâţii, li s-au
zis mărturiilor ce ştiinţă au de semenele hotarălor şi de este foaia, cea cu
numirea semnelor Sfintei Episcopii adevărată. Şi deteră cuvânt că pe acea foae
şi pe semnele hotarului moşii Topănii vor primi şi blestem. Li s-au zis pârâţilor mai
întâi să meargă la faţa locului împreună cu mărturiile, să s'arate semnele. Şi n-
au primit, ci au dat zapisele Făgeţenii şi Păroşanii, iscălite, că după ce vor primi
mărturiile cartea de blestem, pa unde vor arăta semnele şi hotarăle vor rămânea
cu toţii mulţumiţi şi vor izbrăni. Şi trimiţându-se toate părţile la sfinţia sa
Sachelarie şi Protonotarie, protopopi de Argeş, spre cercetarea mărturiilor, să
le arate temeiul jurământului a nu-şi vătăma sufletele, au primit câte trele
mărturiile cartea de blestem în sfânta biserică, faţă fiind şi Păroşii şi Făgeţenii. Şi
au iscălit-o ade-verindu-o şi părinţii protopopi cum că atât Făgeţenii şi Păroşanii
au rămas mulţumiţi. Şi vor merge cu toţii la faţa locului de vor pune însuşi ei
semnele unde vor arăta mărturiile să s'izbrănească. Şi aşa plecând cu toţii de
aici, au mers mărturiile pa unde au ştiut semnele hotarălor şi ceilalţi pe urma lor
şi au şi început a face la câteva locuri semne. Apoi, la urmă, n-au voit pârâţii a
săvârşi semnele, din ce pricină nu ştim. Şi s-au scris pârâţilor. De vreme ce întâi
s-au mulţumit pe blestemu mărturiilor, dând şi zapis iscălit, cu ce cuvânt se
întorc acum, ci ori să s'pue semnele sau să s'sorocească la luminatul divan. Şi
nici într-un chip nu voesc. De care nu lipsim a înştiinţa mării tale şi cum milostivu
Dumnezeu va lumina bunăvoinţa înălţimii tale. Şi fericiţi ani mării tale,
îndelungaţi.
<17>96 dechemvrie 4.
Vintilă Prejvean, ispravnic.
Cop. rom. sec. XIX.
237. 1797
ianuarie 13.
t Cu mila lui Dumnezeu, Dositei al Ungrovlahiei.

Adeverez cu zapisul meu aceasta la mâna dumnealui Vasile Ghica zet Hagi
Gheorghe, precum să s'ştie că Sfânta Episcopie Argeşului având nişte case cu
locul lor aicea în Bucureşti, în dosul curţii domneşti cei vechi, în mahalaoa
Sfântului Gheorghie cel vechiu, închinate danie de răposatul părintele mitropoli-
tul chir Cozma, încă de când au fost episcopu Buzău la leat 1786, când şi epis-
266
copia era mănăstire, ca să fie părinţilor egumeni conac când vor veni aici \i
Bucureşti pentru trebile mănăstirii. Care carte de danie s-au fost încredinţat şi ci
iscălitura răposatului părintelui chir Grigorie mitropolitul i cu alte mărturii, după
cum să arată. Şi au stăpânit Sfânta Episcopie aceste case cu bună pace până
acum.
însă fiindcă, pentru neîndemănare şi strâmtorarea locului neputând fi aces-
te case acum conac arhieresc, după arătarea preasfinţii sale părintelui mitropo-
litului chir Dositei, au binevoit măria sa preaînălţatul nostru domn Ion Alexandru
Ipsilanti voevod de au dat mănăstirea Tuturor Sfinţilor supt purtarea de grijă a
Sfintei Episcopii, ca să-i fie metoh şi conac episcopilor ce vor fi după vremi. Care
mănăstire aflându-să nu numai la dărăpănară peste tot ci şi supusă la datorie,
am socotit că să s'vânză aceste case şi cu banii ce să vor lua pa dânsele să să
uşureze mănăstirea de datorie. Şi aşa, cu ştirea sfinţii sale părintelui mitropolitu-
lui, le-am vândut mai sus-numitului în bani gata t<a>l<eri> 2700, adecă doao mii
şapte sute, însă casele cu locul lor după cum să află şi după cum sunt făcute de
răposatu părintele mitropolitu Cozma, cu curte de uluce împrejuru curţii, cu cuh-
nie, iarăşi de uluce şi cu poartă, care acestea sunt făcute de noi. Deci să aibă,
dumnealui şi tot neamul dumnealui a stăpâni cu pace, după cum şi Sfânta epis-
copie au stăpânit până acum după cartea de danie a răposatului părintelui mi-
tropolitului Cozma, care o am dat la mâinile dumnealui. Şi pentru mai adevărată
credinţă am iscălit zapisul acesta puind şi pecetea. Şi am rugat pa preasfinţia sa
părintele mitropolitu de l-au încredinţat cu iscălitura preasfinţii sale, cât şi pa
sfinţia lor fraţii episcopi de au iscălit mărturii.
1797ghenarie 13.
losif episcop Argeş adeverez.
Restul semnăturilor în greceşte sunt indescifrabile.
238. 1797
februarie 2.
Jăluesc milii şi bunătăţii mării tale pentru preasfinţia sa părintele episcop
Argeşiu, că având şi neamul meu cumpărătoare de moşie i de munţi în hotaru
Muşăteşti sud<stvo> Argeş şi în zilele mării sale răposatului întru fericire Grigorie
Ghica voevod, având judecată vechilul mănăstirii cu moşnenii Căloteşti i cu
jupâneasa Bălaşa Vâlsăneasca la doi răposaţi veliţi boeri, unde nefiind răposatu
tată-meu la acea judecată, după trei hrisoave ce au arătat vechilul mănăstirii i
după un hrisov ce au arătat Căloteşti i un hrisov ce au arătat Vâlsăneasca, au
făcut acei răposaţi boeri sumă de bani de cumpărătoare fieştecărora parte, însă
267
MIHAIL M. ANDREESCU
sfintei mănăstiri Argeş stânjini 1915 i din munţi. Şi deosebit dintr-aceşti stânjini
mai stăpâneşte şi un hotar ce este schitu Robaia, carele s-au dovedit că este tot
din hotaru Muşăteştilor iar nu cu deosebire de alt hotar. S-au dat şi moşnenilor
Căloteşti sânjini 450 i parte din munţi. S-au dat şi jupânesii Bălaşii stânjini 75,
care neamul lor într-acest hotar n-au avut niciodată, cum şi numele i alte coprin-
suri ce arată acel hrisov nu sunt de ale neamului lor. Ne-au ales şi noao părţi
stânjini 275, după anaforaoa acelor răposaţi veliţi boeri.
S-au făcut poruncă gospod către răposatu spătar Pârvul Cantacuzino, fiind
ispravnic. Şi dându-ne la fieştecare parte stânjinii ce-i arăt mai sus, luând stă-
pânirea ce au avut-o din vechime neamul meu, unde ni s-au călcat moara, câr-
ciuma i siliştea satului, alegându-să şi noao acei puţini stânjini ce arăt mai sus,
mai dându-să mănăstirii şi un hotărel Năpârteani, ce să chiamă acum Manga, ce
au fost cumpărat numai de neamul meu. S-au dat de răposatu spătar Can-
tacuzino spre dregerea moşii mănăstirii, ce arată cartea de hotărnicie că ar fi dat
moşie mănăstirii mai proastă şi noao mai bună. Care acest hotărel Manga, măcar
că nu s-au stânjinit, dar poate să fie mai mulţi stânjini decât ni s-au dat noao. La
care, răposatu tată-meu, când ni s-au luat moşia de supt stăpânire, aflându-să şi
trecut în vârsta bătrâneţilor şi zmintit de boală, peste puţină vreme au şi murit. Şi
cu hrăpire au apucat hrisoavele neamului meu şi mai la urmă au făcut şi hotăr-
nicie. Şi măcar de ar fi şi trăit tatăl meu atunci şi neavând scrisorile la mână, cu
aceia ni s-au luat moşia dă supt stăpânire. Iar mai la urmă dând mumă-mea jălbi,
s-au făcut poruncă gospod către dumnealor boerii ispravnici ca să facă al doilea
alegere. Şi n-au luat nici o săvârşire de judecată. Şi eu fiind nevârstnic au trecut
vreme la mijloc, iar în luminată domnia mării tale cea dintâi, am dat apelaţie. Şi
întâmplându-se schimbare egumenilor, cu prelungire, nu s-au făcut cercetare. Iar
în domnia mării sale răposatului Nicolae vodă Caragea am jăluit şi după poruncă,
m-au cercetat dumnealor boerii ispravnici. Şi urmând tot aceii anaforale a celor
doi răposaţi boeri nu mi-am aflat dreptate. Şi mai chinisind judecăţi la toţi lumi-
naţii domni, la cercetările ce s-au făcut nu mi-am aflat dreptate, fiind hrisoavele,
după cum arăt, cele de cumpărătoare, ale strămoşului Mitrii pitar la mănăstire. Şi
la cercetările de judecăţi ce am avut nu le-au arătat.
Iar în anul trecut, găsind un perilipsis de condică care arată ce hrisoave de
cumpărătoare au avut strămoşu-meu şi după jalba ce am dat mării sale Ale-
xandru vodă Muruzi, am fost orânduiţi la dumnealor veliţii boeri. Şi după cerce-
tarea ce mi-au făcut dumnealor, arătând trei hrisoave vechilul sfintei episcopii,
care arată cumpărătoarea sfintei episcopii cum şi a neamului meu, mai arătând
vechilul şi un zapis, ce vinde nişte nepoţi ai Mitrii pitarului partea tată-său drept
t<a>l<eri> 85, ce vând lui Ghenadie igumen mănăstirii Argeşu. Care am găsit o
adeverinţă a acelui igumen, care au întors moşă-meu Leca mănăstirii t<a>l<eri>
60. La care, arătând vechilul o carte a unui răposat arhiereu, arătându-l cu multe
necuviincioase fapte şi a nu să ţinea în seamă adeverinţile ce i să va găsi. Am
arătat judecăţii că acest igumen au cumpărat şi iarăşi aceluia au întorsu moşi-
268
meu banii. Au mai arătat vechilul un zapis al răposaţii Ilincăi Brazoencii, ce vinde
mănăstirii trei delniţe şi jumătate, tot hotaru Muşăteşti i partea ei din patru munţi,
iar pa jumătate. Şi tot într-acel zapis scrie că jumătate, partea ei ce au rămas dă
moşie i din munţi nevânduţi, să o vânză moşă-meu Lecăi, după cum au şi
cumpărat-o. Care arătând şi eu zapisu al Brezoencii i alt zapis, ce au mai
cumpărat tot moşă-meu Leca sluger, doao delniţe de moşie. Care şi aceste doao
zapise le-am găsit la o sor'a mumă-mi. După care zapise zic dumnealor că n-am
dreptate cu acest cuvânt căci nu s-au arătat la hotărnicie. Şi nerămâind odihnit
am dat apelaţie de am eşit la divan înaintea mării sale. Şi arătând vechilu
anaforalele de cercetările ce s-au făcut, fiind şi eu întrebat la ce nu sunt odihnit,
am arătat că la nici o judecată nu s-au cercetat acele hrisoave ca să mi să dea
şi mie parte dă moşie după cumpărătoarea sumii dă bani ce au cumpărat stră-
moşă-meu. Au poruncit măria sa dumnealui vel logofăt dă Ţara de Sus,
Costandin Filipescu, ca să cerceteze cumpărătoarea acelor hrisoave ce au fost
tăinuite de părinţii igumeni, ca să vază ce cumpărătoare este a episcopiei, dă
sumă dă bani şi ce cumpărătoare este a neamului meu, iar dă sumă de bani. Şi
făcând dumnealui cercetare acelor hrisoave şi întrând în săptămâna cea mare n-au
luat săvârşire. Şi eu, neavând ce cheltui, mi-am pus soroc ca la 20 ale lunii lui
mai, prin zapisu ce am dat amândoao părţile la logofeţia divanului. Şi la numitul
soroc n-am putut veni, aflându-mă cu îngreoerea casii, fiind şi vremea lucrului.
Luminate doamne!
Când s-au cercetat acele hrisoave înaintea dumnealui vel logofăt eu,
neluând pliroforie deodată, m-au întrebat dumnealui că la acele trei hrisoave ce
coprindere dă sumă dă bani avea? Sunt cumpărăturile bune? Am arătat dum-
nealui că sunt bune, iar mai la urmă, luând seama acelui perilipsis de condică,
să vede că tot o coprindere de bani este în doao. Iar al treilea hrisov mai pris-
oseşte în cumpărătoarea hotarului ce să chiamă Manga dă ughi 50 i un rumân
cu partea lui dă moşie din Muşăteşti în ughi 25. Şi la toate cercetările ce ni s-au
făcut până acum, cum şi la alegerea acelor doi răposaţi veliţi boeri, ce scriu că
văzând hrisoave multe dă acel hotar dă moşie mai trebue de a mai fi şi altă
hotăra de moşii, fiindcă nu s-au făcut cercetare după dreptate a lua seama cu
amăruntu dă anume suma dă bani la câte trele hrisoavele, dă au dat moşie
mănăstirii, cum şi cumpărătoarea Mitrii pitar tot într-acele hrisoave arată. Şi nimic
nu pomeneşte. Care dintr-aceste nedrepte cercetări ce s-au făcut până acum, au
umblat trepădând şi cheltuindu-mă în zadar. Mă rog mării tale ca să fiu orânduit
unde va lumina Duhul Sfânt pe măria ta, ca să să facă acum măruntă cercetare,
ca după dreptate, de sumă de bani ce va avea cumpărătoare episcopia să ia
moşie şi munţi, cum şi cumpărătoare de sumă de bani a neamului meu, după
dreptate ce voi avea, să mi-o câştig. Şi cum va fi mila mării tale.
Prea plecat mării tale,
t lane Brătian biv logofăt za vistierie.
269
MIHAIL M. ANDREESCU
Rezoluţia mai jos:

Dumneavoastră, veliţilor boeri, cercetaţi jalba aceasta, văzând sineturile şi
hotărârile ce s-au făcut în vremea selefului nostru şi să ne arătaţi în scris cu
anafora, cu zapciu vătaf de vistierie.
1797 fevruarie 2.
Biv vel paharnic.
DGAN - AIC, Fond Episcop. Argeş, ms. 168, f. 166-167v.
Cop. rom. sec. XIX.
239. 1797
aprilie 13.
Sud<stvo> Argeş.
După anaforaoa ce au dat la măria sa vodă preasfinţia sa părintele episcop
Argeşiu, jăluind pentru locuitorii Făgeţeni din sud<stvo> Olt şi Păroşii dintr-acest
judeţ, care împresoară moşia Topana a Sfintei Episcopii, că nici după trei măr-
turii ce au adus Sfânta Episcopie de au primit carte de blestem şi au arătat sem-
nele hotarului nu s-au odihnit. Nici după cercetarea ce s-au făcut la faţa locului,
după coprinderea anaforalii dumnealui vel logofăt de Ţara de Sus, cea întărită cu
luminată pecete gospod. Şi prin mumbaşir, Radu copil din casă din divan,
poruncind măria sa vodă a înfăţişa pa Făgeţeni i Păroşeni cu vechilu Sfintei
Episcopii înaintea dumnealor boerilor ispravnici şi când iarăşi nu să vor odihni,
să-i aducă mumbaşiru la divan.
înfăţişându-să înaintea dumnealor boerilor ispravnici şi căzând la pace, atât
Păroşanii cât şi Făgeţenii, pentru a lipsi jurământul ce era a-l face, s-au împăcat
cu vechilu Sfintei Episcopii, dumnealui postelnic loniţă, prin zapis, ca acel codru
de loc să s'facă pe din doao, să ia Sfânta Episcopie jumătate şi numiţii jumătate.
Şi fiind eu cerut de amândoao părţile, dumnealor boerii ispravnici prin pitac orân-
duindu-mă ca să viu la faţa locului, să-l împartă din doao. Şi puind semne să dau
în scris a li să şti stăpânirea.
După poruncă, viind la faţa locului, faţă fiind atât Făgeţenii cât şi Păroşanii,
cum şi vechilu Sfintei Episcopii, am mers mai întâi cu Făgeţenii unde le-au fost
prigonirea. Şi am pus sfoara în gura Ţapului în sus pa Vede, până la vale de
moara lui Lazăr, unde zic Făgeţenii că au fost plutile. Şi îndoind, unde au venit
jumătate am făcut groapă de a pune şi pietri. Apoi am mers la gura Armencilor.
Şi puind sfoara din gura Armeanca! cea Mare în sus până în gura Armeancăi cea
Mică şi unde au venit jumătate s-au făcut groapă, în marginea lacului din sus şi
s-au jăruit o gârniţă ce este supt coastă. Apoi am mers în deal, la coada Armen-
cilor, unde arată Făgeţenii că au fost poiană. Şi puind sfoara am mers la vale
până în lacul cu cătinile şi unde au venit jumătate s-au făcut groapă. Apoi am
mers în Plapcea Mare, unde să hotărăsc în capete moşiile, a Făgeţenilor cu a
270
Păroşanilor, fiind Păroşanii faţă. Şi puind sfoara din locul cel arătat de Păroşani
i Făgeţeni că este hotaru lor dăspre hotaru Topenii a Sfintei Episcopii, am tras la
vale pa Plapcea până în locul cel arătat de martorii Sfintei Episcopii şi unde au
venit jumătate s-au făcut groapă şi s-au jăruit şi copaci. Apoi am mers cu
Păroşanii în Cungrişoară, adecă Valea Păroşilor, puind sfoara din gura văii ce-i
zic Pârâu Radului, la vale pa Cungrea, până unde sunt doi stejari căzuţi în gura
unui pârâu. Şi unde au venit jumătate s-au făcut groapă şi s-au jăruit, în coastă
spre apus, copaci. Am mai făcut doao trăsuri pan pădure şi la mijloc s-au făcut
gropi. Apoi am mers în Lileasca, la capu moşii Păroşanilor despre apus, şi am
pus sfoara din gura Văii Cotineanului, cel arătat de martorii Sfintei Episcopii şi
unde au venit jumătate s-au făcut groapă între Cotineni şi s-au jăruit copaci. Apoi
ne-am întors prin semnele ce s-au zis jăruind copaci, adecă din groapă din
Lileasca, dintre Cotineni la răsărit, pântr-o gârniţă cu gâlcă ce i s-au făcut cruce,
pântre copaci prin mijlocul Rovinii Purcarului, în groapă şi tot pan copacii ce s-au
jăruit, alături cu trei copaci alăturaţi, pa de la vale, peste Valea Purcarului spre
răsărit pan copaciu jumănărat şi tot prin copacii ce s-au jăruit, pa din sus de lacu
din pădure, drept în muchia Cungrişoarii şi coboară în Cungrea la groapă, peste
Cungrea drept la răsărit, pântre doi copaci din coastă, într-o gârniţă cam beteagă
ce s-au jăruit, pan pădure pan copacii jăruiţi, pan doao gârniţe într-o tulpină lipi-
te, şi trage drept în Plapcea în groapa ce s-au făcut între scocuri, prin copacii ce
s-au jăruit, peste Plăpcica, drept la groapă, pântre casa lui Dumitru Tigvean şi
pântre copaciu cu cuibu de barză, coboară şi trece peste Armeanca cea Mare ce
să aruncă în sus cu coada, pan grădina Floarii pan dosul casii ei şi merge drept
în gârniţă ce s-au înfierat, din dreptu gropii ce s-au făcut din sus de lac între
Armenci, şi trage drept peste Vedea în groapa de supt coastă, din sus de gura
Ţapului, şi sue drept în deal pan semnele ce s-au făcut. Şi trece peste piscu şi
coboară în Valea Ţapului şi pa Ţapu în sus până în coadă şi trage pa piscu cel
cu gârniţă înfierată, în gura Scurtei şi Lungii, pan capul Piscului Frumos merge
costişa. Şi coboară în Valea Mare, peste Valea Mare spre răsărit în gura unui
pârâu şi pa muchia pârâului pa din sus, prin copacii jăruiţi, prin dumbravă, pan
capu poenii, pa din jos pa potecă drept în Valea Făgeţelului, la puţul cu crucile, în
gura unui pârâu. Şi ese drept în deal la copacii ce s-au găsit jăruiţi, pan mijlocul
poenii pa deal, tot prin poiană la răsărit, drept în muchia Ciorâcii, pan copacii
jăruiţi, pa piscu pa din jos, coboară drept în apa Ciorâcii la un stejar ce s-au jăruit.
Drept aceaia, s-au dat această carte la Sfânta Episcopie, cu arătare de sem-
nele moşii Topenii pa din jos, ce să vecineşte cu moşia Arsénié a Făgeţenilor,
până în Plapcea şi din Plapcea cu moşia Păroşilor până în Lileasca, a i să şti
stăpânirea.
Aceasta.
1797 aprilie 13.
loniţă Ungurel postelnic.
Cop. rom. sec. XIX.
271
MIHAIL M. ANDREESCU
240. 1797
aprilie 14.
După luminată porunca înălţimii tale vătafu de vistierie au adus înaintea
noastră pe jăluitoru Ene Brătianu biv logofăt za vistierie, faţă cu Marion ieromo-
nah vechil Sfintei Episcopii Argeş. Şi întrând în cercetare văzu<r>ăm că pricina
aceasta, este acum un an de cât s-au cercetat, atât de ispravnicii judeţului cât şi
de dumnealor veliţii boeri. De unde, din anaforaoa dumnealor, ce o văzurăm
scrisă din anul trecut martie 19, să arată că numitul Brătian, cu pricinuire de
zapise şi hrisoave vechi care sănt cu mulţi ani mai naintea judecăţii ce s-au făcut
de răposatu banu Costandin Năsturel i de răposatu sărdaru lanache, cum şi cu
mulţi ani mai naintea hotărnicii ce s-au făcut la faţa locului de răposatul Pârvul
Cantacuzino, umblă să strămute acea judecată a numiţilor răposaţi doi boeri şi
hotărnicia spătarului Cantacuzino care s-au făcut cu alegerea şi deosebirea stân-
jinilor părţii fieşcăruia la faţa locului. Care pricinuiri ale Brătianului, arată dum-
nealor veliţii boeri că pe toate le-au găsit deşarte şi neprimite, întâi căci, cer-
cetarea tuturor scrisorilor şi vechi şi noao a tuturor părţilor să vede făcută de acei
doi răposaţi boeri, pre cum din însuşi cartea dumnealor învederat să arată. A
doao, că deşi pricinueşte Brătianul cum că la acea judecată tată-său n-au fost
aici de faţă, dar în hotărnicia răposatului spătarului Pârvul scrie chiar aşa că
atunci au fost acolo în faţa locului şi însuşi lane Brătianul, adecă tatăl acestui
Brătian ce să judecă acum. Şi după ce alege hotaru peste tot în sumă de stânji-
ni masă, dă fieşcăruia părtaş partea sa de stânjini pre cât i s-au cuvenit, între cari
dă şi lui lane Brătian stânjini 270 masă. Cărora părtaşi arată că li s-au dat şi foi
iscălite de câţi stânjini li s-au venit la fiecare trăsură. Şi a treia, care este mai cu
temei, că fără tăgăduiala Brătianului este că în cursu de ani 44 ce sunt trecuţi de
la hotărnicia spătarului Pârvul, urmarea stăpânirii părţii fieşcăruia le-au fost întoc-
mai şi chiar după acea hotărnicie până în anul trecut.
Deci, la o alegere ca aceasta, făcută prin cercetare şi judecată de veliţii boeri
aici şi la o hotărnicie ca aceasta, făcută în faţa locului, unde au fost de faţă toţi
părtaşii, dimpreună fiind şi însuşi tatăl acestui Brătian şi întemeiată cu urmarea
stăpânirii de 44 de ani de rând necontenit până în anul trecut, arată dumnealor
veliţii boeri că toate pricinuirile câte zice Brătianul acum sunt deşarte şi neprimite.
Şi orice zapise de cumpărători sau scrisori care sunt mai naintea acestei hotă-
rnicii, toate rămân achera şi fără nici o putere de a se strămuta numita hotărni-
cie din fiinţa ei. Drept aceaia dar, cercetarea şi judecata dumnealor veliţilor boeri,
ce s-au făcut în anul trecut, întru toate găsindu-o că este dreaptă şi cu cale, fiind
răzimată cu puterea mai sus-numitelor vrednice seneturi, adecă la judecata ră-
posaţilor doi boeri i la hotărnicia răposatului spătar Pârvul i la urmarea stăpânirii
de ani 44, întocmai după acea hotărnicie. Şi noi asemenea găsim cu cale să
s'urmeze. Iar hotărârea desăvârşit rămâne a să face de către înălţimea ta.
272
l/g/aprilie 14.
Manolache vel dvornic, Nicolae Filipescu vel dvornic, vel dvornic za marto
Ştefan Văcărescu vel logofăt.
Cop. rom. sec. XIX.
241. 1797
iunie 5.
t loan Alexandru loan Ipsilant voevod i gospodar zemle Vlahiscoe.
Neodihnindu-se lane Brătianul la anaforaoa dumneavoastr ă veliţilor boeri
cu apelaţia ce au dat, au eşit la divan înaintea domniei mele, fa ţă cu Ilarior
ieromonah vechilul Sfintei Episcopii Arge ş, unde vreun sinet, altul, de judecat ă
sau vreo dovadă vrednică el nu au avut să arate împotriva sineturilor episcopali
ci cu un cuvânt zicea că partea ce o are în moşia Muşăteştilor ar fi fost mai multa
iar nu pe cât stăpâneşte acum şi că ar fi împresurat-o episcopia din pricina lip -
sirii unui hrisov al răposatului Matei vodă, ce în urmă l-ar fi văzut la mănăstirea
Argeşului, care n-ar fi fost la judecata de la leat 7257(1749), când nici tată-săi
faţă n-au fost la acea judecat ă. Care această zisă a lui cercetându-o o găsirr
împotrivă. Pentru că şi hrisovul acela şi altele toate, scrie cartea acelor boer
judecători că s-au văzut, arătând şi pricina lor. Şi tată-său încă au fost faţă la
hotărnicia ce s-au făcut după aceeaşi judecată, la leat 7252(1744) în faţa locu-
lui, în urma caria hotărnicii, cât au trăit tată-său n-au pornit nici o jalb ă de
nemulţumire şi au stăpânit fieşcare după hotărnicie. Mumă-sa încă numai o jalbă
au dat, dar urmare pricinii n-au f ăcut. Iar stăpânirea episcopiei nu o t ăgădui,
însuşi Brătianu arătând că au fost şi este neclintită după coprinderea acei hotăr-
nicii de 44 de ani până acum.
Deci, o stăpânire veche ca aceasta, cu sineturi de judecat ă vrednice,
neputându-o Brătianu, nici după pravilă nici după obiceiul pământului a o stră-
muta, mai vârtos şi făr'de nici un sinet vrednic în mâinile lui, am întărit domnia
mea anaforaoa dumnealor veli ţilor boeri ca o dreapt ă şi cu cale, ca să-ş aibă
Sfânta Episcopie stăpânirea după numita hotărnicie.
1797 iunie 5.
Cop. rom. sec. XIX.
242. 1797
iunie 10.
Sud<stvo> Argeş.
După anaforaoa dumnealui vel logof ăt de Ţara de Sus, cea întărită cu lumi-
nată pecete gospod, la jalba ce au dat Dumitru i popa Dr ăguşin i Ion i Matei dia-
273
MIHAIL M. ANDREESCU
conu i Ion Diaconescu şi Stanciul, moşneni Făgeţeni sud<stvo> Olt, cu arătare

că au o chingă de moşie ce să numeşte Arsénié, alăturea cu moşia Topenii a
Sfintei Episcopii Argeş. Şi pricinuindu-să pe un codru de loc, au avut judecată la
dumnealor ispravnicii cu vechilul Sfintei Episcopii. Şi primind trei mărturii ce i-au
adus episcopia cu carte de blestem ei nu sunt odihniţi, fiind oameni eşiţi din minte
şi asupritori. Şi găsind dumnealui vel logofăt cu cale a veni în faţa locului, fiind
ceruţi de numiţii şi primiţi de preasfinţia sa părintele episcop şi atât după ocolnică
cât şi după arătarea acelor trei mărturii, iar de vor fi işiţi din minte, să primească
carte de blestem popa Oprea cu ceilalţi. Şi aşa, ori arătarea celor trei mărturii
fiind bună sau a părtaşilor, să s'pue semne cu pietri.
Şi după coprinderea anaforalii, înfăţişându-să de iznoavă înaintea dum-
nealor boerilor ispravnici amândoao părţile, prin pitac orânduindu-ne a urma
întocmai. Şi viind la faţa locului, strângându-să jăluitorii cu toţi părtaşii lor i cu
dumnealui lonţă postelnic vechilu Sfintei Episcopii, cu martorii cei trei i cu alţii din
satu Topana, am cerut mai întâi scrisori la amândoao părţile, de au să le arate.
Şi ne arătă vechilu episcopiei o însemnare în scris cu leatu 7205(1697), în care
să vede iscălit un popa Dumitru ot Uda şi doi oameni ai Sfintei Episcopii. Şi fără
arătare de sunt din vreo poruncă rânduiţi sau de au fost vreunii din părtaşii moşii,
ci numai scrie nişte semne ale hotarului moşii Topenii, pe din jos. Iar alte scrisori,
nici o parte nici alta ziseră că nu au, arătând vechilu episcopiei că scrisorile ce
au avut episcopia s-au prăpădit în răzmiriţa trecută, întrebând pa numiţii de să
mulţumesc pe arătarea semnelor ce se arată în acea adeverinţă cu nume de
ocolnică, ziseră că la unele semne să mulţumescu iar la altele nu, cerând să
arate pe cea bună ce au văzut-o ei în vremile trecute într-o condică a Sfintei
Episcopii.
Am mers cu toţii la capu moşii despre răsărit şi însuşi Făgeţenii ne arătară
semnele foarte bine până la un loc din apa Ciorâcii unde este un stejar la deal,
drept pa marginea piscului pa din jos, la o gârniţă mare în muchia piscului. Şi iar
la deal în marginea poenii, pan poiană drept la apus în muchia văii Făgeţelului,
la un copac jăruit vechi şi drept în matca Făgeţelului la puţul cu crucile, pa piscul
din jos din gura vâlcelii ce dă în Făgeţel, pa poteca drept în deal la apus, pan
capul poenii pa din jos, pan pădure, pan copacii jăruiţi, pa muchia unui pârâu pa
din sus, drept în Valea Mare pa la un copaci mare, peste Valea Mare în costiş.
Şi ese la capul Piscului Frumos în vale, unde să împreună Scurta cu Lunga şi
drept pa pisc la deal spre apus pan gârniţă înfierată. Până aici merge hotaru
foarte drept şi primit de amândoao părţile. Apoi, cam întră în moşia Topanii şi
trage la coada Ţapului şi apucă la vale până în gură. Şi drept în Vede unde au
fost plutile, pan puţ drept în gura Armencii, pa Armeanca în sus cât merge drept
şi largă şi ese prin scursuri drept în poiană, pan lacu cu cătinile, pan du<m>bravă
peste Plăpcica pan copaci ce s-au găsit jăruiţi şi drept în Plapcea Mare, unde să
împreună cu un pârâu. Şi de aici să începe hotaru Păroşilor. Şi din Plapcea Mare
în măgura pârâului spre apus şi merge drept în Valea Păroşilor, în doi stejari ce
274
zic că au fost şi jăruiţi şi să văzură uscaţi şi arşi. Şi apucă la apus pa gura parai
lui, prin semnele cele arătate de mărturii. Şi cu toate că şi Păroşanii s-au mulţi
mit întâi pa arătarea mărturiilor, precum zapisele lor arată, dar şi când au ven
martorii de au arătat semnele le-au pus şi pământ în traiste dă au mers cu i
până în Cotineni. Şi acum iar pricinuiră şi nu vrură a merge. Şi ne-am întor
zicându-li-se Făgeţenilor şi Păroşanilor că de nu au arătat bine hotaru acei tr<
martori ce au jurat să primească cartea de blestem, popa Oprea şi ceilalţi asupr
cărora le este scoasă şi să li să îndrepteze hotaru după jurământu lor. Şi pop
Oprea cu totu să apără de blestem, iar unii din ei zic că vor lua-o. Şi fiindcă pop
Oprea nu voeşte a primi blestem nici vechilul episcopii nu să mulţumi pa ceilalţ
Am făcut cercare şi pricinuirii lor. Şi zic Făgeţenii că hotaru din Valea Ţapuk
trece peste deal şi coboară în Vede, de la vale de moara lui Lazăr, cu cuvând c
acolea ar fi fost plutele. Şi cu toate că făcea hotar pa Armeanca cea din sus, fi i n
du-le în drept, dar neavând cuvânt, primesc pa Armeanca cea de la vale, dup,
arătarea mărturiilor. Şi fiindcă coada Armeancăi, de unde ese hotaru precum s-ai
zis mai sus, să leapădă în sus întrând în moşia Topenii, pun aici temei la acei
cu nume de ocolnică ce zice pan coada Armencăi şi arată un petec de loc ci
tufe, numindu-l de poiană care nu este şi trage în Plapcea cea Mare şi arată ui
scoc. Care nu să potriveşte arătarea acelor semne cu temeiul cel pus la ocolnicà
pentru că nici poiană nu e şi alta, că scoc şi furcitură nu arată în Plapcea Mare
cea cu nume de ocolnită, ci zice din scoc peste dumbravă în Plapcea Mare. Ar
făcut cercetare de scoc, de mai sunt scocuri dévale şi sunt multe şi pa Plapcei
Mare şi pa cea Mică, pentru că <pe> aceste văi nu este apă cur<g>ătoare, c
numai când ploao. Şi de sunt copaci căzuţi peste vale, de la deal să opreşti
pământu, de la vale face apa gaură şi acestor găuri de apă le zic scoc, care sun
fără temei de semne fiind multe. Şi aici să face cea mai multă împresuran
Episcopii. De unde şi Păroşii zic că în dreptu acesta merge hotaru lor şi cauţi
peste Valea Păroşilor în gura Pârâului Radului.
Am făcut cercetare, această chingă de moşie Arsénié, de la cine să trage ş
cine au stăpânit-o şi de la vale de ea ce moşie este şi de cine să stăpâneşte. Ş
zice Făgeţenii că de la vale este moşia ce-i zic Păcală şi tot de ei să stăpâneşte
şi cum că tot un hotar cu chinga Arsénié au fost. Şi un moştean din acea moşie
Păcală au vândut acea chingă la un Arsénié Slugerescu ot Piteşti. Şi de Ic
Arsénié s-au vândut într-alte mâini, până la cea din urmă s-au cumpărat iar de
ei. Şi fiindu-ne ştiută că în trecuţii ani au făcut ei hotărnicie moşii Păcală, le-arr
cerut cartea de hotărnicie, care o văzum cu leat <17>94 fevruarie 24, şi să vede
trăsurile aceşti moşii Păcală. Capul despre răsărit pa apa Ciorâcăi, stânjini 807
şi mijlocu pa Vede stânjini 1215 şi apusul pa Plapcea stânjini 1039. Şi o falcj
mare, stânjini 1020. Şi o împart pa cinci părţi de oameni. Şi dă o parte din cine
popii lui Patru i diacon Manole cu ai lor ot Cocu, o au în cumpărătoare, cum ş
jăluitorii sunt iarăşi cumpărători în moşia Păcală, dar ziseră că sunt şi zestraşi
pentru că ei sunt moşteni din Făgeţel.
275
MIHAIL M. ANDREESCU
Cunoştinţa noastră este că acel vânzător au avut şi el o parte, cât o parte

din cele numite în hotărnicia lor, cinci, pa care au vândut-o lui Arsénié
Slugerescu. Şi împresurarea ce fac moşii Sfintei Episcopii, în Vede şi până în
Plapcea, să cunoaşte că rău o fac de când le-au intrat chinga cumpărătoare lor.
Şi au fost necurmate pricinuiri de această împresurare. Iar dându-li-să în
Ciorâca, din hotaru Păcălii până într-al Topanii stânjeni 190, pa cât ţin ei, şi în
Vede, iar 190 stânjini şi în Plapcea stânjini 220, urmându-să cărţii lor de hotărni-
cie, a face şi această chingă parte cu cele cinci, precum cartea lor de hotărnicie
pe larg arată de stânjenii masă, lipsesc toate pricinuirile şi jurământurile. Şi
rămâne a să îndrepta şi hotaru Păroşilor pa potriva hotarului Făgeţenilor. Şi
rămâne şi hotaru Sfintei Episcopii îndreptat şi jurământ celor trei martori, fără a
nu mai avea cuvânt de pricinuire, nici Sfânta Episcopie nici Făgeţeţenii, precum
nici au. Părerea noastră într-acest chip fiind arătăm toate pe larg.
Şi cum Duhul Sfânt va lumina judecăţile cele mari şi pe măria sa vodă, aşa
va rămânea.
1797 iunie 10.
loniţă Ungurel postelnic.
DGAN-AIC, Fond Episcop. Argeş, ms. 168, f. 250-251 v.
Cop. rom. sec. XIX.
243. 1797
iulie 10.
Prin smerită anafora jăluesc mării tale pentru lăcuitorii Făgeţeni din
sud<stvo> Olt i Păroşi din sud<stvo> Argeş, cari împresoară moşia Topana a
Sfintei Episcopii, din sud<stvo> Argeş. Că după cercetarea ce s-au făcut pricinii
aceştia de dumnealor boerii ispravnici de Argeş în anul trecut s-au mulţumit prin
zapise pe mărturiile ce va scoate episcopia. Şi citindu-să mărturiilor cartea de
blestem a preasfinţii sale părintelui mitropolitului, au iscălit-o. Şi mergând la faţa
locului, pe semnele ce au ştiut, numiţii Păroşi au stătut de faţă, iar Făgeţenii au
fugit şi aşa nu s-au făcut nici o ispravă.
Şi viind Făgeţenii au jăluit mării tale că mărturiile Sfintei Episcopii sunt
oameni eşiţi din minte şi cum că pot primi ei însăşi cartea de blestem ca să arate
semnele. Şi orânduind măria ta jalba lor la dumnealui vel logofăt de Ţara de Sus,
au găsit cu cale prin anafora ca să s'facă cercetare de dumnealor boerii ispravnici,
să vază de sunt mărturiile eşiţi din minte cum au arătat ei. Şi când adevărul va fi
aşa să s'îndatoreze ei a primi cartea de blestem, după cerere, fiindcă am fost
răspuns eu cu alte mărturii episcopia nu poate mai găsi. Numai, am cerut eu, ca
la primirea blestemului să fie şi un popa Oprea, moştean din Făgeţeni pe care ei
nu-l arată în jalbă, fiindcă el este mai bătrân şi are ştiinţă. Şi aceasta o am primit
276
numai să s'curmeze pricina. Iar după dreptate, mi se pare că nu avea cuvânt d<
tăgăduire când ei au ştiut mărturiile şi i-au primit de oameni buni iar nu eşiţi dii
minte, după cum sunt şi de faţă văzuţi. Care anafora a dumnealui vel logofă
s-au întărit cu luminată pecetea mării tale, a să urma întocmai. După care
adunându-să numiţii iarăşi şi cercetându-se nu s-au dovedit mărturiile eşiţi dit
minte. Şi orânduindu-se la faţa locului doi boernaşi, ceruţi de însuşi ei prin jalbi
primiţi fiind şi de mine, au făcut de iznoavă cercetare. Şi iarăşi neodihnindu-se e
pe mărturiile episcopiei şi cartea de blestem nevrând să o primească pop;
Oprea, au eşit un fecior al lui şi alţii mai tineri, zicând că ei vor primi carte d<
blestem, lucru cu totul împotrivă. La care vechilu episcopiei nu s-au mulţumit
căci am înscris de la mâna numitului preot că el ştie pe unde s-au stăpânit dii
vechime. Şi pentru aceia m-am mulţumit înaintea dumnealui vel logofăt, ca el s;
primească de vreme ce zice că ştie.
Şi aşa urmând treaba, orânduiţii boeri au dat în scris de cercetarea ce ai
făcut. Şi pârâţii nevrând nici apelaţie să facă nici a lăsa moşia cea cuprinsă d<
ei, mă rog mării tale ca cu luminata porunca înălţimii tale şi cu orânduit mumbaşir
sluga mării tale, să fie aduşi iarăşi înaintea dumnealor boerilor ispravnici d<
Argeş ca să s'mai facă o cercetare după alegerea orânduiţilor boeri. Şi când ni
va lua treaba săvârşire, atuncea să-i sorocească a veni la luminatul divan, dup.
slobozirea zilelor de judecăţi ca să s'izbrănească la un fel. Şi cum buni
Dumnezeu va lumina pe înălţimea ta.
1797 iulie 10.
Al înălţimii tale smerit rugător către Dumnezeu, mult us mihneas dullos, los
episcop Argeş.
DGAN - AIC, Fond Episcop. Argeş, ms. 168, f. 251 v
252v. Cop. rom. sec. XIX. Nu este sigură transcrierea di
greacă.
244. 1797
iulie 18.
Ion Alexandru loan Ipsilanti voevod i gospodat zemle Vlahiscoe.

Fiindcă prin anaforaoa dumnealui vel logofăt de Ţara de Sus, care s-a
întărit de către domnia mea încă de la trecutul aprilie 28, s-au orânduit mumbaş
copil de casă, de divan, ca să s'facă de către ispravnicii judeţului cercetare i
urmările cele trebuincioase asupra pricinii aceştia şi pârâţii moşneni, făr'de a n
lua mumbaşir s-au dus cu porunca domnească la casele lor, orânduim pe slug
domnii mele Radu, copil din casă, de divan, să meargă şi după sfârşitul aceş
luni să înfăţişeze pe pârâţi cu vechilul Sfintei Episcopii înaintea ispravnicilc
judeţului. Pentru care, poruncim dumneavoastră ispravnicilor să faceţi urmar
întocmai şi întru toate, după anaforaoa dumnealui vel logofăt, cea întărită d
277
MIHAIL M. ANDREESCU
către domnia mea, iar neodihnindu-să vreo parte de acolea, să-i aducă
mumbaşir la divan.
1797 iulie 18.
Procit vel logofăt, biv vel paharnic.
Cop. rom. sec. XIX.
245. 1797
iulie 20.
Adecă eu preoteasa Manda a popii lui Mihai ot oraşu Argeşului, dat-am cre-
dincios zapisul meu la sfânta episcopie Argeş şi la blagoslovitoarea dreapta
presfinţii sale părintelui episcop, precum să să ştie că am vândut un loc de la
Goleşti, ce este din poarta vii episcopii la vale, în preţ de bani t<a>l<eri> 22 pol,
adecă doaozecişidoi şi parale doaozeci. însă locul pe jumătate, după cum scrie
în zapisu popii Atanasie, iar locul jumătate să stăpâneşte de popa Gligorie. Şi
banii i-am primit toţi deplin în mâinile mele. Deci să aibă sfânta episcopie a
stăpâni cu bună pace de către mine şi de către toţi copiii mei. Şi m-am iscălit
puindu-mi şi degetul în loc de pecete, ca să s'crează. La care s-au iscălit şi sfinţia
sa părintele protopop Nitul, mărturie.
1797 iulie 20.
Eu preoteasa Manda vânzătoarea, eu Oprea sin preoteasa Manda vânzător.
Popa Niţu Sacheliu protopo, martor.
Cop. rom. sec. XIX.
246. 1797
iulie 20.
Adecă eu cel mai jos iscălit încredinţez cu acest zapis al meu la sfânta epis-
copie Argeş şi la preacinstită dreapta preasfinţii sale părintelui episcopului
Argeşiu chirio chir losifu, ca să s'ştie că având eu o fâşie de loc în dealul Goleşti!
sud<stvo>Argeş, care loc este la poarta crămii cei noao a viei sfintei episcopii. Şi
nefiindu-mi de nici o trebuinţă I-am vândut sfintei episcopii cu tocmeală în
t<a>l<eri> 6, adecă şase, ca să-şi lărgească drumul porţii. Şi banii i-am primit
deplin în mâna mea. Drept aceia, măsurându-să şi locul cu stânjinul au eşit la
deal, despre via episcopii stânjini trei, la mijloc stânjini doi, la capătul de la vale
unde să hotărăşte în căpătâe cu locul diaconului Ion Răncoiu stânjini unul. Şi s-au
pus şi pietri ca să s'ştie. Deci să aibă a-l stăpâni sfânta episcopie cu bună pace.
Şi pentru credinţă m-am iscălit.
278
1797 iulie 20.

Eu popa Grigorie ot tam Argeş vânzător.
Cop. rom. sec. XIX.
247. |
1797 iulie 20. i
Adecă eu Nicolae şi Ion, feciorii Pairului Pinţoiu ot oraş Argeş, dat-am cr<
dincios zapisul nostru la sfânta episcopie şi la blagoslovitoare dreapta preasfin'
sale părintelui episcop, precum să să ştie că am vândut sfintei epicopii trei locu
de vie la Goleşti, însă un loc în grădişu vii episcopii lângă cramă, de stânjei
noao şi trei cirice latu. Şi căpătâiu din sus dă în locul episcopii şi de la vale dă c
capu în gardu episcopii, în locul preotesii Mandii. Iar celelalte doao locuri, uni
este pe lângă locul preotesii Mandii alăturea, de stânjeni doi şi jumătate latul, alt
loc de stânjeni zece şi jumătate. Şi merge drept pe lângă al diaconuli Răncoi
până în gard, unde s-au pus piatră în căpătâiul prunilor. Iar locul cel mare rămân
al episcopii, în locul nostru ce l-am vândut şi de aici merge curmeziş până în loci
popii lui Tudor, unde iarăşi s-au pus piatră, apoi merge în sus prin gardu vii por.
Tudor, până ce dă iar în gardu vii sfintei episcopii. Şi le-am vândut în preţ de bai
t<a>l<eri> 42 pol, adecă patruzeci şi doi parale 20, care bani i-am primit ta
deplin în mâinile noastre. Deci să aibă sfânta episcopie a stăpâni cu bună pac
de către noi şi de către feciorii noştri. Şi pentru că am vândut de a noastr
bunăvoe, nesiliţi de nimeni, pentru credinţa ne-am iscălit puindu-ne şi degeţel
în loc de pecete ca să s'crează. Şi au întărit şi sfinţia sa părintele protopop Nit
cu iscălitura, spre mai buna încredinţare.
1797 iulie 20.
Eu Ion Pinţoiu ot oraş Argeşului vânzător, eu Nicolae brat ego vânzător.
Popa Niţu Sacheliu protopop martor.
Cop. rom. sec. XIX.
248. <17>97
august 7.
După fiască evlavie sfinţ<ia ta> părinte Sachelarie, protopoape de Argeş

fiindcă la pricina de judecată ce are Sfânta Episcopie cu sătenii Făgeţeni i Pa
roşani pentru călcarea hotarului moşii Sfintei Episcopii, Topanii, după judecăţii!
ce au prin cărţile ce să coprind, care spre descoperirea şi săvârşirea aceş
judecăţi urmează acum după luminată poruncă şi după învoirea amânduror;
279
MIHAIL M. ANDREESCU
părţilor, ca să primească popa Oprea i popa Drăguşin i diacon loan i diacon Matei
cu cetaşii lor ot Făgeţel i popa Gheorghe i popa Trandafir şi popa Stan i Gheor-
ghe i Chirca i Stroe i Vasile cu cetaşii lor ot Păroşi blestem. După aceia dar,
sfinţia ta, mâine, după săvârşirea sfintei liturghii la biserica domnească, să
s'strângă amândoao părţile în faţa mumbaşirului ce este orânduit, dimpreună
fiind şi dumnealui postelnic loan vechilu Sfintei Episcopii, ca să li să citească
cartea de blestem celor mai sus-numiţi, spre arătarea semnelor hotarelor moşii
Topanii. După care jurământ ce-l vor săvârşi, să s'iscălească în dosu cărţii de
blestem, urmând ca şi la faţa locului să arate acele semne, spre a să curma toate
pricinuirile. Şi să avem răspunsu sfinţii tale de primire şi săvârşire.
'97 avgust 7.
Ai sfinţi fii sufleteşti,
Vintilă paharnic, lordache Palada.
Cop. rom. sec. XIX.
249. <17>97
augustS.
Adecă noi cei mai jos iscăliţi, preoţi i lăcuitori ot satu Păroşi din acest judeţ
Argeş i preoţii şi lăcuitorii ot Făgeţel din sud< stvo> Olt, încredinţăm cu acest
zapis al nostru la Sfânta Episcopie Argeşului precum să s'ştie că după jalba ce
au dat preasfinţia sa părintele episcopu Argeşului mării sale lui vodă, cum că i-am
împresura noi moşia Topana a Sfintei Episcopii, din acest judeţ şi cum că după
cercetarea ce ni s-au făcut la această pricină de dumnealor boerii ispravnici în
trecutul an, ne-am fi mulţumit pe mărturiile ce va scoate Sfânta Episcopie, dând
şi zapise iscălite de noi amândoao părţile, cu coprindere ca citindu-să mărturiilor
cartea de blestem să mergem şi la faţa locului cu toţii şi pe semnele ce le va
arăta mărturiile să rămânem mulţumiţi. După care ale noastre zapise, după ce au
primit cartea de blestem popa Ion i un Mihaiu şi Voicul, am mers la faţa locului
unde noi Păroşii am stătut iar noi Făgeţenii au fugit neîngăduind să facem nici o
ispravă. Şi jăluind noi mării sale lui vodă cum că mărturiile episcopii ar fi oameni
eşiţi din minte şi cum că putem lua însuşi noi cartea de blestem pe arătarea sem-
nelor. Şi după jalbă-ne făcându-ni-să cercetare de către dumnealui vel logofăt,
prin anaforaoa dumnealui întărită şi cu luminată pecete, s-au poruncit dumnealor
boerilor ispravnici să vază de sunt mărturiile episcopii eşiţi din minte, după a
noastră arătare. Şi când adevăru va fi aşa să ne îndatoreze pe noi ca să primim
blestem. După care luminată poruncă, acum de iznoavă, înfăţişându-ne cu toţii
înaintea dumnealor boerilor ispravnici, la cercetarea ce ni s-au făcut eram amân-
doao părţile gata să primim blestem. Dar Sfânta Episcopie, prin vechilu ce l-a
orânduit, dumnealui loan portar, ne-am mulţumit şi ne-am învoit cu toţii, numai şi
280
numai să nu intrăm atâtea suflete la blestem, am făcut locul cel de pricină pe din
doao cu Sfânta Episcopie, jumătate să-l stăpânească episcopia şi jumătate să
ni-l dea să-l stăpânim noi în partea hotarălor noastre. Şi cu această învoire a
noastră să rămânem toate părţile mulţumiţi şi odihniţi, lipsind şi toate prigonirile
dintre noi.
Drept aceia dar, am rugat pe dumnealor boerii ispravnici de ne-au mai orân-
duit pe dumnealui postelnic loniţă Ungureanu, carele au mai fost orânduit, dă ne-
au făcut alegere. Şi descoperindu-se dreptatea Sfintei Episcopii, noi, ca nişte
răzvrătitori, pricinui<m> deşertăciuni, iar acum îi cerem cu toţii să meargă acolo
la faţa locului, dimpreună şi cu vechilul Sfintei Episcopii, şi să ne facă locul aces-
ta pe în doao, jumătate la noi, jumătate Sfintei Episcopii, puind şi semne despre
amândoao părţile, adecă pietri şi movili, ca să nu ne mai putem întinde unii în
stăpânirea altuia. Iar care din noi să va mai scula cu vreo pricinuire, la nici o jude-
cată să nu fim primiţi, ci încă dăm voe Sfintei Episcopii ca să stăpânească tot
locul ce este de pricină. Şi am rugat şi pe preasfinţia sa părintele episcop ca să
ne erte cu tot cugetul sfinţii sale şi noi să nu mai facem alte pricinuiri şi am iscălit
spre încredinţare.
'97 avgust 8.
Eu preotu popa Gheorghe ot Păroşi adeverez, eu popa Stan Oţelescu ot tam
adeverez, eu Radu Păroşi adeverez, eu popa Trandafir adeverez, eu Stroe
Costandinescu adeverez, eu Gheorghie unchiaşul <ot> Păroşi adeverez, eu
Stoian adeverez, eu Stroe unchiaş Păroşi adeverez, eu Ion adeverez, eu Chirica
unchiaşul Păroşi adeverez.
Acest aşăzământ ce s-au făcut de buna învoire şi împăciuire la numiţii
Păroşi, fiind şi eu faţă am iscălit spre încredinţare, Duminecă iereiu Sachelarie
protopop.
Popa Oprea ot Făget adeverez, diaconu Mateiu ot Făget adeverez, diaconu
Ion Viş<oiu> ot Făgeţel, împreună cu toţi cetaşii noştri, adeverim.
Cop. rom. sec. XIX.
250. <17>97
august 8.
Smerită metanie,
Din cinstită porunca dumneavoastră Radul copil de casă, omul domnesc,
viind cu acest cinstit pitac al dumneavoastră, aducând şi pe preoţii i megiaşii
Păroşani i Făgeţeni ce sunt numiţi într-acest pitac, ca să le citesc cartea de
blestem întru auzul tuturor, pentru doao codruri de moşie a Sfintei Episcopii, ce
să împresoară de către numiţii Păroşani i Făgeţeni, ca de vor putea primi cartea
de blestem numiţii ce sunt orânduiţi printr-acest pitac, să fie Sfânta Episcopie
281
MIHAIL M. ANDREESCU
păgubaşă de aceste doao codruri de moşie. Şi după primirea cinstitului pitac

următor fiind, i-am dus pe toţi la sfânta biserică de dimineaţă şi eşind de la sfânta
leturghie, începând şi eu a le arăta numiţilor Păroşani i Făgeţeni tot temeiul
jurământului, după scriptura datorii bisericeşti, ca să nu-şi piarză sufletele. Şi
luându-şi seama au căzut cu rugăciune la dumnealui portar loan vechil sfintei
Episcopii ca să facă învoire şi împăciuire a nu mai primi blestem. Şi numitu por-
tar văzând că cad la împăciuire au primit şi dumnealui şi s-au învoit ca acele
doao codruri de moşie, ce sunt cu pricină de jurământ, să s'facă pe în doao,
adecă jumătate să stăpânească Sfânta Episcopie şi jumătate să stăpânească
Păroşanii şi Făgeţenii, după cum să va pune semnele de orânduiţii dumnea-
voastră, la faţa locului.
Şi după a numiţilor bună învoire şi împăciuire nu lipsii a înştiinţa dumnea-
voastră şi sunt al dumneavoastră herbinte,
Duminecă iereiu Sachelarie protopop.
'97 avgust 8.
Cop. rom. sec. XIX.
251. <17>97
august 10.
Sud<stvo> Argeş.
Această coprindere din numitul zapis, precum să coprinde mai sus, de
învoială ce au făcut Făgeţenii i Păroşanii pentru pricina ce au cu Sfânta
Episcopie Argeş, fiind primită de arnândoao părţile cu buna lor mulţumire, şi după
arătarea ce cu toţii ne-au făcut-o că sunt odihniţi, am adeverit şi noi zapisul aces-
ta ca să s'urmeze întocmai, după cum să coprinde.
'97 avgust 10.
Vintilă Prejbean is<pravnic>, lordache Palade stolnic.
DGAN -AIC, Fond Episcop. Argeş, ms. 168, f. 254. Cop.
rom. sec. XIX. întărire pusă pe actul anterior.
252. 1797
august 30.
Adecă eu popa Niţu ot oraşu Argeşului dat-am credincios zapisul meu la

sfânta episcopie şi la preacinstită dreapta preasfinţii sale părintelui episcop
Argeşan, precum să să ştie că am vândut sfintei episcopii doao locuri la Goleşti
la via sfintei episcopii, înlăuntru îngrădişului sfintei episcopii, însă un loc cu pruni,
de către crama sfintei episcopii, ce l-au făcut acum nou. Alt loc alăturea, cu viţă
282
părăsită, de stânjeni treisprezece latu şi lungul, din căpătâiul diaconului Ştefan

iar capul din jos dă tot în gardul sfintei episcopii. Şi am tocmit amândoao locurile
în preţ de bani t<a>l<eri> 60, adecă şaizeci. Deci să aibă sfânta episcopie a
stăpâni cu bună pace de către mine şi de către toţi copiii mei şi de către tot nea-
mul meu. Pentru aceaia am dat acest zapis al meu la sfânta episcopie spre
încredinţare, la care s-au iscălit şi sfinţia sa părintele protopop Niţu şi judeţ
oraşului mărturie. Avgust 30, 1797.
Eu popa Niţu vânzător, eu loniţă sin ego, eu Radu zet popii Niţu.
Popa Niţu Sacheliu protopop mărturie, Sima judeţ martor, Dinu sin Ilie proin
judeţ martor.
Cop. rom. sec. XIX.
253. 1797
septembrie 12.
Adeverez la preacinstită şi blagoslovitoarea dreapta preasfinţii sale părin-

telui episcopului sfintei episcopii Argeşul, chirio chir losif, cum să să ştie că viind
în Bucureşti la preasfinţia sa pentru primirea darului preoţiei şi după cercetarea
cea cuviincioasă ce mi s-au făcut, aflându-mă preasfinţia sa vrednic acestui dar,
m-au orânduit de m-au hirotonisit preot, necerându-mi-să avaetul cel hotărât prin
hrisovul cel domnesc, cum nici rânduiala ce să da la cutia de obşte, ci plătind tot
preasfinţia sa iar pe mine nesupărându-mă întru nimic.
Deci cunoscând eu această milă şi facere de bine ce au arătat preasfinţia sa
asupra mea, din bunăvoia mea, socotindu-mă a mă arăta mulţumitoriu preas-
finţiei sale, am închinat sfintei episcopii o viişoară a mea ce o am făcută pe un
loc înfundat al dumnealui Bănică Oescu la Goleşti. Care loc l-au cumpărat părinţii
mei de la mai sus-numitul boer, însă via răzoare cinci cu rodul ei. Şi această
viişoară să află în cuprinsul viei sfintei episcopii, ce este îngrădită cu gard. Deci
să aibă sfânta episcopie a o stăpâni cu bună pace, atât de către mine i de către
copiii mei cât şi de către tot neamul meu, iar de va arăta dumnealui boerul Oescu
vreo împotrivire pentru pământul viei şi să caute vreo judecată, sfânta episcopie
să nu aibă nici o supărare ci eu să am a răspunde ori la ce judecată voi fi chemat.
Şi pentru mai buna încredinţare am iscălit numele meu mai jos, unde şi alte
obraze de cinste s-au întâmplat şi-au pus mărturie.
1797 septemvrie 12.
Eu popa Gheorghie ot Goleşti adeverez.
Exarhos mousatros i ruménos mesrighianos martos, Ştefan Racovicean biv
vel pitar martor, Meletie ierodiacon martor, Nicolae logofăt martor, Filipos o polios
martos.
283
MIHAIL M. ANDREESCU
Şi am scris eu Marion diacul sfintei episcopii Argeş cu zisa mai sus-numitu-

lui popii Gheorghie şi martor.
Cop. rom. sec. XIX. Scrierea grecească aprope ilizibilă, tran-
scriere aproximativă.
254. 1798
ianuarie 18.
Această moşie ce să numeşte Valea Sasului mi-au fost dat-o mie de zestre
socru-meu popa Sima proin protopop. Şi fiindcă au fost vândută la dumnealui
jupan Neagoe Mănicescu şi dumnealui, dimpreună cu socru-meu, au vândut-o
Sfintei Episcopii Argeşului şi eu, după cum zic că mi-au fost dată de zestre, mi-
am cerut moşia. Dar fiindcă au fost vândută la Sfânta Episcopie m-am împăcat
cu soacră-mea şi am primit t<a>l<eri> 36 şi ceialalţi i-am ertat, fiindcă au chemat
Dumnezeu pa socru meu şi neavând ea cu ce împlini, însă acei t<a>l<eri> 36 mi-au
dat în locul moşii acesteia. Şi eu am scos din foaia de zestre această moşie pri-
mind aceşti bani, ca să aibă Sfânta Episcopie a stăpâni de către noi şi de către
copiii noştri cu bună pace. Şi pentru mai adevărata credinţă m-am iscălit în dosul
zapisului de vânzare, unde s-au iscălit şi alte obraze, întărindu-să şi de dum-
nealor boerii ispravnici. Şi am dat şi deosebit la soacră-mea, dându-l şi dumneaei
la Sfânta Episcopie.
1798 ghenarie 18.
Eu Gheorghe diacon zet proin protopop Sima dimpreună cu soţia mea
Dumitrana diaconeasa i cu copiii noştri, anume Ilinca, adeverim.
rom. sec. XIX.
255. 1798
ianuarie 19.
Adecă eu Gheorghie diacon dimpreună cu soţia mea Dumitrana diaconeasa

dat-am credincios şi adevărat zapis al nostru la mâna maicăi soacră-mi
preoteasa loanii, ce au fost soţia răposatului socru-meu popii Simii proin pro-
topop, de aici din oraş din Argeş, precum să să ştie că dându-mi-să o moşie de
zestre, ce să numeşte Valea Sasului, din drum la deal, cu cârciuma, cu poenile
ce sunt împrejur, până în jupan Neagoe să hotărăşte, după cum adeverează în
foaia de zestre. Şi acum aflând eu că o au vândut Sfintei Episcopii, acum am
venit la soacră-mea şi m-am împăcat cu soacră-mea şi am primit t<a>l<eri> 36,
adecă treizeci şi şase tocma. Şi ceilalţi i-am ertat, fiindcă au chemat Dumnezeu
284
şi pa socru-meu şi fiind dumneaei jalnică şi fiind lipsită de toate, neavând de nici

unele. Şi acum, de aici înainte această moşie să fie bună slobodă de către noi a
o stăpâni Sfânta Episcopie cu bună pace, fiindcă s-au fost vândut de răposatu
socru-meu.
Şi când s-au făcut acest zapis au fost şi alte obraze faţă. Şi pentru mai ade-
vărata credinţă ne-am iscălit mai jos ca să s'crează.
1798 ghenarie 19.
Gheorghie diacon dimpreună cu soţia mea Dumitrana diaconeasa adeverim.
M-am întâmplat şi eu la facerea zapisului şi m-am iscălit, popa Niţu Sacheliu
protopop. Ilie proin judeţ martor, Din sin Ilie martor.
rom. sec. XIX.
256. 1798
septembrie 12.
Adecă eu Ştefan diaconul ot Goleşti sud<stvo> Argeş, sin Popa Ştefan ot

tam, dat-am zapisul meu la sfânta episcopie Argeşului şi la cinstită mâna prea-
sfinţii sale părintelui episcopului chir losif, precum să s'ştie că având eu o
viişoară, răzoare patrusprezece, în cuprinsul îngrădişului viei sfintei episcopii,
însă partea din sus ce dă răzoarele cu capetele în capul viei sfintei episcopii, este
pe locurile ce am cumpărat de la dumnealui Bănică Uescul şi partea din jos pe
locul sfintei mănăstiri Fedeleşoiul. O am dat sfintei episcopii cu rodul ei de
estimp, fiind neplivită şi nesăpată, de bunăvoia mea, nesilit de nimenea, în
t<a>l<eri> 210, adecă doao sute zece. însă pentru acel puţin loc care este al
Fedeleşoiului, fiind cu otaştină, cât am stăpânit eu am dat câte t<a>l<eri> doi, ori
câte patru vedre de vin. Şi după aceeaşi tocmeală să aibă a urma şi sfânta epis-
copie. Şi să stăpânească în veci cu bună pace de către mine şi de către copiii
mei şi de către tot neamul meu, că de bunăvoia mea am vândut.
Mai arăt şi aceasta, că în anii trecuţi dumnealui Bănică Uescul scosese
vorbe, zicând cum că locul viei ce este de la dumnealui ar fi de zălogire iar nu
cumpărătoare. Şi fiindcă zapisul, atât pentru acest loc cât şi pentru altele ce sunt
de la dumnealui cumpărate, s-au întâmplat de au ars în anii trecuţi, precum ştiu
şi fraţii mei, de va fi vreo pricină despre dumnealui, să am a răspunde eu iar sfân-
ta episcopie să nu fie supărată. Şi pentru mai adevărata încredinţare am iscălit
cu mâna mea, puind mărturii şi pe fraţii mei şi pe alţi oameni megiaşi.
1798 septemvrie 12.
Eu Ştefan diacon vânzător, dimpreună cu soţia mea Floarea şi cu toţi copiii
mei, vânzător.
Ion diacon adeverez, Braţul diacon adeverez, eu popa Gheorghe adeverez,
eu popa Costandin duhovnic martor, Stroe Ghionoiu martor, eu Ion Tudose
285
MIHAIL M. ANDREESCU
scutelnic martor, eu Stroe Tudor martor, eu popa Iftenie martor, eu diacon

lordache martor, eu Stoica Tudor martor, eu Ion diacon martor, eu Apostol
Tudosescu martor, eu Iftenie Ghionoiu martor.
Cop. rom. sec. XIX.
257. 1798
septembrie 25.
Având prigonire sfânta mănăstire Aninoasa cu sfânta episcopie Argeş la

hotarul Corbilor episcopiei despre Corbşorii Aninoasii, pentru un codru de loc
ce se numeşte Cârstieneşti, fiindcă totdeauna era pricină, într-alt chip nu s-a
putut izbrăni, ci cu voinţa amândurora părţilor, din partea sfintei episcopii s-au
orânduit sfinţia sa fratele iconom chir Partenie şi din partea sfintei mănăstiri am
mers însumi eu igumenul. Şi făcând cercetare după hotărnicia episcopii, ce s-au
făcut la leat 7152(1644), şi după semnele ce s-au fost pus atuncea, ar fi fost
codrul acesta de loc al sfintei episcopii, dar fiindcă acele semne, din trecerea
multă a vremii, unele au rămas neştiute şi aşa om vechi nu s-au aflat ca să le
arate care pe unde au fost, ci numai o coastă s-au ştiut, care îşi are şi acum
numirea Coasta Frumoasă. Şi fiindcă mărturiile Argeşului au arătat că tot de
sfânta episcopie s-au stăpânit acel codru de loc, mărturiile Aninoasii iarăşi au
arătat că tot mănăstirea l-au stăpânit, dintru ale cărora arătări prigonirea mai mult
să înmulţia. Dar pentru ca să lipsească pricinile dintre aceste doao sfinte case şi
să nu fie nici îngreoere de suflete la mărturiile vrunii părţi, cu cărţi de blestem,
ne-am învoit şi am dat locul cu pricina pe din doao, adecă codrul de loc ce să
numeşte Cărsteneşti, ca să stăpânească episcopia jumătate şi mănăstirea iarăşi
jumătate.
Şi aşa l-am tras pe trei locuri, însă la trăsura dintâiu, la cap despre apus au
eşit funii cinci şi jumătate partea episcopiei şi partea Aninoasii iarăşi atâta, însă
funia de stânjeni şase şi şase palme şi o şchioapă, care fac la această trăsură
stânjeni treizeci şi şapte şi o palmă partea episcopiei şi partea Aninoasii aseme-
nea. La trăsura a doao, de la mijloc, au eşit funii cinci fără un stânjin, care fac
stânjini treizeci şi trei şi o şchioapă şi partea Aninoasii iarăşi atâta. La trăsura a
treia, despre răsărit, au eşit funii cinci tocma, care fac stânjeni treizeci şi patru şi
o şchioapă şi partea Aninoasii iarăşi atâta. Şi s-au pus la câte trele trăsurile pietri
prin mijlocul codrului de loc, însemnându-să şi o salcie la trăsura despre apus.
S-au mai pus piatră şi în capul codrului de loc unde s-au sfârşit, despre răsărit.
Şi de aici înainte am îndreptat semnele la deal la vârf. Am mers pe un răzor prin
grămezile de pietri, pe hotarul cel vechi, pe unde coseşte fân Simtion Mariotu. De
acolo drept prin piatra înfierată şi de aici am trecut Valea Siliştii, drept pe din jos
de holdele cu porumbi, pre lângă vale, printr-un ţarc al Prodeştilor. Şi de acolea
286
pre din sus de şira lui Ion Rotaru, unde s-au pus piatră, din jos de rădăcina unui
nuc. De acolea drept pe Valea Hudii în sus până în secărişte şi iarăş s-au pus
piatră în obârşia văii. De acia prin Lacul Barşii puind piatră în capul lacului, din
sus. De acolea în curmătura din mijloc, deasupra unui bordei unde iarăşi s-au
pus piatră, apoi în cealaltă curmătură din sus, unde iarăş s-au pus piatră lângă
o tufă de alun, în marginea potecii. De acolea în mijlocu livezii unde sănt trei
pietri, doao mari şi una mică. Apoi drept în curmătură, din jos de un fag, unde
iarăş s-au pus piatră. De acia printre doi fagi şi drept în gura Văii Plopului şi pe
Valea Plopului în sus până în Pleaşa Fetii şi printre pietrile gemene şi pe muche
în sus până în Plătica, după cum curg apele, să stăpânească sfânta episcopie
despre apus şi sfânta mănăstire Aninoasa despre răsărit.
Şi am dat această carte de învoire la sfânta episcopie, după care să aibă a
să urma stăpânirea de acum înainte, precum şi sfânta mănăstire asemenea carte
au primit de la sfânta episcopie.
1798 septemvrie 25.
Dositei igumen Aninoşan.
Cop. rom. sec. XIX.
258. 1799
ianuarie 2.
Adecă eu diaconul Patru Coandă încredinţez cu zapisu meu la sfânta epis-

copie Argeşu, precum să să ştie că am vândut eu un loc strămoşăsc înfundat,
lângă ţigănia sfintei episcopii Argeşu, care loc până acum nu l-am stăpânit, iar
acum nemaifiindu-mi trebuincios l-am făcut vânzător. Şi găsind sfânta episcopie
ca să-l cumpere l-am tocmit în t<a>l<eri> 95, adevă noaozeci şi cinci, care bani
deplin i-am şi primit în mâna mea. însă locul să să ştie, din marginea drumului
despre apus şi merge lungul spre răsărit până în gardul răposatului popii Patru
Ciomag, iar latul despre apus pe lângă drum, din hotarul moşiei episcopiei până
în cârciuma episcopiei despre oraşul Argeşului, care este lângă drum pe loc
înfundat, cum şi latul despre răsărit să începe din marginea drumului ce este de
lângă hotarul moşiei episcopiei şi merge până în gardul locului frate-meu Ştefan,
despre oraş. Şi spre mai curată ştiinţă s-au tras şi pus stanjinul, după care tră-
suri s-au însemnat mai jos lungul şi latul ca să nu să întâmple niscai pricini de
cătră vecini. Deci, de bunăvoe fiindu-mi această vânzare, nesilit de nimeni şi pri-
mindu-mi şi banii tocmelii pe deplin, să aibă a-l stăpâni sfânta episcopie cu bună
pace de cătră mine şi de cătră tot neamul meu. Şi pentru credinţa m-am iscălit,
iscălindu-să şi alte mărturii ca să să crează. 1799 ghenarie 2.
Eu diaconul Patru Coandă vânzător.
Eu Patru nepot diaconului adeverez.
287
MIHAIL M. ANDREESCU
Urmează măsurătoarea locului având aceeaşi dată.

Trăsura moşiei diaconului Patru Coandă
Funii:
6:Despre răsărit, din gardul grădinii lui Patru sin popii Patru Ciomag la vale
în jos spre râu, până în drumul cel mare, lungul spre apus;
5:Curmezişul pa drum în jos până în locul cârciumii sfintei episcopii;
6:1 pac lungul spre răsărit, iar până în gardul grădinii lui Patru sin popa Patru
Ciomag.
Trăsura moşiei lui Ştefan braţ diaconul Patru Coandă.
4 i 16 palme i un lat de mână, iar din gardul grădinii Pătrului Ciumag în jos
spre apus, până în locul cârciumii, din sus de cârciumă;
12(72):Curmezişul spre miazăzi, din locul diaconului Coandă până în gardul
lui Ilie Muculeţ;
4 fără 6 palme lungul, din drumul cel mare despre răsărit spre apus, până în
locul jupânesii Stancăi Ieromnionoaii.
Trăsura moşii Stancăi Ieromnionoaii.
4:Lungul, din căminul lui Ştefan până în drumul popii Stancul, spre răsărit
4:Curmezişul, din gardul lui Ilie Muculeţ spre miazănoapte, până în gardul
curţii lui Patru Ciumag;
5:Lungul spre apus până în locul lui Ştefan.
Măsurându-să funia cu s<tân>j<enul> au eşit 4 domneşti, palme 5 i un pumn.
DGAN - AIC, Fond Episcop. Argeş, ms. 168, f. 28.-29.
Cop. rom. sec. XIX.
259. 1801
mai 31.
Ungrovlahii Dositeon evghene vlasoi

Adecă noi Lăngeştii ot sud<stvo> Muscel, cari mai jos ne vom iscăli, dat-am
credincios zapisul nostru la sfânta episcopie Argeşul şi la cinstită mâna sfinţii
sale părintelui episcopului chir losif, precum să să ştie că având noi prigonire la
muntele nostru Groapele, ce să alătură cu muntele Sasul al sfintei episcopii, pen-
tru un codru de loc între aceşti doi munţi. Şi după vorba şi arătarea unora din
oameni, la leat 1785, ne-am sculat de am păscut cu oile acea parte de munte,
trecând peste hotar. Şi înştiinţându-să sfinţia sa răposatul părintele arhimandritul
Partenie, ce era igumen atunci la sfânta mănăstire, până a nu fi episcopie, au
trimes oameni şi ne-au luat oi, trăsură pentru călcarea hotarului. Noi am mers la
părintele arhimandritul şi am cerut ca să meargă un boernaş la faţa locului şi să
facă cercetare. Unde orânduindu-să dumnealui Nicolcea, ce să afla atuncea
vătaf de plaiul Nucşoarii şi cu vechilul din partea sfintei episcopii faţă fiind şi noi.
Şi cetindu-se ocolnica sfintei episcopii, ce este făcută de doaozeci şi patru de
288
boeri hotărnici, în care scrie că de la crucea din curmătură să întoarce în stânga

şi merge drept pa piscul cel Pietros al Refenicului până în Râul Doamnii, împotri-
va Drăghinii. După care alegere dându-să în scris şi rămâind şi noi şi sfânta epis-
copie mulţămiţi şi cunoscându-ne greşala, ne-am rugat de părintele arhimandrit-
ul de ne-au dat trăsurile şi am dat noi doao zapise, care într-un zapis am arătat
că faţa piscului acestuia, golul rămâne al sfintei episcopii iar dosul cu brădetul
rămâne al nostru. Şi asemenea adeverinţă au dat şi noao părintele arhimandri-
tul, iar în alt zapis ne legăm că de vom mai călca hotarul sfintei episcopii să plă-
tim tot venitul de atunci cât şi de atunci încoace. Şi am mai adaos că hotarul
muntelui nostru să vede de la stâna noastră. Şi aşa s-au stăpânit cu pace în
şapte ani, adecă până la leat 1792.
Iar de atunci încoace iarăş sculându-ne fără nici o judecată, am păscut iarăş
acel codru de loc până acum în trecutul an, care să numără opt ani. Şi neîngă-
duindu-ne sfânta episcopie au mai mers vătaful Nicolcea încăodată de ne-au
arătat unde au făcut alegerea hotarului mai nainte. Şi noi iarăş nemulţămindu-ne
şi în silnicie păscând acea parte de munte, au făcut sfinţia sa părintele episcopul
Argeşanul arătare la dumnealor boerii ispravnici ai judeţului. Şi dumnealor orân-
duind pe dumnealui Costandin condicarul judeţului i pe un lane Costescul
mazâlul şi mergând la faţa locului în munte, dimpreună cu amândoao părţile şi
întrând în cercetare foarte cu de-amăruntul, au dat hotarul tot pe unde au dat şi
Nicolcea vătaf, după cuprinderea ocolniţii sfintei episcopii şi au dat şi în scris, iar
noi, nemulţămindu-ne nici atuncea, ne-am înfăţişat înaintea dumnealor boerilor
ispravnici, unde cercetându-ne şi dumnealor am rămas iarăş noi de judecată,
însă noi iarăş nestâmpărându-ne şi păscând partea aceasta de munte, când au
fost la leat 1798, au trimis sfinţia sa părintele episcopul omul episcopiei, dimpreună
cu plăiaş orânduit de la vătafu plaiului şi ne-au luat trăsură oi patruzeci şi le-au dus
în oile sfintei episcopii, să stea până vom eşi iarăş la judecată. Iar noi mergând
acolo la oile episcopiei am arătat şi răvaş către ciobani, zicând că este de la sfân-
ta episcopie şi să ne dea oile. Şi ciobanii neştiind carte ne-au crezut şi ne-au dat
oile. Apoi sfinţia sa au trimis iarăş la boerii ispravnici şi sorocindu-ne am mers de
am stătut de faţă cu vechilul episcopiei şi iarăşi s-au dat dreptate sfintei episcopii,
făcându-să şi deosebită carte de judecată. După aceaia noi, iarăş nemulţămin-
du-ne şi păscând iarăş acea parte de munte, când au fost în trecutul an iarăşi
ne-am înfăţişat cu vechilul sfintei episcopii la dumnealor boerii ispravnici. Şi
cercetând pricina cu de-amăruntul noi am fost cerut ca să ni să orânduiască de
iznoavă boernaş hotarnic la faţa locului. La care vechilul sfintei episcopii nu s-au
împotrivit, fără numai au cerut ca amândoao părţile să dăm zapise la isprăvnicat
cu coprindere ca oricarii vom rămânea de judecată şi atunci să plătim toate chel-
tuielile şi venitul părţii de munte, de când îl paştem în silă. Aflându-ne şi în jude-
cată şi auzind noi asta n-am vrut să dăm zapis. Şi dumnealor boerii văzând aşa,
ne-au sorocit ca să venim la luminatul divan.
289
MIHAIL M. ANDREESCU
Şi noi, până a nu veni sorocul ce ne-am pus, am venit cu jalbă şi am strigat

la fereastra mării sale lui vodă, cerând ca fără legătură de zapis să ni să orân-
duiască boeri hotărnici a merge la faţa locului. Care cerere a noastră nu s-au
primit, ci ni s-au dat răspuns că de vom da zapis după cererea vechilului epis-
copiei, aşa să să orânduiască boeri hotărnici la faţa locului, cu poruncă dom-
nească, iar de nu să venim la soroc ca să stăm la judecată la divan. Şi fiind
numai unul din noi venit la Bucureşti au găsit pricină că nu poate da zapis din
partea tuturor. Iar când au venit sorocul nici unul din noi n-am venit ci peste o
săptămână am făcut vechil pe un om strein dintru alt sat, anume loan Moloşanul.
Şi înfăţişându-se înaintea dumnealor veliţilor boeri cu vechilul sfintei episcopii şi
făcându-să şi anafora şi nemulţămindu-să acel vechil al nostru au dat numai o
apelaţie la măria sa vodă şi apoi au dosit. Şi arătând preasfinţia sa părintele epis-
copul prin anafora, s-au făcut luminată poruncă cu păhărnicel, cuprinzătoare ca
mai întâi să facem împlinire de venitul muntelui din anul trecut, să stea depozi-
ton. Şi apoi să ni se cetească anaforaoa dumnealor veliţilor boeri şi de vom voi
ca să s'facă cercetare iarăşi la faţa locului, să dăm întâi zapisul cel cerut de
vechil şi apoi să meargă unul din dumnealor boerii ispravnici şi cu doi, trei boer-
naşi şi cari vom rămânea de judecată să plătim tot venitul şi cheltuiala, iar având
apelaţie, să ne ia omul domnesc, să ne aducă la luminatul divan.
Deci, aducându-ne păhărnicelul înaintea dumnealor boerilor ispravnici, mai
întâi am făcut împlinire de venitul muntelui din trecutul an dând t<a>l<eri> cinci-
zeci, după socoteala ce s-au făcut de dumnealor. Apoi, cerându-ne zapis, după
coprinderea anaforalii, n-am vrut să dăm zicând că avem să facem apelaţie.
Care era să ne ia omul domnesc, după poruncă, şi să ne ducă la luminatul divan.
Şi noi având trebuinţă pentru culesul viilor, am dat rugăciune dumnealor boerilor
ispravnici de ne-am dat soroc, legându-ne prin zapis ca la noemvrie 25 să ne
aflăm la luminatul divan, iar neviind la acel soroc să fim aduşi cu mumbaşir şi să
dăm treapăd t<a>l<eri> cincizeci. Şi nefiind următori ca să venim al soroc, au
venit vechilul episcopiei de ne-au chemat. Şi iarăş ne-am rugat ca să fim aştep-
taţi până la ghenarie, dând şi al doilea zapis. Şi neurmând nici la acel soroc şi
iarăşi viind vechilul şi chemându-ne ne-am pus al treilea soroc, iarăşi prin zapis.
Şi abia,viind acum aici în Bucureşti, era să eşim înaintea mării sale lui vodă.
Dar socotind că nu avem dreptate am căzut cu rugăciune la sfinţia sa părin-
tele episcopul ca să ne împăciuim şi să nu mai eşim la judecată şi să rămâe
hotarul muntelui sfintei episcopii după cum s-au stăpânit din vechime, pe unde
scrie ocolnica sfintei episcopii cât şi alegerile de la faţa locului i cărţile de jude-
cată şi zapisele cele date de noi, de la leat 1785. Adică de la Crucişoara în stân-
ga drept pe muchia Piscului celui Pietros al Refenicului până în apa Râului
Doamnii împotriva Drăghinii, care pisc este pe de o parte gol iar pe de altă parte
este cu brădet şi să vede de la stâna noastră. Iar acel pisc, ce-l făceam noi de
opt ani până acum hotar, să rămâe neţinut în seamă de hotar pentru că nu merge
în apa Râului Doamnii ci să scurtează în loc, nici dos cu brădet despre hotarul
290
nostru nu are, căzând cu faţa cu loc deschis şi nu să vede de la stâna noastr

precum să vede celălalt, după cum scrie zapisele noastre ce am dat la răposs
tul arhimandritu. Iar pentru venitul aceşti părţi de munte, ce o am păscut noi î
opt ani şi pentru cheltuiala, făcând sfinţia sa cerere a împlini noi, am căzut c
rugăciune ca să ne lase mai pe uşor. Şi cât pentru cheltuială s-au milostivit d
ne-au ertat de tot, iar pentru venitul muntelui ne-am învoit prin usebit zapis ce ar
dat, făcându-ne şi la aceasta sfinţia sa scăzământ a da mai puţin decât s-a
socotit în anul trecut de către dumnealor boerii ispravnici şi a-i împlini mai c
adăstare.
Deci, să aibă a stăpâni sfânta episcopie muntele acesta Sasul de acur
înainte nebăntuit de către noi şi de cătră tot neamul nostru, pa semnele ce s
arată mai sus, după cum am stăpânit şi mai nainte, până a nu ne scula noi c
împresurarea ce am făcut până acum. Iar când noi vom mai umbla cu vreu
vicleşug, adică aici să ne împăciuim şi acolo să ne mai întindem cu păşune
peste acea parte de munte, ori noi cu vitele noastre ori prin alţii ce le vinder
păşunarea muntelui şi dintr-aceasta să va întâmpla vreo pricină de gâlceava sa
bătae între arendaşii noştri şi între ai sfintei episcopii atuncea, nu numai să r
pedepsim de către stăpânire cu grea pedeapsă ci să şi plătim toată cheltuiala
venitul părţii aceştia de munte, neţinându-să în seamă scăzământul ce ne-a
făcut sfinţia sa din bunăvoinţă şi să nu fim ascultaţi, la orice judecată vom m
face pâră pentru această pricină, fiindcă de bunăvoia noastră, nesiliţi de nirru
nea, am căzut la această învoire şi nu într-altă parte ci aici în Bucureşti,
scaunul domnesc. Şi spre mai buna încredinţare, după ce ne-am iscălit i
mâinile noastre, fiind vechili şi celorlalţi părtaşi ai noştri, am rugat atât pe pre<
sfinţia sa părintele mitropolitul, cum şi pre dumnealor veliţii boeri ai divanului c
au adeverit zapisul acesta cu iscăliturile preasfinţii sale şi ale dumnealor.
1801 mai 31.
Popa Ion Lăngescu adeverez, Bănică Lăngescul mazâlul adeverez, diacon
Ion Lăngescu adeverez, diaconu Radu Lăngescu adeverez, Costandin Lăngesc
mazâlul adeverez, însă eu diaconul Ion vechil acestora.
Cu acest zapis de aşăzământ viind înaintea noastră Gheorghie vechili
sfinţii sale părintelui episcopului Argeşiu împreună cu moşnenii Lăngeşti
arătându-ne că de a lor bunăvoe s-au aşăzat şi s-au învoit, după rugăciunea c
făcură, am adeverit şi noi cu iscăliturile noastre, spre a fi păzit şi nestrămutat.
1801 iunie 1.
Manolache Brâncovean vel ban mărturie, Scarlat Ghica biv vel ba
mărt<urie>, Radul Golescu vel vornic mărturie, Scarlat Câmpinean vel dvorn
mărturie, Ştefan Văcărescu vel dvornic mărturie.
DGAN - AIC, Fond Episcop. Argeş, ms. 168, f. 292-29<
Cop. rom. sec. XIX.
291
MIHAIL M. ANDREESCU
260. 1801
octombrie 19.
Adecă eu Mihăilă sin Cristea ot Argeş încredinţez cu zapisul meu la mâna

preasfinţii sale părintelui losif episcopul sfintei episcopii Argeşu, precum să să
ştie că socru-meu popa Grigorie, având un loc lângă via Goleşti a sfintei epis-
copii, osebit de zestrea ce mi-au dat, dar fiindcă l-am căutat la neputinţa lui mi-au
dat mie acest loc de a lui bunăvoe, ca să-l stăpânesc eu. Care loc l-am vândut
sfintei episcopii drept t<a>l<eri> 16, adecă şaisprezece, însă din partea sfintei
episcopii la vale, până la un nuculeţ ce este în capul locului diaconului Ion
Râncoiul şi de aici în lat până ia un răzor al meu, unde sunt puşi nişte prunişori
mici. Şi în sus până în cireş, unde dă cu capul iar în gardul curţii viei sfintei epis-
copii. Care loc s-au tras cu stânjinul. Şi au eşit la capul de ia vale stânjini 10 şi la
mijloc stânjini 8 pol<ovină> şi la capul din sus, pe lângă gardul viei sfintei epis-
copii stânjini 6 pol<ovină>. Deci să aibă a stăpâni sfânta episcopie cu bună pace
de cătră mine şi de cătră tot neamul meu, fiindcă de a mea bunăvoe l-am vân-
dut, nesilit de nimenea. Şi spre încredinţare, neştiind să mă iscălesc, mi-am pus
degetul în loc de pecete ca să s'crează. Unde au fost şi alte obraze de cinste
martori, care mai jos sunt iscăliţi.
1801 octomvrie 19.
Eu Mihăilă sin Hristea ot Argeş, ce sunt ginere răposatului popii Grigorie,
am vândut.
Eu Costache zet popa Grigorie adeverez, Şărban protopop ot Argeş martor.
Şi s-au scris de mine cu zisa şi învăţătura mai sus-numitului şi sunt martor, Nitul
postelnic.
Cop. rom. sec. XIX.
261. 1803
augusta.
Adecă eu Ştefan Coandă încredinţez cu zapisul meu la sfânta episcopie,

precum să să ştie că având eu un loc părintesc înfundat lângă ţigănia sfintei epis-
copii Argeş, care loc până acum l-am stăpânit eu, iar acum, nemaifiindu-mi tre-
buincios l-am făcut vânzător şi găsindu-se sfânta episcopie ca să-l cumpere l-am
tocmit în t<a>l<eri> 100, adecă una sută, însă cu toţi pomii ce este pe el, cum şi
cu pivniţa ce este de piatră, veche, stricată, care bani i-am primit deplin în mâna
mea. Să să ştie şi semnele locului, după cum merge. Căpătâiul despre apus este
în marginea drumului ce merge spre oraş şi merge lungul spre răsărit până în
gardul răposatului popii Patru Ciomag, iar latul, din locul ce l-au vândut frate-
meu, diaconul Petrişor, pe care este cârciuma sfintei episcopii, până în locul
292
Neagului, despre oraş. Deci, de bunăvoe fiindu-mi această vânzare, nesilit di

nimenea, să aibă a-l stăpâni sfânta episcopie cu bună pace de către mine şi d<
cătră tot neamul meu. Şi pentru credinţa m-am iscălit, iscălindu-să şi alte mărtur
ca să să crează. 1801 avgustS.
Eu Ştefan sin popa Vasile Coandă adeverez.
i
Eu diaconul Patru Coandă adeverez.
;
DGAN - AIC, Fond Episcop. Argeş, ms. 168, f. 29. Cop
rom. sec. XIX.
262. 1804
martie 16.
încredinţez cu acest zapis al meu la sfânta episcopie Argeş şi la cinstit

mâna preasfinţii sale părintelui episcopului losif Argeşiu, ca să s'ştie că am vâr
dut eu parte de moşie în hotarul Muşăteştilor sud<stvo> Argeş, ce să numeşt
Piatra şi Bârlogu, făcuţi masă stânjini 125, adecă una sută doaozeci şi cin
după cum să coprinde şi în cartea de hotărnicie ce este la sfânta episcopie. M-ar
învoit cu sfânta episcopie de am făcut schimb cu o moşioară a sfintei episcop
ce să numeşte Cărpenişul sud<stvo> Dâmboviţa, care prin carte de hotărnici
sunt aleşi stânjeni 83 1/2, adecă optzeci şi trei şi jumătate, precum şi copie dup
condică a acei hotărnicii mi s-au dat până când mi să va da cea adevărată, l;
pentru stânjeni patruzeci şi unul şi jumătate, ce trece ai mai mai mult, m-am învc
şi am primit banii pe dânşii, însă sânjenul po t<a>l<eri> patru, care bani i-ai
primit toţi deplin. Deci să aibă a stăpâni sfânta episcopie în veci cu bună păci
de către mine şi de către copiii mei şi de cătră tot neamul meu, căci aceasl
învoire am făcut-o din bunăvoinţa mea. Şi când s-au făcut acest zapis au fost
alte obraze faţă, care să vor iscăli. Şi spre încredinţare am întărit cu iscălitura,
am dat sfintei episcopii alegerea de această parte a mea de moşie, cum şi
carte de judecată.
1804 martie 16.
t Costandin Oescul biv postelnic za siimeni adeverez.
t Gheorghie Duminecă Piteşteanu martor şi am scris acest zapis.
Cop. rom. sec. XIX.
263. 1806
august 15.
Adecă eu Ştefan sin popa Vasile Coandă, dimpreună cu frate-meu Petre di
con, cu Mirea fratele nostru, <dat-am acest zapis al nostru>, precum să să şl
293
MIHAIL M. ANDREESCU
că având noi puţintică moşie de la moşi, de la părinţi, aici la sud<stvo> Argeş, ce

să numeşte la Briu în Valea Frasinului, însă din Drăguţa în jos despre miază-
noapte, muchia Şerboilor în jos până la fântâna Udii. Şi apucă valea Briului în jos
până în matca Frasinului, merge pan Frasin în jos până în muchia oraşului.
Despre miazăzi ne hotărâm cu loan Jidovul, muchia în sus până la lacul cu cătine
şi merge în sus, de la stânci pe muche, pan gorunii Ducăi şi merge iar până în
Dragota. Şi având noi prigonire între noi, ne-am împărţit frăţeşte cu prăjina, ca să
nu bănuim nici unul. însă după cum s-au aflat: câmp, pădure, deal, vale. Şi ne-
am făcut semne ca de acum înainte să-şi stăpânească fieştecare partea lui cum
o şti, să-şi pue pruni, să o vânză, care cum o vrea, să lipsească vrajba dintre noi.
Am făcut această adeverinţă noi de bunăvoia noastră ca să <să> odihnească
fieştecare. Şi când am făcut această împărţeală au fost şi alţi oameni de cinste
între noi, care mai jos să vor iscăli. Iar care dintre noi să va scula cu vreo gâl-
ceava să fie supt mare gloabă. Şi ne-am pus şi degetele în loc de pecete, însă
să să ştie şi aceasta că eu am şi dăscumpărat a treia parte de la unchiu-meu
popa Dumitru.
1806 avgust 15.
Cop. rom. sec. XIX.
264. 1808
aprilie 16.
Adecă noi care mai jos ne vom iscăli, ot satul Brătieni, dat-am credincios
zapisul nostru la sfânta episcopie Argeşu şi întru cinstită dreapta sfinţii sale
părintelui Meletie iconomul sfintei episcopii, precum să să ştie că muntele Muşă-
tescu să stăpânea într-acest chip: în trei ani de sfânta episcopie şi al patrulea an
de noi. Deci acum ne-am sfătuit cu toate rudeniile noastre şi ne-am vândut
această parte a noastră, a patra, tot la sfânta episcopie, statornică, în preţ de
bani t<a>l<eri> 230, adecă doao sute treizeci, care bani i-am primit toţi deplin în
mâinile noastre. Şi de acum înainte să aibă a stăpâni sfânta episcopie tot
muntele Muşătescu în toţi anii, în veci, cu bună pace de cătră noi şi de cătră tot
neamul nostru, fiindcă de a noastră bunăvoe şi cu ştirea tuturor rudeniilor ne-am
vândut această parte de munte. Şi pentru credinţa ne-am pus şi degetele în loc
de pecete.
1808 aprilie 16.
Eu Din Turbatul ot Brătieni adeverez, eu Grigorie ot tam adeverez, eu Din
brat ego adeverez, eu Marin Mân sin ot tam adeverez, eu Ion Şăndrescul ot tam
adeverez, eu Mincul sin Manea ot tam adeverez, eu Costandin sin lane
Draguşoiu ot tam adeverez, eu lane Cosac ot tam adeverez, eu Ion Bălan ot tam
adeverez, eu lane sin Ion Cosac ot tam adeverez, eu Grigorie brat ego adeverez.
294
Şi am scris eu popa lane duhovnicu ot Brădet cu zisa mai sus-numiţilor şi

martor.
DGAN -AIC, Fond Episcop. Argeş, ms. 168, f. 170V.-171.
Cop. rom. sec. XIX.
265. 1809
ianuarie 15.
Adecă eu Oancea sin Radul Calotă dimpreună cu soţia mea, anume Păuna,
dat-am zapisul nostru la mâna sfinţii sale părintelui eclisiarhului Dorotei, precum
să să ştie că am vândut partea mea de moşie, din apa râului spre apus, până
unde să hotărăşte cu a sfintei episcopii. Şi această moşie ce am dat-o, stânjeni
în curmeziş să coprind 75, adecă şaptezeci şi cinci. Am dat-o de bunăvoia mea
şi a soţiei mele în t<a>l<eri> 180, adecă o sută optzeci tocma. Să aibă a o
stăpâni în bună pace de către mine i de către verii mei i de cătră tovarăşii mei ce
mă hotărăsc cu ei. Iar de s-ar scula cineva cu vreo gâlceava să am a răspunde
eu, că aşa m-am legat eu cu zapisul meu, de a mea bunăvoe. Şi pentru credinţa
m-am iscălit ca să să crează.
1809ghenarie 15.
Eu Oancea Calotă adeverez.
Eu Ion Calotă adeverez şi martor, eu Apostol zet Stan Calotă adeverez şi
martor, eu Ion zet Stan Calotă adeverez şi martor, eu Oprea Fiera martor. Şi am
scris eu Cănuţă cu zisa acestor oameni şi învăţătura lor şi martor.
Cop. rom. sec. XIX.
266. 1810
iunie 20.
Adecă eu Gheorghiţă mazâlul ot Piteşti dimpreună cu soţia mea Zoiţa sin

State căpitanu Pată din sud<stvo> Argeş, dat-am credincios şi adevărat zapisul
nostru la sfânta episcopie Argeşului, precum să să ştie că având soţia mea
şaptezeci şi cinci stânjeni de moşie, dată de zestre în hotarul Băiculeştilor, ce să
hotărăşte cu moşia sfintei episcopii Argeşului, care fiindu-mi cu neîndemânare a
o căuta, din pricina depărtării locului şi ayând şi eu părintească moşie în hotarul
Miceşti, m-am învoit cu soţia mea de i-am dat din moşia mea suma stânjinilor ce
să coprind mai sus, iar moşia aceasta a dumneaei, cu bunăvoinţa noastră, am
vândut-o mai sus-numitei episcopii Argeşului, stânjinul po t<a>l<eri> 5, adecă lei
cinci. Care moşie, pe din sus se vecineşte cu moşia sfintei episcopii şi pe din jos
cu cumnatu meu Costache zet State Pată, iar despre răsărit să hotărăşte cu
295
MIHAIL M. ANDREESCU
moşia Buneşti şi despre apus până în apa Argeşului. Care moşie am vândut-o
cu ştirea tuturor rudelor mele despre amândoao părţile şi a tuturor vecinilor mei.
Care moşie să o stăpânească sfânta episcopie Argeşului nestrămutat, cu bună
pace şi nesupărată de nimenea. Şi banii i-am primit toţi deplin în mâinile noas-
tre. Şi când s-au făcut acest zapis au fost şi alte obraze subţiri mărturii, care mai
jos să vor iscăli. Şi noi, pentru mai adevărata credinţă, ne-am iscălit mai jos ca
să să crează.
1810 iunie 20.
Eu Gheorghiţă mazâlul Micescu, dimpreună cu soţia mea Zoiţa sin State
căpitanu Pată, vânzători.
Costache adeverez, Gheorghie Pătescu adeverez, loniţă Pătescu adeverez,
lordache Pată adeverez, eu Dima zet State Pată adeverez.
Costandin Micescu martor.
Şi am scris az Costache cu zisa şi învăţătura dumnealui şi martor.
rom. sec. XIX.
267.
Adecă eu Mica lugulescu dimpreună cu feciorii mei, care mai jos ne vom
iscăli, ot satul Muşăteşti, dat-am credincios zapisu nostru la sfânta episcopie
Argeşu şi la cinstită dreapta sfinţii sale părintelui Meletie iconom sfintei episcopii,
precum să se ştie că am vândut partea mea de moşie din Péris ce este în capul
moşii ce au fost a frate-meu lane lugulescu, ce şi el au vândut-o tot la sfânta
episcopie. Şi de la deal să hotărăşte cu un petec de moşie al Dobroeştilor ce vine
masă stânjeni cincisprezece, şi stânjenul I-am tocmit câte t<a>l<eri> 6, adecă
şase, care fac bani t<a>l<eri> 90, adecă noaozeci, care bani i-am primit toţi
deplin în mâinile noastre, care moşie o am vândut statornică. Deci să aibă sfân-
ta episcopie a stăpâni această moşie în pace de cătră noi şi de cătră feciorii
mei, cum şi de cătră fraţii mei i alte rude. Iar de să va întâmpla vreo pricinuire
pentru această moşie, noi să avem a răspunde. Şi pentru credinţa ne-am pus
numele şi degetele în loc de pecete.
Eu Nica lugulescu ot Muşăteşti adeverez, eu Niţă sin ego ot tam adeverez,
eu Dincă sin Nica vânzător adeverez.
Eu Oprea vătaf martor, eu loan logofăt martor, eu Oprea sin Stoica ot
Muşăteşti martor.
110. Cop. rom. sec. XIX. Data stabilită după alte acte şi după
vânzători şi cumpărători.
296
268. 1811
ianuarie 17.
Adecă noi, care mai jos ne vom iscăli, dat-am credincios zapisul nostru la
sfânta episcopie şi la cinstită blagoslovitoarea dreapta preasfinţii sale părintelui
episcopului Argeşiu chirio chir losif, precum să să ştie că având noi o delniţă de
moşie în hotarul Cerburenilor, care delniţă s-au măsurat cu prăjina de pogon şi
s-au găsit pogoane doao şi trei prăjini şi s-au preţuit pogonul t<a>l<eri> cinci-
sprezece, care bani i-am primit deplin de la iconomie. Care delniţă, dejur-împre-
jur este ocolită de moşia sfintei episcopii. Am vândut-o statornică, de bunăvoia
noastră, sfintei episcopii şi cu ştirea tuturor moştenilor. Deci să aibă a o stăpâni
cu bună pace de cătră noi şi de cătră tot neamul nostru. Şi pentru încredinţare
ne-am iscălit şi am pus şi degetul în loc de pecete.
1811 ghenarie 17.
Eu Muşat cu soţia mea Neacşa vânzători, eu Oancea sin loan vânzător
Eu Stan Muşat martor, eu Hristea Mustăţea martor.
rom. sec. XIX.
269. 1811
martie 6.
Dat-am credincios zapisul meu, cel mai jos iscălit, la sfânta episcopie Argeş
şi la cinstită mâna preasfinţii sale părintelui episcopului losif Argeşiu, precum să
să ştie că având eu o delniţă de moşie în hotarul Cerburenilor, care delniţă este
pe lângă drumul satului. Şi capul despre răsărit să hotărăşte cu moşia lui
Petrache sin Ştefan Corbeanul, iar capul despre apus să hotărăşte cu Costache
sin Din. Latura despre miazănoapte să hotărăşte cu Stan sin Muşat Stoichescu,
iar despre miazăzi să hotărăşte cu moşia mea, ce mai am. Această delniţă de
patru pogoane am vândut-o sfintei episcopii statornică şi am şi împietrit-o jur-
împrejur. Să ştie şi preţul pogonului t<a>l<eri> 15, adică cincisprezece. Şi am
vândut-o de a mea bunăvoe şi cu ştirea tuturor sătenilor şi cu ştirea altor oameni,
celor din casă. Deci să aibă sfânta episcopie a stăpâni această delniţă cu bună
pace despre mine şi despre tot neamul meu. Şi pentru mai buna credinţă m-am
iscălit şi eu şi am pus şi degetul în loc de pecete i alte mărturii din satul meu.
1811 martie 6.
Eu Savul Gornescu ot Cerbureni cu soţia mea Dumitra, vânzători.
Eu Stanciul văr martor, eu Gheorghie văr cu Savu martor, eu diaconu Toader
martor, eu Costache martor.
DGAN -AIC, Fond Episcop. Argeş, ms. 168, f. 60. Cop.
rom. sec. XIX.
297
MIHAIL M. ANDREESCU
270. 1811
martie 14.
Adecă eu, care mai jos mă voi iscăli, dat-am zapisul meu la sfânta episcopie
şi la cinstită blagoslovitoare dreapta preasfinţii sale părintelui episcopul! losif
Argeşiu, precum să să ştie că având eu o delniţă de moşie în hotarul Cerbu-
renilor, care delniţă, capul de la răsărit i de la apus i despre miazăzi să ocoleşte
de moşia sfintei episcopii. Cum şi despre miazănoapte, tot de episcopie, cu locul
ce s-au cumpărat de la noi, ce să numeşte Valea Stupinii, cumpărat de sfânta
episcopie, însă pogoane cinci şi preţul po t<a>l<eri> 15 pogonul. Şi am vândut
de a mea bunăvoe stătătoare. Deci să aibă sfânta episcopie a o stăpâni cu bună
pace de cătră mine şi de cătră tot neamul meu. Şi când s-au făcut acest zapis
au fost mulţi oameni cari s-au iscălit mai jos ca să să crează.
1811 martie 14.
Eu Stan Punicei, dimpreună cu soţia mea Stanca, vânzători, eu Ion sin Stan
vânzător i Marin braţ Ion vânzător.
Eu Ion Ciolac ot Cerbureni martor, eu Stanciul ot Cerbureni martor, eu
Costache sin Dinul martor, eu Ion Muşat ot tam martor, eu Radul martor eu Savul
ot tam martor, eu Hristea Mustăţea martor.
Cop. rom. sec. XIX.
271. 1811
martie 14.
Adecă noi, care mai jos ne vom iscăli, dat-am acest încredinţat zapisul nos-
tru la cinstită blagoslovitoare mâna preasfinţii sale părintelui episcopului losif
Argeşiu, precum să să ştie că având noi o delniţă de moşie în hotarul Cerbu-
renilor, ce să numeşte Trestia, însă de 7 pogoane şi pogonul po t<a>l<eri> 15.
Şi sunt cinci meri şi trei nuci pe acest loc de arătură i livade de fân. Şi capul
despre răsărit să hotărăşte cu popa Stanciul, iar despre apus cu Stanciul popii
loan, iar alăturea spre miazăzi tot cu popa Stanciul, iar despre miazănoapte cu
Matei al Diţii. Şi am vândut-o de a noastră bunăvoe, cu ştirea tuturor moştenilor.
Deci să aibă sfânta episcopie a o stăpâni cu bună pace de cătră noi şi de cătră
tot neamul nostru. Şi când s-au făcut acest zapis au fost şi alţi oameni mărturie,
cari s-au iscălit mai jos ca să să crează.
1811 martie 14.
Eu Radul vânzător, dimpreună cu soţia mea Sanda. Eu Costache, dimpre-
ună cu soţia mea Ilinca, vânzători.
298
Eu Stan Punicei ot Cerbureni martor, eu loan Muşat ot tam martor, eu

Costea martor, eu Savul uncheaş ot tam martor, eu Standul sin Barbul martor.
Cop. rom. sec. XIX.
272. 1811
martie 14.
Adecă noi, care mai jos mă voi iscăli, dat-am încredinţat zapisul nostru la
sfânta episcopie şi la cinstită blagoslovitoarea dreapta preasfinţii sale părintelui
episcopului losif Argeşiu, precum să să ştie că având noi o delniţă de moşie în
hotarul Cerburenilor, de un pogon şi pogonul po t<a>l<eri> 15, adecă cinci-
sprezece. Care delniţă, capul despre răsărit să hotărăşte cu moşia Gorneştilor,
unde este şi un lac, iar despre apus în moşia Rusască, iar despre miazănoapte
cu delniţă de la loan, ce să numeşte Trestia. Şi o am vândut de a noastră
bunăvoe stătătoare. Deci să aibă sfânta episcopie a o stăpâni cu bună pace de
cătră noi şi de cătră tot neamul nostru. Şi când s-au făcut acest zapis au fost şi
alţi oameni mărturii, care s-au iscălit mai jos ca să să crează.
1811 martie 14.
Eu Cârstea Vlăşceanul zet Grigorie Orjăscu vânzător, dimpreună cu soţia
mea Maria. Eu preoteasa Ancuţa vânzătoare.
Eu loan Muşat ot Cerbureni martor, eu Stanciul sin Barbul martor, eu Stan
Punicei martor, eu Ion Ciolac martor, eu Costache sin Din martor.
Cop. rom. sec. XIX.
273. 1811
martie 14.
Adecă noi, care mai jos ne vom iscăli, dat-am încredinţat zapisul nostru la
sfânta episcopie şi la cinstită blagoslovitoare mâna preasfinţii sale episcopului
losif Argeşiu, precum să să ştie că având noi o delniţă de moşie în hotaru
Cerburenilor în poala siliştii, de pogoane 4 1/2, adecă patru şi jumătate. Care del-
niţă, capul despre răsărit să hotărăşte cu moşia Rusască, iar lungul despre ami-
azăzi să înjugă cu moşia Manei, care să stăpâneşte de Hristea Mustăţea, iar
despre miazănoapte să alătură cu moşia Orjăştenilor, care delniţă să numeşte La
Grajduri. Şi o am vândut stătătoare de a noastră bună voe. Deci să aibă a o
stăpâni sfânta episcopie cu bună pace de cătră noi şi de cătră tot neamul nos-
tru, însă pogonul po t<a>l<eri> 15, adecă cincisprezece. Şi când s-au făcut acest
zapis au fost şi alţi oameni mărturii, cari s-au iscălit mai jos ca să să crează.
299
MIHAIL M. ANDREESCU
1811 martie 14.

Eu Barbul pârcălab ot Cerbureni vânzător, dimpreună cu soţia mea Sanda.
Eu Stanciul sin Barbui vânzător. Eu Ion braţ Stanciu i Postea braţ, vânzători.
Eu Stan untarul Punicei martor, eu Costache sin Din vânzător, eu loan Muşat
martor, eu Grigorie Tecumescu vânzători, eu Cârstea martor, eu Hristea
Mustăţea martor.
rom. sec. XIX.
274. 1811
martie 14.
Adecă eu, care mai jos mă voi iscăli, dat-am credincios zaplsul meu la sfân-
ta episcopie şi la cinstită blagoslovitoare mâna preasfinţii sale părintelui epis-
copului losif Argeşiu, precum să să ştie că având eu o delniţă de moşie în hotarul
Cerburenilor de pogoane 2 1/2, adecă doao şi jumătate loc arător. Care delniţă,
capul despre răsărit să loveşte cu moşia Gorneştilor, iar despre miazăzi să
hotărăşte cu moşia Orjasca, iar capul despre apus dă în pârâul satului, care
pârâu <o> desparte despre miazănoapte de moşia Gorneştilor, care delniţă să
numeşte Trestia. Şi o am vândut de a mea bunăvoe, stătătoare, însă preţul
pogonului po t<a>l<eri> 15, adecă cincisprezece. Deci să aibă sfânta episcopie
a o stăpâni cu bună pace de cătră mine şi de cătră tot neamul meu. Şi când s-
au făcut acest zapis au fost mulţi oameni care s-au iscălit mai jos ca să să
crează.
1811 martie 14.
Eu loan Muşat, dimpreună cu soţia mea Neacşa, vânzători. Eu Oancea sin
loan vânzător.
Eu Hristea Mustăţea martor, eu Stan Punicei martor, eu Stanciul sin Barbul
martor, eu loan Ciolac martor.
DGAN - AIC, Fond Episcop. Argeş, ms. 168, f. 61 v.
Cop. rom. sec. XIX.
275. 1811
martie 22.
Adecă noi, care mai jos ne vom iscăli, dat-am acest încredinţat zapisul nos-
tru la sfânta episcopie şi la cinstită blagoslovitoarea mâna a preasfinţii sale părin-
telui episcopului Argeşiu, precum să să ştie că având noi nişte delniţe de moşie
în hotarul Cerburenilor, în trei locuri, care câte trele sunt de pogoane patru şi
jumătate şi cinci prăjini. Această moşie o am vândut sfintei episcopii statornică,
300
de a noastră bunăvoe, nesiliţi de nimenea şi cu ştirea tuturor rudelor noastre şi

a sătenilor, însă pogonul câte t<a>l<eri> 15, adecă cincisprezece, care bani i-am
primit toţi deplin de la iconomia sfintei episcopii. Deci să aibă a stăpâni sfânta
episcopie cu bună pace de cătră noi şi de cătră tot neamul nostru, însă dintr-
aceste trei locuri, o delniţă ce este la Cerşor şi trei pogoane şi jumătate, prăjini
opt, iar alta este în gura vii ce să zice Trestia, iar alta la drumul cel mare. Şi cea
din Cerşor, capul de către miazăzi să hotărăşte cu Costache sin Dinul şi despre
miazănoapte să hotărăşte cu uncheaş Savul, iar laturea despre răsărit să alătură
cu delniţă sfintei episcopii, care s-au cumpărat de la Stan Punicei, iar despre
apus să alătură cu moşia Albescuiui. Iar delniţă din Trestia, de cătră răsărit să
alătură cu delniţă sfintei episcopii ce s-au cumpărat de la Costache sin Dinul i de
la Ra<dul> sin Ion Cioiac, despre miazăzi cu delniţă lui Ion Muşat, ce este cum-
părată şi aceasta de sfânta episcopie, iar despre apus şi despre miazănoapte cu
moşia satului. Şi este această delniţă de şapte prăjini. Iar delniţă de la drumul cel
mare este de o jumătate de pogon tocmai. Şi capul despre răsărit dă în moşia
satului, iar capul despre apus dă în drumul cel mare, lungu despre miazăzi cu
Matei al Diţii i cu Costache sin Dinu, latura despre miazănoapte cu Sava
uncheaşul. Această moşie au fost pusă zălog la altă stăpânire, cu zapis, care
zapis I-am dat la sfânta episcopie. Şi când am făcut acest zapis au fost mulţi
oameni de faţă, care s-au iscălit mai jos ca să să crează.
1811 martie 22.
Eu Stanciul sin Stanciul popii, vânzător.
Eu uncheaş Savul martor, eu Ştefan Mustăţea martor, eu Hristea braţ mar-
tor, eu Duţă Mustăţea martor, eu Costache martor.
DGAN - AIC, Fond Episcop. Argeş, ms. 168, f. 61 v.-62.
Cop. rom. sec. XIX.
276. 1811
aprilie 20.
Adecă eu diaconul Patru Coandă, care mai jos mă voi iscăli, dat-am zapisul
meu ca să fie de bună credinţă sfintei episcopii, precum să să ştie că i-am vân-
dut partea mea de moşie din Frasin, ce este alături cu partea ce o au cumpărat
de la frate-meu Ştefan. Lungul moşiei, din apa Frasinului până în muche, adecă
până în Drăguţa. Şi despre miazăzi să hotărăşte cu oroşanii, livade de pruni şi
fân şi meri şi casa şi buţile şi un butoi de rachiu şi doao putini şi cele ce să mai
află împrejurul casii. Şi această moşie o am vândut de bunăvoe, nesilit de nimeni
şi cu ştirea rudelor mele şi a vecinilor, şi o am vândut ca să fie moşie stătătoare
în veci de veci. Şi o am vândut în bani gata t<a>l<eri> 7 sute, adecă şapte sute.
Şi când s-au făcut acest zapis au fost şi alţi oameni de cinste, cari mai jos să vor
301
MIHAIL M. ANDREESCU
iscăli. Şi pentru mai adevărata credinţă m-am iscălit mai jos, puindu-mi şi dege-
tul în loc de pecete, pentru încredinţare.
1811 aprilie 20.
Eu Patru diacon Coandă adeverez.
Şi am scris eu popa Sima duh<ovnic>, cu învăţătura diaconului şi martor.
Cop. rom. sec. XIX. Exprimarea este uneori neclară.
277. 1811
mai 16.
Adecă eu lane lugulescu, dimpreună cu soţia mea Safta i feciorii mei, anume
Radu i Marin, care mai jos ne vom iscăli, ot Buneştii de Fier, dat-am credincios
zapisu nostru la sfânta episcopie Argeşu, precum să să ştie că am vândut toată
partea noastră de moşie de aici din Buneştii de Fier, ce o am stăpânit din
vechime până acum. Ce au venit stânjeni masă optzeci şi stânjenul câte taleri
cinci, parale treizeci şi una, care fac t<a>l<eri> patru sute şaizeci şi doi. Care
bani am primit eu uncheaş lane t<a>l<eri> patru sute şi eu Radu sin ego
t<a>l<eri> cincizeci şi eu Marin t<a>l<eri> doisprezece. Şi i-am primit aceşti bani
deplin în mâinile noastre. Şi am avut acest fel de simfonie cu sfânta episcopie,
ca să opresc eu uncheaş lane pogoane de loc trei pentru arătură şi livade de
şase cară de fân. Şi cât voi trăi eu lane, să nu am a da nici clacă nici dijmă dintr-
acele locuri, iar după răposarea mea dintr-această lume să aibă a stăpâni sfânta
episcopie tot, iar feciorii să-şi dea claca şi dijmă. Şi să stăpânească sfânta
episcopie din piatra albă în lung până unde mă hotărăsc cu frate-meu Nica
lugulescu, şi în lat după stăpânirea mea cea veche, cu pădure cu tot. Iar de să
va scula oricine dintre rudele noastre şi va zice că are parte de moşie într-
această moşie ce am vândut-o noi, cu noi să-şi caute iar nu cu sfânta episcopie
şi orice pricinuire să va întâmpla, noi să avem a răspunde. Să aibă a stăpâni
sfânta episcopie tot pometul ce să află pe moşie, numai să-mi lase şi mie, lane,
patru meri şi patru nuci şi o başcea de prune, iar după moartea mea tot sfânta
episcopie să aibă a stăpâni. Iar prunii de lângă casă să-i stăpânească fii-meu
Radu şi să-şi dea dijma dintr-înşii la sfânta episcopie. Deci aceste coprinsuri
toate să aibă a le stăpâni sfânta episcopie cu pace şi nesupărat de nimenea. Zic
iarăşi eu, lane, nici de feciorii mei nici de cătră alte rude. Care pentru credinţă
ne-am pus numele şi degetele în loc de pecete.
1811 maiu 16.
Eu lane lugulescu, dimpreună cu soţia mea Safta, adeverez. Eu Manea sin
ego adfcverez, eu Marin brat ego adeverez.
302
Eu Duică sin popa Matei ot Muşăteşti martor, eu Costandin poslujnic sfinte

episcopii, din sat ot Buneştii de Fier, martor, eu Oprea vătafu de oi ot Muşăteşt
martor, eu Costandin cioban martor.
Cop. rom. sec. XIX.
278. 1811
mai 18.
Dat-am credincios zapisul meu, cel mai jos alcătuit, la sfânta episcopie
Argeşu şi la cinstită mâna preasfinţiei sale părintelui episcopului losif al sfinte
episcopii, precum să să ştie că având eu doao pogoane de loc în hotarul Cerbu^
renilor, care locuri să află: locul cu aria la Hume, alăturea cu moşia sfintei epiS'
copii, ocolită împrejur cu moşia sfintei episcopii. Aceste doao pogoane le-arr
vândut de a mea bunăvoe şi cu ştirea tuturor fraţilor şi a tot neamul meu. Deci se
aibă sfânta episcopie a stăpâni aceste pogoane cu bună pace. Să să ştie şi bani
ce am luat, preţul acestor doao pogoane, pogonul câte t<a>l<eri> cincisprezece
Şi am luat acum pe aceste doao pogoane t<a>l<eri> 30, adecă treizeci. Şi pen
tru credinţa mi-am pus numele şi degetul în loc de pecete ca să să crează.
1811 maiu 18.
Eu Patru Funicel ot Cerbureni, eu Stoia sin ego, vânzători.
Eu Stan braţ Patru Funicel martor.
DGAN -AIC, Fond Episcop. Argeş, ms. 168, f. 62. Cop
rom. sec. XIX.
279. 1811
mai 23.
Adecă noi, care mai jos ne vom iscăli, dat-am credincios zapisul nostru l;
sfânta episcopie Argeşu şi la cinstită blagoslovitoarea dreapta preasfinţiei sak
părintelui episcopului Argeşiu chir losif, precum să să ştie că având noi o delniţ;
de moşie în hotarul Cerburenilor, care delniţă s-au măsurat cu prăjina şi s-ai
găsit doao pogoane şi cinci prăjini. Şi o am vândut sfintei episcopii stătătoare, d<
a noastră bunăvoe şi cu ştirea tuturor rudelor noastre şi a moştenilor. Şi s-ai
preţuit pogonul t<a>l<eri> cincisprezece, care bani i-am primit toţi deplin de l;
iconomia sfintei episcopii, însă latura delniţii despre răsărit să alătură cu delniţ;
Băieţescului, iar despre apus cu delniţă Berindescului, iar capul despre miazăz
cu moşia episcopiei, iar capul despre miazănoapte cu moşia lui Stan Funicel. Ş
când s-au făcut acest zapis au fost mulţi oameni faţă cari s-au iscălit mai jos c<
să să crează.
303
MIHAIL M. ANDREESCU
1811 maiu 23.

Eu Maria, preoteasa răposatului popii Profir, vânzătoare. Eu Ştefan sin
preoteasa Măria vânzător, dimpreună cu fraţii mei Ion i Patru.
Eu Savu Gorunescu martor, eu Hrizea Mustăţea martor, eu Ran spătar mar-
tor, eu Ştefan Mustăţea martor.
Cop. rom. sec. XIX.
280. 1811
mai 24.
Adecă noi, care mai jos ne vom iscăli, dat-am credincios zapisul nostru la
sfânta episcopie Argeşu i la cinstită blagoslovitoarea dreapta preasfinţii sale
părintelui episcopului Argeşiu chir losif, precum să să ştie că având doao delniţe
de moşie în hotarul Cerburenilor, însă o delniţă de doao pogoane şi trei prăjini
este alăturea, despre răsărit, pe lângă delniţă Standului pârcălabu, iar laturea
despre apus pe lângă delniţă lui Stan Vintilă, iar capul despre amiazi loveşte în
moşia frate-meu lui Patru iar despre miazănoapte cu locul văru-meu lui Grigorie
Teculescu, ce-l are cumpărat de la preoteasa Rada ot Albeşti. Şi au fost această
delniţă pusă zălog la Toader Cojocaru cu zapis, care zapis l-am luat de la numit
şi l-am dat sfintei episcopii. Iar ceaialaltă delniţă este de un pogon fără trei prăji-
ni, care face peste tot trei pogoane. Această delniţă, capul de la deal, ce să zice
Gura Stupinii şi laturea despre miazăzi să înjugă cu moşia sfintei episcopii, iar
despre apus cu frate-meu Stan, iar despre miazănoapte cu o delniţă a
Berindescului. Şi o am vândut şi aceasta sfintei episcopii de a noastră bunăvoe
şi cu ştirea tuturor rudelor şi a moştenilor. Şi s-au preţuit pogonul po t<a>leri 15,
adecă cincisprezece, care bani i-am primit deplin de la iconomia sfintei episcopii.
Şi pentru mai adevărata credinţă ne-am iscălit mai jos ca să să crează.
1811 maiu 24.
Eu Oprea Punicei, dimpreună cu soţia mea Stanca, vânzători. Eu Standul
sin Oprea vânzător.
Eu Patru Punicei Martor, eu Stan braţ martor, eu Hristea Mustăţea martor, eu
Duţă Mustăţea martor.
Cop. rom. sec. XIX.
281. 1812
ianuarie 26.
Adecă eu Patru Punicei ot Cerbureni dat-am credincios zapisul meu la sfânta
episcopie şi la preacinstită mâna preasfinţiei sale părintelui losif episcopul
304
Argeşului, precum am vândut sfintei episcopii un loc în câmpul Cerburenilor, din

sus de drumul Rădovanului, de la stâlp la deal. Şi l-am vândut de a mea bunăvoe
şi cu ştirea tuturor în t<a>l<eri> 30, adecă treizeci. Deci să aibă sfânta episcopie
cu bună pace a stăpâni de cătră mine şi de cătră toţi fraţii mei şi feciorii mei şi al
tuturor neamurilor mele, să nu fie supărat în veci. Şi pentru credinţa am iscălit
puind degetul în loc de pecete ca să să crează, fiind şi mulţi martori vrednici de
credinţă.
1812ghenarie26.
Eu Patru Punicei ot Cerbureni vânzător şi cu tot neamul meu.
Eu Stan braţ adeverez şi cu tot neamul.
Eu Stan sin Patru Punicei adeverez.
Şi am scris eu Nicodim monah ot sfânta episcopie Argeş şi martor, cu zisa
lui Patru am scris.
rom. sec. XIX.
282. 1812
martie 6.
Dat-am credincios zapisul nostru, noi cei mai jos iscăliţi, la sfânta episcopie
Argeş şi la cinstită dreapta preasfinţiei sale părintelui losif episcopul al aceşti
episcopii, precum să să ştie că având noi o delniţă de moşie în hotarul
Cerburenilor, loc de 7 pogoane, această delniţă despre răsărit să hotărăşte cu
Stan Muşat, prin fântâna Standului pa scursură la deal până în pisc, despre apus
cu locul popii loan, până unde să împreună cu locul lui Costache. Această delniţă
am vândut-o sfintei episcopii moşie statornică de a noastră bunăvoe şi cu ştirea
tuturor sătenilor şi a tuturor neamurilor noastre. Să să ştie şi preţul pogonului po
t<a>l<eri> 15, adecă cincisprezece. Deci să aibă sfânta episcopie a stăpâni
această delniţă cu bună pace, a o stăpâni de către noi şi de către tot neamul nos-
tru. Şi pentru mai bună credinţă ne-am pus numele şi degetele în loc de peceţi.
1812 martie 6.
Eu Barbul pârcălabul ot Cerbureni vânzător şi cu feciorii mei.
Eu Stan Punicei cu feciorii mei, vânzători.
Eu Patru Punicei martor, eu Stan sin Patru martor, eu Costache martor.
rom. sec. XIX.
283.
1812 martie 6.
Adecă eu Stan Punicei dat-am credincios zapisul meu la sfânta episcopie şi la
cinstită mâna preasfinţii sale părintelui losif episcopul al aceştii episcopii, pre-
305
MIHAIL M. ANDREESCU
cum să să ştie că având eu o delniţă de moşie în hotarul Cerburenilor, de

unsprezece pogoane. Care delniţă să hotărăşte, capul de la răsărit cu preoteasa
Maria a popii Profir, iar capul de la vale să hotărăşte cu locul ce l-au cumpărat
sfânta episcopie de la Stan Muşat, iar despre miazăzi să înjugă cu moşia sfintei
episcopii, iar spre miazănoapte să hotărăşte cu pârcălabul Barbul şi s-au şi
împietrit de jur-împrejur. Această delniţă o am vândut sfintei episcopii de a mea
bunăvoe, cu ştirea tuturor sătenilor i a copiilor mei. Să să ştie şi preţul pogonu-
lui, po t<a>l<eri> 19. Deci să aibă sfânta episcopie a stăpâni această delniţă cu
bună pace de către mine şi de cătră tot neamul meu şi de cătră toţi copiii mei în
veci. Şi când am vândut au fost mulţi oameni martori, şi mi-am pus numele şi
degetul în loc de pecete ca să să crează.
1812 martie 6.
Eu Stan Punicei ot Cerbureni, cu soţia mea Stanca şi cu copiii mei Ion i
Marin, toţi vânzători.
Eu Patru brat ego martor, eu Stroe sin Patru Martor, eu Stanciul Burnescul
martor.
Cop. rom. sec. XIX.
284. 1812
martie 6.
Adecă noi, cei mai jos iscăliţi, dat-am credincios zapisul nostru la sfânta
episcopie Argeşul şi la cinstită blagoslovitoarea dreapta preasfinţiei sale părin-
telui losif episcopul Argeşiu, precum să să ştie că având noi o delniţă de moşie
în hotarul Cerburenilor, de 8 pogoane loc de arătură. Care delniţă să află loc
înfundat, adecă ocolit de moşia sfintei episcopii. Această delniţă o am vândut-o
sfintei episcopii moşie stătătoare, de a noastră bunăvoe şi cu ştirea tuturor săte-
nilor şi cu tot neamul nostru. Să să ştie şi preţul pogonului, po t<a>l<eri> 15,
adecă cincisprezece. Şi când am vândut au fost mulţi oameni, săteni de-ai noştri,
care s-au iscălit şi noi încă ne-am pus numele şi degetele în loc de peceţi ca să
să crează.
1812 martie 6.
Eu loader diacon vânzător, eu Costache vânzător, eu diacon Barbul vânză-
tor, eu Barbul pârcălab ot Cerbureni vânzător, eu Stanciul Gornescul vânzător,
eu Stan Untaru ot tam vânzător.
Eu Patru Punicei martor adeverez, eu Stroe braţ martor adeverez.
DGAN - AIC, Fond Episcop. Argeş, ms. 168, f. 59.-60.
Cop. rom. sec. XIX.
306
285 1813
mai 22.
Adecă eu diaconu Eftenie ot satu Vătăşăştii dau adeverinţa mea la sfânt

episcopie Argeşu, precum să să ştie că cumpărând eu câteva petece de moşi
de la unii din lăcuitorii ce să vecinesc cu moşia sfintei episcopii Jidoştina ;
dovedindu-mi, m-au chemat la iconomie şi dând zapisele ce aveam de cumpăra
toare, mi-am primit banii ce dedesem acelor vânzători, adecă t<a>l<eri> doa
sute optzeci şi opt, rămâind sfânta episcopie bună stăpânitoare după protimisi
ce i s-au căzut. Iar eu mai mult trebuinţă să nu am decât cu adetul pământului s
am a mă hrăni şi pentru credinţa m-am iscălit.
1813 maiu 22.
Eu diaconu Iftenie ot Ţinculeşti adeverez.
DGAN - AIC, Fond Episcop. Argeş, ms. 168, f. 65'
Cop. rom. sec. XIX.
286. 1815
decembrie 9.
Adecă eu Pârvul Muşătescul, dimpreună cu soţia mea Sanda, din sati

Muşăteştii sud<stvo> Argeş, dat-am acest credincios zapis al nostru la sfânt
episcopie Argeşu şi la cinstită mâna sfinţii sale părintelui Meletie iconomul al sfir
tei episcopii, precum să să ştie că i-am vândut partea noastră de moşie di
Buneştii de Fier, care o am scos mai în trecuţii ani de supt cotropirea comisuk
Gheorghiţă Vâlsănescul, ce mi s-au venit şi mie a patra parte ca la ceilal
tovaroşi, stânjini cincizeci care s-au făcut peste tot stânjini o sută, adecă o şut
masă, şi stânjenul po t<a>l<eri> 12, care fac peste tot t<a>l<eri> 1200, adec
una mie doao sute, care bani i-am primit toţi deplin în mâinile noastre. Deci s.
aibă sfânta episcopie a stăpâni această moşie cu bună statornicie în veci, fiind
că o am vândut de a noastră bunăvoe. Iar de să va întâmpla vreo pricinuire di
judecată despre partea boerului Drăgoescul sau despre alţi împrejuraşi ai moşie
cu noi să aibă a-şi căuta iar nu cu sfânta episcopie. Şi de care cumva să v;
întâmpla vreo pagubă, atât despre numiţii cât şi despre alte rudenii ale noastre
sau feciori sau nepoţi sau orice rubedenie să vor trage din neamul nostru, noi s;
avem a răspunde şi a împlini, iar sfânta episcopie să stăpânească cu bună pace
după cum scriem mai sus. Şi de să va găsi vreun zapis făcut de dascălul Radi
lugulescu şi dat la mâna vreunuia din părtaşii noştri de moşie, cu vreo protimii
pentru această moşie, să nu să ţie în seamă că nu este cu ştirea noastră, fiinc
că numitul mai sus dascăl să află cu firea ageamiu cu totul că de ar fi dat cine
va o litră de rachiu făcea zapise şi la o parte şi la alta. Şi când s-au făcut aces
307
MIHAIL M. ANDREESCU
zapis au fost mulţi oameni faţă, cari să vor iscăli mai jos. Şi pentru mai adevăra-
ta credinţă m-am iscălit însumi cu mâna mea.
1815 dechemvrie 9.
Eu Pârvul Muşătescul sud<stvo> Argeş, vânzător adeverez.
Eu Sanda soţia numitului vânzător adeverez.
loan sin Mihaiu logofăt, cumnat cu Pârvu, martor, eu Barbul Gligorescu ot
Muşăteşti martor, eu Niţă State ot tam martor, eu Oprea sin Stoica ot tam mar-
tor, eu diaconu Din ot Muşăteşti martor, eu Ghiţă sin Dinul ot Galeş martor.
Cop. rom. sec. XIX.
287. 1819
februarie 24.
Aceşti şaptezeci şi cinci de stânjini de moşie, ce scrie într-acest zapis, care

sunt cu starea în Vâlsan. La capul despre răsărit să hotărăşte în matca apei
Vâlsanului şi la cel despre apus să hotărăşte despre Valea lui Moş, în cap cu a
sfântului schit Brătăşăştii al sfintei episcopii, iar lăţimea din sus să hotărăşte cu
o chingă de moşie, care o stăpâneşte cocoana Brătianca de la Şuiei, tot de
şaptezeci şi cinci de stânjini în lat, asemenea şi în lung, tot deopotrivă îi este
hotarul, iar pe la vale să hotărăşte cu moşia lui Dincă Brătianul de la Brătieni.
Deci stăpânind eu aceşti stânjini în bună pace de când i-am cumpărat, întocmai
după coprinderea ce scrie zapisul şi întâmplându-să în anii trecuţi de au murit
maica mea cea trupească Marta monahia şi primindu-să de s-au îngropat în
sfânta mănăstire, împrejurul bisericii, aproape de unchiu-meu Partenie arhiman-
driţii, frate bun cu dânsa, i-am dat şi eu de danie aceşti stânjini, tot sfintei epis-
copii, spre pomenirea numiţilor şi a mea. Şi spre încredinţare am iscălit şi am
scris eu însumi aicea.
1819fevruarie 24.
Doroteu arhimandrit sfintei episcopii adeverez.
Cop. rom. sec. XIX.
288. 1819
iulie 13.
Adecă eu care mai jos mă voi iscăli dat-am credincios zapisul meu la cinstită
mâna dumnealui jupan lordache, precum să să ştie că eu de a mea bunăvoe,
nesilit de nimeni, am vândut un loc de livade ce să află cu pruni, cu meri pa dân-
sul, statornic, în bani gata t<a>l<eri> 40, adecă patru zeci tocma. Care livade
308
hotarul este, despre toate părţile să hotărăşte tot cu sfânta episcopie, în mijlocul
livezii Condeştilor. Şi am vândut-o de a mea bunăvoe cu ştirea tuturor rudelor i
vecinilor. Şi când am făcut acest zapis au fost şi alţi oameni streini faţă, care să
vor iscăli, iar eu, pentru credinţa am iscălit numele, puind degetul ca să să
crează.
1819 iulie 13.
Eu loan sin Udrea Titera vânzător, împreună cu soţia mea Catrina i cu copi-j
ii mei, vânzători.
Eu Tudor Turcilă martor, eu Grigorie sin loader Minciună martor, eu Arsénié
martor, eu Nica ot Valea Danului martor, popa Stanciu dhovnic martor. Şi am
scris eu popa Costandin cu zisa numitului şi martor.
Această vânzare au răscumpărat-o episcopia de la lordache.
rom. sec. XIX. Ultima menţiune aparţine copistului.
289. 1820
ianuarie 17.
Trebuinţă făcând să să împartă casa noastră, s-au luat în scris tot avutul
moşii, vii, vite şi orice, din care moşii şi deosebite locuri. Un codru de loc ce-l
avem în oraşu Argeşului, în ţigănia sfintei episcopii, nu s-au socotit în tot avutul,
pentru că încă trăind răposatul soţul meu şi tatăl meu, îi era cuvântul să-l dea
sfintei episcopii. Şi din peristasii al vremii nedându-să sfârşit, întâmplându-să
moarte şi noi ştiind acele cuvinte, îl săvârşim printr-această a noastră carte ce
dăm la sfânta episcopie cu care să aibă de acum înainte să-l stăpânească de
cătră tot neamul nostru în veci, pentru uşurarea sufletelor lor. Şi spre a fi ştiut am
iscălit.
1820ghenarie 17.
Locul acesta să alătură cu locul scaunului episcopiei în colţ, între matca ape
Argeşului şi între pârâul ce curge din oraş peste drum.
Satfa Buşcuneasca.
Grigorie Drăgoescu stolnic.
DGAN - AIC, Fond Episcop. Argeş, ms. 168, f. 30. Cop
rom. sec. XIX.
290. 1820
aprilie 23.
Această cumpărătoare de moşie, ce mai sus să arată, de la loniţâ

Vâlsănescu, am dat-o sfintei episcopii Argeşul în schimbul ce am făcut cu moşie
Cranelor ot Băiculeşti, precum să arată în deosebit zapis.
309
MIHAIL M. ANDREESCU
1820 aprilie 23.

Nicolae Popescu sluger.
Moşia Manga din Muşăteşti, stăpânită de Petros Nano, având 56 x 35 x
182 stânjeni, a fost vândută în 25 fevruarie 1811 lui loniţă Vâlsănescu mazâlu,
care în 15 martie 1811 a vândut-o lui Nicolae Popescu vtori vistier din Piteşti.
Cop. rom. sec. XIX. Explicaţia finală aparţine copistului.
291. 1822
aprilie 6.
Adecă noi loan şi Dinul, braţ popa Barbul ot Cerbureni, cari şi mai jos ne vom
iscăli, încredinţăm cu acest zapis al nostru la sfânta episcopie Argeşu, precum
să să ştie că numitul preot, fratele nostru, nefăcând nici un copil cu preoteasa,
soţia sa şi cumnata noastră, de multă vreme, cu bunăvoinţa şi a soţiei, s-au făgă-
duit călugări, puindu-şi mai întâi la orânduială tot avutul său mişcător şi
nemişcător, după datoria creştinească. Şi zi după zi dând, au căzut acum la grea
boală şi trebuinţă, urmând ca acum negreşit să să învrednicească a primi sfân-
tul cin al călugăriei, după făgăduinţa ce au dat înaintea lui Dumnezeu prin însuşi
graiul său, fiind sănătoşi şi cu toate minţile întregi. Şi fiindcă sfinţia sa au făgă-
duit şi danie la sfânta episcopie, din avutul său spre a fi pomenit, deci împlinim
noi făgăduiala sfinţii sale. Şi de a noastră bunăvoe, din avutul sfinţii sale dăruim
la sfânta episcopie, adecă o livade de fân de cinci pogoane în câmpul Cerbu-
renilor, însă hotarul despre răsărit să hotărăşte cu Standul Barbului, despre apus
să hotărăşte cu lacul popii Standului, despre miazănoapte şanţul cel mare,
despre miazăzi să hotărăşte cu locul ce este luat de la Standul pârcălabul, cum
şi din vite ce s-au căzut, doi boi de câtre un viţel şi o vacă stearpă. Care tote
aceste danii ce să arată mai sus, să aibă a le stăpâni sfânta episcopie cu bună
pace în veci nesupărată întru nimic ori cu ce fel de numire, atât de cătră noi cât
şi de cătră tot neamul nostru, căci am dăruit de bunăvoinţă şi din tot sufletul,
nesiliţi de nimeni. Drept aceaia ne-am iscălit anume, puindu-ne degetele spre
mai bună încredinţare.
1822 aprilie 6.
Eu loan brat popa Barbul adeverez, ot Cerbureni.
Eu Dumitru braţ adeverez.
Eu Gheorghe Eftenie martor ot Cerbureni, eu Din sin Radu martor ot tam, eu
Ion Gorunescu martor ot tam, eu Nica Vintilă martor ot tam, eu Costache martor
ot tam.
Cop. rom. sec. XIX.
310
292. 1822
decembrie 1.
Adecă eu Gheorghie Ungureanu ot Măniceşti, care mai jos iarăşi anume mă

voi iscăli, încredinţez cu acest zapis al meu la sfânta episcopie Argeş, precum să
să ştie că pe numita moşie Măniceştii, ce este a sfintei episcopii, având eu c
ogradă de pruni în deal, unde i să zice la Neacşul Potecea, cumpărată fiind de
mine de la numitul Neacşu i de la fraţii lui cu zapis. Care ogradă de pruni o arr
vândut de bunăvoea mea, nesilit de nimenea, sfintei episcopii cu bună tocmeală
în t<a>l<eri> 64, adecă şasezeci şi patru, care bani toţi deplin i-am primit în mâne
mea. Deci dat-am cu acest zapis să aibă a stăpâni sfânta episcopie numite
ogradă de pruni, fără a avea eu vreun cuvânt de pricinuire, ori cu ce feliu de
numire, căci după cum şi mai sus zic, am vândut-o de bunăvoia mea cu ştirea
tuturor. Drept aceaia iarăşi m-am iscălit mai jos puindu-mi numele şi degetul îr
loc de pecete, spre mai bună încredinţare.
1822 dechemvrie 1.
Eu Gheorghie Ungurean adeverez.
DGAN - AIC, Fond Episcop. Argeş, ms. 168, f. 97v
Cop. rom. sec. XIX.
293. 1823
aprilie 1.
încredinţez cu acest afăeroticon zapis la sfânta episcopie Argeş, precum s;
să ştie că murind fratele nostru cel mai mare, Pavel postelnic Bândicean, can
din sfântul botez s-au numit Marco, care osebit de alte moşioare ce i-au mc
rămas, precum avem a le hotărî cu alt chip, să să stăpânească. I-au rămas şi (
livade de fân în Muscel, în moşia oraşului, în Valea Muşii, cumpărată de la ui
popa Nitul sin Marin Jidovul ot tam, care livade, despre miazănoapte şi despn
apus să hotărăşte cu moşia sfintei episcopii, iar la răsărit în Valea Muşii, iar
miazăzi alăturea cu a văru-său popii Ion Jidovul. Pe care cât au trăit numitul frat<
o au stăpânit fără nici o pricină, iar acum, ca să fie pomenit şi la sfânta episcopii
o am dat noi danie, dând împreună şi zapisul cel de cumpărătoare. Deci să
stăpânească sfânta episcopie cu bună pace. Şi pentru mai adevărata credinţă s-ai
scris acest zapis chiar de unul din noi şi ne-am iscălit.
1823 aprilie 1.
Doroteiu arhimandrit adeverez.
Nicolae brat ego adeverez.
Cop. rom. sec. XIX.
311
INDICE GENERAL
-A-
achera, jos, afară: 248, 272.

act, acte, înscrisuri: 5-8, 45, 145, 167, 196, 203, 218, 235.
Adam, strămoşul oamenilor: 59, 64, 99, 109.
adaos, danie: 68, 69, 117.
adăstare, aşteptare: 291.
adet, venit: 307.
adevăr: 131, 132, 155, 161, 163, 167, 169, 177, 190-200, 202, 207, 229, 231,
242-245, 247, 249, 251, 252, 255, 257, 259, 260, 263-266, 276.
adeverinţă, act: 197, 199, 200, 203, 205, 208, 210, 221, 230, 250, 253, 260, 261,
268, 274, 289, 294, 307. adeveritori, martori: 114, 167, 168, 197, 291.
administraţie: centrală: 5; locală: 5. adunare, strângere: 220. afâeroticon,
adevărat: 311. Afumaţi, sat în jud. Ilfov: 9. afurisanie, excomunicare: 105,
113, 118, 131, 136, 154, 161, 167, 177, 243,
251,259.
agă, rang militar: 100, 128, 148, 231, 244. ageamiu, neştiutor: 307.
agoniseală, avere: 161, 235, 236, 252, 259. ajutor, sprijin: 102, 113, 123, 126,
237. Albească Stanca, călugăriţă: 128. Albescu, boier din Cerbureni: 301.
Albeşti: drum: 106,253; moşie şi sat în jud. Argeş: 25, 70, 71, 81, 106, 110, 177,
253, 304; săteni din - : 86, 131. Albu: diacon din Argeş: 99; din Condreşti:
71 ; feciorul diaconului Albu din Argeş:
99; feciorul lui Tănase: 12; orăşean din Argeş: 14, 84, 115. Albul:
Ghioroiul, din Goleşti: 81; judeţ din Argeş: 92; judeţul: 77; lui Ion Drăghin:
89; Maruşcăi din Argeş: 92; din Măicăneşti: 119; al Mircăi: rumân din
Nucşoara: 52; din Lăngeşti: 72, 74; popa din Vlădeşti: 100, 211; al lui
Tănase: 80.
aldămaş, cinste: 160.
312
alegători, hotărnici: 217.

alegere, separare: 164, 166, 180, 183, 184, 186, 187, 191, 192, 202, 204, 205,
217, 220, 224-243, 240, 242-247, 249, 250, 253, 255, 256, 258, 268, 269,
272, 277, 281, 289, 290, 293.
Alexandria, oraş în Egipt, sediu de patriarhie: 20, 137. Alexandru: vel clucer:
124; Coconul, domn al Ţării Româneşti: 10, 61, 63, 79,
147; ///aş, domn al Ţării Româneşti: 96-98; Mircea, domn al Ţării Româneşti:
96-98; vel stolnic: 111, 113; voevod, sin Radul voevod: 111. Alexe: feciorul
Simei din Nucşoara: 134; Gheorghe, vezi Gheorghe Alexe. Alimăneşti: de
Jos, sat în jud. Argeş: 221; moşie, sat şi schit în jud. Argeş: 17-
19,24, 116, 119, 122, 164, 169,221; de Sus, sat în jud. Argeş: 221.
Almaş, regiune: 56. alun, arbore: 287. amestecături, necazuri: 233, 239.
anafora, raport: 24-38, 165, 181-183, 189, 192, 200, 201, 208, 215-217, 220,
225, 226, 229, 231, 234, 239-241, 243, 245, 247-249, 268-270, 272-274,
276, 277, 280, 290. Anania: egumen la mănăstirea Brâncoveni: 121;
mitropolit al Ţării Româneşt
57. Anastasie: biv vel paharnic: 184, 187, 225, 229-231; biv vel serdar,
ispravnic d
Argeş: 163, 173.
anatema, excomunicare: 53, 66, 71, 76, 87, 102, 108, 109, 115, 138. Ancuţa,
preoteasa din Cerbureni: 40, 299. Andrea, rumân din Flămânzeşti: 75. Andreiu,
postelnic: 63. Anghel: din Bucureşti: 88; din Cucuteni: 45. Anghelet: sin
Gherghe: 125, 126; jupanul din Argeş: 63, 71, 73, 74, 110, 124-
126, 129.
Anghelita, orăşean din Argeş: 114. anin, arbore: 188, 189, 247. Aninoasa:
egumenul de la - : 219, 223, 226, 228, 287; mănăstire în jud. Argeş
31, 38, 188, 219, 223, 286, 287; sat în jud. Argeş: 71, 73, 110; sat în jud
Dâmboviţa:9, 10,47,49-51,56.
Antim, mitropolit al Ţării Româneşti: 20, 49, 50, 139, 140. Antoche, cămăraş
din Argeş: 60. Antonie: din Berevoieşti: 209; episcop: 61, 62, 79; Vodă din
Popeşti, domn
Ţării Româneşti: 14, 15, 95, 99, 100, 102, 149. apa, ape,râuri: 52, 88, 96,
117, 119, 121, 124, 126-128, 141, 151, 155, 156, 164
169, 171, 173, 188, 197-200, 207, 215, 216, 223, 227, 237, 241, 247, 251
271, 274, 275, 287, 295, 296, 301, 308, 309. Apa Gemătului, râu
şi topic în jud. Argeş: 72, 74. apelaţie, recurs: 182, 200, 216, 234,
240, 268, 269, 273, 277, 290.
313
MIHAIL M. ANDREESCU
Apostescu Marin, din Stroeşti: 247.

Apostol, vel paharnic: 62.
aprod, slujitor domnesc: 22, 92, 126, 134, 155, 156, 201, 204.
arătare, înştiinţare: 202, 205-207, 216, 219, 220, 230-232, 237, 239-241, 244,
248, 250, 252, 257, 260-262, 266, 267, 271, 274, 275, 289.
arătători, hotărnici: 256.
arătură, câmp: 188, 253, 298, 302, 306.
Aref, sat în jud. Argeş: 160, 175, 203, 205.
arendaş, uzufructar: 6, 291.
Argatu Calinic, episcop al Argeşului: 5.
Argeş: apă: 88, 92, 171, 207, 216, 295, 296, 309; egumenul mănăstirii -: 22, 25,
26, 30, 66, 88, 218, 224, 231, 237; episcopia, vezi la episcopie; isprăvnicie:
145; judeţul: 5, 6, 8, 21, 23-27, 29-38, 75, 93, 94, 123, 130, 140, 142-144,
146-148/151, 152, 157, 159, 162, 164-166, 168, 170, 173-177, 179-188,
190, 191, 196, 199, 201, 204, 205, 207, 215, 220-222, 225, 228, 230, 237,
240-245, 248, 250, 252, 257-259, 261, 263, 265-267, 270, 273, 276-278,
280, 282, 285, 293-295, 307, 308; mănăstirea -: 5, 9-30, 32, 45, 47-49, 51,
52, 54-56, 60, 65-194, 196, 197, 199-216, 220-222, 229-231, 254, 268, 273,
288, 308; moşie: 116, 255; oraş: 71, 73, 74, 80-82, 84, 87, 91, 92, 94, 100,
110, 114, 119, 120, 122, 124, 125, 184, 199, 207, 211, 215; oraş: 221, 234,
239, 253, 255, 278, 282, 283, 287, 292, 309; plasa -: 34, 252.
Argeşan Gheorghe, vezi Gherghe.
arhiepiscop, ierarh: 49, 50, 70, 100, 118, 131, 139, 154, 161, 177, 243, 251,
259.
arhiepiscopie, instituţie: 5, 220.
arhiereu, arhierei, ierarhi: 64, 97, 105, 108, 113, 120, 136, 138, 139, 268.
arhierie, instituţie: 199.
arhimandrit, ierarh: 14, 26, 27, 30-32, 42, 71, 73-75, 77, 78, 89, 92-94, 106, 110,
114, 152-167, 169-173, 175, 178, 179, 183-194, 196-201, 207-219, 222-224,
226-228, 235-238, 240, 251, 288, 289, 291, 308, 311.
arhimitropolit, ierarh: 52, 56, 85, 162.
Arhivele Istorice Centrale (AIC), instituţie: 5, 45-311.
Arhivele Naţionale, instituţie: 5.
arhive, depozite de acte: 5.
arhonte, dregător: 202, 203.
Aria, Arie, episcop eretic: 49, 50, 53, 59, 64, 66, 71,76, 102, 106, 109, 113, 132,
136, 138, 155, 161, 177, 243,259.
arie, loc de treierat: 208, 244.
armaş, dregător: 244.
Armeanca: apă şi topic în jud. Olt: 264, 265, 274, 275; cea Mare, apă şi topic în
jud. Olt: 270, 271; cea Mică: apă şi topic în jud. Olt: 270, 271; de Sus: 275;
de la Vale: 275.
314
Armenci, topic în jud. Olt: 271.

Arsénié: arhimandrit: 89, 92; egumen la Argeş: 174, 177; logofăt din Piteşti: 133;
moşie în jud. Olt: 37, 271, 274, 275; postelnic din Budeasa: 71, 73, 74, 110;
din Valea Danului: 309. Arvat,
rumân din Flămânzeşti: 75.
aspru, aspri, monede: 48, 50, 52-54, 57, 58, 60, 96, 125, 147. asupritori, răi:
274. aşezământ, statut, înţelegere: 28, 37-39, 49, 52, 65, 66, 68, 105, 106, 113,
136,j
165, 195-198, 200, 201, 216, 221, 222, 233, 235, 237, 246, 281, 291. 'i
Atanasie, popa din Argeş: 278.
autoritatea lucrului judecat, principiu de drept: 6, 183.
avaet, dar, taxă: 283.
Aviron, personaj biblic: 71, 109, 132, 138, 155, 161.
Avram, postelnic: 58. avut, avere: 105, 112, 136,
236, 243, 309, 310.
-B-
Baciu, locuitor: 204.

Badea: al lui Bolovan: 89; din Brătiani; 72, 73, 110; Buzalăul, diacon din Argeş:
100; vel clucer: 88, 91, 102; din Cucuteni: 45; cupeţul din Argeş: 169, 170;
diacon din Alimăneşti: 116; Ghiocoiul, din Argeş: 144, 253; logofăt: 63, 114;
din Măicăneşti: 165; paharnic: 51, 74; din Poenărei: 71; Popa, din Argeş:
109; popa din Goleşti: 126; vel sluger: 94; Străichinarul: 185; Şchiopul, popa
din Goleşti: 140; Vlădescul, vezi Vlădescul Badea; vel vornic: 111, 113.
Badiu: Căul, din Flămânzeşti: 75; din Nucşoara: 52.
bagatelă, lucru minor: 233, 239.
Balinte, din Argeş: 185.
Balomirescu Preda, vornic: 103, 104, 147.
Balomireşti: sat în jud. Olt: 230; sat în jud. Vlaşca: 147.
Baloteşti, Băloteşti, sat în jud. Ilfov: 64.
Balta Albă, baltă şi topic în jud. Brăila: 57.
baltă, bălţi, lacuri: 50.
Baltele, moşie şi topic în jud. Argeş: 31, 213, 214, 224.
Ban, ţigan: 46.
ban: dregător: 10, 47, 49, 51, 54, 57-59, 61, 76, 79, 80, 82, 84, 88, 91, 94, 95,
99, 100, 102, 105, 111, 113, 117, 118, 124, 136, 180, 182, 191, 207, 222,
246, 248, 258, 272, 291; din judeţ, dări: 75, 93; monedă: 17, 19, 21, 26, 45,
58, 65, 67, 77, 78, 84, 85, 87-89, 96, 99, 106, 107, 114, 116, 119, 120, 122,
125, 127-130, 133-135, 139-141, 145, 147, 148, 150-152, 158-160, 164,
170, 173-175, 182, 185, 194, 200, 209, 211, 212, 214-216, 218, 221, 222,
315
MIHAIL M. ANDREESCU
224, 229-231, 236, 255, 267, 269, 278, 279, 283, 284, 287, 293, 294, 296,
297, 301-304, 307, 308, 311.
Bancea al Cârstei, rumân din Nucşoara: 52, 53.
Banul Itul, unchiaş din Nucşoara: 257.
Barbu: Arion, treti vistier: 199, din Argeş: 78; vel ban al Craiovei: 76, 246; vel
comis: 106; diacon din Cerbureni: 299, 300, 310; feciorul diaconului Ion:
130, 131; feciorul lui Dragomirdin Nucşoara: 52; Gligorescu, vezi Gl/gorescu
Barbu; vel paharnic: 66, 113; pârcălab: 40, 41 252, 300, 305, 306; popa din
Argeş: 19, 120, 132, 133; rumân din Nucşoara: 53; spătar: 51; al lui Stan,
rumân din Nucşoara: 52.
Barşoi, topic în jud. Muscel, azi Argeş: 67.
barză, pasăre: 271.
Basarab: Brâncoveanu, vezi Brâncoveanu: domn: 45-48, 52, 55-57, 130; fiul lui
Basarab: 45, 46; fiul lui Radu Şerban: 58; Matei, domn al Ţării Româneşti:
11-13, 65-67, 69-71, 73, 75-78, 80-84, 88-90, 95, 97, 98, 105, 107, 110-113,
135-137, 147, 148, 186, 230, 246, 247, 273; Neagoe, domn al Ţării
Româneşti: 9, 45-51, 65, 67, 68, 75, 83, 89, 90, 94, 96, 97, 99; voe'vod
bătrân: 65-67, 81, 83.
Basea, munte în jud. Argeş: 20, 134.
başcea, măsură: 302.
baştină, obârşie, de moştenire: 45, 51, 57-59, 67, 82, 103.
Bădeni, Bădeani, moşie şi sat în jud. Dâmboviţa: 45.
Bădiceni, biserică şi sat în jud. Argeş: 28, 208, 236.
Bădiţa: pârcălab: 209; unchiaş din Măicăneşti: 165, 167, 169.
Băiculeşti, moşie şi sat în jud. Argeş: 40, 295, 309.
Bălan Ion, din Brătiani: 294.
Bălaşa, jupâneasa lui Grigore Vâlsânescul: 149, 150.
Băleanu: Gheorghe, biv vel ban: 99; Grigore: vel logofăt: 140; postelnic: 246.
Bălotescu, boier din Cerbureni: 303.
băneasă, soţia banului: 246.
Băneştii de, din Ruia, sat în jud. Prahova: 48, 49, 57.
bănuială, temere: 163, 186, 210, 223, 226, 230.
Bara Patru, din Goleşti: 115.
bărbat, soţ: 85, 205.
Bărbălătescu Ion, moşnean din Măniceşti: 144.
Bărbăteşti, sat în jud. Argeş: 170.
bărbier, meseriaş: 164.
Bărcan, stolnic: 54.
Băroii (Curmătura), vezi Curmătura Băroii.
bătrân, bătrâni, vechi: 65-67, 81-83,93, 96, 105, 112, 123, 136, 161, 189, 276.
bătrână, bătrâne, vechi: 68, 69, 72-74, 78, 79, 110, 131.
Bercea, martor: 48.
316
Bereşti, sat în jud. Argeş: 173.

Berindescul: Gheorghe: 158, 205; lane: 175; loan Dan; logofăt: 152; loanichie:
215; Măria, jupâneasă: 25, 175, 176, 203; Micul, feciorul lui lordache: 171,
172, 205; Mihaiu: 158, 199; lordache: 22, 157, 158, 164, 171, 175, 176, 200,'
202, 203, 205, 206, 303, 304; Nitul: 157; Pandelică: 28, 201-204; Pârvu tatăl
lui lordache: 175; Stanca: 22, 158, 205.
Berindeşti: familie de boieri: 5, 202; moşie şi sat în jud. Argeş: 25, 171, 202,
204, 205.
Berislăveşti, mănăstire în jud. Argeş: 237.
Berivoieşti, moşie şi sat în jud. Muscel, azi Argeş: 29, 209, 257.
Bernard, vel postelnic: 59.
bir: de boi: 65; dare: 16, 65, 75, 101, 102, 133, 134; mărunt de ţară: 123; cu rup-
tul: 102; vacilor şi oilor: 123.
birar, strângător de bir: 75, 122.
birul: lefilor: 123; oştii: 123.
Biserica lui Stănislav, topic în jud. Argeş: 81.
biserică: domnească din Argeş: 37, 263, 280; lăcaş: 28, 46, 47, 49, 50, 55, 56,
67, 81, 83, 90, 108, 138, 139, 156, 199, 208, 220, 236, 241, 260-264, 266,
282, 308; cea Mare a Răsăritului: 220.
bisericeşte: 220, 223, 263, 264.
Bistriţa: egumen la -: 242; mănăstire în jud. Vâlcea: 32, 92, 121, 222, 241, 242,
244, 246.
bivoli, animale: 77.
Bândea, munte în jud. Argeş: 110, 111.
Bândicean: Dorotei, arhimandrit, frate cu Marco: 311; Marco: 311; Nicolae, frate
cu Marco: 311; Pavel, postelnic se numea şi Marco: 311.
bântuială, forţare, asuprire: 93, 102, 123, 241.
Barca, moşie şi sat în jud. Buzău: 16, 111.
Barcă Cojianul, vezi Cojianul Barcă.
Bârceşti, sat în jud. Argeş: 149.
Bârdacea, Bârdăcea Stan, rumân din Flămânzeşti: 75.
Bârlogu: înţărcătoare: 249, 250: moşie în jud. Argeş: 188, 293.
Bârsa, vezi Ţara Bârsei.
Bârsan: Ion, sătean din Corbi: 29, 211; Neguş, din Bârsa: 196.
bârsan, locuitor din Ţara Bârsei: 254.
Bârseni, locuitori din Ţara Bârsei: 195.
Bârseşti, sat în jud. Prahova: 57.
blagoslovenie, binecuvântare: 243, 244, 251, 252.
Bleicii, sat în jud. Argeş: 165, 167, 169.
blestem: 6, 53, 59, 64, 71, 76, 96, 97, 102, 105-107, 113, 118, 131, 136, 137,
154, 155, 161-163, 167, 177, 223, 240, 243, 246, 247, 251, 259, 261-264,
266,275, 276, 280, 281.
317
MIHAIL M. ANDREESCU
Blideş Hristea, vezi Hristea Blideş.

boală: 252, 268, 310.
Bochinţul Oprea, orăşean din Argeş: 100.
Bohari, sat în jud. Argeş: 27-29, 194, 208, 212, 213.
boi, animale: 53, 116, 155, 160, 170, 310.
boier, boieri: adeveritori: 167, 168; de credinţă: 68, 175; divaniţi: 24, 27, 88, 95,
225, 229; ai doilea: 117; ar domniei: 123, 146, 151; hotărnici: 11, 12, 17, 19,
21, 24-27, 32, 33, 60-62, 68, 70, 71, 73, 82, 83, 89, 110, 111, 145, 153, 161,
166-168, 173, 175, 178, 179, 181-183, 191, 192, 202, 205, 251, 252, 289,
290; ispravnici: 179, 194, 215, 216, 219, 223, 225, 228, 233, 237, 241, 244,
245, 251, 254, 255, 257, 258, 261, 262, 264, 268, 270, 274, 276, 280, 281,
284, 289-291 ;jurători: 62; cei mari: 143; nobili: 11, 12,21,24,26,48-52, 54,
57-60, 64, 66, 68, 72, 73, 76, 78, 79, 81, 82, 85, 87, 91, 93, 96, 100, 101,
105, 108, 111, 113, 117, 119, 120, 125, 127, 128, 131, 134, 136, 138, 139,
143, 150, 151, 156, 157, 162, 168, 171, 175, 181-183, 186-188, 190, 192,
194, 197, 215, 216, 219, 222-224, 229-233, 236, 240, 242, 244, 245, 248-252,
255-258, 268, 272, 273, 277, 283, 289, 307; veliţi: 28, 32, 33, 36, 37, 167, 169,
190, 192, 202, 207, 220, 222, 248, 265, 267-270, 272, 273, 290, 291.
boiernaşi, mici boieri: 143, 151, 180-183, 185, 187, 190, 192, 200, 216, 241-
243, 245, 249, 250, 258, 259, 265, 277, 288, 289, 290.
Bolboşanii, sat în jud. Mehedinţi: 57.
Boldiciu Dumitru, logofăt: 84.
Bolduri, topic în jud. Argeş: 80.
Bolovan, orăşean din Argeş: 89.
bolovan: piatră: 163, 190, 191, 213; de sare: 221.
Boluntra: moşia mănăstirii Argeş: 145, 253; munte în jud. Argeş: 131.
Bondoc Radu, orăşean din Argeş: 211.
Bora, sat în jud. Argeş: 96.
bordei, locuinţă: 188, 287.
brad, brazi, arbori: 85, 86.
Bradul: Oslatunii, topic în jud. Argeş: 78; Slamnii, topic în jud. Argeş: 61; din
Slatină, topic în jud. Argeş: 109.
braţ, frate: 78, 79, 115, 141, 146, 160, 161, 164, 170, 175, 185, 288, 294, 298,
300, 302, 310, 311.
Braţul: comis: 10, 54, 59, 60, 62; Cores: 45; diacon: 285; rumân din Flămânzeşti:
75; ţigan: 46.
Brazoescul (Brezoescul): Fiera (Hera), boier: 126-128, 229; Ilinca, jupâneasă:
18, 126-128,229, 231,269.
Brădăţean, moştean: 218.
brădet, loc cu brazi: 197, 256, 289, 290.
Brădet: moşie şi sat în jud. Argeş: 295; schit în jud. Argeş: 32, 115, 159, 210,
241, 243, 246, 247.
318
Brăila, judeţ: 57.

Brătăşan Mihul, pitar: 115.
Brătăşeşti, schit în jud. Argeş: 23, 29, 30, 32, 159, 188, 210, 213, 214, 218, 235
236, 308.
Braţe, schit în jud. Argeş: 170. Brătescu: Barbu, din Brăteşti: 29-31, 213, 214,
218, 224; Dinu, din Brăteşti: 214;
Ion, din Brăteşti: 213; Matei, din Brăteşti: 30, 214, 218; Oprea, din Brăteşti:
29, 213; Stoica, sin Barbu: 214, 224. Brăteşti, moşie şi sat în jud. Argeş:
29, 213. Brătianca, cocoana din Şuiei: 308. Brătiani (Brătieni): familie de
boieri: 5, 185, 188; sat în jud. Argeş: 39, 72, 73,
110, 294, 308. Brătianu: Costandin, boier din Brătieni, frate cu lane:
185; Dincă, boier din
Brătieni, fiul lui lane: 185, 308; Dinu, vtori vistier: 33, 249, 250; lane, boier,
tatăl Brătienilor: 31-33, 36, 37, 150, 153, 185, 186, 187, 225, 229-231, 248,
272; lane, biv logofăt za vistierie, fiul lui lane: 185, 187, 225, 228-232, 244,
245, 247, 248, 269, 272, 273.
breslaş, lucrător: 255. bresle,
asociaţii: 222.
Brezeanul Niţu, unchiaş din Muşăteşti: 189. Brezoaie (Brezoe), sat în jud.
Dâmboviţa: 88, 89, 127. Brezoi, sat în jud. Vâlcea: 18. Brezoianul Pătraşco,
vel pitar: 136. Briu, moşie în jud. Argeş: 294. Brâncoveanu: Costandin, domn
al Ţării Româneşti: 18, 19, 123, 124, 130, 142,
143, 202, 205; Manolache: vel ban: 291; vel vornic de Ţara de Jos: 222;
Nicolae, vel vistier: 222, 258.
Brâncoveni: mănăstire în jud. Olt: 121 ; sat în jud. Olt: 140.
bube, răni: 71, 132, 155, 177, 243, 259.
bucate, alimente: 55, 69, 75, 83, 90, 101, 105, 112, 117, 135, 136, 159.
Bucovăţ, mănăstire în jud. Dolj: 147.
Bucşănescul: loniţă, şătrar: 200, 216; lordache, zestraş: 232. Bucşăneşti:
familie de boieri: 5; sat în jud. Argeş: 175, 203, 205. Bucşuneasca
(Buşcuneasca) Safta, boieroaică: 42, 309. Bucur: Avram, pârcălab din Corbi:
197; al Steiului, rurnân din Nucşoara: 52. Bucureşti, oraş şi scaun domnesc: 9-
11, 13-16, 18, 20, 27, 28, 30, 36, 47, 51,
61, 63-66, 84, 85, 88, 89, 91, 94-96, 99, 102, 104, 109, 111, 114, 124, 137,
140, 156, 173, 199, 202, 219, 222, 225, 266, 267, 283, 290, 291.
Budăneşti, moşie şi sat în jud. Argeş: 88. Budeasa, sat în jud. Argeş:
71, 73, 110. Budescu, logofăt: 192. Budişteanul Radu, biv treti
vistier: 181, 236.
319
MIHAIL M. ANDREESCU
Buernii, topic în jud. Argeş: 164.

Buhaci Stan, moşnean din Topliţa: 161, 162.
Buicoiul Ion, boier: 139, 140.
Bujor (Bojoară), sat în jud. Argeş: 62, 79.
Bujoreanul Radu, boier: 175, 202, 205, 206.
Bunea: vtori logofăt: 124, 202; postelnic: 115; vel vistier: 82, 84.
Buneşti: moşie şi sat în jud. Argeş: 29, 41, 118, 182, 210, 296; săteni: 118.
Buneştii de Fier, moşie şi sat în jud. Muscel, azi Argeş: 17, 20, 23-27, 41, 42,
117, 140, 141, 164, 169, 176, 178, 180, 181, 189-191, 302, 303, 307.
bunuri, avere: 23, 200. Burluşi, sat în jud. Argeş: 221. Burnescul: Costandin,
moşnean din Topliţa: 161, 162; Standul, din Cerbureni:
306.
Burtea Vladul, ţigan: 125. Buşcu State,
clucer: 194. bute, vas mare de vin: 209,
201. butoi, vas de vin: 301. Buzalău
Dragotă, vezi Dragotă Buzalău. Buzău:
episcopie: 28; oraş: 27. Buzinca: vel
comis: 61, 64; vistier: 62.
-C-
Cacaleţi, moşie în jud. Argeş: 208, 210, 213, 235.

cai: animale: 53, 65, 75, 77, 155, 193; domneşti: 123; de olac: 65, 93, 102, 123.
caimacami, locţiitori: 34, 35, 257, 258, 265.
Cain, personaj biblic: 109, 132, 138, 155, 161, 177, 243, 252, 259.
Calciul: din Alimăneşti: 122; Dimei, din Argeş: 100; logofăt: 135; popa, sin
Serafim: 185. cale: judecată: 153, 169, 176, 181, 184,
187,200,203,207,216,226,228,230-
234, 238, 239, 241, 243, 248, 249, 251, 262, 264, 272-274, 276; îndemn:
233. Calea: Albeştilor, topic în jud. Argeş: 81 ; fata lui Teodosie banul: 57;
Făgăraşului,
topic în jud. Argeş: 74; nepoata lui Dragomir din Bârceşti: 149; sora lui Voico
comis: 149, 232.
Calinic Argatu, vezi Argatu Calinic. Caloian, braţ Sima din Argeş: 185.
Calotă: Apostol, ginerele lui Stan: 295; Gheorghe, boier: 23, 160; Gherghe: 160;
Ion, frate cu Oancea: 295; Ion, ginerele lui Stan: 295; Irimia, frate cu Voicu:
232; moşnean din Muşăteşti: 21, 146-150, 153; Neaoşul, frate cu Voicu: 232;
Oancea, boier: 39, 295; Păuna, soţia lui Oancea: 295; popa din Argeş: 92;
320
Radu, din Argeş: 185-187, 229, 231, 248, 295; Radu, fiul lui Radu din Argc
186, 187, 229; Stan, boier: 23, 160, 295; Voicu, tatăl lui Radu din Argeş: 2;
vornic: 47.
i
Caloteşti (Căloteşti): familie de boieri: 229-232; moşneni: 267, 268.
i
Canache, biv şătrar, ispravnic de judeţ: 175.
Cantacuzino: Drăghici, vel paharnic: 91 ; lordache, serdar: 251 ; Mihai: vel com
137, vel postelnic: 99, vel spătar: 106; Pârvu: vel logofăt: 22, 106; biv \
medelnicer, ispravnic de Argeş: 152, 154, 175, 184, 185, 187,225,229,23
spătar: 248, 249, 268, 272; Radul, vel spătar: 136; Şerban: domn al Ţa
Româneşti: 16, 112, 114, 136; vtori logofăt: 91; vel spătar: 99; Ştefan, don
al Ţării Româneşti: 20, 135, 137.
cap, capete, căpătâie: limită de hotar: 67, 72, 74, 106, 107, 144, 154, 163, 18
188, 190, 191, 213, 214, 218, 221, 227, 236, 241, 247, 253, 264, 270, 27
274, 275, 278, 279, 283, 285, 286, 292, 296, 297, 299-301, 303, 304, 30
309; organ anatomic: 133, 193, 235; de rumâni: 147, 148, 182, 231.
Capotă, moşnean: 204.
Capul Boeriului, topic în jud. Argeş: 80.
car: atelaj: 181, 302; de fân: 302.
Carachiaghis Frangulea, ispravnic de Argeş: 28.
Caragea Nicolae, domn al Ţării Româneşti: 27, 182, 189, 190, 192, 199, 22
229, 268.
Caramanlâul Dumitraşco, vel postelnic. 124.
cară de oaste, obligaţie: 123.
carpăn (carpen), arbore: 99.
carte, cărţi: acte: 19, 22, 24, 49, 51, 55, 58-62, 64, 66-70, 72-74, 76, 79, 82, 8
86, 91-95, 97-99, 101-103, 105, 106, 110-113, 118, 123, 127, 130, 131, 13
134, 136, 139, 140, 150, 176, 177, 182, 184-187, 190, 199, 201, 223, 22
228, 229-231, 233, 237, 239, 240, 243, 247, 254, 260-262, 264, 268, 27
273, 279, 287, 309; de adeverinţă: 151, 169, 184, 242; de alegere: 187, 23
232, 246; bătrâne: 86, 90, 96-98, 110; de blestem: 5-7, 14, 17, 19-23, 25, 3:
37, 154, 161-163, 165, 169, 175, 177, 200, 217, 219, 226, 241-247, 24!
251, 257, 259-266, 270, 274-277, 280, 281, 286; de cumpărătoare: 88, 22
de danie: 182, 225, 229, 267; domneşti: 86, 140, 142-145, 156, 157, 18'
203, 205; de hotărnicie: 5, 8, 11, 12, 17, 19, 22-25, 68, 152, 153, 168, 17
175, 178-181, 183, 185, 202, 205, 231, 251, 252, 268, 275, 276, 293; c
închinăciune: 69, 83, 86, 90, 159; de învoire: 287; de judecată: 5, 21, 83, 8.
142, 146, 151, 175, 177, 186, 202, 203, 205, 207, 208, 217, 258, 289, 29!
293; de mărturie: 21; patrierşeşti: 105, 113, 136; de stăpânire: 151; c
şcoală: 289; vlădiceşti: 118, 154, 161, 259.
casă, case: de calabalâc: 199; domneşti: 129; locuinţe: 9, 11, 16, 18-23, 28, 3(
45, 50, 63, 88, 114, 115, 134, 135, 139, 141, 151-153, 156, 158, 159, 16'
321
MIHAIL M. ANDREESCU
164, 171, 172, 176, 178, 179, 181, 188-200, 209, 210, 213, 215, 220, 223,
233, 246, 252, 266, 267, 269, 271, 277, 301, 302, 309; sfinte: 103, 104, 286.
casnec (casnic), gospodar: 198. catane, ostaşi: 178, 179. catastih domnesc,
registru: 221, 222, 236. Caterina, călugăriţa: 14, 91, 92. catigumen, ierarh:
107, 137. cauză, proces: 26, 30. căimăcămie, instituţie: 34. căldărar, meseriaş:
125. Căliman, ţigan: 45, 46. Călin, ţigan: 45. călugăr, călugări: monahi: 15-18,
20, 46, 47, 51, 53, 56, 59-62, 65-67, 69, 75,
78, 79, 81-83, 85, 88-99, 101-103, 105, 112, 113, 115, 117, 119, 122, 123,
129, 130, 135, 136, 138-140, 142-144, 175, 176, 182, 188, 202, 203, 205,
206, 237, 241, 310; popit: 108, 138. Călugăreni, sat în jud. Brăila: 57.
călugărie, instituţie: 170, 171, 310. călugăriţă, călugăriţe, monahii: 11,13, 14,
16, 45, 46, 55, 61, 62, 69, 83, 87, 89-
92, 128.
cămăraş, dregător: 60, 73, 74. cămin, căminuri, case: 149, 178, 288. Cănuţă,
orăşean din Argeş: 295. Căpăţână, topic în jud. Muscel, azi Argeş: 72. căpitan,
ofiţer: 117, 126, 134, 164, 191, 215, 295, 286. cărare, potecă: 81. Cărbune,
topic în jud. Argeş: 80. Cărpenişul, moşie în jud. Dâmboviţa: 293. Căscioarele,
sat în jud. Prahova. 50. Cătălina, nepoata lui Neagu din Stăneşti: 126, 127.
cătină, arbust: 163, 265, 270, 274, 294. căutător, ocrotitor: 105, 113.
Căzăneşti, sat în jud. Argeş: 221. ceară, produs apicol: 65, 93, 101, 123, 159,
235, 237. ceartă, scandal: 26, 27. ceată, grup: 83, 90. ceauş, slujitor: 87, 172,
205, 206. Cepari, sat în jud. Argeş: 89. Cerbureni: moşie şi sat în jud. Argeş: 17,
19, 21, 34, 40-42, 118, 120, 122, 130-
133, 141, 144, 145, 252, 253, 297-300, 303-306, 310; locuitori din -: 252.
cercare, probă: 275.
322
cercetare, anchetă: 32, 33, 35, 37, 149, 163, 165, 169, 178, 180, 182, 183, 1
186, 190-193, 198, 200-202, 204, 207, 208, 215-217, 219, 223-233, 23!
245, 247-251, 253, 255-260, 262, 266, 268-270, 272, 275-277, 280, 28;
286, 288-290.
cercetător, anchetator: 250. cerere, rugăminte: 167, 204, 220, 223, 224, 226,
242-244, 250, 255, 262, 26<
276,290,291. Cernaţi, topic în jud. Argeş:
81. Cernica, vel vornic: 54, 58. Cerşor, topic în
jud. Argeş: 301. certare, mustrare: 93, 101, 104,
112, 123, 157.
cetaşi, tovarăşi: 149,162,165,178-180,192,193, 204,245, 251,259,265, 280,28'
cetate, oraş: 63, 107, 137, 220. Cetăţuia, sat în jud. Argeş: 120. chezaş,
garant: 122.
cheltuială, consum: 200, 201, 211, 215, 216, 225, 235, 237, 239, 289-291.
Chilomişti, topic în jud. Argeş: 221. chingă, bucată de moşie: 274-276, 308.
chinisire, căutare: 268.
chip, mod: 190, 195, 198, 217, 234, 266, 276, 286, 294, 311. Chirca: vel ban:
106; vel logofăt: 111; stolnic: 84; unchiaş din Păroşi: 262, 28(
281; vistier: 51, 57.
Chirea, vistier: 88.
Chirii (Chirilă): monah din Argeş: 131; orăşean din Argeş: 25.
Chiriţă, orăşean din Argeş: 173, 174. chiverniseală,
agoniseală: 172, 237. cifertul lui august, rată de dare: 145.
cin, ordin: 310: cioban, păstor: 254, 289. Ciocăneşti, sat în jud.
Argeş: 221. Ciolac: Ion, din Cerbureni: 298-301; Radu, sin Ion:
301. ciomag, băţ: 193.
Ciomag: Patru, popă din Argeş: 287, 288, 292: Patru, fiul popii Patru: 288.
Ciorâca, topic în jud. Olt: 271, 274-276. Ciptora, apă în jud. Argeş: 246.
cireş, pom: 67, 72, 74, 292. ciric, bucată de moşie: 279. Citea, ţigan: 46.
ciudă, necaz: 233. Ciumeşti, sat în jud. Argeş: 221. Ciutele Marin, vezi Marin
Ciutele. Ciuteşti, moşie şi sat în jud. Argeş: 25, 172,173, 209.
323
MIHAIL M. ANDREESCU
cizmar, meseriaş: 100.

Câlceşti, sat în jud. Muscel, azi Argeş: 71-73, 110.
câmp, arătură: 52, 81, 96, 117-119, 121, 124, 126-128, 132, 141, 210, 223, 226,
228, 252, 257, 294, 305, 310. Câmpinean Scarlat, vel vornic: 291.
Câmpul Leşcioara, topic în jud. Argeş: 221. Câmpulung: arhimandrit din -:
223, 227, 233; mănăstire: 80, 227, 233; moşie:
223, 232. câmpulungean, câmpulungeni: egumen din Câmpulung:
224, 239, 240;
locuitori din Câmpulung: 86. Cânda (Gândea): boier: 204; postelnic: 64,
148. cârciumă, birt: 25, 159, 173, 174, 185, 218, 219, 223, 226, 228, 231, 232,
239-
241, 282, 287, 288, 292. Cârjău: boier: 79, 89, 93, 109; Stoian: 78.
Cârjoae, jupâneasa lui Cârjău: 67, 69, 86, 87, 89, 110. Cârstea: din Bohari:
194, 208, 212, 213; din Cerbureni: 300; diac: 55; fiul lui
Cârstea vistierul: 20, 139; nepotul călugăriţii Magdalinii: din Vişina Seacă:
13, 87, 90, 91; al Oprii, rumân din Nucşoara: 53; orăşean din Argeş: 204; ot
Ospoteşti: 238; popa din Goleşti: 115; Stăvarul, din Albeşti: 177; din
Turburea: 202, 204; vistier din Argeş: 20, 139.
Cârstian: feciorul lui Stroe, rumân din Nucşoara: 52; din Nucşoara: 52.
Cârstieneşti (Cristieneşti), moşie şi sat în jud. Argeş: 11,12, 66-68 71-74 83
90,110,286. ' '
Cârstiia, vornic: 64.
Clăbucet, înţărcătoare în jud. Argeş: 171. clacă, muncă, obligaţie: 195, 197,
198, 302. claie, şiră: 178, 179, 198. clăcaş, care face clacă: 233, 239. cleric,
clerici, slujitori ai bisericii: 5, 6. Climen, egumen la Braţe: 170. clironomie,
moştenire: 206, 236. clisier (cliser), rang monahal: 87, 109, 140, 147. clucer:
za arie: 202, 205, 249; dregător: 57, 76, 79, 82, 84, 88, 91, 94, 95, 99,
102, 106, 111, 113, 124, 126, 127, 136, 147, 148, 154, 157, 163, 186, 194,
202, 222, 231, 240.
clucereasă, soţie de clucer: 57.
Coada: O/f//', topic în jud. Olt: 265; Ţapului, topic în jud. Olt: 264. coadă: 264,
265, 274, 275. coajnică, hrisov: 95, 127. Coandă: Dumitru, popă: 159, 160;
Mirea, din Argeş: 39, 293; Patru, diacon: 39,
41, 287, 288, 292, 293, 301, 302; Patru, nepotul diaconului: 287; Ştefan, din
324
DOCUMENTE MUNTENE - ANII 1492-1823 - SCOASE DIN CONDICA EP. ARGEŞUiyi
-_
Argeş: 39, 287, 288, 292, 293, 301; Vasile, popă: 22, 23, 156, 157, 159 1(
173, 293. Coasta: cea Frumoasă, topic în jud. Muscel, azi Argeş: 67, 72,
74, 286; Lazuril
topic în jud. Argeş: 80. coastă, pantă de deal: 67, 80, 109, 145, 163, 185,
188, 221, 253, 270, 271 2( Cocea, vătaf: 219, 255, 256. cocoană, boieroaică:
308. cocon, fiu: 58, 117.
Cocorăscu Alexandru, treti logofăt: 208, 216. Cocu, sat în jud. Olt: 275.
codru: de loc: 153, 245, 259-262, 265, 270, 274, 286, 288, 289, 309; de moşi
153, 253, 281, 282; de pământ: 163. Cojanul Barcă, vel logofăt: 142.
Cojocaru loader, vezi loader Cojocaru. colonişti, locuitori: 27, 28. Coman
al Barii, rumân din Nucşoara: 53. Comăneanul loan, vel paharnic: 222.
comerţ, negoţ: 5. comis,'dregător: 10, 49, 51, 54, 57, 59-64, 66, 70-74, 76,
80, 82-84, 88, 89, !
95, 99, 100, 102, 106, 110, 111, 113, 124, 149, 153, 159, 164, 172, 173, T
181, 187, 190, 191, 202, 205, 206, 222, 232, 307; vtori: 166, 185.
Comşa, din Corbi: 209. comişoaie, soţie de comis: 229.
conac: adăpost: 267; arhieresc: 267; dare pentru găzduire: 102, 123.
Condeşti: boieri: 309; moşie şi sat în jud. Argeş: 40. condicar, scriitor
de condici: 257, 261-263, 289. condică, registru: 5, 8, 268, 269, 274, 293.
Condilă, postelnic din Albeşti: 70, 73, 110. Condreşti, sat în jud. Muscel,
azi Argeş: 71. Conţescul: Constandin Mihailovici: logofăt: 124; vtori
logofăt: 137. Conteşti, sat în jud. Argeş: 124.
copaci, arbori: 144, 145, 246, 250, 265, 271, 274, 275.
copăcel, arbust: 191.
copie: 194, 195, 202, 230, 232, 241-243, 293.
copii, vezi feciori.
copil: de casă: 160, 270, 277, 281; canal: 156; fiu: 241. copist, care copiază:
310. copite, stoguri: 178, 179, 198. corabie, navă: 198. corăbieri, marinari:
198. Corbeanu: Costache, vel şătrar: 145, 252; Costandin, boier: 21;
Petrache, :
Ştefan: 297; Ştefan, boier: 297.
325
MIHAIL M. ANDREESCU
Corbeni, sat în jud. Argeş: 71, 73, 110, 115, 154.

Corbi, sat în jud. Argeş: 115, 154, 211.
Corbii, sat în jud. Argeş: 10-12, 27-29, 38, 55, 56, 64, 66-68, 72, 73, 83, 86, 89,
195, 197, 198, 209, 236, 286. Corbii de Piatră: mănăstire: 9, 10, 45-47,
61, 67, 78, 79; moşie şi sat în jud.
Argeş: 9-14, 45, 46, 65, 67, 69-71, 83, 85-87, 89-91, 110.
Corbişori, moşie şi sat în jud. Argeş: 10-12, 38, 62, 66, 79, 87, 286.
Corbul, topic în jud. Argeş: 81. Corbuşori, topic în jud. Argeş: 80,
110. Cores, din Cucuteni: 45.
Cornetu: mănăstire în jud. Vâlcea: 9, 46, 47; sat în jud. Argeş: 77.
Coruia: vel clucer: 113; vel paharnic: 102, 111. Cosa, moşie şi sat în
jud. Dâmboviţa: 88.
Cosac: Ion, din Brătiani: 294; lane, fiul lui Ion: 294; Grigore, fiul lui Ion: 294.
Coscun, ţigan: 46. Cosăceşti, familie de boieri: 160. Cosmeşti, sat în jud.
Argeş: 81. Costache: din Argeş: 292, 296; moşnean din Cerbureni: 40, 301,
305, 306, 310;
sin Din din Cerbureni: 297-301. Costandache Dimitrache, vel pitar: 222.
costande, monedă: 45. Costandie, episcopul Buzăului: 221. Costandin:
Brâncoveanu, vezi Brâncoveanu Costandin: Blideş: 177; din
Cerbureni: 131; comis: 88; condicar: 257, 289; Dafinoiu, vezi Dafinoiu
Costandin; dascăl la mănăstirea Argeş: 174; fiul Badii paharnic: 128; fiul lui
Drăguţescul: 128; fiul lui Dumitraşco, logofăt din Argeş: 152; fiu: 209; Iereiu,
protoiereu: 263, 264; jupanul din Argeş: 135, 141; din lugur: 71-73, 110;
logofătul: 34, 222, 234, 247; biv vel medelnicer: 158; nepotul lui Costandin
din Turburea: 201, 204; pitar: 189; popa din Argeş: 15, 16, 106, 107, 285;
popa din Valea Danului: 309; portar: 198; poslujnic din Muşăteşti: 303;
postelnic: 73, 74; vel postelnic: 62, 64, 66, 76, 80, 82; popa din Uda: 265;
Şerban, vezi Şerban Costandin; Varlaam,vez\ Varlaam Costandin; din
Turburea: 28, 201, 202, 204; vistier al doilea: 26, 188.
Costandinescu Stroe, din Păroşi: 281. Costea: din
Cerbureni: 299; judeţul: 63, 114; vel pitar: 60. Costescu lane,
mazil: 289.
Costeşti, moşie şi sat în jud. Argeş: 32, 33, 154, 194, 241, 243, 244, 246, 247.
costişă: 274.
Coteşti, sat în jud. Muscel, azi Argeş: 71-73, 110, 225.
Cotineanu, topic în jud. Olt: 265, 271, 275.
Cotmeana: mănăstire în jud. Argeş: 121, 133, 164, 166; sat în jud. Argeş: 221.
cotropire, ocupare: 307.
326
Cozia, mănăstire în jud. Vâlcea: 89, 121, 131.

Cozma: egumen la Sf. Troiţă: 97, 98; episcopul Buzăului: 28, 198, 199, 266; mi
ropolitul Ţării Româneşti: 198, 266, 267.
Cranga, sat în jud. Argeş: 221.
Craiova, oraş şi scaun de ban: 51, 53, 61, 76, 79, 82, 91, 99, 113, 124.
Craiovescul Barbu, boier: 47. cramă, loc de făcut vin: 29, 172, 173, 278,
279, 282. Crăciun: praznic: 201, 208, 216, 217; unchiaş din Nucşoara: 257.
Creaţă Diculeciu, vezi Diculeciu. credinţă, întărire: 63, 73, 74, 77, 80, 81, 87-
89, 91, 99, 103, 104, 106, 107, 10!
114-122, 124-129, 131, 133-135, 139-142, 154, 158-160, 164, 170, 172-17-
185, 186, 188, 189, 194, 196, 197, 199, 203, 209-214, 219, 220, 222, 22<
234, 239, 254, 255, 267, 278, 279, 285, 287, 293, 295-297, 301-305, 30
308,311.
creştin, creştini: 58, 59, 71, 102, 105, 135, 136, 220, 222. Creţulescu:
lordache, vel vornic: 142; Istrate, biv vel paharnic: 176, 20
'Manolache, vel vornic: 106, 222; Radu, logofăt: 91, 92, 99, 100.
crezare: 211. Cristea, din Argeş: 292. crâng, pădurice: 211. croitor,
meseriaş: 89.
cruce, semn de hotar: 74, 195, 256, 271, 274, 289. Crucea: lui Basarab
voevod cel Bătrân, topic în jud. Argeş: 81; Lupeştilor, to
în jud. Argeş: 15, 106. Crucişoara, topic în jud. Argeş: 197, 290.
cucernic, cucernici, vezi cuvioşi. cuhne, bucătărie: 267. cuib de barză,
semn de hotar: 271. cumnat, rudă: 117, 174, 175, 203, 205, 295, 308.
cumnată, rudă: 171, 212, 310. cumpărătoare, cumpărători, cumpărări:
191, 194, 195, 199, 205, 206, 2(
210, 215, 216, 225, 229-231, 235, 236, 248, 267, 269, 272, 275, 276, 2i
296, 307, 309,311.
cumpărător: 165-167, 169, 175, 208, 211, 229, 275.
Cungrea, topic în jud. Argeş: 271. Cungrişoara, apă şi
topic în jud. Argeş: 265, 271. cunoştinţă, ştiinţă: 276.
Cucuteni, sat în jud. Dâmboviţa: 9, 45. cupar, dregător:
145.
cupeţ, negustor: 20, 24, 78, 109, 134, 135, 144, 169, 170, 174, 253.
curătură, loc de păşune: 247. Curmătura Băroii, topic în jud. Olt:
116.
327
M1HAIL M. ANDREESCU
curmătură, oprire bruscă: 74, 116, 256, 287, 289.

curmeziş, cruciş: 288, 295.
curs, curgere: 221.
Cursusul, sat în jud. Prahova: 58.
Curtea de Argeş, oraş şi reşedinţă domnească: 5, 11, 215.
curtea domnească veche, din Bucureşti: 266.
curte, reşedinţă: 60, 266, 267, 292.
cuscră, rudă: 208.
Cuştereanul: Sava, logofăt: 103; l/c/rea, stolnic: 132.
Cuştereni, moşie şi sat: 19.
cutia de obşte, cutia milei: 283.
cuviinţă, respect: 220, 221.
cuvios, cuvioşi, cucernici: 107, 131, 137, 139, 154, 157, 161, 162, 164, 167,
168, 176, 177, 193, 199-201, 214-216, 222-224, 233, 237, 240, 251.
cuvânt, motivare: 220, 233, 238, 266, 269, 273, 275-277, 309, 311. ctitor,
ctitori, ziditori: 50-59, 65, 95, 96, 103, 105, 107, 108, 113, 124, 136-138,
161, 168, 235, 237.
-D-
Dafinoiu Costandin, vechil: 248.

dajdie, dăjdii, dări: 65, 75, 93, 102, 123, 145; judeţului, dări speciale: 123.
Damaris loan, vel vornic: 249.
Damaschin: arhimandrit şi egumen la Argeş: 161, 163-167, 169-173, 178, 182,
236; egumen la Sf. Troiţă: 98; proegumen la Argeş: 191. Dan: Dragomir,
vezi Dragomir Dan; rumân din Muşăteşti: 149. Danciul, din Vişina Seacă: 13,
83, 87, 90. danie, danii, pomeni: 5-7, 10, 13, 22, 32, 42, 47, 105, 112, 115, 117,
119, 121,
124, 135, 136, 142-148, 161, 165, 166, 169-173, 176, 180-182, 191, 199-
201, 203-206, 210, 214-217, 225, 230, 236, 237, 246, 253, 266, 267, 308,
310,311.
Daniil: Grecul, călugăr: 175, 176, 202-206; mitropolit: 142, 186.
Danovici Marco, vezi Marco Danovici. Danul, moşie şi sat în
jud. Argeş: 16, 78, 116, 129. dar, daruri: ofrande: 56, 108, 119,
138; sfinte: 137, 138. dare, dări, taxe: 12, 14, 15, 18, 75. darva,
necaz: 207. dascăl: 174, 189, 307.
Datan, personaj biblic: 71, 109, 132, 138, 155, 161.
Datco al lui Simeon, rumân din Nucşoara: 52.
328
datorie: bisericească: 282; obligaţie: 19, 21, 26, 30, 85, 209, 214, 220, 236, 263,
264,267,310. davă, pricină: 238. David, din Cerbureni: 131, 141.
dărăpănară, ruină: 267. Deadiul, vel vistier: 54, 59. deal, colină: 17, 20, 50, 56-
58, 72, 74, 81, 84, 120, 139, 140, 145, 163, 170, 190,
191, 208, 214, 221, 222, 227, 228, 236, 247, 249, 253, 265, 270, 274, 275,
278, 284, 286, 294, 296, 304, 305, 311. Dealu, mănăstire în jud.
Dâmboviţa: 50. Dealul: Bărbăteştilor, topic în jud. Argeş: 170; Ciocăneştilor,
topic în jud. Argeş:
221; Cornetului, topic în jud. Argeş: 81; Strechii, topic în jud. Argeş: 221;
Şoaşului, topic în jud. Vâlcea: 221; Ştefăneştilor, topic în jud. Argeş: 221;
Topologului, topic în jud. Argeş: 81, 154. declaraţie, mărturie: 27. deget,
degete, semn de pecete: 77, 89, 91, 99, 107, 115, 119, 121, 122, 125,
134, 135, 142, 152, 158, 160, 170, 173, 174, 185, 209, 213, 214, 218, 224,
234, 254, 255, 259, 278, 279, 292, 294, 296, 297, 302, 305, 306, 309-311.
delniţă, delniţe: boiereşti: 230; proprietăţi: 10, 11, 18, 40, 41, 52, 53, 72, 74, 78,
81, 118, 126, 128, 147-150, 154, 202,'205, 206, 227, 229-232, 269, 297-301,
303-306. deosebire: 272. depoziton, depozit: 290. Despa, sora lui Tudor
cupeţul din Argeş: 170. Despina: domna lui Neagoe Basarab: 49, 65;
jupâneasa lui Muşat: 64; vistier:
65.
Detco, ban: 47. dévale, la vale: 275. diac, scriitor: 283. diacon, rang monahal:
14, 17-19, 37-39, 91-93, 100, 116, 120, 122, 125, 126,
129, 130-134, 153, 160, 165, 170, 171, 173, 174, 185, 196, 197, 222, 237,
251-254, 259, 261, 273, 275, 278-281, 283-288, 292, 293, 297, 301, 302,
306-308.
Diaconescu Ion, din Făgeţeni: 274. diaconeasă, soţia diacului: 284, 285. diată,
testament: 16, 116, 128, 147, 158, 172, 208, 237. Diculeciu (Duculeciu):
Creaţă, jupâneasa: 20-23, 135, 141, 142, 152, 164;
Marin: 135, 141, 164; Stoian: 135, 141, 152.
dichise, amenajări: 120. dichiu, rang monahal:
213. Diicul: vel spătar: 82; vel stolnic: 124.
dijmari, strângători de dijme: 76, 93.
329
MIHAIL M. ANDREESCU
dijmă: dare în natură: 13, 16, 19,85,86, 101, 111, 112, 130, 195, 197, 198,257,
302; din fân: 198; din porumb: 198; din stupi: 93, 102.
dijmărit, perceperea dijmei: 65, 75.
Diliu, ţigan: 46.
Dima: din Argeş: 100; din Bohari: 212; logofăt: 82.
Din: din Brătiani: 294; din Cerbureni: 297-301; diacon din Muşăteşti: 308; sin
Radu din Cerbureni: 310.
Dinul: din Galeş: 308; sin Ilie judeţul: 235, 283, 285; martalogu: 213, 218;
moşnean din Cerbureni: 42, 310.
Dionisie: egumen la Fedeleşciori: 172; dichiu la Argeş: 213; iconom la
Fedeleşciori: 164, 166; ieromonah: 87.
Direcţia Generală a Arhivelor Naţionale (DGAN), instituţie: 45-311.
Diţa, din Cerbureni: 298, 301.
divan: complet de judecată: 24, 25, 28, 62, 66, 68-70, 76, 77, 79, 82-85, 90, 91,
95, 97-100, 110, 111, 113, 130, 146, 156, 157, 160, 164, 167, 177, 184, 186,
187, 189, 190, 192, 193, 200, 201, 207, 208, 215-217, 224, 230, 231, 249,
258-260, 269, 270, 273, 277, 278, 290, 291; domnesc: 28, 39, 52, 146, 165,
166, 176, 178, 194, 220, 222, 225, 226, 229, 231, 232, 234, 240, 266, 277,
289, 290; cel Mare: 68, 75, 96, 98.
dâmb, colină: 80.
Dâmboviţa: apă: 57, 88; judeţ: 6, 8, 293.
doagă, doage, scânduri de butoi: 86.
dobitoc, dobitoace, animale: 52, 53, 108, 137, 155, 157, 178, 183, 185, 195,
235, 236, 252.
Dobra: din Cucuteni: 45; topic în jud. Argeş: 246.
Dobroeşti, moşie în jud. Ilfov: 296.
Dobrotă: al lui Badiul, rumân din Nucşoara: 52, din Danul: 16, 116, 129; al Frăcii,
rumân din Nucşoara: 53.
doamnă, soţia domnului: 49, 52, 53, 58, 72, 74, 77, 85, 114.
documente, acte: 5-9, 43.
dogar, meseriaş: 86.
Dolgopol, Câmpulung: 92, 121, 154.
domn, domni, şefi de stat: 35-37, 46-48, 50-52, 54-56, 58-61, 65, 66, 68-73, 75,
76, 78, 81, 82, 84-86, 89, 90, 92-96, 98, 100, 102, 103, 105-108, 111-113,
115, 117, 123-125, 130, 131, 135-138, 140, 142, 143, 146, 147, 151, 152,
155, 157, 165, 166, 168, 174, 176-178, 180, 181, 183, 189, 191, 195, 196,
199-202, 204, 207, 214-217, 219, 222, 223, 225, 226, 228, 232, 233, 239,
241, 243, 245, 248, 252, 259, 265, 267, 268, 269, 272, 276.
domnească, a domnului: 44, 183, 201, 208, 216, 217, 222, 257, 266, 268, 270,
273, 277, 283, 290.
Domneşti, moşie şi sat în jud. Muscel, azi Argeş: 11-15, 27, 28, 70, 71, 80, 94-
99, 195, 197, 198, 218, 219, 223, 226-228, 232, 233, 239.
330
domnie, instituţie: 25-27, 30, 32, 33, 36-42, 46-62, 65-70, 75-79, 81-86, 89-100,
102-106, 110-113, 123, 124, 130, 135-137, 140, 143, 146, 151, 155, 157,
164, 167-169, 176, 180, 183, 199, 202, 205, 207, 215-217, 220-222, 224,
226, 234, 242, 243, 249, 268, 273, 278.
dorobanţi, soldaţi: 215.
Doroftei: arhimandrit la Argeş: 42, 308; diacon: 237; eclesiarhul: 295.
Dosoftei: egumenul Aninoasei: 287; mitropolit al Ţării Româneşti: 32-36, 220,
243, 244, 251, 252, 258, 259, 266, 267, 288;'patriarhul Ierusalimului: 15,
107, 109.
dovadă, dovezi, probe: 164, 165, 169, 186, 206, 217, 218, 226, 229, 240, 242,
243, 246, 273.
Draghia, din Muşăteşti: 126.
Dragomir: vel ban: 79; din Bărceşti: 149; cămăraş din Retevoeşti: 73, 74; comis
din Retevoeşti: 71, 110; Dan, din Corbi: 28, 29, 209, 210; Dolofan dun
Stoeneşti: 60; fratele Muicăi: 62; fratele Şuicăi, hotarnic: 78, 79; Goiciul, din
Flămânzeşti: 75; judeţul din Argeş: 74, 109; logofăt: 89; din Nucşoara: 52;
popa din Argeş: 81, 121, 131; rumân din Flămânzeşti: 75; rumân din
Nucşoara: 52; vel spătar: 52, 53; din Turburea: 201, 202, 204; Ulitu: 73; vel
vornic: 76.
Dragotă Buzalău: orăşean din Argeş: 11, 63; popa: 120, 126, 129, 211.
Drăguţa, topic în jud. Argeş: 294, 301.
Drăgan: căldărarul: 124; rumân din Topana: 125.
Drăgănescu, stolnic: 240.
Drăgăneşti, sat în jud. Vlaşca: 57.
Drăghici: paharnic: 47; sat în jud. Argeş: 148, 161; din Slănic: 96; spătar: 49, 64,
94; biv vel vornic: 48, 49.
Drăghicioaia Neacşa, din Goleşti: 238.
Drăghie, sat în jud. Argeş: 162.
Drăghin Ion, vezi Ion Drăghin.
Drăghina, topic în jud. Argeş: 74, 195, 197, 256, 289, 290.
Drăgoescul: Grigore, stolnic: 309; lordache, boier: 248, 307.
Drăgoi: nepotul Mitrii pitar: 229, 231; orăşean din Argeş: 148; strănepot al
călugăriţii Magdalina: 55, 68, 69, 83, 90.
Drăgoteasca, moşie în jud. Argeş: 88.
Drăguşin: vel paharnic: 76; popa din Făgeţeni: 273, 280; popa din Păroşi: 259.
Drăguşoiu: Costandin sin lane: 294; lane din Brătiani: 294.
Drăguţescul, boier: 128.
dregător, dregători, slujitori domneşti: 5, 52-55, 62, 83-85, 90 97, 98, 111.
dregătorie, slujbă: 123.
drept, dreptate: avut: 183; lege: 50, 55, 62, 68, 71, 76, 79, 82-85, 90, 95, 97-99,
111, 131, 142, 145, 146, 153-155, 161, 167, 169, 173, 177, 190, 191, 193,
331
MIHAILM. ANDREESCU
196, 200-203, 206-208, 214-217, 224, 225, 228, 229, 233, 241-243, 245,
247-251, 254, 257, 258, 264, 268, 269, 272, 273, 277, 281, 289, 290.
Drosul, postelnic: 147.
drum: cale: 122, 132, 152, 159, 191, 227, 238, 278, 284, 287, 288, 292, 297,
309; cel mare: 208, 288, 301; cel păsărit: 145, 253; satului: 297.
drumelniţă, cărare: 265.
Drumul: Albeştilor, topic în jud. Argeş: 131, 144, 145, 253; Rădovanului, topic în
jud. Argeş: 305.
Duca: din Argeş: 81, 294; Gheorghe, domn al Ţării Româneşti: 15, 16, 105-107,
109,111,112,136,227.
Dudescu: Dumitru, vel sluger: 64; Radu, vel logofăt: 136, 190; Niculae, vel vor-
nic: 79, 167.
duhovnic, preot: 255, 285, 295, 302, 309.
Duhul Sfânt: 107, 108, 137, 138, 245, 269, 276.
Duică, sin popa Matei din Muşăteşti: 303.
dumbravă, pădurice: 265, 271, 274, 275.
Dumbrăvi, topic în jud. Argeş: 246.
Duminică: familie de negustori din Piteşti: 6; Gheorghe: 293; Iereiu: 263, 264,
281; din Piteşti: 71, 73, 74, 110; Sachelarie, protopop: 282.
Dumitra, lui Tănase: 12, 80, 81, 84.
Dumitrache: ban: 258; Varlaam, biv vel paharnic: 203.
Dumitrana, diaconeasă: 284, 285.
Dumitraşco (Dumitraşcu): cupeţul din Argeş: 20, 22, 124, 125, 135; vel comis:
113; diacon din Argeş: 125, 126; Fi/ipescu, vezi Filipescu; logofăt din Argeş:
22, 109, 139, 152; logofăt: 99, 111, 114; logofăt din Bucureşti: 88; martor:
209; fiul lui Matei: 158, 209; din Măicăneşti: 167; mazâlul din Argeş: 153;
moşnean din Topliţa: 161; Pază, din Argeş: 154; popă din Argeş: 209; popă:
158, 209; postelnic din Cepari: 89; vel stolnic: 76; biv vel vistier: 64.
Dumitru: aprodul: 134; din Argeş: 63, 73, 74; Boldiciu, logofăt, vezi Boldiciu; din
Cerbureni: 310; din Costeşti: 246; diaconul din Argeş: 17, 120, 122, 125,
129, 132; din Făgeţeni: 273; al Grame/: 120; sin Ivan judeţul: 89; biv judeţul
din Argeş: 63, 114, 121, 122; judeţul: 77, 154; logofăt din Argeş: 63,81, 164;
logofăt: 66, 80, 145, 177; moşnean din Zigoneni: 161; din Muşăteşti: 126;
Negoiţă, vezi Negoiţă; din Flămânzeşti: 75; al popei Savei din Piteşti: 73,
110; popa din Argeş: 120, 125, 294; popa Cârstea: 77; popa din Uda: 274;
postelnic din Goleşti: 115; Roş, din Argeş: 77, 81, 88, 89; rumân din
Flămânzeşti: 75; Tudor, din Argeş: 81; vistierul: 47.
Dumnezeu: 47-54, 56, 59-64, 65, 66, 71, 75-78, 81, 82, 84, 89, 92-95, 98-103,
105-108, 111-113, 117, 118, 123, 124, 130, 131, 135-141, 143, 146, 151,
154, 155, 157, 160-162, 164, 166, 168, 171, 172, 176, 177, 183, 189, 196,
332
198, 199, 207, 217, 219-226, 234-237, 239, 241-243, 245, 249, 251, 252,
257-259, 266, 277, 284. Duşman,
ţigan din Corbii de Piatră: 45.
dvostvenic, conducător: 137.
-E-
eclesiarh, rang monahal: 120, 295.

ecumenicesc: 221.
Efrem: diacon: 93, 96; egumen la Argeş: 96, 98, 100, 101, 103; ieromonah la
Cozia: 131.
Efrim, vezi Ifrim.
Eftenie, din Vătăşeşti: 42, 307.
egumen, rang monahal: 14, 22, 24-27, 29, 30, 37, 38, 46, 55, 56, 63, 65-69, 73-
75, 77, 78, 80-101, 103-105, 107, 108, 111-115, 117-119, 121, 123, 124,
126-147, 150-159, 161-186, 189, 190, 192, 194, 196, 197, 199, 200, 207,
209, 214, 219, 222-224, 226-233, 237, 239, 242, 246, 267-269, 286, 288.
egumenie, instituţie: 187.
Elena, domna lui Radu Şerban: 52, 53.
embatic, chirie: 159, 235.
Ene, diacon la Alimăneşti: 116.
enterez, interes: 259.
eparhie, regiune administrativă bisericească: 5, 220, 222.
episcop, ierarh: 27, 28, 30-37, 39, 40, 61, 62, 64, 79, 117, 180, 198, 220-222,
233-237, 239-241, 243, 245, 253, 267, 274, 278.
Episcopia: Argeşului: 5, 30-42, 49-311; Buzăului: 220, 221; Râmnicului: 220.
episcopie, eparhie: 27, 34, 35, 38, 218-222, 225, 228-230, 236, 238, 244, 246,
251, 254, 255, 258, 260, 267, 269, 273, 274, 276, 277, 286.
episcopul: Argeşului: 5, 30-38, 40, 51, 56, 219-222, 224, 226, 228, 233-237,
239, 242-245, 249, 250, 254, 255, 257-260, 265, 267, 270, 277-280, 282,
283, 285, 288, 289, 291-293, 297-300, 303-306; Buzăului: 117, 198, 199,
221, 266; Prespei: 64; Râmnicului: 64; Sevastei: 220, 221.
Epraxia, femeia lui Ion Buicoiul: 139, 140.
Eremia, vezi Irimia.
eromonah, călugăr: 56.
Eutemie: egumen la Argeş: 94, 95; din Zigoneni: 125.
evanghelie: 219-221.
evanghelicesc: 220.
evlavie: 218, 259, 260.
Evtenie, din Cerbureni: 131.
exarh, inspector eparhial: 283.
333
MIHAIL M. ANDREESCU
-F-
fag, arbore: 163, 287.

falcă, fălci: părţi de moşie: 15, 106, 132; unitate de măsură: 275.
familie, familii: 5, 6.
faptă: 191.
fată, fiică: 57, 103, 104, 117, 118, 180, 182, 191, 212, 230, 232.
Făgăraş, regiune: 56.
făget, loc cu fagi: 80.
Făgeţel, sat în jud. Olt: 35-38, 245, 259, 261, 265, 275, 281.
făgeţeni, locuitori din Făgeţel: 35-37, 258, 260, 262, 263, 266, 270, 271, 274-
276, 279-282.
Fălcoianu Mihai, biv vel sărdar: 205.
fămee, nevastă: 80, 88, 114, 118, 120, 121, 127, 130, 135, 141, 164.
Fărcăşan Matei, biv vel sărdar: 158.
făţărie, falsitate: 97.
fecior, feciori, fii: 12, 15, 40-42, 45-54, 56, 58-64, 69, 75, 77-79, 81, 84, 87, 88,
103, 106, 107, 109, 111, 114-116, 118, 119, 121, 122, 125, 126, 128-131,
134-136, 141, 146, 149, 160, 164, 171, 172, 174, 192, 202, 204, 210, 230-
232, 234, 235, 277-279, 283, 285, 293, 296, 302, 305, 307, 309, 310.
Feciorul Simeon, vezi Simeon.
Fedeleşoi (Fedeleşciori), mănăstire în jud. Argeş: 164, 166, 168, 172, 285.
fereastră: 290.
Fianul Ion, ţăran din Domneşti: 233, 239, 240.
Fica Stan, moşnean din Topliţa: 161.
fier (hier), metal: 71, 118, 132, 138, 155, 161, 177, 215, 243, 259.
Fiera: vel logofăt: 62; Oprea, din Argeş: 295; Stroe, vel vistier: 79.
Fierăscul Costandin, vel vornic: 151.
fiică, copil: 116, 182, 295, 296.
Filaret, mitropolit al Ţării Româneşti: 22, 154, 155.
Filipescu: Costandin, vel logofăt: 249, 269; Dumitraşco, vel stolnic: 79; Nicolae,
vel vornic: 222, 273.
Filip, orăşean: 283.
Filipop, munte în jud. Argeş: 110, 111.
Filotia: călugăriţă: 16, 116; monahie: 128.
Finţea, sat în jud. Prahova: 45.
fiu,'fii: copii: 49, 50, 55, 57, 64, 80, 81, 84, 91-93, 97, 98, 100, 101, 106, 111,
114-117, 122, 124-127, 129, 131-135, 139-141, 146, 147, 149, 151-153,
158, 169, 172, 185, 186, 194, 211-214, 224, 229, 231, 234, 255, 259, 283-
285, 288, 292-294, 296-306, 308, 309; ai domnului: 222; sufleteşti: 167, 218,
260, 261.
Fiul, Dumnezeu: 219.
334
fân, iarbă: 42, 65, 75, 85, 93, 101, 123, 178, 179, 181, 182, 191, 193, 198, 302.
fânari, strângătorii dijmei din fân: 76, 93.
fâneţe, loc cu iarbă: 157.
Fântâna Udii, topic în jud. Argeş: 294.
fântână, puţ: 305.
Fântânele, topic în jud. Muscel, azi Argeş: 80, 227, 228, 241.
fâşie, bucată de moşie: 37, 219, 278.
Flămânzeşti: moşie şi sat în jud. Argeş: 12-15, 18, 22, 25, 75, 76, 81, 82, 93,
102, 123, 145, 154, 156, 177; slobozie: 101, 102.
Fleşti, moşie şi sat în jud. Argeş: 57, 188, 236.
Floarea: din Goleşti: 285; din Topana: 271.
Florescu Radu, moşnean din Topliţa: 162.
Floreşti, sat în jud. Prahova: 57.
foaie, foi, cărţi de stăpânire: 150, 153, 187, 230, 245, 248, 265, 266, 272, 284.
fond (arhivistic): 45-311.
Fote: din Muşăteşti: 126; paharnic: 229; vel postelnic: 54.
Fotoaia, sat în jud. Argeş: 58.
Frangopulos Nicolae, ispravnic de Argeş: 28, 201, 203, 215, 216.
frasin, arbore: 81, 246.
Frasin, moşie şi sat în jud. Argeş: 41, 294, 301.
frate, fraţi: călugări: 56, 65, 78, 108, 137, 138, 243, 267, 286; rude: 13, 18, 23,
24, 28, 42, 45, 64, 73, 77, 86, 88, 108, 110, 117, 121, 122, 124, 126, 131,
137, 141, 148-150, 157, 159, 160, 171, 175, 185, 186, 189, 203, 204, 208,
212, 214, 219, 229-232, 234, 245, 252, 259, 279, 285, 287, 288, 292, 294,
301-305, 308, 310, 311; vitregi: 246.
Frâncea, ţigan: 45, 46.
Francul, rumân din Flămânzeşti: 75.
Frumosul, orăşean din Argeş: 15, 107.
Fundul Mălămii, moşie şi topic în jud. Olt: 116.
Funicel: Ion, fiul lui Stan: 298, 306; Marin, fiul lui Stan: 298, 306; Oprea din
Argeş: 40, 41, 304; Stan: 40, 41, 252, 253, 298-301, 303-306; Stanca, soţia
lui Stan: 298, 306; Stanca, soţia lui Oprea: 304; Stan, sin Patru: 305;
Standul, sin Oprea: 304; Stoia, sin Patru: 303, 306; Stroe, braţ Patru: 306.
funie: de moşie: 165, 218, 226, 286, 288; unitate de măsură: 145, 165, 286.
furcitură, răscruce: 275.
Furdueşti, sat în jud. Argeş: 100, 101.
furi, hoţi: 198.
Furnicoasa, sat în jud. Argeş: 170.
fustaşi, tunari: 90.
335
MIHAIL M. ANDREESCU
-G-
Galatia Hristea, vezi Hristea.

Galeş, moşie şi sat în jud. Argeş: 188, 308.
gard, îmgrăditură: 99, 211, 238, 279, 283, 287, 288, 292.
gaură: 275.
Gavril: egumen la Sadova: 121; egumen la Sf. Troiţă: 96; Movilă, vezi Movilă.
Gălăşescu: Barbul: 181; Costandin: 33, 250; Matei Ion: 173, 180, 181; Nitul,
paharnic: 180.
găleată, găleţi: dări: 65, 75, 93, 101, 123; de fân: 75, 101.
Găleşăşti, sat în jud. Muscel, azi Argeş: 71-73, 110.
găletari, strângătorii găleţilor: 76, 93.
Găneasa, moşie şi sat în jud. Olt: 16, 111.
Gănoiu Eftenie, din Goleşti: 32, 238.
Ghenadie: călugăr: 18, 122; egumen la Aninoasa: 226, 228; egumen la Argeş:
126-130, 132-140, 150, 182, 186, 187, 230, 268; ierodiacon: 127.
ghenealoghie: 204.
Gheorghe: Alexe, din Argeş: 255; vel ban: 80, 91, 94, 95; din Buneştii de Fier:
178-180; clucer: 84; vel comis: 94; ot Cozia: 89; diaconul din Argeş: 38, 284,
285; Duca, vezi Duca Gheorghe; logofăt din Argeş: 164; logofeţel: 256;
nepotul lui Costandin Pată: 164; paharnic: 217; paharnic din Goleşti: 115;
popa din Argeş: 63, 154; popa din Goleşti: 38, 238, 284, 285; popa din
Păroşi: 262, 280, 281; Rucărean, vezi Rucărean; Serez//, biv vel stolnic,
ispravnic: 175, 202, 203, 205; stolnic: 95; sutaşul din Argeş: 18; Şchiopu, din
Bărbăteşti: 170; unchiaş din Păroşi: 262, 281; vel vornic: 59.
Gheorghie Bălean, vezi Bălean: Eftenie, din Cerbureni: 310; jupan: 109;
logofăt: 177; sin popa Vlaicul din Argeş: 100; popa din Drăghici; 161; vel
paharnic: 99; vechil al Episcopiei: 291.
Gheorghiţă, mazil din Piteşti: 40, 295, 296.
Gheorma: vel ban: 84; vel clucer: 82.
Gherghe: din Argeş: 17, 93, 94, 118, 126, 127; comis: 51; cupeţ: 78; vel logofăt:
66; popa din Argeş: 114, 120, 126; popa ot Drăghie: 162; sutaşul din Argeş:
125, 126; bivşufariu: 106.
Ghezea, vel clucer: 99.
Ghezi, personaj biblic: 71, 132, 155, 177, 243, 252, 259.
Ghiaţă, vel stolnic: 94.
Ghica: Alexandru Scarlat, domn al Ţării Româneşti: 24, 164, 165, 167-169;
Costache, logofăt de Ţara de Sus: 222; Grigore l, domn al Ţării Româneşti:
13, 15, 89, 91, 111, 149; Grigore II, domn al Ţării Româneşti: 21, 101-104,
146, 147; Grigore III, domn al Ţării Româneşti:'l46, 147, 151, 152, 176, 186,
187, 227, 229, 230, 267; Scarlat: vel ban: 291; logofăt de Ţara de Jos: 222;
Vasile, zet Hagi Gheorghe: 266.
336
ghindă: 236.
Ghinea: aprod: 92.
Ghioca: din Argeş: 184; postelnic din Sâmbotin: 60.
Ghiocoiul Badea, vezi Badea.
Ghionoiul: Iftenie: 286; Standul d\n Goleşti: 115; Stroe din Goleşti: 285.
Ghiţă, sin Dinul din Galeş: 308.
Ghiţul, ţăran din Turburea: 175, 203.
Ghiura, logofăt: 49.
ginere, rudă: 116, 140, 292.
Giurgiu, raia: 116.
gâlcă, nod: 271.
gâlceava, ceartă: 69, 86, 109, 125, 141, 142, 143, 145, 156, 164, 165, 181, 247,
291, 294, 295. gâlmee, movile: 163, 246. gârlici, intrare în pivniţă: 114,
238. gârniţa, specie de stejar: 265, 270, 271, 274. Gligore: din Argeş: 170;
egumen la Argeş: 97; fiul Badii paharnic: 128; moşnean
din laşii: 144; popa din Argeş: 278; sin popa Niţu din Stroeşti: 212; ţăran din
Turburea: 175, 202, 203. gloabă, amendă: 122, 156, 294. Gligorescu
Barbu, din Muşăteşti: 308. Gogoslav, ieromonah la Brătăşeşti: 210. Golescu
Radu, vornic: 249, 291. Goleşti, sat în jud. Muscel, azi Argeş: 9, 10, 12, 13,
16, 17, 20, 32-39, 45, 54
60, 77, 81, 96, 97, 114, 115, 120, 126, 139, 140, 170, 171, 236, 238, 239,
254, 278, 279, 282, 283, 285, 292. Goran, logofăt, vezi Olănescu.
Gorgoiu Radu, din Argeş: 100. Gornescu: Dumitra, soţia lui Savu: 297;
Gheorghe, văr cu Savu: 297; Ion din
Cerbureni: 310; Oprea din Cerbureni: 131; Savud'm Cerbureni: 40, 297,304;
Stanciu, văr cu Savu: 297, 306. Gorneşti, moşie în jud. Argeş: 299, 300.
Gornii, topic în jud. Argeş: 78. gorun, arbore: 163, 294. gospodar, domn: 66,
69-71, 73, 76, 82, 84, 85, 89, 92-95, 100, 101, 103, 105,
111, 112, 123, 130, 135, 140, 143, 146, 151, 155, 157, 164, 167, 168, 176,
180, 183, 196, 207, 217, 219, 224, 226, 234, 242, 249, 277.
goştinari, strângători de goştină: 76. goştină: dare: 93, 102; de
ramatori: 93. goştinăritul porcilor, strângerea goştinei: 65. grai,
vorbă: 198, 202-204, 206, 207. grajd: 199.
337
MIHAIL M. ANDREESCU
Grajduri, topic la Cerbureni, jud. Argeş: 299.

Grama, vel pitar: 64, 120.
Grădina Vlaicului, topic la Domneşti, jud. Argeş. 80.
grădină, cultură: 14, 91, 92, 119, 198, 211, 271, 288.
grădiş, îngrăditură: 207, 279.
Grădişteanul Bunea: vel comis: 202, 205, 206; vtori logofăt: 175, 176, 205; vel
vornic: 136.
grămadă: 286.
grămătic, scriitor: 214.
Greceanul: Şerban, vel pitar: 137; Ştefan: 173.
greci, etnie: 98.
Grecii, sat lângă Sărata, jud. Buzău: 58.
Grecul Daniil, vezi Daniil Grecul.
greşală: 192, 289.
Grigore: din Brătieni: 294; comis: 54; egumen la Cozia: 121; egumen la Vieroşu:
226, 228; episcop de Buzău: 117; fiul lui Dobrotă din Danul: 116; fiul lui
Dumitraşco logofăt din Argeş: 152; vel logofăt: 116, 117; mitropolit al Ţării
Româneşti: 23, 25, 64, 97, 161-163, 167, 177, 188, 236; popa din Argeş:'37,
279, 292; vel sluger: 137.
grâu, cereală: 85, 220.
Grânelor, moşie în Băiculeşti, Argeş: 309.
Groapele, munte în jud. Argeş: 194-197, 251, 254-256, 288.
gropi, găuri: 253, 270, 271.
Gropi, topic în jud. Argeş: 14, 99.
gropniţă, mormânt: 171.
Groşi: moşie şi sat în jud. Argeş: 80.
grui, deal: 255.
Gruiul: lânii, topic în jud. Argeş: 255; cel Rău, topic în jud. Muscel, azi Argeş: 67,
72, 74.
gubăvii, rele: 252.
Gudlea, ţigan: 46.
Gura: Armeanca/, topic în jud. Olt: 264; Stupinii, topic în jud. Argeş: 304.
Gură, vărsare: 210, 264, 265, 270, 271, 274, 275, 301.
-H-
Hagi Gheorghe, din Bucureşti: 266.

Hamza, vel ban: 45, 49.
han, şef tătar: 123.
haraci, tribut: 102, 123, 133.
hatâr, plăcere: 164, 168, 243, 251, 263.
338
Harvat, logofăt: 47.

Hera, vătaf: 254.
herţeg, duce: 56.
Hogea Vladul, din Cucuteni: 45.
holde, lanuri: 286.
'
Hota, orăşean din Argeş: 12, 77.
hotar, limită: 68, 72, 74, 80, 81, 83, 85, 86, 89, 90, 96, 97, 99, 103, 117-119, 121
124, 126-128, 130, 132, 141-145, 147, 150, 151, 154, 157, 163-167,' 173
175-177, 179-182, 184, 186, 188, 189, 191, 194-196, 202, 205, 208, 210,
212-214, 218-219, 223, 225, 228-233, 235, 237, 239-241, 244-248, 251-
253, 256, 257, 261-264, 266-272, 274-276, 286-290, 293, 295, 297-300
303-306, 308-310.
hotare, limite: 11, 12, 16, 17, 21-27, 29, 32-40, 47, 48, 50, 52, 56-58, 62, 67, 68,
70, 72, 73, 79, 81-83, 86, 90, 94, 96, 110, 111, 131, 154, 155, 162, 186,
197, 204, 224, 230, 242, 243, 252, 259-261, 266, 269, 280, 281.
hotarnic, hotărnici, judecători: 30, 62, 70, 78, 79, 83, 89, 131, 144, 146, 162
177, 179, 190, 223, 233, 239-244, 253.
hotarnică, ocolnică: 175.
hotărel: 268.
Hotarul Măicăneştilor, moşie în jud. Argeş: 119, 165, 169.
hotărâre, hotărâri, decizii: 7, 26, 37, 131, 153, 178, 187, 189-190, 192, 194
196, 201, 203, 205-209, 211, 217, 220, 225, 233, 234, 236, 241, 249, 251
254, 258, 270, 272.
hotărnicie, hotărnicii, delimitări: 6, 7, 12, 14, 17, 19, 21, 23-27, 33-37, 68, 145
161, 162, 169, 176, 178-185, 187, 189, 192, 202, 203, 227, 230, 231, 242-
244, 248, 250, 252-254, 268, 269, 272, 273, 275, 276, 286, 293.
Hoţească, parte de moşie în Muşăteşti: 126, 147, 148, 150.
hirôtonisiere, consacrare: 38, 220, 221, 283.
hram, patron de biserică: 46, 52, 54, 56, 60, 61, 64-67, 75, 78, 80-82, 84, 85, 87:
89, 91-95, 100, 101, 104, 105, 107, 112, 118, 119, 121, 123, 124, 127, 134,
135, 137, 159, 210, 221, 235-237, 263.
hrană, întreţinere: 46, 53, 54, 56, 59, 60, 65, 67, 75, 85, 88, 92, 93, 102, 119 ;
120, 123, 128, 129, 139, 153, 171, 172, 210, 252.
Hrisoscoleu Grigore, ispravnic al Argeşului: 30, 218, 251.
hrisov, hrisoave, acte: 30, 45, 56, 58, 59, 66, 76, 86, 95-97, 105, 107-109, 113,
121, 123, 136, 137, 142, 143, 146-149, 165, 186, 196, 201-204, 206, 221
222, 227, 229-232, 241-243, 246-248, 267-269, 272, 273, 283.
Hristea: Blideş: 177; Galatia, din Stroeşti: 245; Mustăţea, vezi Mustăţea; popa
din Argeş: 32, 211, 239. Hristos, Dumnezeu: 50, 56, 87, 220, 222. Hrizea:
paharnic: 87; portar: 84; vel vistier: 99, 102, 111, 113; vel vornic: 64.
339
MIHAIL M. ANDREESCU
Hume, topic în jud. Argeş: 303.

Huruc Gheorghe, tatăl Neacşei Drăghicioaia: 238.
lachim, rumân din Flămânzeşti: 75.

lacov: din Bohari: 208; logofăt: 27, 194; rumân din Flămânzeşti: 75.
Ialomiţa, judeţ: 236.
lanache: din Aref: 175, 203, 205; vel ban al Craiovei: 59, 61; fiul lui Paraschiv
din Turburea: 202; biv vel medelnicer: 168, 205; moşnean din Măniceşti:
144; popă din Piteşti: 134; serdar: 187, 272; biv vel serdar: 150-152, 186,
248; din Turburea: 175, 202; vel vistier: 94, 95. lane: breslaş din Coteşti:
255; călugărul: 59, 60; Colacusăzu, din Argeş: 59, 60;
din Corbuşori: 73, 74, 110; duhovnic din Brădet: 295; logofăt: 89; popa: 211;
sin Gherghe biv şufariu:106; sin Oncii: 100; din Stroeşti: 245; stolnic din
Piteşti: 71-74, 110.
larca, stupar: 227.
laşii, sat în jud. Argeş: 9, 17, 19,48,49, 75, 78, 118, 120, 131, 144, 154, 160.
iconom, monah: 164, 182, 199, 204, 215, 246, 249, 252, 253, 286, 294, 296,
307.
iconomie, instituţie: 237, 297, 301, 303, 304, 307. iaz, lac: 158, 228, 240, 247.
Iereiu, proin notar: 263. iereu, monah: 263, 281, 282. ierodiacon, monah: 126,
127, 139, 283. ieromonah, ieromonahi, monahi: 65, 87, 92, 93, 105, 107, 109,
113, 115, 121,
127-139, 131, 136, 137, 139, 141, 147, 159, 210, 229, 237, 248, 272, 273.
Ieronim, praporgic: 210.
Ifrim: diacon din Argeş: 14, 91, 92; egumen la Argeş: 99. Iftenie, popă: 286;
diacon din Ţinculeşti: 307. Iga, din Nucşoara: 53. Ignatie, mitropolit: 85. lisus
Hristos, Fiul lui Dumnezeu: 49, 50, 53, 56, 59, 63, 64, 71, 106, 113, 115,
118, 125, 131, 132, 136, 155, 177, 219, 243, 252, 259. Marion: diac al
Episcopiei Argeş: 284; egumen la Cotmeana: 165; iconom la
mănăstirea Fedeleşciori: 164; ieromonah la Episcopia Argeş: 229, 248, 272,
273; mitropolitul Ţării Româneşti: 9, 47, 48.
Mena, doamna lui Şerban vodă: 77, 114. Ilfov, judeţ:
188.
Ieromonioana Stanca, jupâneasă din Argeş: 288.
Iliaşco, ispravnic: 166.
340
Ilie: fiul lui Mustăţea din Cerbureni: 131; judeţul din Argeş: 28-30, 164, 199, 200,
207, 211, 215-217, 223, 235, 255, 283, 285; jupan: 9, 45; popa din Argeş:
81, 87, 89, 91, 154; sin popa Costandin din Argeş: 15, 16, 106, 107.
Ilinca: Brezoiasca, vezi Brezoeşti; fata diaconului Gheorghe: 284; soţia lui
Costache din Cerbureni: 298; soţia diaconului Ion: 130.
instituţii: 5, 6.
loachim, egumen la Sf. Troiţă: 94, 98.
loan: din Cerbureni: 131, 299, 310; Damans, vezi Damans loan; fiul lui David din
Cerbureni: 131; fiul lui Udrea Titere: 42; logofăt: 133, 134; medelnicer: 166;
moşnean din Topliţa: 161; Jidovul, vezi Jidovul; paharnic: 149; popa din
Cerbureni: 131, 305; sin Mihai logofăt: 308; slujitorul: 135; protopopul din
Aref: 160.
Ioana, preoteasa din Argeş: 284.
loanichie, monahul din Argeş: 25, 87.
loasaf, egumen la Argeş: 112, 113, 120, 121, 124.
loil, schimonah: 100.
Ion: din Argeş: 37; din Bohari: 27-29, 194, 208, 212, 213; din Corbeni: 154; din
Cerbureni: 42, 141; diaconul: 18, 19, 129-131, 285; diaconul din Piteşti: 134;
Drăghin: 89; duhovnic din Argeş: 255; fiul lui Barbu din Cerbureni: 300; fiu
Măriei preoteasa din Cerbureni: 304; feciorul diaconului Ion: 130, 131
feciorul lui Paraschiv din Turburea: 202; feciorul lui Marco: 119; fratele popi
Oprea: 185; fratele lui Cores: 45; Pianul, vezi Pianul Ion; iuzbaşa: 87; logofă-
tul din Piteşti: 19, 296; martor: 194; Matei, diaconul din Făgeţeni: 261, 273,
280; Moncea, din Buneşti: 210; nepotul lui Macarie: 120; Pârcălab, vez
Pârcălab Ion; popa din Brăteşti; 214; popa protopop din Piteşti: 134; portar:
280, 282; vtori postelnic: 173; Popol, din Albeşti: 177; rumân din Măicăneşti:
164; popa din Uda; 260-266; sin diaconul Matei din Păroşi: 259, 261, 280,
281; sin Manole cupeţul: 134; Tudorănescul, vezi Tudorănescul vătaf ol
Corbi: 115; zet Cores: 45.
lordache: căpitan: 191; Drăgoescul, vezi Drăgoescul lordache; jupan din Argeş:
42, 169, 170, 308, 309; logofăt: 165, 169/234, 247; vel paharnic: 170; vel
sluger: 222; ţăran din Turburea: 175, 201-204; biv vel serdar: 184, 229.
Iordan: diacon: 171; din Goleşti: 115.
loniţă, biv vel serdar: 196.
lorga, clucer: 154.
lorgat, logofăt: 157.
losif: egumen al Argeşului: 103, 105, 109, 115, 117-120, 123; episcop al
Argeşului: 30-37, 40, 220, 222, 224, 226, 228, 233-235, 237, 239, 242-245,
253, 255, 257, 258, 267, 277, 278, 283, 285, 288, 292, 293, 297-300, 303-
306; episcop al Sevastei: 220; iconom la mănăstirea Argeş: 204; de l£
Robaia: 19, 132.
341
MIHAIL M. ANDREESCU
Ipsilanti Alexandru, domn al Ţării Româneşti: 25, 26, 37, 174, 176, 177, 180,
183, 189-192, 200, 207, 215, 216, 246, 267, 273, 277. Irimia, fratele lui
Voico comis: 149. Isaia: clucer: 186; cliserşi ieromonah la Argeş: 147; monah
din Buneşti: 29, 210;
monah: 235. Isar, logofăt: 129. iscălitură, iscălituri, semnături: 87-89, 91,
99-101, 103, 109, 116, 119, 121, 125,
127-129, 133, 156, 159, 164, 175, 177, 186, 187, 199, 222, 227, 234,
261+264,267,279,291,293. ispravnic, ispravnici: conducători de judeţ:
5, 21, 24-38, 145, 151, 152, 155-
157, 163, 164, 166, 168, 173, 175, 176, 180-184, 186, 187, 190, 192-194,
196, 199, 200, 202-207, 215-217, 219, 221, 222, 224-226, 229, 230, 232-
234, 240-243, 245-252, 259, 266, 268, 272, 274, 277, 282; îndeplinitorii
poruncilor domneşti: 47, 49, 51, 54, 56, 59, 61, 62, 64, 66, 67, 70, 72, 73,
76, 80, 82, 84-86, 91, 92, 94, 95, 99, 101, 102, 104, 106, 111-113, 124, 130,
143, 146, 151, 154, 155, 157, 168, 169, 177; proispravnic judeţ: 164; de
ungureni streini: 196. isprăvnicel,
mic dregător: 233, 241.
isprăvnicat, isprăvnicie, instituţie: 25-28, 32-35, 225, 228, 289.
Israil, izrael: 220.
Istrate: din Goleşti: 171; postelnic: 84; ţigan: 46. Itul Banul, vezi Banul Itul.
luda, apostol: 49, 50, 53, 59, 64, 66, 71, 76, 102, 106, 109, 113, 132, 136, 138,
155, 161, 177, 243, 259. lugulescu: Dincă, sin Nica: 296; Gheorghe,
unchiaş din Muşăteşti: 189; /ane,din
Buneşti: 41, 190, 191, 296, 302; Marin, fiul lui lane: 302; Mea, din Buneşti:
40, 296, 302; W/fă, fiul lui Nica: 296; Pârvu, din Buneşti: 27, 190-192, 193;
Marin, frate cu lane: 302; Manea, frate cu lane: 302; Radu dascăl: 160, 189,
302, 307; Safta, soţia lui lane: 302; Stan: 160. iuzbaşă, căpitan: 87, 88.
Ivan: din Budăneşti: 88; judeţul din Argeş: 89; logofăt: 74; popa: 160; portar 144;
postelnic: 74; postelnic din Argeş: 87; postelnic din Găleşăşti: 71-74, 110;
vtori postelnic: 144, 253; spătar: 64; stolnic: 64; stolnic din Câlceşti: 71-73,
110; Vucmir, iuzbaşă: 87. Ivana, mama lui Ilie din Argeş: 106. Ivancea, diac:
51. Ivaşco: răspopul din Zigoneni: 124; vel sărdar: 88; din Slănic: 96; vel vornic:
61,
64, 66, 96-98. izbrănire, alegere: 152, 154, 166, 187, 200, 216, 219, 225,
230, 231, 240, 241,
245, 257, 258, 266, 277, 286. iznoavă, iarăşi: 131, 146, 178, 181-183, 192,
200, 208, 217, 225, 226, 229, 245,
274, 277, 280.
342
izvod, sursă: 74, 171.

izvor, apă: 74, 171.
Izvorani, sat în jud. Muscel, azi Argeş: 221.
-î-
îmbrăcăminte, haine: 93, 210.

împăciuire, împăcare: 282, 290, 291.
împărat, împăraţi, şefi de stat: 56, 75, 113, 136, 220.
împărăţie, stat: 56, 64.
împărţeală: 186, 202, 205, 229-231, 294.
împietrită: hotărâtă: 157, 169.
împotrivă, împotrivire, opusă: 156, 215, 229, 237, 252, 256, 257, 273, 277,
283, 289, 290. împlinire, adaos: 290. împrejurei, împrejuraşi, vecini: 99,
116, 131, 164, 169, 176,200,238,259,307. împresurare, ocupare: 154, 161,
162, 164, 166, 169, 176, 185, 190, 201, 218,
229, 241, 246, 251, 255, 257-260, 262, 264, 265, 270, 273, 276, 280, 281,
291.
împrumută, dare: 93. închinat, închinare, dăruire: 60, 67, 86, 87, 89, 90, 117,
118, 159, 165, 166, 169,
199, 208, 210, 235, 236, 266, 283. închisoare, arest: 133. înconjurare:
191. încredinţa, încredinţare, dovadă: 152, 184, 203, 212, 213, 228, 235, 253,
257,
263/264, 267, 278, 279, 281, 283, 285, 291-293, 297, 300, 302, 308, 310, 311.
încununaţi, încoronaţi: 56. îndemnători, aţâţători: 113. îndestulare, linişte:
215, 222, 229.
îndreptare: 207, 217, 224, 232-234, 238, 239, 242, 247, 258, 260, 276.
îndreptător, sfetnic: 52, 60, 61, 76, 79, 82. îndrumător, sfătuitor: 136.
înfăţişare: 229, 241,290. înfricoşare: 259. îngrădiş: 282, 283, 285.
înscris, act: 227, 277.
însemnat, însemnare, înscris: 39, 42, 247, 250, 253, 264, 274. înştiinţare,
anunţ: 192, 193, 200, 207, 215-217, 220, 221, 226, 233, 239, 241-
243, 249, 254, 264, 266, 288. întărire: domnească: 208, 216, 217, 221,
273; întreţinere: 59, 60, 65, 67, 79, 85,
88, 92, 93, 102, 106-108, 117, 120, 121, 123, 137, 201, 210, 222, 250, 277.
343
MIHAIL M. ANDREESCU
întemeere, creare: 30, 66, 248, 251.

întindere, ocupare: 253.
întocmire, înştiinţare: 225.
înţărcătoare, loc pentru înţărcatul mieilor şi viţeilor: 25, 171, 249, 250.
înţelegere, acord: 29.
învăluială, necaz: 160.
învăţătură, sfat: 70, 115, 141, 174, 292, 295, 296, 302.
învoire, învoială, acord: 29, 38, 184, 201, 205, 209, 211, 213, 215-217, 250,
251, 279-282, 287, 291, 293, 295.
învrednicească: 310. înzestrat,
împodobit: 159.
-J-
jalbă: plângere: 26, 27, 30-37, 142, 143, 146, 151, 155, 161, 164-166, 168, 169,
173, 174, 176-182, 184-186, 191, 192, 196, 197, 199-202, 204, 207, 214,
216, 217, 224-226, 228-230, 232, 234, 239, 240, 242, 255, 256, 268, 270,
273, 276, 277, 280, 290.
jăluitori, petenţi: 169, 178-182, 185, 192, 193, 200, 202-204, 206, 215, 216, 225,
226, 230, 272, 274, 275.
Jidoştina, moşie în jud. Argeş: 307.
Jidoştiţa, moşie şi sat în jud. Mehedinţi: 42.
jidovi, evrei: 49, 53, 59.
Jidovul: loan, din Argeş: 210, 211, 294; Ion, popa: 311; Marin: 311; Nitul popa,
sin Marin: 311.
jir, fruct de fag: 236.
Jitian, stolnic: 47.
Jiul, banat: 51.
jghiab, şanţ de scurgere: 122, 172, 209.
judecată, judecăţi, procese: 7, 9-14, 16, 21, 28, 30, 33, 47, 49, 50, 51, 55, 62,
68, 69, 79, 82, 85, 90, 91, 95, 97-99, 111, 132, 142, 143, 146, 147, 149, 151,
152, 155, 156, 166, 169, 173, 176, 177, 181, 183, 185, 186, 190-193, 196-
200, 202-207, 215-218, 224, 225, 228-230, 236, 241, 248, 251, 258-262,
267, 268, 272-274, 276, 277, 279, 281, 283, 289-291, 307.
judecător, judecători: 64, 137, 200, 216, 225, 273.
judeci, ţărani liberi: 58.
judeţ: judecător: 16, 17, 19,28-30, 63, 77,89,92, 109, 114, 115, 121, 122, 126,
133, 134, 142, 154, 156, 164, 199-201, 207, 211, 215-217, 223, 235, 255,
283, 285; proin judeţ: 255; unitate teritorial-administrativă: 5, 6, 23-28, 31-
38, 57, 67, 76, 93, 96, 123, 146, 151, 155, 157, 166, 174-176, 178, 179, 181-
344
188, 191, 192, 196, 197, 199-203, 207, 215-217, 219, 220, 222, 224-226,
228-230, 233, 238, 240, 249, 251, 252, 257-259, 265, 270, 272, 277, 280, 289,
jugaştrii, arbore: 188. Jugur, sat în jud. Argeş: 71-73, 110. jumănărat, îndoit:
271. jupan, mare boier: 9, 45, 47, 49, 51, 52, 54, 57-62, 64, 66, 76, 79, 80, 82,
84, 91,
94, 95,99, 106, 109.
jupan: negustor: 42, 63, 94, 135, 139, 170, 189, 196, 284, 308; orăşean: 129.
jupâneasă: soţie de boier: 14-17, 25, 45, 55, 57, 64, 65, 67, 83, 89, 103, 104,
110, 116, 118, 128, 148-150, 174-176, 182, 191, 205, 232, 267, 268; soţie
de negustor: 94, 100, 101, 288. jurământ, făgăduială: 49, 65,
223, 264, 266, 275, 276, 280, 282.
-L-
lac, apă: 265, 270, 271, 274, 287, 294, 299, 310.
Lacul: Barşii, apă şi topic în jud. Muscel, azi Argeş: 72, 74, 287; Mieru, apă şi
topic la Domneşti, jud. Argeş: 80; lui Târsă, topic în jud. Argeş: 163.
laic, mirean: 6.
Laiuotă Radu, din Alimăneşti: 122. Lascarache, vel postelnic: 106. lat: lăţime:
287, 292, 302, 308; de palmă: 288. latură: 301, 303. Laţcar, vel spătar: 111.
lavră, mănăstire importantă: 56, 64, 100. Laz, topic în jud. Muscel, azi Argeş:
72, 74. laz, lazuri, locuri mlăştinoase: 67, 80. Lazăr, sătean din Topana: 270,
275. lăcaş: biserică: 45-47, 56, 61, 67, 75, 78, 81, 93, 94, 101, 103, 117, 123,
172,
235, 259; spaţiu de locuit: 109, 132, 138, 155, 161, 177, 243. lăcomie:
243, 252, 259. Lăngescu: Bănică: 196, 197, 251, 255, 291; Costandin, mazil:
291; Ion, diacon:
291; Ion, popă: 196, 197, 251, 255, 291; Radu, diacon: 196, 197.
Lăngeşti: familie de boieri: 236, 250-252, 255, 256; moşie şi sat în jud. Argeş:
27, 28, 33, 34, 38, 39, 72, 73, 110; preoţi: 196; săteni: 27, 28, 33, 34, 194,
195,197,254-257,288,291. Lămoteasca Visa, vezi
Visa Lămoteasca. Lămotescul: Dobre, fiul Vişei: 206;
Tudose, fiul Vişei: 206. Lămoteşti, familie de boieri: 206.
Lăudat: comis: 70, 72-74, 83, 89; al lui Radu, rumân din Nucşoara: 52.
leasă, gard: 191.
345
MIHAiL M. ANDREESCU
leat, an: 47, 49, 51, 54-56, 59-61, 63, 64, 66-71, 73, 74, 76-82, 84-89, 91, 92, 94,
95, 97-99, 101-104, 106, 107, 109, 111, 112, 114-122, 124-135, 137-152,
154-157, 160-162, 164, 165, 175, 178-182, 184, 186, 189, 191, 192, 200-
206, 215, 216, 218, 222, 226, 227, 229-231, 238, 246, 247, 252, 256, 273-
175, 286, 288-290.
Leca: căpitan: 126, 134; popă din Argeş: 133; postelnic: 54; proispravnic de
judeţ: 164; sluger: 186, 229-231, 268, 269; vel spătar: 59.
legătură^ legături, jurăminte: 105, 106, 113, 136, 290, 295.
lege, legi: lui Dumnezeu: 62, 68, 76, 84, 85, 90, 97, 98; judecată: 48, 50, 51, 54,
55, 61, 62, 68-70, 77-79, 82-85, 90, 91, 95-99, 111; norme juridice: 6, 85;
sfântă: 71.
legumi, legume: 198.
lei, bani: 116, 125.
Leleasca, sat în jud. Argeş: 265, 271.
lemne: 86, 215, 253.
Leon Vodă, domn al Ţării Româneşti: 72, 73, 93, 97, 98, 110.
Leontie: arhimandrit la Argeş: 106, 110, 114; egumen la Argeş: 66, 67, 69, 71,
73-75, 77, 78, 83-85, 90.
Leordeanul: Grigore: 250; State, vel paharnic: 137.
Lepădat, logofăt: 63, 64.
lepră, boală: 252.
Lereşti, sat în jud. Muscel, azi Argeş: 71, 73, 110.
lesnire, uşurinţă: 240.
Lespezi, sat în jud. Argeş: 214.
Lia, din Cucuteni: 45.
lihcea haraciului, dare: 123.
lipsă: 252.
litră, sfert: 307.
liturghie, slujbă: 260-264, 280, 282.
liude, lude, unităţi fiscale: 123, 131, 174, 221.
livadă, livezi: a Condeştilor: 309; de fân: 153, 164, 169, 171, 178, 179, 181, 190,
191, 193, 195, 298, 301,302, 310, 311; grădini: 185, 211, 224, 287; de pomi:
16, 17, 19, 26, 29, 31, 42, 109, 120, 122, 132, 199, 301, 308.
Livera (Elivera): fata Radului postelnic: 230; jupâneasa: 14, 100, 101, 148.
loc, locuri: arător: 300; bogate: 209; de hrană: 153; împreună: 210; înfundate:
165, 283, 287, 292, 306; de livadă: 308; părţi: 153, 154, 181, 183, 184, 213,
246, 253, 257; punct: 253; sfânt: 64; terenuri: 15, 19, 21, 22, 29-31, 37-42,
52, 54, 63, 72, 74, 77, 78, 81, 88, 91, 106, 107, 114, 115, 122, 130, 132-134,
138, 139, 152, 153, 164-166, 169-171, 179-183, 185, 187, 188, 190, 192,
195, 199, 200, 213-215, 217, 218, 223-226, 229, 231, 232, 234-236, 238-
246, 248-250, 252, 255-257, 259-267, 270-274, 276-278-286, 288-290, 292,
295, 298, 300-303, 305, 306, 309, 310.
346
locuitor, locuitori: 6, 46, 66, 84, 85, 88, 89, 92-96, 101-103, 105, 107, 112, 113,
117, 118, 123, 124, 130, 135-137, 164, 190, 193, 210, 219, 222, 227, 239^
243, 258-261, 266, 270, 276, 280, 307.
logofăt: dregător: 10, 11, 18, 19,22, 26, 27, 34, 47, 49, 51, 54, 57-60, 71-74, 76,
78-82, 84, 88, 89, 91, 92, 94, 95, 99-103, 106, 110-114, 116, 120, 124, 129^
144-136, 139, 140, 142, 144-146, 148, 149, 151, 152, 157, 164, 168, 169^
177, 190, 192, 194, 196, 204, 207, 217, 222, 224-226, 228-232, 234, 238^
243, 244, 247, 249, 253, 257, 260, 261, 269, 273, 274, 277, 278, 280, 283,
296, 308; pentru străinii ungureni: 6; treti: 203, 208, 215, 216, 222; de Ţara
de Jos: 222; de Ţara de Sus: 222, 269, 270, 273, 276, 277; vtori: 94, 99, 102,
111, 137, 148, 175, 177, 183, 202, 205; za vistierie: 185,228,245,248,269,
272.
logofeteasa, soţia logofătului: 116.
logofeţel, mic logofăt: 256.
logofeţie: a divanului: 189, 192, 269; pentru străinii ungureni: 6.
Luca, mitropolit al Ţării Româneşti: 52, 56, 58, 83, 90.
Luciuieni, sat în jud. Ialomiţa: 57.
lucrător, muncitor: 220.
lucru: domnesc, obligaţie: 93; hotărâre: 131, 147, 186, 230, 252; întâmplare: 98
277; muncă: 146, 193, 194, 223, 226, 257, 269.
lucruri: bunuri: 108, 137, 138, 182; foloase: 118.
Lunga, topic în jud. Argeş: 271, 274.
lungime, lungul: 288, 292, 299, 301, 302, 308.
Lungul Toader, din Argeş: 171.
lup, animal: 220.
Lupea Arsène, din Corbi: 211.
Lupul, vel paharnic: 59.
-M-
Macarie: arhiepiscop: 49; din Cerbureni: 131; călugăr din Argeş: 114; monah: 17,
119, 120, 165, 166, 169. madele, pricini: 234, 240. Magdalina, călugăriţa:
11, 13, 14, 45, 46, 55, 61, 62, 67-69, 78, 79, 83, 87, 89,
90, 110.
mahala, cartier: 28, 199, 266. maică (mumă): călugăriţă: 116, mama lui
Dumnezeu: 171; mamă: 52, 53, 58,
65, 72, 74, 86, 99, 203, 208, 234, 268, 269, 273, 284, 308.
Mân Marin, fiul lui Din din Brătiani: 294. Manda: boier: 48, 49;
preoteasă din Argeş: 37, 278, 279.
347
MIHAIL M. ANDREESCU
Manea: Bătrânul, ţigan: 45; din Brătieni: 294; din Cerbureni: 299; din Nucşoara:
51; pârcălab: 194; popa din Argeş: 63.
Manga, moşie la Muşăteşti-Argeş: 153, 187, 268, 269, 310.
Manole: comis din Argeş: 63; Cozme, pârgar din Argeş: 114; cupeţul din Piteşti:
134; diacon din Cocu: 275; vornic: 249, 273.
Manta: birar: 122; cizmar: 100; logofătul: 102, 120.
Mânui: ban: 95; Dumitrache, vel postelnic: 222.
marafet, lucru mărunt: 155.
Marcu (Marco): Danovici, vel paharnic: 80; fiul lui Petru voievod: 50; din
Măicăneşti: 119, 167; nepotul lui Zaharia: 148.
mare, apă: 198.
Mareş: vel ban: 99; vel vistier: 13, 87-89, 91; vel vornic: 94, 95.
Marga, jupâneasa: 57.
margine, limită: 211, 253, 265, 274, 287, 292.
Măria: din Buneştii de Fier: 141; din Cucuteni: 45; fata Călii: 149, 232; din
Floreşti: 57; fata Maricăi: 212; mama lui Radu Şerban: 52, 53, 58, 85;
preoteasa: 41, 304, 306; soţia lui Gherghe din Argeş: 17, 118.
Marica, preoteasa: 210-212.
Marin: Ciutele, din Argeş: 18, 122, 129, 209; din Ciuleşti: 209; Apostescu, vezi
Apostescu Man'n;diaconul: 160; Jidovul: 210, 211; logofăt: 89; neguţătorul
din Argeş: 119, 144, 165, 253; popă din Bohari: 28, 29, 194, 208, 209, 212,
213.
Marinescu Oprea, din Brăteşti: 214, 218.
Marta, monahia: 308.
martalog: 213, 218.
martor, martori: 14, 24, 25, 48, 49, 51, 54, 59, 66, 77, 79, 81, 82, 84, 87, 91, 93-
95, 99, 100, 102-104, 106, 109, 111, 113, 115-117, 119, 120, 122, 124-129,
131, 133-135, 139, 141, 142, 152, 157, 159, 160, 164, 172-174, 185, 189,
194, 197, 209-214, 216, 234, 235, 237, 250, 251, 254, 255, 257, 260-267,
270, 271, 273-278, 280, 283-286, 291-293, 295-306, 308, 309.
masă, la un loc: 248, 275, 276, 293, 296, 302.
matcă, matei: albii de râu: 80, 228, 233, 240, 246, 247, 274, 294, 308, 309;
prăsile: 116.
Matei (Mateiu): din Argeş: 209; din Brăteşti: 214; vel comis: 102; al Diţii, din
Cerbureni: 298, 301; diacon din Făget: 281; diacon din Păroşi: 259; pahar-
nic: 117; popa din Muşăteşti: 189, 303; vel sluger: 102.
Mavrocordat Nicolae, domn al Ţării Româneşti: 20, 41, 140, 142, 143.
Mavrogheni Nicolae Petru, domn al Ţării Româneşti: 28, 207, 215.
mazil, mic boier: 40, 153, 190, 192, 251, 289, 295, 296, 310.
mazilie, destituire: 207, 258,
magii, grămezi: 106.
măgură, movilă: 227, 247, 274.
348
Măgură, topic în jud. Argeş: 81.

Măicăneşti, moşie şi sat în jud. Argeş: 23, 24, 164-169, 221.
mălin, arbust: 247.
Mălureni, sat în jud. Argeş: 134.
Mănăilă: din Bujor: 62, 78; din Nucşoara: 51; paharnic: 15, 104.
mănăstire: aşezământ: 5, 9-12, 14-32, 36, 45-49, 51-56, 60-159, 161-172, 174-
197, 199-211, 213-217, 220-223, 229-231, 235, 239, 241, 244, 246, 254,
267-269, 273, 285-288, 308; a Câmpulungului: 80, 223, 227, 228, 233, 239^
240; domnească: 46, 109, 138, 221; Radu Vodă: 221. Mănicescu: Anca,
mama lui Gheorghe şi lane: 234; Gheorghe, boier: 31, 234;
lane, boier: 31, 234; Neagul, tatăl iui Gheorghe şi lane: 234, 284.
Măniceşti, moşie şi sat în jud. Argeş: 17-21, 42, 121, 127, 130, 142, 143, 311.
măr (merişor), pom: 145, 218, 253, 298, 301. mărăcini, spini: 106, 191.
Mărăcini, sat în jud. Argeş: 51. Mărgineni, sat în jud. Dâmboviţa: 57. mărturie,
dovadă: 27, 60-63, 139, 159, 167, 170, 174, 175, 187, 189, 195, 199,
201, 203, 208, 213, 216, 217, 219, 222, 225, 227, 238, 242, 243, 247, 251,
252, 255, 257, 260-267, 270, 274-278, 280, 283, 285-287, 291, 293, 296-
299.
mărturisanie, dovadă: 263. mărunţişuri: 236. Mălurean Leca, sluger: 150.
măsurătoare: 190, 288. măsuri, taxe: 102. mătuşă, bătrână: 152, 238. Mecul
Badea, cupar: 145. medelnicer, dregător: 33, 151, 152, 154, 158, 166, 168, 175,
184-187, 205, 231,
232, 241, 245. megiaşi, vecini: 11, 23, 42, 52, 66, 72, 74, 78, 81, 116, 118,
119, 122, 125, 128,
131, 135, 141, 159, 160, 162, 164, 170, 176, 180, 182, 183, 191, 192, 200,
216, 238, 244, 246, 251, 259, 263, 281, 285, 187, 296, 301, 309.
megieşască, parte de moşie: 52. Mehedinţi, judeţ: 57. mei, cereală: 121, 122,
132. Meldescu loan, boier: 194. Melentie (Meletie): egumen la Argeş: 63, 96,
97; iconomul Episcopiei Argeş:
294, 296, 307; ierodiacon: 283.
mentalităţi: 5.
Meriş (Merişul): mănăstire în jud. Argeş: 11-14, 55, 67-69, 83, 89-91.
mertice, dări: 75, 93, 102, 123. mesteacăn, arbore: 247.
349
MIHAIL M. ANDREESCU
meşteri, meseriaşi: 200.

meşteşugari, meseriaşi: 5.
meşteşuguri: meserii: 5; uneltiri: 122.
metanie, loc de călugărie: 171, 172, 237, 262, 263, 281.
Metodie, egumen la Brădet: 159.
metoh, posesiune a unei mănăstiri: 10, 11, 13-15, 17, 35, 36, 83, 89-91, 100,
101, 148, 188,246,267.
Micescu: Costandin: 296; Gheorghiţă, mazil din Piteşti: 296. Miceşti, moşie şi
sat în jud. Argeş: 295, 296. Micul: din Finţea: 45; vnuc Gherghe din Argeş: 126.
mierari, strângătorii (axei pe miere: 76, 93. miere, produs apicol: 65, 75, 93,
101, 123, 139. Mihai (Mihaiu): ceauş: 205, 206; logofăt: 100, 101, 103, 149, 308;
paharnic: 146;
popa din Argeş: 278; postăvarul din Argeş: 139; vel postelnic: 95; protopop
din Argeş: 162, 170, 172; spătar: 65; din Stăneşti: 126, 127; din Uda: 260;
Vijelie, vezi Vijelie Mihai. Mihail: Gehan Racoviţă, vezi Racoviţă; monahul:
25, 171, 172; popa din Piteşti:
134; unchiaş din Muşăteşti: 189. Mihalache: căpitan: 117; vel stolnic: 59,
250. Mihalcea: nepotul lui Gheorghe sutaşul: 125, 126; Radu, vezi Radu.
Mihăilă: din Argeş: 39, 292; din Buneştii de Fier: 141. Mihnea: feciorul Savei
şufariul: 146; popa din Argeş: 81; popa din Nucşoara: 52;
"Turcitul", domn al Ţării Româneşti: 54-56, 60, 96, 246; uncheaşul: 109;
voevod: 144, 246. Miho, vel
spătar: 61, 62, 64.
Mihul: din Argeş: 125; fiul lui Stan din Argeş: 124, 125. mijloc, jumătate: 253.
milă, dar, danie: 76, 81, 82, 84, 89, 100-102, 107, 111, 112, 118, 123, 124, 130,
131, 135, 137, 139, 140, 143, 146, 151, 154, 155, 157, 161, 162, 164, 168,
171, 176, 177, 183, 195, 198, 207, 217, 219, 221, 243, 251, 259, 266, 267,
269, 283; domnească: 222. Milco: din Cucuteni: 48, 51; pârcălabul: 82.
Milcoveanu: Preda, boier: 17, 117; Stanca, jupâneasă: 17, 117, 118, 180-182,
191.
Milea Vasilco: 45.
Minciună: Grigore, sin loader: 309; Toader, din Valea Danului: 309. Mincul: sin
Manea din Brătiani: 294; Topolovean, clucer: 240. Mirca, din Slănic: 96. Mirean,
boier: 61, 78. Mircea: Ciobanul, domn al Ţării Româneşti: 10, 51, 96-98;
strănepot al călugăriţii
Magdalina: 55, 68, 69, 83, 90; Vodă cel Rău: domn al Ţării Româneşti: 68.
mirean, laic: 108, 138.
350
mirenie, laicitate: 165, 171, 210.

Mirica, vtori portar, ispravnic de Argeş: 145.
Miroslav, logofătul: 58.
mită: 105, 113, 136.
Mitrea, biv vel pitar: 126, 147, 148, 186, 229-231, 268, 269.
Mitrofan, ierodiacon din Argeş: 139.
mitropolie: instituţie: 5, 10, 47-51, 56-59, 140, 220, 221, 236; din Târgovişte: 9,
10, 47-49; a Ţării Româneşti: 5, 47, 50, 59, 187, 188, 222; a Ungrovlahiei:
220. mitropolit, ierarh: 7, 9, 11, 12, 17, 19-25, 32-36, 49, 50, 57, 58, 64,
70, 83, 88,
90, 97, 98, 100-104, 108, 117, 118, 120, 131, 138-140, 142, 154, 161-163,
165-167, 175, 177, 180, 182, 188, 198, 220, 236, 242-245, 247, 251, 259,
265-267,276,291.
Miţicoşi, moşie şi sat în jud. Dâmboviţa: 88. Mâinea
(Mânea): din Fieni: 45; popă din Argeş: 114. mână,
stăpânire: 67, 83.
mâncătură, mâncători: dări: 65, 93, 102, 123; rosătură în teren: 247.
mântuire: 220. Mârzea: pitar: 53; spătar: 54.
Mlaca lui Şărb, topic în jud. Muscel, azi Argeş: 67, 72, 74. moară, mori: 11,
13, 14, 18, 22, 27, 29, 30, 58-60, 64, 87-89, 91, 92, 96, 119,
155, 156, 158, 185, 194, 199-201, 207, 208, 215-219, 223, 226, 228, 232,
233, 236, 239-241, 246, 247, 270, 275. moaşte: 235. moaşă, bunică: 65,
86. Mogoş, boier: 62, 79. Mogoşeşti, sat în jud. Argeş: 57. Moise Vodă, domn
al Ţării Româneşti: 9, 47-49. molitvă, cuvioşie: 116/153, 162, 244. Moloşanul
Ion, vechilul Lângeştilor: 290. Moma, soţia Savei Roşul: 13, 88, 89.
Momoştean Badea, popă: 119. monah, călugăr: 17, 19, 25, 28, 29, 87, 89,
107, 115, 119, 131, 133, 137, 165,
166, 169, 171, 172, 199, 210, 236, 237, 254, 305. monahie, călugăriţă: 18,
45, 46, 67, 68, 78, 79, 110, 128, 308. morari: 215. Morea, din Goleşti: 81.
Moruzi: Alexandru Costandin, domn al Ţării Româneşti: 30-33, 217, 219, 222,
224, 226, 234, 242, 245, 249, 257, 258, 265, 268; lanache: biv vel vistier:
249; vornic de Ţara de Sus: 222; Costandin, Dumitraşco, Gheorghe,
Nicolae, fiii domnului: 222.
Moş, boier: 57.
351
MIHAIL M. ANDREESCU
moş, moşi: 52, 64, 65, 75, 103, 129, 133, 134, 146, 149, 165, 176, 201, 238,
268, 269. moşie, moşii: proprietăţi: 7, 8, 10-12, 14-27, 29, 31-42, 46,48, 50-
64, 66-68, 70-
74, 77-80, 88-90, 92-94, 96, 97, 99-101, 103, 104, 109-112, 115-122, 124-
128, 130-135, 141-154, 156-159, 161-169, 171, 173, 175-182, 184-192,
195, 197, 201-215, 218, 219, 223-241, 243-247, 249, 252, 253, 255, 257-
271, 273-277, 280-282, 284, 285, 287, 288, 293-311; părintească: 295.
moşteni (moşteni), proprietari: 24, 25, 27, 33-39, 142-145, 147, 149, 150, 161-
163, 165-169, 171, 173, 178, 183, 189, 190, 192, 194, 195, 231, 252-254,
258, 262-264, 267, 268, 274-277, 291, 297, 303, 304.
moşteană, de moştenire: 66.
moştenire: 60, 61, 67, 68, 78, 81, 82, 152, 206, 210, 255. movilă, muşuroi:
264, 265, 281. Movilă: Gavril, domn al Ţării Româneşti: 10, 60, 61, 202, 204;
Simeon, domn al
Ţării Româneşti: 60. mozaviri, sfetnici răi: 95. mucenic, martir: 104, 119,
235, 237, 263. muche, culme: 72, 74, 80, 99, 163, 171, 188-191, 218, 227, 242,
243, 245-247,
249, 256, 271, 274, 287, 290, 294, 301. Muculeţ Mie, orăşean din Argeş:
288. muere: 84, 193. Muica, din Corbii de Piatră: 62. mumbaşir, trimis: 201,
270, 277, 278, 280, 290. munte, munţi: 6, 11, 18, 20, 23, 27, 28, 34, 39, 52,
56, 61, 70, 72-74, 80, 96,
109-111/126-128, 134, 138, 148-150, 154, 160, 194-197, 206, 220, 229-
232, 251, 254-256, 267-269, 288-291, 294. Muntele Sasul, vezi Şăs.
Muţenia, regiune: 5. Mustăţea: din Cerbureni: 131, 252, 297; Duţă: 301, 304;
Hristea: 252, 297-301,
304; Oprea; din Cerbureni: 171; Ştefan, frate cu Hristea: 301, 304. Muşa,
sora lui Voico comis: 149, 232. Muşat: din Argeş: 40; clucer: 147; Ion: 40, 297-
301; Neaoşa, soţia lui Ion: 297,
300; Oancea, sin Ion: 297, 300; Pâra//: 307; Sanda, soţia iui Pârvu: 307;
Stan: 297, 305, 306; Stoichescu: 297; ţigan: 44, 45; vătaf: 87; vistier: 65;
vistier al doilea: 11, 63. Muşătescul: munte în jud. Argeş: 23, 28, 39, 126,
128, 148-150, 160, 294; Patru
jupan: 189; Pâra//, boier: 42, 308; Sanda, soţia lui Pârvul: 308; Voicu, boier:
127. Muşăteşti: familie de boieri: 5; moşie şi sat în jud. Muscel, azi Argeş:
11, 17-22,
25-27, 31, 36, 42, 64, 80, 118, 126, 128, 132, 146-153, 179, 184-186, 188,
189, 225, 228-232, 267-269, 273, 293, 296, 303, 307, 308, 310.
352
Muscel: judeţ: 5, 6, 29, 31, 33, 34, 65, 67, 80, 96, 148, 162, 195, 197, 211 219
221, 223,'226, 228, 232, 234, 239, 240, 250, 251, 255, 257, 288, 311; munte în
jud. Argeş: 246.
muscele: dealuri: 195, 227.
mutătoare de oi: 256.
-N -
Nan, boier: 61, 78.

Nania, ţigan: 45.
Nano Petros, vezi Petros Nano.
Nastasia, monahie: 18, 128.
nastavnic, egumen: 61-63, 71, 73, 77-80, 100-102, 106, 110, 114, 159, 163.
170, 172, 188, 210.
nădejde: 214, 235. nămestii,
acareturi: 158, 209.
năpăstuite: 223.
Năpârteni, moşie în jud. Argeş: 268. Năsturel: Costandin: ban: 248, 272; biv
vel vistier: 150, 184, 186, 187, 229; biv
vel vornic: 152; Radu: vtori logofăt: 148; vel logofăt: 95, 100, 106; Toma, vtori
logofăt: 94. Neagoe: din Argeş: 89; vel ban: 111, 113; Birta, ţigan: 44; vel
clucer: 94, 95; ot
Corbişori: 62, 79; feciorul Băncii, rumân din Nucşoara: 52; judeţul: 89;
logofăt: 59; logofăt din Corbeni: 71, 73, 74, 110; al Nicoarii, rumân din
Nucşoara: 52; din Nucşoara: 52; al Radului, rumân din Nucşoara: 53;
Săcuianul, vezi Săcuianul; vel vornic: 102. Neagu (Neagul): din Argeş:
293; boier: 18; boier din Vişina Seacă: 13, 14, 86,
87, 90, 91; nepotul Mitrii Pitar: 148, 150, 186, 230, 232; ve! paharnic: 64; din
Stăneşti: 126, 127. Neacşul: sin Drăgoiul: 148, 231; fratele lui Voico comis:
149; din Piteşti: 87, 89;
Plăiaş, din Berevoeşti: 257; Potecea: 311; loc în Cerbureni: 311; vel vistier:
89. Neacşa: din Bohari: 208; cuscra lui Marin din Bohari: 208;
jupâneasa Badii
paharnic: 128. neam, spiţă: 53, 76, 105, 112, 115, 119, 125, 135, 139, 148,
158, 165, 170-173,
182, 188, 202-204, 206, 208, 213, 218, 234, 235, 237, 239, 240, 254, 255,
267-269, 283, 285, 287, 291-294, 297-301, 303, 305-307, 309, 310.
Neanciul, vornic: 64. nebântuit: 291.
Necula: din Măniceşti: 142, 143; vel paharnic: 94.
Neculai, biv vătaf de plai: 195.
353
MIHAIL M. ANDREESCU
Neculcea, vătaf: 33, 34, 197, 254.

Neculescu Costandin, biv ceauş: 172.
Nedelco (Nedelcu): feciorul Papei, rumân din Topana: 77; din Goleşti: 81; rumân
din Flămânzeşti: 75; vel stolnic: 64, 65. nedreptate, fals: 154. neghină:
220. Negoiţă: Dumitru, din Argeş: 100; feciorul lui Marco: 119; logofăt sin
Negoiţă
logofăt: 137; logofăt din Târgovişte: 137; rumân din Măicăneşti: 164.
Negoiul al Velicăi, din Argeş: 63. Negoslava, băneasă: 246. negustori: 5.
neguţător, neguţători: comercianţi: 18, 119, 125, 127, 165.
neîndemânare: 267. nemulţumire: 273, 310. nemulţumiţi:
247.
Neofit: mitropolitul Ţării Româneşti: 19, 131, 132; părintele de la Bistriţa: 246.
nepot, nepoţi: rude: 11, 52, 56, 60, 62, 64, 69, 79, 115, 124-127, 129-131, 148,
160, 17l', 175, 186, 194, 201, 204-206, 208, 212, 229, 236, 237, 268, 287,
307.
neprieteni: 98. neputinţă, slăbiciune: 292. nestrămutate: 237. nevoi, greutăţi:
102, 123, 134. Nica: vel comis: 66; diacon din Argeş: 153; vel logofăt: 54; din
Valea Danului:
309; Vintilă, din Cerbureni: 310; vel vistier: 54. Nicheia, oraş în Asia Mică:
59, 64, 66, 71,76, 109, 113, 115, 118, 125, 132, 136,
138, 155, 161, 177,259.
Nichifor, arhimandrit, egumen la Argeş: 152-159, 175. Nicoară, din Nucşoara:
52. Nicodim: arhimandrit şi egumen la Câmpulung: 154, 227; egumen la Argeş:
131,
144, 145; monah: 254, 305. Nicolae: din Argeş: 37, 115; condicar: 261-
263; egumen la Argeş: 80-87, 90;
logofăt: 238, 283; popa din Argeş: 255; vătaf de plai: 27.
Nicolcea, vătaf de plai: 288, 289. nisip: 199.
Nistor, diacon din Argeş: 170. Niţă State, vezi State. Nitul: Brezeanu, vezi
Brezeanu; diacon din Argeş: 185; popa din Argeş: 29, 38,
170, 210, 211, 235, 255; popa din Costeşti: 194; popa din Stroeşti: 212;
postelnic: 292; protopop din Argeş: 211, 278, 282, 283.
noră: 230. norod, popor: 221.
354
DOCUMENTE MUNTENE -ANII 1492-1823 - SCOASE DIN CONDICA EP. ARGEŞULUI
nuc, nuci, pomi: 109, 132, 190, 191, 218, 236, 287, 292, 298.
Nucşoara: moşie şi sat în jud. Argeş: 10-13, 22, 51-53, 62, 70-74, 78, 79, 8!
154, 257; plai: 20, 134, 197, 251, 288.
nume: 221, 232, 233.
-O-
oaie: animal: 155, 220, 221; seacă, dare: 65.

oameni: bătrâni: 89, 91, 144, 189, 200, 206, 254; buni, martori: 45, 72, 74, 8'
89, 91, 114, 116, 119, 121, 122, 125, 128, 129, 131, 133, 135, 141, 171, 21;
217, 277, 285, 298, 299, 306; din casă: 297; de cinste: 211, 294, 300, 30;
locuitori: 55, 68, 69, 72-77, 83, 85, 90, 99, 103, 104, 110, 111, 122, 123, 12i
128, 131, 135, 141-144, 165, 167, 170, 174, 181, 191, 193-195, 220, 23;
239, 253, 260, 274-276, 288, 295, 298, 300, 301, 303, 308; mănăstirii: 16;
191, 210, 211, 233, 239, 241, 242, 254; părtaşi: 158; răi şi vicleni: 76, 13
233; streini: 195, 204, 256, 309. Oancea: din Argeş: 40, 100; logofăt: 73,
230; postelnic din Lereşti: 71, 73, 1
spătar: 146.
oaste, armată: 123.
Obârşia Lupului, topic în jud. Argeş: 246. obârşie, de loc: 80, 107, 163, 246,
253, 273. obicină, obicei, tradiţie: 85, 95, 100, 101, 107, 108, 112, 137,
144, 153, 16
177, 180, 187, 198, 204, 209, 222, 225, 230, 242, 243, 246, 253, 273.
oblastie, stăpânire: 170.
obraz, obraze, oameni, feţe: 210, 220, 234, 235, 255, 283-285, 292, 296.
obşte, comunitate: 107, 220. oca, unitate de măsură: 159, 235, 237. ochean,
ocean: 198.
ocină, ocini, proprietăţi: 11, 61, 62, 70-74, 96, 97, 103, 107, 110, 111. ocol,
curte: 139, 194. ocolnică, carte de hotărnicie: 12, 13, 22, 35, 36, 80, 154,
194, 195, 197, 2
251, 255-257, 274, 275, 288-290. ocnă: închisoare: 134; mine domneşti:
221. odihnit, odihniţi, liniştiţi: 197, 199-201, 204, 208, 216, 217, 224, 225, 227,
22
231, 240, 241, 245', 247-250, 254, 258, 260-265, 269, 270, 274, 281.
odoare: bisericeşti: 235; daruri: 159; sfinte: 108, 138. oerit, dare: 75, 93, 102,
221. Oescul (Orescul): Bănică: boier: 283, 285; Costandin: boier: 26, 27, 39,
18
185, 187; Costandin: polcovnic: 188; postelnic: 189, 293; loan, paharn
149, 150, 153, 184.
ogradă, curte: 42, 311.
355
MIHAIL M. ANDREESCU
ohabnică, ohabnice, în proprietate: 46, 48, 49, 51, 54, 59, 60, 79, 81, 82, 85,
96, 99, 111, 115, 118, 120, 125, 129, 133, 139, 202, 209.
oi, animale: 60, 65, 75, 123, 196, 221, 256, 288, 289, 303.
olac, taxă: 75.
olăcari, strângătorii taxei de olac: 76, 93.
Olănescu Goran, logofăt: 94, 95.
Olt, judeţ: 220, 222, 245, 259, 261, 262, 265, 270, 274, 276, 280.
om: bătrân: 149, 286; domnesc: 83, 89, 281, 290; episcopiei: 222, 241, 289; fără
de minte: 156; locuitor: 47, 66, 76, 93, 111, 112, 128, 133, 134, 196, 223,
227, 232, 233; strein: 290.
Opre (Oprea): Bochinţul, vezi Bochinţul; din Buneştii de Fier: 140, 141; feciorul
Morii: 81; feciorul Mustăţii din Cerbureni: 131, 141; feciorul lui Paraschiv din
Turburea: 202; feciorul Vladului Burţii, ţigan: 125; fiul lui Stoica din Muşăteşti:
296, 308; judeţul: 77, 126, 142; logofăt: 49; al lui Neagoe, rumân din
Nucşoara: 52; pârcălabul, din Flămânzeşti: 75; popa din Argeş: 185; popa
din Făgeţeni: 245, 261, 265, 274-276, 277, 280, 281; popa din Păroşi: 259;
sin Dăile, rumân din Flămânzeşti: 75; Sichereş, rumân din Flămânzeşti: 75;
ţăran din Turburea: 175, 202-204; vătaf: 296.
opreală, piedică: 104, 112, 122, 125.
Oprina Porumbului, rumân din Nucşoara: 53.
oraş: 16, 19-26, 28, 30, 32, 34, 37, 39, 42, 47, 56, 59, 60, 81, 84, 87, 89, 91, 94,
95, 99, 100, 114, 120, 124, 125, 133, 134, 137, 140, 141, 145, 152, 154-156,
158, 169-171, 184, 199, 207, 215, 234, 239, 255, 278, 279, 282, 283, 287,
292-294, 309, 311.
oroşani, orăşeni: 5, 16, 23, 60, 81, 82, 125, 131, 133, 154, 200, 215, 283, 301.
Oreahoviţa, sat în jud. Mehedinţi: 57.
orizmo, vezi poruncă.
orânduială, obicei: 200, 207, 208, 221, 222, 224, 242, 310.
Orjasca, moşie în jud. Argeş: 300.
Orjăscu Grigore, din Oarja: 299.
orjăşteni, săteni: 299.
osebit, deosebit: 221, 225, 229, 230, 236, 237, 257.
osândă,pedeapsă: 162.
Ospoteşti, sat în jud. Argeş: 300.
osteneală, trudă: 185, 223, 252.
otaştină, arendă pe vie: 285.
Oţelescu Stan, popa din Păroşi: 281.
ovrei, evrei: 106, 113, 136.
356
DOCUMENTE MUNTENE - ANII 1492-1823 - SCOASE DIN CONDICA EP. ARGEŞULUI - P -
pace, linişte: 62, 65, 68, 69, 74-77, 79, 83, 85, 86, 90, 91, 93, 95-98, 101, 102,
110, 117, 123, 125, 127, 129, 130, 133, 139-143, 145, 153, 156-158, 160,
163, 164, 170-173, 178, 180, 182-184, 188, 189, 192, 197, 200, 203, 205-
207, 211-213, 215, 216, 218, 223, 234-236, 239, 254, 255, 269, 278, 279,
283-285, 287, 289, 292-303, 305-308, 310, 311.
pagubă, pagube, pierderi: 22, 108, 132, 138, 155, 187, 191, 196, 201, 211, 228,
233,239,241,307.
paharnic, dregător: 15, 47, 49, 51, 54, 59, 61, 62, 64, 66, 71, 73, 76, 80, 82, 84,
88, 91, 94, 99, 102, 104, 106, 111, 113, 115, 117, 124, 127, 128, 137, 139j
146, 149, 150, 153, 167, 170, 173, 176, 179, 180, 184, 187, 200, 203, 215J
217, 222, 225, 229-231, 252, 270, 278.
Paisie: egumen la Bistriţa: 121; monah din Argeş: 19, 133.
Palada lordache, vel stolnic: 222, 282.
palmă, palme: domneşti: 288; loc: 118, unitate de măsură: 114, 286, 288.
pan, boier: 91, 106, 124, 136, 137, 222.
Pană: paharnic: 84; vel stolnic: 82, 99.
Papa: comis: 95, 99; vel logofăt: 61, 64; pontif: 137; vel sluger: 91, unchiaş dir
Topana: 77; vel vistier: 100; vel vornic: 62.
Papazoglu (Popaz) Dumitrache, biv vel serdar: 200, 215, 216.
par, pari, semn de hotar: 217, 240, 241, 253.
para, parale, bani: 278, 279, 302.
Paraschiva: din Buneştii de Fier: 141; femeea lui Ion Tudorănescul: 120; nepo-
tul lui Daniil Grecul: 175, 205, 206; din Turburea: 202.
parte, părţi: de bir: 133, 134, 222; boerească: 147; de bunuri: 209, 211 ; de jude
cată: 30, 147, 149, 155, 161, 164, 166, 169, 175-187, 192, 195, 198, 200
202, 204, 207, 215, 217, 223-228, 231, 232, 234, 238, 240, 242-247, 249
250, 252, 253, 255, 256, 258, 259, 262-264, 267, 270, 272, 274, 275, 278
280-282, 286, 289, 307; episcopiei: 264, 288, 292; de moşie: 27, 42, 52, 5C
57, 58, 64, 67, 79, 85, 97, 112, 116, 118, 126-128, 132, 141, 144-150, 152
153, 160, 161, 164-169, 171, 173, 175, 176, 178, 180-188, 190-193, 195
197, 201-204, 206, 208, 210, 212, 221, 223, 227-232, 236-238, 241-24C
246, 253, 264, 268-270, 273, 275, 276, 293-296, 301, 302, 307; d<
stăpânire: 296.
Partenie: arhimandrit la Argeş: 26, 27, 30-32, 160, 183-186, 188, 189, 194, 197,
199, 200, 207, 208, 210-216, 219, 224, 226, 235, 237, 238, 240, 246
251, 286, 288, 308; egumen la Berislăveşti: 237; egumen la Cotmeana: 121
133; episcop de Prespa: 64; patriarh al Ţarigradului: 105, 136.
Pascul, din Argeş: 132.
Paşadia Radul, vezi Radul Paşadia.
paşă, general turc: 116, 123.
357
MIHAIL M. ANDREESCU
Paşti, praznic: 120, 176.

Pată: Costache zel State: 295, 296; Costandini din Argeş: 152, 164; Gheorghe:
296; loniţă: 296; lordache: 296; Nicolae: 164; State, căpitan: 164, 295.
patriarh, ierarh: 7, 15, 20, 105, 107, 108, 136-138.
Pavel: din Goleşti: 81; logofăt: 65; nepotul arhimandritului Partenie: 236; postel-
nic: 29,42, 210.
Pavlache: banul: 117, 118, 180, 182, 191; logofăt: 91.
Pazar, topic în oraşul Argeş: 114.
Păcală, moşie în jud. Olt: 275, 276.
păcat, vină: 95, 131.
păciuire, împăcare: 203, 207, 216.
pădure, codru: 52, 85, 96, 117-119, 121, 124, 126-128, 141, 163, 195, 210, 213,
237, 271, 274, 294, 302.
Pădure, pitar: 116.
păducel, arbust: 249.
păgubaş: 211.
păhărnicel, mic dregător: 290.
pământ, lut: 132, 139, 159, 161, 199, 209, 252, 273, 275; moşie: 23, 118, 159,
161,275,283, 307.
Păpăul, altă denumire pentru muntele Sasul: 251.
păr, pom: 145, 214.
părăsişte, vie nelucrată: 239, 254, 283.
Părinte, Dumnezeu: 220.
părinte, părinţi: preoţi: 5, 45-51, 53, 57-59, 61-67, 69, 71, 72, 74-92, 94, 95, 97,
98, 100-115, 117-124, 126-130, 133-140, 142-145, 151-153, 155-163, 165-
167, 170-174, 177, 179, 180, 182, 184-186, 188-191, 193, 194, 196-198,
200, 207-214, 216-218, 221, 222, 224, 226-228, 232, 234, 236-242, 244-
247, 249, 250, 252, 253, 255, 259, 260, 265-267, 269, 270, 274, 276, 278-
283, 285, 288-300, 303-305, 307; rude: 46, 53, 54, 56-58, 60, 65, 77, 85, 86,
91-94, 102-106, 108, 109, 112, 113, 117-121, 123, 127, 129, 133, 135, 136,
138, 139, 141, 170, 171, 175, 176, 199, 201, 206, 214, 255, 283, 288-292,
294.
păroşani, săteni din Păroşi: 36, 258-266, 271, 275, 276, 279-282.
Păroşi, moşie şi sat în jud. Argeş: 35-38, 262, 264, 265, 270, 274-276, 281.
părpăr, taxă pe vin: 9, 47, 221, 222.
părtaş, tovarăş: 141-143, 150, 151, 161, 184, 186, 187, 229, 230, 232, 248, 255,
272,274,291, 307.
păs, necaz: 214.
păstor: 222.
păstorire: 220, 221.
păşune: 160, 183, 291.
358
Patraşco (Patraşcu): din Cerbureni: 131; clucer din Stăneşti: 126, 127; logofăt:
74; Voevod cel Bun, domn al Ţării Româneşti: 82. Patru: clucer din
Răzvad: 157; diacon: 170, 173, 174; fiul Măriei preoteasa din
Cerbureni: 304; din Măniceşti: 142, 143; popa: 120, 122, 129; popa din
Cocu: 275; sin popa Niculae din Argeş: 255; ţigan: 213; voevod: 144.
pătule, hambare: 213. pecete, peceţi, sigilii: 49, 50, 63, 64, 81, 87, 88, 100,
103, 107, 115, 119, 121,
125, 126,'l28, 134, 141, 159, 160, 171, 174, 183, 185, 188, 199, 213, 214^
218, 222, 224, 234, 254, 255, 267, 270, 273, 277, 279, 292, 294, 296, 297^
302,305,306,311. pecetluituri, sigilări: 221.
pedeapsă:156,252, 291. Perieţi, sat în jud. Brăila:
57. perilipsis, amestecătură: 225, 268, 269.
Perlaboiul, munte în jud. Argeş: 126, 128, 148-150.
peşti, animale: 85. Petco, din Măniceşti: 142, 143.
petic: bucată de loc: 31, 78, 224, 237, 238, 255, 275; de moşie: 296, 307.
Petre, vtori postelnic: 162. Petros Nano, boier: 310. Petru: din Argeş: 34;
sin Mircea voevod: 96-98; Voievod, domn al Ţării
Româneşti: 50, 81, 82, 95, 97, 165, 204; voevod: 57. Piatra: Albă, topic în
jud. Argeş: 218; moşie şi topic în jud. Argeş: 81, 221, 293. piatră, pietre: de
hotar: 70, 72, 74, 81, 106, 153, 178-181, 184, 187, 190-192,
230, 242, 243, 246-248, 270, 274, 278, 279, 281, 286, 287, 302; roci: 71,
109, 118, 131, 135, 138, 139, 155, 161, 163, 171, 177, 199, 215, 243, 249,
253, 259, 292.
picătură, straşină: 171.
Pietroşani (Pitrişani), sat în jud. Argeş: 87, 227. pilde: 220. Pilici Amit, turc:
209. Pimen, egumen la Brădet: 210. Pinţoiul: Despa, soţia lui Patru: 174; Ion,
sin Patru: 174, 279; Nicolae, sin Patru:
'l74, 279; Patru, din Argeş: 25, 174, 279. pisanie, înscris pe piatră: 9.
pisar, pisari, scriitori: 63. pisc, vârf: 81, 163, 196, 197, 221, 222, 227, 249, 254,
256, 271, 274, 289, 290,
305. Piscul: Gemătului, topic în jud. Argeş: 61, 72, 74, 110; de Sus,
topic în jud.
Argeş: 78; Balomirului, topic în jud. Argeş: 246; Frumos, topic în jud. Olt:
264, 271, 274; Martinului, topic la Goleşti: 238; Obrejii, topic în jud. Argeş:
359
MIHAIL M. ANDREESCU
228, 240; Glodului, topic la Brăteşti, jud. Argeş: 214; cel Pietros al
Refenicului, topic în jud. Argeş: 74, 195, 197, 251, 254, 256, 289, 290.
pisculeţ: 256, 257.
pitac, scrisoare: 237, 262-264, 270, 274, 281, 282. perierghie, cercetare: 232.
pitar: dregător: 48, 53, 60, 64, 91,94, 95, 115, 116, 124, 126, 137,147, 148, 180,
186, 217, 222, 229, 231, 249, 268, 269, 283; vtori: 45. Piteşti, oraş în jud.
Argeş: 5, 6, 16, 19,20,40, 71,73,74,87,89, 110, 111, 133,
134, 221, 236, 237, 275, 295, 310. Piteşteanul, din Piteşti: 293. pizmă,
răutate: 252, 259. pâră, reclamaţie: 31, 48, 51, 54, 55, 61, 62, 68, 69, 75, 78, 79,
81-84, 86, 90, 91,
94, 96-98,' 110, 175, 190, 192, 291. pivniţă (pimniţă), beci: 20, 23, 115,
120, 139, 141, 151, 159, 171, 172, 199,
209, 221, 292. pârcălab, dregător: 40, 41, 75, 82, 131, 194, 197, 198,209,
252, 300, 304-306,
310.
Pârcălab Ion, unchiaş din Muşăteşti: 189.
pârgar, consilier: 114, 115.
pârâş, reclamant: 175, 176, 185-187, 203, 207, 208, 229, 249. pârât, reclamat:
201-203, 215, 217, 219, 229, 259, 265, 266, 277. pârău, apă: 78, 135, 141,
163, 164, 224, 265, 271, 274, 275, 300. Pârâul: Cernatului, apă şi topic în jud.
Argeş: 61, 78; Radului, apă şi topic în jud.
Argeş: 271, 275. Pârvul: din Cerbureni: 131, 141; din Corbuşori: 110; din
Costeşti: 246; biv vel
medelnicer: 231; spătar din Aninoasa: 71, 73, 74, 110. plai: colină: 56, 72,
85; loc: 61, 86; unitate teritorial-administrativă: 19, 20, 134,
195, 197, 288, 289.
Plaiul: Făgăraşului, topic la Nucşoara: 251, 252; Nucşoarei, vezi Nucşoara.
Plapcea: apă în jud. Argeş: 265, 271, 276; Mare, apă în jud. Argeş: 265, 270,
274, 275; Mică, apă în jud. Argeş: 275.
Plapci, ape în jud. Argeş: 265.
plasă, unitate teritorial-administrativă: 7, 34, 103, 246, 252. plăiaşi, grăniceri:
65, 289. Plăpcica, apă în jud. Argeş: 271, 274. Plătăreşti, mănăstire în jud. Ilfov,
azi Călăraşi: 147. Plătica, topic în jud. Argeş: 287. plecăciune: 222, 254.
Pleaşa: Fetii, topic în jud. Muscel, azi Argeş: 67, 72, 74, 287; topic în jud. Argeş:
61,72, 74, 78, 110. pliroforie,
explicaţie: 234, 269. pliroforisi, a
lămuri: 186, 204, 254.
360
plângere, reclamaţie: 25, 33, 36.

plopi, arbori: 163.
plute, arbori: 264, 270, 274, 275.
poame: 211.
poartă, uşă: 267, 278.
poală: 299.
poclon, pocloane: bănişor, dare: 76; daruri: 75; hanului, dare: 123; de numi
222; paşii; dare: 123. podgorie, cultură
de vie: 50. Podul lui Stănislav, topic în jud.
Argeş: 81. podvoade, munci: 75, 93, 102,
123. Poenarul Dumitraşco, vel pitar: 124.
Poenărei (Popnărei), moşie şi sat în jud. Argeş: 11, 12, 66, 71, 80, 188.
Poenişele, înţărcătoare în jud. Argeş: 171. pogon, pogoane, unităţi de
suprafaţă: 6, 39-41, 54, 60, 61, 213, 297-306, 310 Poiana: Dealului, topic la
Domneşti-Argeş: 80; Purcarului, topic în jud. Olt: 26i
Ţugurii, topic la Domneşti-Argeş: 80, 227. polcovnic: 188, 240. politie,
politică: 221. polovină, jumătate: 116, 126, 128, 129, 150, 154, 159, 179-182,
190-192, 27$
292.
poiană, câmp: 163, 265, 270, 274, 275, 284. pom, pomi, arbori: 9, 14, 45,
119, 171, 209, 210, 292. pomană, danie: 19, 55-58, 63, 64, 67, 69, 74, 76, 83,
85-87, 90,93, 101, 103
106, 108, 112, 115, 118, 119, 125, 127, 129, 132, 133, 135, 138, 141, 212.
pomelnic (pomenec), listă cu vii şi morţi: 77, 91, 103, 104, 106, 107, 109, 114
115, 118, 120, 121, 125, 129, 130, 133, 141, 170-172, 236. pomenire,
comemorare: 65, 67, 85, 102, 109, 113, 117, 119-121, 123, 130, 136
139, 157, 158, 171, 172, 199, 222, 223, 235, 237, 308, 311. pomet, loc cu
pomi: 99, 117, 171, 172, 181, 236, 302. pomost, umplutură: 194. ponturi,
mărturii: 167. Popa Ion, moşnean din Măniceşti: 144. popă, popi, preoţi: 5, 12,
13, 15, 19, 22, 23, 27-29, 31, 32, 37, 38, 45-50, 52, 63
64, 67, 71, 72, 74, 77, 78, 81, 83, 87, 89-92, 100, 101, 106-110, 114-116
119-122, 125, 126, 128, 129, 131-134, 137-141, 144, 154-162, 164, 165
167, 169, 170, 172-174, 185, 189, 194, 196, 197, 208-214, 218, 222, 235,
237-239, 245, 246, 255, 259-266, 273-288, 291-295, 298, 301-306, 309-311
Popescu: Cârstea, vel vistier: 124; Nicolae: sluger: 42, 310; vtori vistier din
Piteşti: 310; Şerban, logofăt: 173.
Popeşti, sat în jud. Prahova: 14, 15.
Popol, vezi Ion Popol.
361
MIHAIL M. ANDREESCU
popor, popoare, locuitori: 221.

porci, animale: 19, 132.
portar: dregător: 84, 86, 89, 144, 162, 198, 280, 282; vtori: 68, 86, 87, 169.
portărel: 177, 181, 183, 242, 244, 245.
porumb, cereală: 198, 286.
poruncă, ordin: 22, 33, 46-48, 50, 52, 54, 55, 60, 61, 63, 65, 66, 69, 70, 75-78,
81, 82, 84, 85, 89, 92-95, 99, 100, 103, 105, 108, 111, 112, 123, 130, 133,
135, 138, 140, 142, 143, 145, 147, 151, 152, 155, 157, 162, 163, 165, 166,
174, 175, 178, 179, 181-183, 185-187, 190-192, 194, 195, 197, 200-202,
204, 207, 215, 216, 220, 223, 224, 226-230, 232-234, 236, 238-250, 252,
254, 255, 257-260, 264, 268, 270, 272, 274, 277, 279-281, 290.
Posinţele, moşie în jud. Argeş: 237.
posluşanie, ascultare: 75 93, 100, 101, 103, 123.
posluşnici, slujitori: 104, 303.
postăvar, meseriaş: 139.
postelnic: dregător: 29, 30, 37, 42, 47, 49, 51, 54, 57, 58, 60-62, 64, 66, 70-74,
76, 80, 82, 84, 87, 89, 91, 94, 95, 100, 102, 106, 110, 111, 113, 115, 124,
137, 147-149, 159, 172, 189, 191, 211, 219, 222, 223, 229, 230, 239, 240,
245, 246, 261, 262, 270, 271, 274, 276, 280, 281, 292; de seimeni: 293;
vtori: 144, 162, 173, 246, 253.
postelnicel: 266.
postrig, loc: 92.
potecă, cărare: 163, 190, 274, 287.
Poteca Toplicenilor, topic în jud. Argeş: 163.
potoape, viituri: 241.
poveleanie vezi poruncă.
praporgic, locotenent: 210.
pravilă, lege: 183, 273.
pravoslavnic, drept credincios: 102, 219, 220, 222.
Praxia, vezi Epraxia.
prazis, praxis: 244, 245.
praznice, sărbători: 237.
prăjină, prăjini: de pogon: 297; unităţi de măsură: 40, 41, 294, 297, 300, 301,
303, 304.
Prăvăleni, moşie şi sat în jud. Argeş: 9, 48, 49, 75.
prăvălie, prăvălii, magazine: 19, 20, 134.
preacuvioşi, cucernici: 65, 235.
Preda: banul cel bătrân: 58, vel ban: 54, 58, 88; clucereasa: 57; diacon: 254;
Milcoveanu, vezi Milcoveni; vel spătar: 76, 79; vel stolnic: 91, 102, 106;
Toroiman, postelnic: 149; vel vornic: 82, 84, 230.
Prejbeanu: Preda, biv vel paharnic: 179, 200, 215, 216; Vintilă, ispravnic: 35, 36,
250, 252, 260,261,266, 282.
362
preot, vezi popă.

preoteasă, soţie de preot: 37, 39-41, 175, 206, 210, 278, 279, 284, 299, 304,
306, 310. ' preţ: 174, 194, 200, 211, 216, 230, 231, 278, 279, 294, 297, 298,
300, 303, 305,
'306. pricină, pricini, motive: 24-28, 30-33, 131, 144-146, 150, 151, 153,
158, 163,
166, 169, 176, 178-181, 183, 185, 189-193, 195, 200, 202, 206, 207, 215-
217, 223-226, 228, 229, 233, 234, 239-251, 253-256, 257-259, 261, 262,
265, 266, 272-277, 279-282, 285-287, 289-291, 311.
prigonire, asuprire: 244, 247, 249, 262, 270, 281, 286, 288, 294.
primejdie: 211.
Priseceanul Şerban, vel clucer: 136. pristăvire, moarte: 213. privilegii,
avantaje: 5, 221. proces: 24. proclet, blestemat: 53, 59, 66, 76, 87, 108, 115,
118, 119, 125, 131, 138, 155,
161, 177, 243, 252, 259. Prodeşti, sat în jud. Argeş: 286. proegumen, fost
egumen: 85, 120, 182, 186, 191. Posea, din Cerbureni: 300. proin notar, fost
notar: 263. Profir, popă din Cerbureni: 304, 306. propovăduire, răspândire:
219, 220. proprietate, avere: 6, 29, 34. proscomidie, altar: 57. protimie,
întâietate: 307. protimisind, drept de întâietate: 255, 307. protoierie, instituţie:
263. protonotar: 260, 264. Protonotarie, protopop de Argeş: 266. protopop,
ierarh: 22, 23, 34-38, 129, 134, 153, 154, 159, 160, 162, 170, 172,
174, 211, 222, 235, 255, 259, 263, 264, 266, 278, 279, 281-283, 285, 292;
proin: 170, 234, 284. protosinghel, administrator: 220. provlimă,
problemă: 220. prun, pruni, pomi: 29, 42, 122, 190, 191, 209-211, 279, 282, 292,
294, 301, 302,
308, 311. prund,
vad: 133.
Prundul dintre zăgazuri, topic în oraşul Argeş: 19, 133.
prune, fructe: 302. pumn, unitate de măsură: 288.
puşcărie, închisoare: 116.
363
MIHAIL M. ANDREESCU
putină: 301.
puţ, fântână: 271, 274.
-R-
rachiu, băutură: 301, 307.

Racovicean Ştefan, vel pitar: 283.
Racoviţă: Costandin Mihail Gehan, domn al Ţării Româneşti: 22, 143, 144, 155,
156, 157, 203, 205, 252; Dumitraşcu, vel'ban: 222.
Rad Techescul: 77.
Radu (Radul): de la Afumaţi, domn al Ţării Româneşti: 9, 47-49, 67, 68, 82, 96;
din Argeş: 63, 89; cel Bătrân, popă din Măicăneşti: 165; boier: 61, 78; din
Buneştii de Fier: 178-180; braţ Neagoe: 89; din Cerbureni: 131, 298, 310;
comis: 84; copil de casă: 270, 277, 281; vel comis: 76, 82; clucer: 57;
croitorul: 89; cupeţ din Argeş: 109; diacon: 120; diacon din Argeş: 133; fiul
lui Fotea paharnic: 229; fiul lui Hogea Vladul: 45; fiul lui Hota: 77; fiul lui
Marin Ciutele: 122, fiul lui Marin Ciutele: 122; feciorul Savei Roşul: 88, 89;
din Goleşti: 254; Gorgoiu, vezi Gorgoiu; Laiuotă, vezi Laiuotă; Leon, domn
al Ţării Româneşti: 14, 92-95, 98, 102, 110, 111; logofăt din Brătiani: 72-74,
110; logofăt din Argeş: 92, logofăt din Poenărei: 71; vel logofăt: 51, 76, 79,
80, 82, 94, 95, 113; vtori logofăt: 102, 111; al Mandai: 48, 49; cel Mare, domn
al Ţării Româneşti: 50, 51, 149; Mihalcea, vel comis: 80; Mihnea, domn al
Ţării Româneşti: 10, 54-56, 60, 68, 79, 83, 90, 111; moşnean din Cerbureni:
40; moşnean din Topliţa: 161; paharnic: 49; vel paharnic: 82; Paisie, domn
al Ţării Româneşti: 10, 50; din Nucşoara: 52, 53; Paşadia, vel postelnic: 49,
51; popa din Argeş: 114, 122, 126; popa ot Bleicii: 167, 169; popa ot laşii:
78; popa din Nucşoara: 12, 52, 53, 78; din Păroşi: 281; postelnic din
Balomireşti: 230; postelnic din Goleşti: 115; rumân din Nucşoara: 52; sin
Calotă din Muşăteşti: 146, 147, 149, 153; al Standului; rumân din Nucşoara:
52; seimenul: 209; spătar: 47; Slătinean, vezi Slătinean; din Stăneşti: 126,
127; Şerban, domn al Ţării Româneşti: 10, 52, 54, 58, 60, 74, 77, 85, 86,
112, 114; şufariul: 117; tatăl lui Sorea: 78; cel Tânăr, popă din Măicăneşti:
165, 169; din Turburea: 202, 204; ţigan: 46; vistier: 49, 66; din Vişina Seacă:
83, 90; Vodă cel Bătrân: 68, 78; Vodă, feciorul Mihnei voevod: 60; Vodă,
feciorul Radului voevod: 61, 78, 79, 97, 111, 149; Vodă, domn al Ţării
Româneşti: 60-62, 68, 69, 79, 83, 95, 98, 102, 111, 142-145, 149; Vodă, vezi
Sfânta Troiţă; Vodă, nepotul lui Basarab voevod: 130.
Rada, preoteasa din Albeşti: 304.
Radovanul, moşie şi sat în jud. Argeş: 19, 131.
Rafail: loan, treti logofăt: 222; monah: 236.
Ralea Ştirbeiu, vezi Ştirbeiu.
364
Ralet Isaac, vel clucer: 222.

Răii Dimitrie, vel spătar: 142.
Ran, spătar: 304.
Ratea: judeţul: 115; nepotul lui Mănăilă: 62, 79.
rădăcină: 287.
Rădivoe, orăşean din Argeş: 59, 60.
Răducanu Dimache, ispravnic de Argeş: 21, 146, 151, 186, 203, 205.
Răducul, moşnean din Măniceşti: 144.
Răfenic, munte în jud. Argeş: 74.
rămase, rest de datorii: 236.
Răncoiu Ion, diacon: 278, 279, 292.
răposat, răposaţi: 68, 69.
răscumpărat: 208, 236.
răspop, fost popă: 124.
Răsturniş, topic la Domneşti, jud. Argeş: 80, 227.
Rătescul: Gheorghe, biv vel clucer: 163; Răducanul: 244; Toma, biv vel şătrar:
159, 163, 168, 181. Răteşti: familie de boieri: 5. răvaş, răvaşe: domneşti:
70, 71, 73, 143, 168; scrisori: 150, 186, 187, 202, 222,
289.
răzăşi de moşie, vecini: 161, 162. răzmeriţă, răscoală: 215, 223, 225, 236,
274. răzoraşi, vecini: 190. răzor, răzoare, unităţi de suprafaţă: 14, 25, 32, 37,
38, 77, 99, 114, 120, 140,
158, 170, 174, 209, 236, 239/283, 285, 286, 292.
răzorire, delimitare: 190, 252. Răzvad, sat în jud.
Dâmboviţa: 157. răzvrătitori, aţâţători: 281.
Retevoeşti (Rativoeşti), sat în jud. Argeş: 71-74, 110.
reclamaţie, pâră: 33. reprezentanţi: 30. rezoluţie,
hotărâre: 270. Râca, sat în jud. Argeş: 58. ramator,
ramatori, porci: 75, 93, 102. Râmnic, oraş în jud.
Vâlcea: 82, 96. Râncea Stanciul, vezi Stanciul.
rânduială, ordine: 283. râpă: 171.
râu, apă: 51, 67, 80, 81, 85, 109, 126, 171, 228, 240-242, 246, 247, 288, 295.
Râul: Cernatul, apă în jud. Argeş: 61, 78, 110; Doamnei, apă în jud. Muscel, azi
Argeş: 67, 72, 74, 110, 154, 195, 197, 223, 227, 228, 233, 239, 240, 251,
256, 289, 290.
365
MIHAIL M. ANDREESCU
roată, roate de mori: 10, 11, 13, 14, 27, 59, 60, 87, 88, 158, 171, 194, 199, 200,
201, 207, 208, 215, 216, 223, 236. rob, robi: 181, 199. Robaia: mănăstire
în jud. Argeş: 15, 19, 100, 101, 103, 237; sat în jud. Argeş:
14, 15, 101, 103, 237. rod, recoltă: 283, 285. Roma cea Nouă vezi
Ţarigrad. români, etnie: 6. roşiu, roşii, militari: 66. Roşul Marin din Argeş: 100.
Rotaru Ion, din Corbi: 287. Rovina Purcarului, topic în jud. Argeş: 271. rovină,
mlaştină: 106. Rucărean Gheorghe, jupan: 196. Rudeasca Măria, jupâneasă:
205. rudenie, neam: 55, 59, 63, 64, 68, 69, 89, 109, 125, 127, 128, 164, 211,
214,
224, 294, 296, 301-304, 307, 309.
rugăciune, cerere: 170, 182, 194, 200, 208, 209, 211, 215-217, 282, 290, 291.
Ruia, sat în jud. Prahova: 48. rumâni: români: 166, 167, 169; ţărani aserviţi: 11,
12, 19, 24, 52, 53, 55-58, 64,
67, 69, 72, 74, 75, 77, 83, 89, 90, 96, 97, 99-101, 103, 104, 117, 119, 123,
128, 130, 131, 147-150, 164-167, 182, 186, 229-231, 246, 269.
rumânie, instituţie: 77. ruptoare, formă de dare: 102, 103. Rusalii,
sărbătoare: 208, 217. Rusască, moşie în jud. Argeş: 299. Rustea
Ghinea, vel vornic: 124. ruşală, scutire de dări: 77.
-S-
Sachelarie: Niţu, protopop de Argeş: 255, 278, 279, 283, 285; protopop: 35-38,
259, 260, 263, 264, 266, 279, 281. Sadova,
mănăstire în jud. Mehedinţi: 121. salce, salcie,
arbore: 72, 74, 188, 246, 286. Saltava, baltă în
jud. Ialomiţa: 50. samă, dare: 102, 116, 123.
Samfira Frumosului, vezi Zamfira,
samovlastie, autoconducere: 15, 16, 20.
Samuil, patriarh al Alexandriei: 20, 137, 138.
366
Sanda: soţia lui Barbu pârcălab din Cerbureni: 300; soţia lui Radu din Cerbureni
298.
Sandu (Sandul): diacon din satul Bleicii: 165; logofăt din Vâlsăneşti: 152; pol
covnic: 240.
sapă, unealtă: 253.
sare, mineral: 221.
sat, sate: birnice: 123; aşezări: 9-15, 18-22, 27, 37, 45-60, 64-77, 79, 81, 83, 85-
87, 89-91, 93-101, 103, 116-118, 121, 123, 124, 126-128, 131, 141, 144
147, 149, 153, 154, 161, 165, 166, 173, 174, 179, 186, 195, 197, 198, 204,
209, 211, 227-231, 233, 236, 239, 241, 245, 246, 257, 265, 274, 290, 294,
296, 297, 300, 301, 303, 307.
satarale, obligaţii fiscale: 123.
Sava: boier: 74; căpitan de Dorobanţi: 215; Dragomir, cămăraş: 73; Dumitru,
popă din Piteşti: 71; judeţul: 77; logofătul: 148, 230; popă din Argeş: 110;
Roşul, din Argeş: 13, 71, 73, 88, 110; rumân din Flămânzeşti: 75; şufariul din
Furdueşti: 100, 101, 147; unchiaş din Cerbureni: 299, 301.
Savatie, monah: 236.
Savul: din Cerbureni: 299-301; moşnean din Zigoneni: 161.
Secătura, sat în jud. Buzău: 58.
Săcuiani, sat în jud. Prahova: 58.
Săcuianul Neagoe, vornic: 99.
sălaşe, aşezări de ţigani: 46, 116.
săpunere, supunere: 105, 112.
săpunar, meseriaş: 16, 114.
sărăcie: 252.
sărbători: 176, 200, 201, 208, 216, 217.
Sărata, sat în jud. Buzău: 58.
sărdar, serdar, comandantul cavaleriei: 88, 150-152, 158, 163, 184, 186, 187,
196, 200, 205, 215, 216, 229, 248, 251, 272.
săteni, locuitori: 10, 12, 17, 21, 23-29, 32-35, 41, 54, 60, 62, 118, 144, 173, 241,
243-247, 259-262, 265, 279, 280, 297, 301, 305, 306.
săvârşire, sfârşit: 192, 219, 223, 226, 245, 257, 258, 266, 268, 269, 277, 279,
280, 309.
scandelă, ceartă: 108, 138.
Scarlat, medelnicer: 33, 232, 241, 245.
scaun: de carne: 221; metropolitan şi episcopal: 219, 220, 222, 235, 309; dom-
nesc: 49, 54-56, 61, 66, 76, 80, 82, 99, 102, 105, 111, 114, 140, 190, 219,
220, 291.
scăzământ: 291.
schiptru, sceptru: 50, 75.
schimb, vânzare: 30, 42, 88, 170, 173, 187, 188, 213, 236, 293, 309.
schimonah, călugăr: 100.
367
MIHAIL M. ANDREESCU
Schinah Dumitrache, vel comis: 222.

schit, mănăstire mică: 15, 17, 23, 28-30, 32, 119, 159, 165, 188, 199, 210, 213,
214, 218, 235-237, 241-243, 246, 247, 268, 308. scoc, scocuri, găuri: 271,
275. scopos, scop: 225. scoruş, arbore: 77. scrisoare, bilet, ordin: 21, 23, 27,
32, 33, 35, 36, 73, 74, 110, 111, 142-144, 147,
152, 159, 164-166, 169, 176, 179, 181, 182, 185, 186, 190, 202-204, 206,
218, 223, 225-227, 229-231, 240-243, 246, 248, 249, 252, 254, 255, 268,
272, 274.
Scrişi, topic în jud. Muscel, azi Argeş: 67. scursură: 213, 265, 274, 305.
Scurta, topic în jud. Argeş: 271, 274. scuteală: 221. scutelnici: 221, 286.
secărişte, lan de secară: 72, 74, 287. selef, domnie: 270. semănărie, dare:
102. semănături, arături: 198. semne, urme: 38, 67, 68, 70-74, 79-83, 89, 110,
111, 131, 144, 151, 154, 155,
163, 164, 169, 176, 178-183, 189-192, 195, 197, 205, 213, 214, 218, 219,
227, 228, 233, 234, 239, 240, 242-248, 251-256, 259, 260, 262-266, 270,
274-276, 280-282, 286, 291, 294. Serafim, din Argeş: 185. Serghie,
mucenic: 119, 235. Serezli Gheorghe, vezi Gheorghe. Sevasta, episcopie:
221. sfat, divan: 136. Sfidis Grigore: 199. sfânt, cucernic: 66. Sfânta: Casă,
vezi casă; Măria, praznic: 158; Treime: 108, 113, 136, 138, 220;
Troiţă: hram: 236; mănăstire în Bucureşti: 14, 94-99. Sfântul: Duh: 56, 63,
219; Dimitrie: sărbătoare: 102; termen de dare: 102, 123;
Gheorghe: mucenic: 104, 263; sărbătoare: 102, 212; termen de dare: 102,
123; Gheorghe Vechi, biserică şi mahala în Bucureşti: 28, 199, 266; loan
Botezătorul, hram: 235.
sfită, acoperământ: 89. sfitoc,
danie: 96, 97, 130.
sfoară, unitate de măsură: 181, 185, 190, 270, 271.
sforâre, împărţire: 246, 253. siimen, seimen: 209, 252,
293. silă, forţă: 81, 88, 96, 103, 142, 143, 178, 181, 215,
289.
368
silnicie: 238, 289.

silişte: de pomi: 179; de pruni: 210; vatră de sat: 9, 45, 77, 81, 117, 123, 12<
126, 128, 153, 213, 299. Sima: comis: 88; diacon: 160; judeţ din Argeş:
255; proin judeţ: 255; bărbieru di
Argeş: 164; vtori logofăt: 64; judeţ din Argeş: 26, 283; moşnean di
Măniceşti: 144; din Nucşoara: 134; popa, duhovnic: 302; protopop di
Argeş: 174, 211, 234, 235, 284; sin Ghiocă din Argeş: 184, 185. Simeon:
Feciorul: 211; Mariuţoiu, ungurean: 197; din Nucşoara: 53, portar: 86
87.
simfonie, înţelegere: 302. l
Simtion Mariotu, moşnean din Corbeni: 286.
sin, vezi fiu.
sineturi, acte: 206, 217, 223, 225, 226, 229, 230, 242, 243, 248, 270, 272, 272
Sâmbotin, sat în jud. Argeş: 60. Sâmnicel, sat în jud. Argeş: 119, 164. Sârbi,
sat în jud. Argeş: 57. Slănic, sat în jud. Muscel, azi Argeş: 96. slăniceni,
locuitori din Slănic: 96, 227, 251, 252. Slătineanu Radu, vel vornic: 258.
sleame, pantă: 246. slobodă, liberă: 62, 285. slobozi, liberi: 65, 75, 76, 93.
slobozie, slobozii, sate scutite temporar de dări: 15, 101, 102.
slobozire: 277. slon: 172,238.
slovenesc, sârbesc: 169, 230, 232. slugă: boierească: 123; domnească: 144,
155, 166, 169, 224, 246, 277; servitor
65, 75, 93, 108, 123, 138, 195, 201, 217, 226, 233, 240, 242, 245, 254.
sluger: dregător: 42, 64, 91, 94, 102, 124, 137, 150, 186, 222, 229-231, 269;
310.
Slugerescu Arsénié, din Piteşti: 275, 276.
slugerie, dare: 65.
slujitor, slujitori: 66, 77, 112, 135, 138, 193, 243.
smerenie: 243, 245, 251, 252, 259, 277.
Soare: feciorul lui Stanciu Râncea: 134; logofăt: 76; orăşean din Piteşti: 20.
sobor, adunare: 78, 80, 86-88, 91, 92, 105, 107-109, 113, 118, 119, 121, 125,
130, 132, 136-138, 155, 159, 161, 170, 171, 177, 188, 210, 220, 221, 243,
252, 259. soacră:
284. soc, arbust: 144,
145. Socol, clucer: 76,
79. socoteală: 231, 290.
369
MIHAIL M. ANDREESCU
socru: 173-176, 186, 227, 229, 284, 285, 292.

Sofronie: egumen al Argeşului: 142, 143; egumen la Vieroş: 170.
soră, sori, surori: 64, 149, 170, 232, 269.
Sorea, fiul lui Radu: 78.
soroc, termen: 62, 144, 146, 158, 169, 176, 186, 187, 194, 200, 201, 208, 214-
218, 225, 227, 232, 269, 290.
soţ, soţi: 61, 64, 128, 158, 172, 309.
soţie: 140, 172, 174, 202, 204, 208, 210, 211, 240, 246, 284, 285, 295-300, 302,
' 304, 306-308, 310.
Spahiul, vel ban: 82.
spăsenie: 243.
spătar, dregător: 47-49, 51-54, 59, 61, 62, 64-66, 71, 73, 74, 76, 79, 82, 91, 94,
95, 99, 102, 106, 110, 111, 113, 136, 142, 146, 148, 222, 248, 249, 268, 272,
304.
spătărie, instituţie: 172.
Spinetul, sat lângă Dâmboviţa: 57.
Staico: comis: 49; vel pitar: 102; postelnic: 57.
Stan: aprodul: 22, 155, 156; vel ban: 51; Bârdacea, vezi Bârdacea: din
Cerbureni: 252; al lui Cârstian, rumân din Nucşoara: 52; din Cârstieneşti: 68,
69, 71-73, 83, 90, 110; cupeţul: 134; diacon din Argeş: 126; al lui Dragomir,
rumân din Nucşoara: 52; fiul popii Barbul: 132, 133; fiul Simei din Nucşoara:
134; fiul lui Tudos/e din Argeş: 151, 152; din Flămânzeşti: 75; judeţul: 134;
logofăt: 54, 61; moşnean din Buneştii de Fier: 20; moşnean din Zigoneni:
161; din Nucşoara: 52; orăşean din Argeş: 21, 124; orăşean din Piteşti: 20;
popa din Alimăneşti: 116; popa din Goleşti: 139, 140; popa din Păroşi: 280;
postelnic: 74; rumân din Flămânzeşti: 75; sin Dumitraşco logofăt din Argeş:
152; sin Ion Cores din Cucuteni: 45; stupar: 188; ţigan: 45, 46; unchiaşul din
Studina: 16; untarul: 300, 306; Vintilă vezi Vintilă; zet Comşa din Corbi: 209.
Stana: femeia lui Tudor neguţătorul: 127; femeia lui Tudor logofăt: 57, femeia lui
Tudor stolnicelul: 121.
Stanca: logofeteasa: 116; Milcoveanu, vezi Milcoveni.
Standul: din Bucşăneşti: 175, 203, 205; din Buneşti: 210; din Cerbureni: 298,
300, 305; ceauşul: 87; diacon din Argeş: 126; Eşanul: 213; fiul lui Gherghe
din Argeş: 40, 118; fiul lui Hota: 77; din Făgeţeni: 261, 274; judeţ din Argeş:
133; biv judeţ din Argeş: 133; din Nucşoara: 52; din Păroşi: 259; paharnic al
lui Radu Şerban: 54; popa din Alimăneşti: 116, 122; popa din Cerbureni:
298, 301, 310; popa din Nucşoara: 52; popa din Valea Danului: 309; pâr-
călab din Cerbureni: 304, 310; vtori portar: 68; Râncea, din Cerbureni: 141;
Râncea, din Nucşoara: 134; sin Barbul din Cerbureni: 299, 310; sin popa
Standul din Cerbureni: 301; Teacă: 175.
Stancul, popă din Argeş: 288.
stare, bază: 308.
370
statornică:212, 214, 218, 224, 256, 294, 296, 297, 300, 305, 307.
State Niţă, din Muşăteşti: 308.
Stăneşti, moşie şi sat în jud. Muscel azi Argeş: 80, 96, 126, 227, 228.
Stănilă, strănepot al călugăriţii Magdalina: 55, 68, 69, 83, 90.
•
Stănislav: popa din Nucşoara: 78; rumân din Nucşoara: 52.
stăpân: proprietar: 53, 104, 105, 206, 209, 233.

stăpânire: 12-14, 16, 19-22, 25, 29, 32, 34, 39, 75, 105, 108, 112, 136, 138, 142
146, 149-151, 157, 161, 162, 165, 175, 176, 180, 182, 184, 185, 187-192
200, 202-204, 206, 208, 212, 216-219, 223, 225-227, 229-232, 234, 238
240, 242, 243, 246-248, 250-253, 255, 257, 259-261, 268, 270-273, 281
287, 302.
stăpânitor. 49, 56, 66, 75, 76, 102, 220, 307.
stăpânire: autoritate: 301; oficiali: 291.
stătătoare, sigură: 62, 85, 99, 105, 109, 111, 112, 115, 118, 120-122,125, 127-130,
132, 134, 135, 139, 141, 160, 164, 174, 202, 209, 211, 298-301, 303, 306.
Stăvarul Cârstea, vezi Cârstea.
steag: 113, 136.
stejar, arbore: 145, 188, 191, 249, 253, 265, 271, 274.
Stepan: fiu lui Hota: 77; postelnic din Stoiceani: 71, 73, 110.
sterp, stearpă, fără rod: 150, 229, 310.
stâlp, hotar: 145, 253, 305.
stâncă: 294.
stânjen, stânjeni, unitate de măsură: 6, 45, 72, 73, 88, 110, 144, 145, 150-154
159, 173, 178-180, 182-192, 208, 210, 212, 213, 230, 235, 248, 254, 268
272, 275, 276, 278, 279, 283, 286, 287, 292, 293, 295, 296, 302, 307, 308
310.
stână: 196, 254, 256, 289-291.
Stoe, săpunar din Argeş: 114.
Stoeneşti, sat în Argeş: 60.
stog, căpiţă: 163.
Stoia: din Cerbureni: 131, 141; vel clucer: 111; comis: 100; vel pitar: 91, ve
postelnic: 113.
Stoian: din Argeş: 115, 120, 134; orăşean din Piteşti: 19; din Păroşi: 281; ve
pitar: 94, 95; portar: 89; sin Oprea din Buneştii de Fier: 140, 141.
Stoica: aprodul din Argeş: 126; din Argeş: 91; braţ Iordan din Goleşti: 115:
feciorul lui Milco: 48; iuzbaşa: 83; vel logofăt: 54; moşnean din Bădeni: 45
din Muşăteşti: 296, 308; popa din Argeş: 120, 122; popa din laşi: 120, 144,
154, 160; popa din Zigoneni: 119; rumân din Flămânzeşti: 75; ucenic: 64,
unchiaş din Pietroşani: 227; vătaf: 152, 246; vel vistier: 61.
Stoiceani, sat în jud. Muscel, azi Argeş: 71, 73, 110.
stol, vezi scaun.
371
MIHAIL M. ANDREESCU
stolnic, dregător: 17, 47, 49, 51, 54, 59, 61, 62, 64-66, 71-73, 76, 80, 82, 84, 91,
94, 95, 99, 100, 102, 106, 110, 111, 113, 124, 137, 175, 205, 207, 222, 240,
250, 282, 309.
stolnicel, dregător mărunt: 121.
Străichinarul Badea, vezi Badea.
strămoş, strămoşi: 64, 66-68, 86, 87, 97, 103, 134, 139, 161, 175, 203, 205,
268.
strămoşie: 83, 89, 110.
streaşină: straşină: 114.
streini, străini: 98, 121, 196, 221.
strănepot, strănepoţi: 55, 60, 68, 83, 90, 115, 160.
Stricatul, topic în jud. Argeş: 81.
stricăciune, pagubă: 108, 138, 196.
Strâmba, topic în jud. Argeş: 246.
strâmtoare: 267.
Stroe: Fiera, vezi Fiera; logofăt: 84; din Nucşoara: 52; din Păroşi: 280; postelnic:
47; vel stolnic: 66; Tudor: 285; vel vistier: 76; vel vornic: 88, 91, 102.
stroeşteni, locuitori din Stroeşti: 242, 244, 247.
Stroeşti, moşie şi sat în jud. Muscel, azi Argeş: 32, 33, 212, 241-247.
Studina, moşie şi sat în jud. Olt: 16, 116.
stupar: 227.
stupi, de albine: 65, 75, 93, 116.
Suaş, moşie şi sat în jud. Argeş: 16, 111.
sudstvo, judeţ: 65, 75, 80, 93, 94, 117, 123, 130, 140, 142-144, 146-148, 151,
152, 157, 159, 162, 164, 168, 170, 173, 174, 176, 177, 180, 184, 185, 187,
190, 191, 195, 197, 204, 205, 219, 221, 223, 225, 226, 232, 234, 236, 237,
239, 241-245, 248, 250, 251, 255, 257-259, 261-263, 265, 270, 273, 274,
276, 278, 280, 282, 285, 288, 293-295, 307, 308.
suhat, obligaţie de cosire a fânului: 123.
Suiceanul Pârvul: 139, 140.
sulgiu, taxă pe carne: 93.
sumă: 221, 229, 230, 235, 248, 267, 269, 272.
supărare: 231, 235, 283.
supus: 222.
surori, vezi călugăriţe.
surpături: 213.
sutaş, rang militar: 18, 125, 126.
-Ş-
Şandru, unchiaş din Muşăteşti: 189.
şanţ, canal: 310.
372
Şăndrescul Ion, din Brătiani: 294.

Şărb(Şărbul): din Alimăneşti: 122; din Cârstieneşti: 68, 69, 71-73, 83, 90, 11i
Mogoş, rumân din Nucşoara: 53; al Radului, rumân din Nucşoara: 5;
ţigan: 46.
Şăs (Şes), munte în jud. Argeş: 27, 71, 73, 74, 194, 196, 197, 251, 254-256, 28
291.
şătrar, ofiţer: 145, 154, 159, 162, 163, 168, 175, 200, 216, 252, 258.
şăzători, statornici: 180, 197, 227, 233, 245.
şăzut, vatră: 61, 127, 141.
,
Şchei, topic în jud. Argeş: 221.
şchioapă, unitate de măsură: 286.
Şchiopii Gheorghe, vezi Gheorghe.
Şerban: Cantacuzino, vezi Cantacuzini; Costandin, domn al Ţării Româneşti: 1<
82, 84-86, 90, 111; din Albeşti: 177; ban al Jiului: 50; vel comis: 124; ve
logofăt: 113; megiaş din Danul: 78; popa din Argeş: 209; din Pietroşani: 22/
vel postelnic: 94; protopop din Argeş: 292; Radu, vezi Radu; vel spătar: 29£
ţăran din Turburea: 175, 202, 203; Voevod, domn al Ţării Româneşti: 7^
vornic: 49.
Şerbăneşti, moşie şi sat în jud. Olt: 58.
Şerboii, topic în jud. Argeş: 294.
sfert, sfert de dare: 252.
şifar, sufăr: 100, 101, 106, 117, 147.
şir, rând: 106.
şiră, claie: 287.
Ştefan: diacon din Goleşti: 38, 283, 285; eclisiarh: 120; fiul Măriei preoteasa di
Cerbureni: 304; ispravnic al Argeşului: 145; Leon, domn al Ţării Româneşt
93, 94; mitropolit al Ţării Româneşti: 21, 88, 90, 142; pitar: 48, 217; popa di
Argeş: 154; popa din Goleşti: 285; postelnic din Vlădeni: 71; protopopul di
Argeş: 22, 23, 153, 154, 159; rumân din Cerbureni: 130, 131; Uşurelu, ve;
Uşurelu.
Şteful: din Nucşoara: 52; stolnic: 51.
ştiinţă, cunoaştere: 238, 243, 250, 251, 254, 256, 259-261, 266, 276, 287, 296
297.
Ştirbei: Costandin vel ban: 136; vel sluger: 126; Ralea, vel comis: 111.
ştire, noutate: 166, 210, 211, 215, 225, 235, 242, 254, 264, 267, 301, 303-307
309,311.
Şufariul: Alexandru: 134; Radu: 117; Sava: 146, 147.
Şuica, boier: 78.
Şuiceanul Pârvul, vezi Şuiceanul.
Şuiei, sat în jud. Argeş: 308.
Şuţu Mihai Costandin, domn al Ţării Româneşti: 189, 196.
373
MIHAIL M. ANDREESCU
-T-
taină: 219.
Talabă, topic la Topliţa, jud. Argeş: 163, 255.
taler, taleri: dare: 65, 75, 92, 101, 246; monede: 17, 65, 75, 92, 101, 116, 120,
125, 127-130, 132-135, 140, 141, 144, 145, 147, 148, 151, 152, 158-160,
154, 170, 173-175, 185, 186, 194, 200-203, 205, 206, 209, 211, 212, 214-
216, 218, 224, 229-231, 234, 236, 239, 254, 255, 267, 268, 278, 283-285,
287, 290, 292-308, 311; vechi: 147.
Tanasie (Tănase): din Argeş: 12, 80, 84; egumen la Sf. Troiţă: 97; vel postelnic:
60.
tată, părinte: 78, 103, 106, 127, 139, 148, 149, 164, 171, 175, 184-187,201,225,
229-232, 234, 238, 248, 267, 268, 272, 273, 309.
Tatăl, Dumnezeu: 219.
Tatin, rumân din Nucşoara: 53.
Tatul, postelnic: 149.
Teacă Stanciul, vezi Stanciul.
Tătuleştii de Cacaleţi moşie în jud. Argeş: 210.
teasc: 172.
Tachescul Rad, vezi Rad.
Teculescu Grigore, din Cerbureni: 304.
Tecumescu Grigore, din Cerbureni: 300.
tei, copac: 246.
Teiu, moşie şi sat în jud. Argeş: 80.
Talmanul, topic şi munte în jud. Argeş: 242-247.
temelie, fundaţie: 103, 159, 199, 225, 235.
temei, bază: 163, 175, 187, 192, 200-204, 215, 216, 232, 239, 251, 252, 256,
263, 264, 266, 272, 275, 282.
Teodor, logofăt: 47.
Teodosie: arhimandrit: 14, 94; banul: 57; călugăr din Corbeni: 115; egumen al
Argeşului: 14, 87-92, 96; egumen la Tismana: 121; fiul lui Neagoe Basarab:
49; logofăt: 10, 54, 60; mitropolit al Ţării Româneşti: 17, 98, 100-104, 117,
118, 120, 175, 180; monah: 199; moşnean din Corbeni: 16; vel spătar: 66.
Teofil: episcop de Râmnic: 64; mitropolit al Ţării Româneşti: 70, 71, 83, 90.
teslim, grămadă: 178.
testament, act de moştenire: 11.
Tigvean (Tigveanu): Costandin, postelnic: 172, 191; Costin, postelnic: 172, 181,
191, 238; Dumitru, din Topana: 271; ///nea, soţia lui loanichie: 172; loanichie,
monah: 172; loniţă, comis: 25, 164, 166, 172, 173, 261, 262, 266, 270;
Matei: 172.
Tigveni, moşie şi sat în jud. Argeş: 16, 81, 111.
tindă, pridvor: 67, 83, 90.
374
Tismana, mănăstire în jud. Gorj: 121.
,
litere Udrea, vezi Udrea.
târg, oraş: 63, 114, 135, 139, 141, 152, 164.
Târgovişte, oraş şi reşedinţă domnească în jud. Dâmboviţa: 9-12, 20, 49-52, 54-
56,59-61,69,70,75-78,80,82,106,137. târnosire, sfinţire: 235. Toaca,
topic la Domneşti, jud. Argeş: 80. loader Cojocaru: 304. tocmeală, târg: 60,
64, 81, 87-89, 102, 103, 105, 108, 113, 115, 119, 120, 122,
124, 125, 129, 131, 135-137, 141, 174, 212, 221, 255, 278, 285, 287/311.'
Toma: al Igăi, rumân din Nucşoara: 53; biv vel şătrar: 154, 162. Tomşanii de la
Răstoacă, sat în jud. Argeş: 58. Topana, moşie şi sat în jud. Olt: 12, 13, 16,
32-38, 77, 111, 245, 257-266, 270,
271,274-276,279,280.
Topliceanul Neagoe, vel stolnic: 137.
topliceni, moşneni din Topliţa: 161.
Topliţa, moşie şi sat în jud. Argeş: 23, 161-163, 236, 237, 255.
Topolog, apăînjud. Argeş: 81, 139, 140, 164, 169, 173.
Topoloveni, sat în jud. Muscel, azi Argeş: 240. Tornicitea, ţigan:
44.
tovarăşi, părtaşi: 160, 190, 191, 295, 307.
tradiţii: 5.
Trandafir: popa din Păroşi: 262, 280, 281; rumân din Nucşoara: 52. trăsură,
trăsuri, măsurători: 153, 154, 184, 187, 192, 213, 248, 271, 272, 275,
286, 288; amendă: 288, 289.
traistă: 275. treabă: 267.
treapăd, amendă: 112, 156, 290. trebuinţă, nevoie: 310. Trestia, moşie în jud.
Argeş: 298-301. tricleţi, blestemaţi: 71. Troiţă, vezi Sf. Troiţă. Tudor: din
Alimăneşti: 116; din Argeş: 63, 120; cupeţul din Argeş: 18, 24; diacon:
92, 252, 297; feciorul lui Drăgan căldărarul: 125; fiul lui Marin Ciutele: 122;
fiul lui Vladul: 125; judeţul din Argeş: 154; logofăt din Argeş: 18, 24; vel
logofăt: 49, 57; neguţătorul din Argeş: 127, 169, 170, 174; paharnic din
Vlădeni: 71, 73, 74; popa din Argeş: 126, 164, 211, 279; postelnic din Piteşti:
71-74, 110; postelnic din Vlădeni: 110; rumân din Flămânzeşti: 75; Stoica:
286; stolnicul: 17, 121; Stroe: 286.
Tudoran: aga: 128, 148, 231; vel clucer: 106, 148, 231; fiul lui Hota: 77.
Tudorănescul: Dumitru, din Argeş: 81; Ion, din Argeş: 17, 120, 121; Oprea, din
Goleşti: 81; Tudoran, din Argeş: 63, 114.
375
MIHAIL M. ANDREESCU
Tudose: din Argeş: 21, 151, 152; din Corbeni: 154; Ion, scutelnic: 285.
Tudosescu Apostol: 286.
tufan, copac: 188.
tufe, arbuşti: 275, 287.
tulpină: 271.
Turbatul Din, din Brătiani: 294.
Turburea, moşie şi sat în jud. Argeş: 22, 25, 28, 157, 158, 171, 174-176, 201-
206.
turc: 209.
Turcilă Tudor, din Valea Danului: 309. turmă: 220.
Tuturor Sfinţilor, mănăstire în Bucureşti: 36, 267.
•T-
Ţapul, topic în jud. Olt: 264, 270, 271, 274.
Ţara: Bârstei, regiune în SE Transilvaniei: 6; de Jos: 222; Românească; stat: 5,
7, 34, 35, 47-54, 56, 59-61, 64-66, 75, 76, 78, 81, 83, 89, 92-94, 98, 100,
102, 105, 107, 112, 113, 123, 124, 135-137, 139, 140, 143, 176, 180, 183,
207, 217, 219, 224, 226, 234, 242, 257, 258, 273, 277; de Sus: 222, 269,
270, 273, 276, 277; Ungrovlahiei, stat: 82, 89, 92-94, 100, 105, 112, 118,
123, 131, 135, 140, 154, 196.
ţarc, îngrăditură: 286.
Ţarigrad-Roma cea Nouă (Constantinopol), oraş şi sediu de patriarhie în
Turcia: 105, 107, 136, 137.
ţară: oameni: 123; stat: 5, 70, 75, 76, 93, 95, 97, 98, 101, 102, 106, 108, 113,
123, 138, 167, 188.
Ţănculeşti, topic în jud. Argeş: 221.
Tapa Dragomir, din Zigoneni: 118.
ţăran: 112.
ţigani: robi boiereşti: 116; mănăstireşti: 9, 45-47, 69, 83, 89, 90, 125, 159, 178.
Ţigănia sfintei episcopii, topic în oraşul Argeş: 39, 287, 292, 309.
Ţinculeşti, sat în jud. Argeş: 307.
-U-
ucenic, învăţăcel: 64, 220. Uda, sat în jud.

Argeş: 259-262, 264-266, 274.
Udrea: boier din Cuştereni: 19; Catrina, soţia lui loan: 309; loan, sin Titere: 309;
Titere: 42, 309.
376
uem, uium, taxă pe măcinat: 129.

Uliţa, sat în jud. Argeş: 71-75, 110.
Uliţa cea pietroasă, stradă în Argeş: 114, 141, 164.
uliţă, stradă: 114, 135, 141, 152, 164, 171.
ulm, arbore: 80, 120, 132.
uluce, uluci: 267.
umblătoare, mobile: 105, 112.
unchi, rudă: 64, 136, 158, 159, 199, 201, 209, 227, 294, 308.
unchiaş, moş: 16, 77, 109, 116, 141, 165, 189, 195, 227, 257, 262, 281, 289
301,302. unghi, ughi, monedă: 45, 77, 81, 84, 88, 89, 99, 102, 114, 122,
123, 148, 175,
186, 202, 205, 229, 230, 269. Ungrovlahia, stat: 46, 64, 70, 98, 132, 142,
155, 161, 162, 177, 198, 220, 243,
244, 251, 252, 258, 259, 266, 288. Ungureanu Gheorghe, din Măniceşti:
42, 311. Ungurel (Ungurelu): loniţă: postelnic: 35-37, 261, 262, 266, 270, 271,
274, 276,
280, 281; portar: 280; lordache, ispravnic al plasei Argeş: 34, 253.
ungureni, români din Transilvania: 6, 178, 195, 196-198. unt: 123.
untar, vânzător de unt: 300. Untaru Stan, vezi Stan. Urdăreanul Barbul, vel
paharnic: 124. urgie, pedeapsă: 162. Urian Bănică, postelnic: 30-32, 217-219,
223, 224, 226-228, 232, 233, 239-241,
244, 245, 247. uric, hrisov: 113. Urlueşti, sat în jud. Argeş: 171. usdolena,
vâlcea: 81. Uşurelu: Albu, fiul lui Ştefan călugărul: 129; Albul, fiul lui Stan: 116;
Dumitru, fiul
lui Stan: 116; Dumitru, fiul lui Ştefan călugărul: 129; Gherghe, fiul lui Ştefan
călugărul: 129; Ion, fiul lui Stan: 116; Ion, fiul lui Ştefan călugărul: 129; Marin,
fiul lui Stan: 116; Marin, fiul lui Ştefan călugărul: 129; Stan, vătăşel: 116;
Ştefan călugărul: 19, 129.
uzufruct: 29.
-V-
vacă, vaci, animale: 53, 123, 155, 310.

Vacuho, mucenic: 119, 235. vad: 200,
215, 217, 241.
377
MIHAIL M. ANDREESCU
vad de moară: 50, 96, 124, 126-129, 153, 164, 169, 185, 187, 199-201, 214-
217, 228,229, 231, 248.
vadră, unitate de măsură: 221, 222, 285.
Vadul lui Bojoară, topic la Nucşoara, jud. Argeş: 51.
Vaharinos Gheorghios, ispravnic: 232.
val: ceartă: 69, 93, 102, 123, 139; undă: 198.
vale, depresiune: 67, 72, 74, 135, 152, 163, 171, 188, 190, 195, 211, 213, 227,
228, 238, 240, 246, 247, 249, 252, 264, 270, 271, 274, 275, 278, 279 286,
288, 292, 294, 306, 308.
Valea: Albului, topic în jud. Argeş: 81; Baftelor, topic în jud. Argeş: 213; Benii,
topic în jud. Argeş: 221; Călugărului, topic în jud. Argeş: 246; Ciorii, topic în
jud. Argeş: 247; Cotineanului, topic în jud. Argeş: 271; Crângului, topic în
jud. Argeş: 246; Danului, sat şi vale în jud. Argeş: 309; Dracului, topic la
Domneşti, jud. Argeş: 80; Efremului, topic în jud. Argeş: 210; Făgeţelului,
topic în jud. Olt: 271, 274; Frasinului, moşie şi topic în jud. Argeş: 39, 294;
cu Fraţii, topic în jud. Argeş: 250; Giurgii, topic în jud. Argeş: 221 ; Hudii, topic
în jud. Muscel, azi Argeş: 67, 72, 74, 287; laşilor, topic în jud. Argeş: 81;
Izvorani, topic în jud. Muscel, azi Argeş: 221; Luminii, topic în jud. Argeş:
221; Lupului, topic la Domneşti, jud. Argeş: 80, 228, 233, 239, 241; Mare,
topic în jud. Muscel, azi Argeş: 221, 264, 271, 274; lui Moş, topic în jud.
Argeş: 308; Muşii, topic în jud. Argeş: 42, 211, 311 ; lui Năpaste, topic în jud.
Argeş: 80; Păroşilor, topic în jud. Argeş: 271, 274, 275; Plopului, topic în jud.
Muscel, azi Argeş: 67, 72, 74, 287; Popii, topic în jud. Muscel, azi Argeş:
221 ; Purcarului, topic în jud. Olt: 265, 271 ; Rea, moşie şi topic în jud. Argeş:
80, 187, 188, 236; Romanaţilor, topic în jud. Argeş: 80, 246, 247; Sasului,
sat în jud. Argeş: 31, 38, 234, 284; Siliştii, topic în jud. Muscel, azi Argeş: 67,
72, 74, 286; Stupinii, topic în jud. Argeş: 188, 249, 298; Şcheaotii, topic în
jud. Argeş: 246; Ştefăneştilor, topic în jud. Muscel, azi Argeş: 221; Teiuşului,
topic în jud. Argeş: 80; Topliţii, topic în jud. Argeş: 163; Ţapului, topic în jud.
Argeş: 271, 275; Uleiului, topic lângă oraşul Argeş: 145; Varoşului
(Oraşului), topic în oraşul Argeş: 10-12, 16, 61, 78, 109.
Varlaam: arhiepiscop: 50, 51; catigumen la Argeş: 107; cliser: 109; Costandin,
ispravnic de Argeş: 229; egumen la Brădet: 114; ieromonah: 109, 237; biv
vel paharnic: 176; popa de la mănăstirea Argeş: 218.
Vartolomei, vel stolnic: 62.
vară, rudă: 128.
Vasalaţi, Vasilaţi, moşie şi sat în jud. Ilfov: 188, 236.
vase, odoare: 105, 112, 135.
Vasile: călugărul: 130; egumen la Brădet: 246; egumen la Câmpulung: 121;
feciorul Albului: 119; ieromonah: 92, 121, 127, 129, 141; monah din Argeş:
87, 89; monah din Cetăţuia: 120; popa din Argeş: 155; popa din Bădeni: 45;
popa din Cucuteni: 45; popă: 22; protopop: 170; rumân din Măicăneşti: 167;
378
sin Albul, rumân: 164; spătar: 65, 148; spătar, fiul lui Muşat: 64; unchiaş din
Păroşi: 262, 280; vornic: 129. Văcălie: Florea: 172, 173; Ion: 172, 173;
Ion, sin Florea: 172, 173; Preda,
unchiaş: 172, 173; Radu, din Uda: 265; Stan: 172, 173. Văcălieşti, neam:
172. Văcărescu: Costandin, vel vistier: 142; lanache, vel spătar: 222;
Nicolae, vel
logofăt: 273; Ştefan, vei logofăt: 249; vel vornic: 291. Vălcel, topic în
jud. Argeş: 218. văleat: 45, 47, 48, 51, 83, 90, 97, 99, 109, 152, 213. văr,
veri, rude: 45, 64, 127, 150, 186, 196, 211, 230, 295, 297, 304, 311.
Vărăştii lui Moş, sat în jud. Vlaşca: 57.
Văsiiu (Vasiu): din Argeş: 120; biv judeţ: 121, 122; din Stăneşti: 17, 96. vătaf:
de aprozi: 204, 248; dregător: 34', 87, 115, 152, 219, 239, 246, 254-256,
296; de oi: 303; de plai: 27, 195, 197, 288, 289; de vistierie: 270, 272.
Vătaşi, orăşean din Argeş: 152. vătăşel, ajutor de vătaf: 116. Vătăman
Ghinea, din Berevoeşti: 257. Vătăşescul Ion, aprod: 201.
Vătăşeşti, moşie şi sat în jud. Muscel, azi Argeş: 18, 42, 116, 128, 307. veac,
veci, pentru totdeauna: 59, 67, 69, 76, 81, 82, 84-86, 88, 92, 93, 99, 106-
109, 111, 113-115, 118, 120-122, 124, 125, 127, 129, 130, 132, 133, 135,
136, 138, 139, 141, 152, 155, 158, 160, 164, 185, 188, 209, 211, 214, 218,
285, 301, 305-307, 309, 310.
vecinătate: 255. vecine: 265.
vecineşte, învecineşte: 252, 257, 307. vechil, reprezentant: 146-150, 169, 178,
182, 186, 192, 194, 197, 201, 204-206,
208, 215-218, 225, 228, 229, 232, 238, 240, 242, 246-249, 252, 256, 258,
260-263, 266-270, 272-275, 277, 280-282, 288-291.
vecini, vezi megiaşi.
Vedea, râu în jud. Argeş: 270, 271, 274-276. Velicul Neagoe, din Argeş: 114.
Veniamin, egumen la Argeş: 55, 56, 68, 83, 90. venit, venituri, câştiguri: 56,
57, 64, 67, 68, 75, 83, 85, 86, 89, 93, 96, 99, 117,
146, 155, 156, 159, 183, 184, 188, 195, 212, 237, 241, 289-291. vicleşug,
înşelătorie: 131, 154, 155, 233, 291. vie, vii, podgorii: 9, 10, 12-18, 20, 22, 24,
25, 29, 31, 32, 34, 37-42, 45-47, 51,
54, 56-58, 60, 61, 77, 81, 84, 85, 99, 114, 115, 119, 120, 122, 124, 134, 139,
140, 151, 158, 165, 167, 170, 172-174, 194, 209, 221-224, 236, 238, 239,
254, 278, 279, 282, 283, 285, 290, 292, 301, 309. Vieroşu: egumen la -:
219, 223, 226, 228; mănăstire în jud. Muscel, azi Argeş:
31, 170, 219, 223.
379
MIHAIL M. ANDREESCU
Viişoreanul Costandin, vătaf: 223, 224, 226, 228, 232, 239, 244, 247.
Vijelie Mihai, din Uda: 259-266, 280.
vin, băutură: 232, 233, 240, 285.
vină, greşală: 101, 121.
vinărici, dare pe vin: 50, 60, 61, 75, 102, 221, 222.
vinăriceri: domneşti: 222; strângători de vinărici: 47, 76, 93.
vinovaţi: 183.
Vintilă: vel ban: 102, 124; vel logofăt: 59; Nica, vezi A//ca; vel paharnic: 106; vel
spătar: 113; Stan, din Cerbureni: 304; stolnic: 49, vornic: 51, 54. Visarion:
ieromonah: 139; proegumen: 120. vistier, vistiernic: dregători: 11, 13, 20, 47,
49, 51, 54, 57, 59, 61-66, 76, 79, 82,
84, 87-89, 91, 94, 95, 99, 102, 106, 111, 113, 124, 136, 139, 142, 150, 184,
186, 187, 221, 222, 249; treti, al treilea: 117, 181, 199; vtori, al doilea: 156,
188, 236, 249, 250, 310.
vistierie, instituţie: 77, 102, 144, 185, 221, 270, 272.
Visa Lămoteasca, preoteasă: 175, 206.
Vişina Seacă, moşie şi sat în jud. Argeş: 13, 14, 69, 83, 87, 90.
vişineari, oameni din Vişina Seacă: 70.
Vişoiu: Dimitrie, fratele lui Ion: 259; Ion, diacon din Făgeţeni: 259, 281. Vitan
Lalot, rumân din Nucşoara: 53. vite, animale: 42, 241, 291, 309, 310. viţei: 310.
Vâlcan: boier din Argeş: 16, 109, 122; diacon: 120; din Flămânzeşti: 75; Ion,
orăşean din Argeş: 33, 34, 253, 254; rumân din Flămânzeşti: 75.
Vâlcea, judeţ: 221.
vâlcea, vale: 188, 189, 191, 194, 227, 247, 274. Vâlcul: vel vistier: 106; biv vel
vornic: 111. Vâlsan, apă în jud. Argeş: 42, 126, 151, 154, 188, 190, 210, 235,
237, 241, 242,
246, 247, 249, 308. Vâlsănescul: Bălaşa, jupâneasă: 267, 268;
Gheorghe, comis: 153, 159, 178-
181, 185, 187, 190, 191, 229, 232, 307; Grigore, logofăt: 23, 149; Grigore,
postelnic: 159; loan, boier: 159; loniţă, boier: 158, 235, 309, 310.
Vâlsăneşti: familie de boieri: 5, 182, 183; sat în jud. Argeş: 49, 152, 153.
Valsul: loan, popa din Argeş: 154; logofăt: 49; sat în jud. Argeş: 308. vânt,
curent: 198, 244, 252, 259. vânzare, schimb de mărfuri: 165, 167, 169, 174,
203, 205, 206, 211, 231, 234,
235, 255, 284, 287, 293, 307, 309. vânzător, cel care vinde: 165-167, 170,
174, 185, 208, 209, 211, 212, 214, 218,
224, 231, 234, 235, 239, 254, 276, 278, 279, 285, 287, 292, 296-301, 303-
306, 308, 309. vârf, de deal şi munte: 131, 227,
246, 250, 286.
380
Vlad: banul: 10, 51; comisul din Bârseşti: 57; diacon: 120; grămătic: 214; pahar-
nic: 61, 139; rumân din Flămânzeşti: 75; rumân din Măicăneşti: 164; sin Vlad
Paharnic: 139; Vintilă, domn al Ţării Româneşti: 9, 48, 49.
Vladislav Voievod, domn al Ţării Româneşti: 47.
Vladul: Burtea, vezi Burtea; din Cerbureni: 94; cupeţul din Argeş: 124, 125; din
Goleşti: 77, 115; lui Marco: 48, 119; al Oancii, rumân din Nucşoara: 53;
orăşean din Argeş: 204; spătarul: 54; Standului, rumân din Flămânzeşti: 75;
din Uliţa: 71.
Vlaicul (Vlaico): Burdea, boier: 73; din Coteşti: 71-73, 110; popă din Argeş: 100;
din Turburea: 202, 204.
Vlasul, popa din Argeş: 92.
Vlădău Dragomir, boier din Uliţa: 72, 73, 110.
Vlădeni, sat în jud. Muscel, azi Argeş: 71, 73, 110.
Vlădescul Badea, paharnic: 128.
Vlădeşti, sat în jud. Argeş: 100.
vlădică, ierarh: 47, 48, 51, 52, 56-59, 64, 71, 85, 87, 88, 90, 118, 186, 288.
Vlăsceanul: Cârstea, boier: 40, 299; Măria, soţia lui Cârstea: 299.
vnuc, nepot: 112, 120, 126, 164.
vodă, vezi voevod.
voe vegheată: 164, 168, 251, 252.
voevod, voievod, domn: 9, 45-52, 54-56, 58, 60, 63, 65-86, 89, 90, 92-94, 96-i
100, 102-107, 110-114, 123, 124, 130, 133, 135, 137, 140, 142-149, 151,
152, 155-157, 162, 164, 165, 167, 168, 173, 174, 176, 177, 179, 180, 182-i
184, 186, 187, 189-192, 196, 197, 199, 200, 202-204, 207, 215, 217, 219,
222, 224-227, 229, 230, 234, 242-247, 249, 252, 255, 258, 259, 265, 267,
268, 270, 273, 276, 277, 280, 290.
Voica, jupâneasă: 15, 103, 104.
Voicica, din Argeş: 88.
Voico: comis: 149, 232; megiaş din Danul: 78; nepotul Mitrii pitar: 229, 231, 232;
rumân, feciorul Papei din Topana: 77; tatăl lui Calotă din Muşăteşti: 48; din
Topana: 259-266, 280; ţigan: 46.
Voinea: logofăt: 78; popa din Brâncoveni: 140.
volnicie, putere: 134, 155, 159, 212, 222.
vornic: dregător: 47-49, 51, 54, 58, 59, 61, 62, 64, 66, 76, 79, 82, 84, 88, 91, 94-
99, 102-104, 106, 111, 113, 124, 136, 142, 147, 151, 152, 167, 207, 222,
230, 249, 258, 273, 291; de Ţara de Jos: 222; de Ţara de Sus: 222.
Vrabie Ion, stolnic din Corbuşori: 111.
vrajbă, ură: 294.
vrăjmaş, duşman: 233.
vreja, logofăt: 47.
vreme, timp: 201, 230-232.
Vucmir Ivan, vezi Ivan.
381
MIHAIL M. ANDREESCU
-z-
Zaharia: din Muşăteşti: 148; din Piteşti: 71, 73, 110.
zaherea: 116, 123.
Zamfira (Samfira): Frumosului: 15, 107; jupâneasa lui Gherghe din Argeş: 94.
Zancul, apă în jud. Argeş: 246.
zapciu, conducător de plasă: 246, 270.
zapis, act: 5, 7, 22-25, 27, 29, 33-39, 45, 63, 64, 77, 78, 80, 84-89, 91, 92, 99-
101, 103, 104, 106, 107, 109, 111, 114-122, 124-127, 129-135, 139-141,
144-149, 151, 152, 156-160, 163-166, 169-176, 180, 184-189, 191, 194-
203, 205-217, 224, 229-232, 234, 236-239, 246-248, 251, 252, 254-257,
260, 262, 266-270, 272, 275, 276, 278-280, 282-285, 287-300, 302-304,
306-308, 310, 311.
zavistie, ură: 252, 259.
Zădărăcean Costandin, boier din Muşăteşti: 150.
zăgaz, dig: 22, 155, 156, 215.
zălog: 17, 19, 20, 24, 29, 120, 173, 214, 218, 301, 304.
zălogire: 214, 218, 285.
zăpodie: 247.
Zărneşti, sat în jud. Braşov: 210.
zeciuială, dare: 86, 135.
zemle, vezi ţară.
zestre: 57, 117, 170, 173, 174, 182, 206, 238, 284, 292, 295.
zestraş: 232, 275.
zet, ginere: 45, 209, 256, 284, 292, 295, 296, 299.
Ziba, ţigan: 46.
zid: domnesc: 199; perete: 114, 199.
zidire, ctitorire: 237.
Zigoneni (Zăgoneani), moşie şi sat în jud. Argeş: 17, 18, 23, 118, 124,125,161,
163, 234.
Zimbra, locuitor: 214.
zisă, spusă: 152, 160, 174, 189, 232, 254, 261, 284, 292, 295, 296, 305.
Zâmba, ţigan: 45.
zâzanie, vrajbă: 220.
zlaţi, zloţi, bani: 144.
zminteală, abatere: 197.
zmintit, aiurit: 268.
Zoica (Zoiţa): soţia lui Gheorghiţă mazilul: 295, 296; soţia lui Oprea din
Turburea: 202, 204.
zurba, ceartă: 233, 239.
zugrăveală: 235.
382
GLOSAR
-A-
achera -jos, la o parte, a da la o parte, a nu ţine seama de anumite lucruri, a le

ascunde, a le pune dedesubt.
adaos - a adăuga, a dărui peste ceea ce fusese dăruit anterior.
adăstare - aşteptare, prelungirea unor termene de plată.
adet - venit obţinut din dări şi arenzi.
adeveritori - martori care spun adevărul; oameni bătrâni care cunoşteau
hotarele moşiilor.
afăeroticon - ceva adevărat, care este evident.
afurisanie - blestem aruncat de preoţi, călugări şi ierarhi, uneori chiar şi de laici,
asupra unor oameni care încălcau legile laice şi bisericeşti, ascundeau ade-
vărul cu bună ştiinţă, se lăsau cumpăraţi, la procese, de părţile adverse.
Afurisania apare în cărţile de blestem şi în actele emise de ierarhi, domni,
boieri pentru a întări cele spuse şi pentru a opri încălcarea lor.
agă - dregătorie desemnând pe comandantul infanteriei - în special corpurile de
mercenari şi oşteni de ţară: seimenii şi dorobanţii. Dregătoria a fost luată de
la turci, unde aga era comandantul ienicerilor. A avut o importanţă deosebită
în secolele XVI-XVII pentru Ţara Românească.
ageamiu - om neştiutor, nepriceput, neatent, care face greşeli evidente
conştient sau interesat.
agoniseală - strângere de bunuri: avere dobândită pe diverse căi: moştenire,
slujbe, cumpărări, schimburi, danii etc.
aldămaş - cinstea făcută de cumpărător, mai rar de vânzător ori de amândouă
părţile, cu prilejul unor tranzacţii importante - vânzări de pământ, de case,
de vite etc. Circa 10% din preţul vânzării era dat ca aldămaş martorilor care
asistaseră la tocmeală ori la facerea actelor de vânzare-cumpărare, iar cin-
stea se făcea pe loc chiar în târg.
alegători - hotărnici de moşii. Oameni special ceruţi de părţile aflate în proces,
care cunoşteau hotarele şi semnele moşiilor şi le arătau ori le stabileau pe
loc în timpul hotărniciei ori al măsurării moşiilor.
alegere - hotărnicirea unei moşii şi stabilirea hotarelor acesteia prin semne con-
venţionale - pietre, măguri, copaci etc. - în urma măsurării ei.
383
MIHAIL M. ANDREESCU
amestecături - lucruri încurcate, necazuri, datorate stăpânirii în comun a unor

moşii sau bunuri care nu fuseseră partajate anterior sau hotărâte clar.
Amestecăturile apăreau uneori şi din faptul că judecătorii nu ţinuseră seama
de spusele martorilor sau de toate actele prezentate la proces, ori din faptul
că unele probe au fost prezentate ulterior procesului, atunci când se ajungea
la hotărnicie sau departajare.
anafora - raport întocmit de autorităţi, pe cale ierarhică, despre cum îşi
îndepliniseră sarcinile. Fiecare demnitar trebuia să trimită anaforale superi-
orilor, iar marii boieri trimiteau anaforale domnilor care judecau şi hotărau
pricinile în temeiul lor. Sunt dese cazuri de anaforale care înştiinţau domnul
de hotărârile luate de marii boieri, el întărind doar asemenea hotărâri.
anatema - osânda pronunţată asupra cuiva de către Biserică în urma săvârşirii
unor fapte grave: jurăminte false, încălcare hotărârilor domneşti, a cărţilor de
blestem şi de judecată etc.
apelaţie - recurs. Termen modern utilizat de la finele secolului XVIII şi începutul
secolului XIX pentru a ataca hotărârile considerate greşite de către o parte,
date de instanţele inferioare. Apelaţia se făcea la divanul domnesc sau
direct la domn.
aprod - mic slujbaş domnesc sau al divanului. Aprodul introducea părţile aflate
în proces la judecata divanului, aducea părţile citate la judecată, asista la
hotărnicii şi-l informa pe domn, asista uneori şi la judecăţile ispravnicilor de
judeţ din ordinul domnului.
arătare - înştiinţare, prezentare pe larg a unei pricini sau a unui proces; putea fi
şi un memoriu sau o cerere de apelaţie în care era expusă cauza pe larg.
arătători - hotărnici de moşie sau oameni bătrâni care erau chemaţi să arate şi
să recunoască hotarele unei moşii după vechile semne.
arendaş - persoană care lua în arendă (în folosinţă) o moşie. Arendaşul dădea
o parte din venituri - în natură sau în bani - proprietarului moşiei, în baza
contractului de arendare care se încheia pe o perioadă determinată, cu drept
de prelungire. Arendaşi puteau fi uneori şi ţărani liberi care luau pământ în
arendă pentru a-şi rotunji veniturile. Pe timpul arendării ei suportau toate
cheltuielile legate de administrarea moşiei, inclusiv dările către stat.
arhiepiscop - ierarh superior episcopului, mai mare decât episcopul.
Arhiepiscopul era şi este sinonim cu mitropolitul ori cu patriarhul atunci când
ambele demnităţi sunt deţinute de aceeaşi persoană. Această situaţie se
întâlneşte când mitropolitul sau patriarhul este şi arhiepiscopul reşedinţei
metropolitane sau patriarhale, cum este cazul Arhiepiscopiei Bucureştilor;
demnitatea de arhiepiscop este deţinută de patriarh care este şi mitropolitul
Munteniei. Altfel, arhiepiscopul are în subordine un oraş important, cel mai
adesea, fost sediu de mitropolie, mai rar de patriarhie.
384
arhiepiscopie - instituţie superioară episcopiei, desemnând în general un scaun

(reşedinţă) de mitropolie sau patriarhie. Ex. Arhiepiscopia Sucevei,
Târgoviştei, Tomisului etc.
arhierei - ierarhi bisericeşti: episcopi, mitropoliţi, patriarhi, care conduc Biserica
şi coordonează activitatea clerului: călugări, preoţi etc.
arhierie: instituţie care exprimă un rang bisericesc: episcop, mitropolit, patriarh
etc.
arhimandrit - rang monahal deţinut de stareţii unor mănăstiri importante care
puteau, în anumite situaţii, să deţină şi rangul de vicari (locţiitori) ai epis-
copilor şi care participau la conducerea Bisericii fiind socotiţi între ierarhi.
Aceeaşi situaţie există şi astăzi în Biserică.
arhimitropolit - ierarh cu atribuţii largi care le depăşeau pe cele ale mitropolitu-
lui, în sensul că el avea drept de păstorire şi în afara eparhiei stabilite iniţial.
Mitropolitul Ţării Româneşti era şi "exarh al plaiurilor", adică al românilor din
Transilvania şi avea dreptul de a hirotonisi episcopii şi mitropoliţii Ardealului.
arhonte - titlu purtat în epoca regimului turco-fanariot de către marii boieri care
erau şi deţinătorii dregătoriilor centrale. Este similar celor de jupan sau pan,
utilizate în actele din secolele XIV-XVII.
armaş - dregător care ducea la îndeplinire poruncile domnului, hotărârile divan-
ului şi ale domnului, inclusiv pedepsele corporale cele cu închisoarea sau
execuţiile. Armaşul ajunsese în secolele XVII-XVIII şi şeful închisorii. Ulterior
el devine un fel de executor judecătoresc, dar a păstrat atribuţii şi în alte
domenii: amenzi, arestări etc.
aspri - monede turceşti de argint care au circulat în Ţara Românească încă din
secolul XV şi până în secolul XIX, având valori diferite în funcţie de epocă,
mărime, greutate, titlu etc.
aşezământ - regulament, înţelegere, statut. Odată cu întemeierea unui lăcaş
domnii, Biserica sau boierii fixau regulile după care se putea conduce aces-
ta. Aşezământul funcţiona şi în cazul unor danii, schimburi, vânzări sau
înţelegeri între părţi privind stăpânirea şi exploatarea comună a unor bunuri
sau moşii.
autoritatea lucrului judecat - principiu din dreptul modern conform căruia o
sentinţă rămasă definitivă după recurs nu mai putea fi judecată sub un alt
domn. Partea nemulţumită putea deschide un nou proces, dar nu în aceeaşi
cauză ci din alte motive decât cele iniţiale. La noi principiul a început să fie
utilizat de la finele secolului XVIII, din vremea lui Alexandru Ipsilanti.
avaet - dar, taxă plătită în secolele XVIII-XIX pe anumite beneficii sau venituri şi
care era stabilită în funcţie de valoarea acestora, fiind încasată separat de
alte venituri ale statului.
385
MIHAIL M. ANDREESCU
-B-
bagatelă - lucru minor, lipsit de însemnătate, care nu merită atenţie.

ban - cea mai importantă dregătorie în Ţara Românească în secolele XV-XVII,
desemnând pe guvernatorul Olteniei care era locţiitorul domnului pentru cele
cinci judeţe de la apus de Olt. Banul avea sediul la Craiova unde dispunea
de un divan, cancelarie şi oaste proprie, având atribuţii asemănătoare cu
cele ale domnului, inclusiv divan propriu. Dregătoria începe să-şi piardă din
însemnătate încă din secolul XVII, când bănuia fost înlocuit cu un caimacam
sau ispravnic al băniei, în timpul ocupaţiei austriece în Oltenia (1718-1739)
demnitatea de ban a fost desfiinţată, ea devenind ulterior mai mult onorifică
decât reală.
banii de judeţ - dare plătită în secolele XVII-XVIII ispravnicilor de judeţ şi dom-
niei cu prilejul proceselor ţinute la nivelul judeţelor.
başcea - unitate de măsură nedefinită din anumite produse, echivalentă cu gră-
mada. Ex. "o başcea de prune".
baştină - obârşie, locul de unde se trage cineva.
bir- principala dare plătită de populaţie faţă de domni în secolele XIV-XIX, la care
s-a adăugat din secolul XV şi tributul faţă de Poartă. Ulterior numărul dărilor
purtând numele de bir s-a înmulţit, sporind şi valoarea birului propriu-zis.
bir de boi - dare percepută pe boii de muncă şi de vânzare.
birul lefilor - dare specială instituită din secolul XVII pentru a putea fi plătiţi
oştenii cu leafă - mercenarii -, dar şi unii dregători.
bir mărunt de ţară - dări percepute pentru tranzacţii sau pricini locale, care
nu-i implicau pe dregători sau pe domn şi care se încasau separat de alte
dări.
birul oştii - dare specială plătită pentru întreţinerea şi plata soldaţilor aflaţi în
campanie, dar şi pe timp de pace pentru oştirea permanentă.
bir cu ruptul - o singură dare plătită de ruptaşi - cei care erau înţeleşi cu
vistieria - în mai multe rate, fiind scutiţi astfel de celelalte dări.
birul vacilor şi oilor - dare specială instituită din secolul XVII pe numărul de
vaci şi oi, diferită de alte dări şi care a variat în regimul turco-fanariot.
birar - slujbaşul însărcinat cu strângerea birului şi depunerea lui la vistierie. Erau
mai multe feluri de birari. La nivel central se recrutau dintre marii boieri iar la
nivelul plaselor şi judeţelor slujba era deţinută de micii boieri şi de mazili.
bisericeşti - după regulile bisericeşti care erau diferite de cele laice.
bântuială - asuprire, silire, forţare.
blestem - invocarea puterii divine pentru a pedepsi pe cineva care a săvârşit o
faptă gravă, a încălcat legea etc. Blestemul a fost frecvent utilizat în secolele
XIV-XVIII pentru întărirea actelor domneşti şi bisericeşti. De asemenea, el a
fost utilizat în secolele XVII-XIX în cărţile de blestem pentru aflarea ade-
vărului şi arătarea hotarelor unor moşii aflate în litigiu.
386
boier - nobil în Ţara Românească şi Moldova. Până în secolul XVII au ex

trei categorii de boieri: mari mijlocii şi mici. Din secolul al XVII-lea s-au
adăugat mazilii şi neamurile.
boiernaşi - mici proprietari rurali fără dregătorii precise, dar bucurându-se
avantajele apartenenţei la boierime. Mulţi erau înrudiţi cu marii boieri
proveneau din rândurile boierilor sărăciţi după mazilirea din dregătorii.
bordei - locuinţă făcută în pământ, foarte răspândită la sate în secolele X1
XIX. Din cauza dărilor numeroase instituite în timpul regimului turco-fans
şi mai ales a fumăritului, ţăranii au renunţat la casele de suprafaţă şi au fi
bordeie în păduri sau în locuri ferite, sustrăgându-se astfel dărilor.
brădet - pădure cu brazi situată pe o pantă de deal sau de munte, unde cr
brazii.
breslaş - lucrător, meseriaş, membru al unei bresle.
breslă - asociaţie profesională organizată pe meserii şi ramuri care îngloba
meseriaşii din categoria respectivă, împărţiţi în trei grupe: ucenicii i
învăţăceii care urmau să înveţe o meserie; calfele sau muncitorii califii
dar care nu aveau atelier propriu; meşterii sau patronii de ateliere.
bute - vas mare de lemn de peste o sută de vedre, pentru păstrarea vinului,
confecţionat din lemn de stejar sau de fag.
butoi - vas de lemn pentru păstrarea vinului, având mărimi diferite. Era c
fecţionat din lemn de stejar, fag, dud, salcâm.
-C-
caimacami - locţiitorii unor dregători sau aittomnului. Instituţia a fost preluată

la turci în secolul XVII şi s-a dezvoltat în secolul XVIII.
calabalâc - bagaje, lucruri de care avea nevoie un călător.
cale - logică, judecată, gândire, mod de acţiune şi de procedură într-o anui
situaţie.
cară de oaste - obligaţie instituită din secolul XVII prin care ţăranii erau oblic
să plătească o taxă de transport pentru căratul proviziilor oştii sau să e;
cute transporturi pentru aceasta, mai ales în timp de campanie.
carte - act de cancelarie, poruncă, hotărâre, privilegiu etc.
carte de adeverinţă - act prin care se întărea hotărârea unei judecăţi privi
stabilirea hotarelor unei moşii sau alte cauze.
carte de alegere - act în care erau prezentate amănunţit hotarele unei moş
semnele acestora.
carte de blestem - scrisoare emisă de un ierarh: episcop, mitropolit, patriarh
cererea autorităţilor sau a părţilor aflate în proces prin care erau ameninţ
cu blestemul cei chemaţi să aleagă, să recunoască hotarele unei moşii î
să mărturisească adevărul în anumite pricini. Utilizată rar de la sfârşitul
387
MIHAIL M. ANDREESCU
colului al XVI-lea, cartea de blestem a fost folosită frecvent în secolele

XVII-XIX, deseori cei chemaţi să arate adevărul sau chiar părţile temân-
du-se să-şi asume primirea ei, deoarece teama de primirea blestemului şi a
urmărilor sale era mare.
carte de cumpărătoare - act de vânzare-cumpărare emis de autorităţi la ce-
rerea părţilor sau întărit de către autorităţi, referitor la vânzarea unor moşii
sau a altor bunuri imobile.
carte domnească - act emis de cancelaria domnului prin care acesta poruncea
un anumit lucru dregătorilor sau altor slujbaşi, întărea o hotărâre, stabilea
cum să se facă judecata etc.
carte de hotărnicie - act emis de autorităţi la cererea unei părţi prin care erau
arătate pe larg hotarele unei moşii aflate în litigiu sau în urma separării de
alte proprietăţi.
carte de închinăciune - act prin care se făcea o danie, se dăruia ceva unei bi-
serici, mănăstiri ori unui particular, stabilindu-se şi condiţiile în care se făcea
dania.
carte de întărire - act de cancelarie prin care se confirma o vânzare sau o
hotărâre judecătorească, o hotărnicie etc.
carte de învoire - act emis de particulari prin care se puneau de acord asupra
unei stăpâniri în comun, a unei arendări etc.
carte de judecată - act emis de o instanţă prin care se pronunţa hotărârea dată
în urma unui proces.
carte de mărturie - act emis de autorităţi sau întărit de ele, care cuprindea
declaraţiile martorilor chemaţi la proces sau ale părţilor, în caz de mărturie
mincinoasă martorii sau părţile erau pedepsite prin amenzi, bătăi sau
închisoare.
carte patrierşească - act emis de patriarh la cererea domnului, a unor dregă-
tori, mănăstiri etc., prin care se întăreau hotărârile domneşti, aşezămintele
etc.
carte de stăpânire - act emis de autorităţi prin care se confirma stăpânirea
cuiva asupra unui bun, de regulă imobil, fin în urma unei cumpărări, fie în
urma unui proces ori schimb.
carte vlădicească - act emis de mitropolit la cererea autorităţilor, a unor biserici
şi mănăstiri ori a unor particulari prin care se confirmau, sub puterea
blestemului, anumite hotărâri, înţelegeri, aşezăminte, vânzări-cumpărări etc.
case de calabalâc - locuri special amenajate pentru depozitarea bagajelor şi a
altor bunuri mobile pentru o anumită perioadă.
catane - ostaşi austrieci, prezenţi frecvent la hotarele Ţării Româneşti ori în inte-
riorul acesteia de la finele secolului al XVII-lea. în secolul al XVIII-lea unele
mănăstiri sau boieri foloseau catanele în interes propriu, mai ales în lipsa
reacţiei autorităţilor la plângerile lor; cu alte cuvinte îşi făceau dreptate cu
ajutorul ostaşilor străini.
388
catastih domnesc - registru din cancelaria domnească sau de la vistierie îi

care erau înscrise hotărâri domneşti, privilegii şi scutiri de dări, încasare;
unor taxe şi dări speciale etc.
catigumen - fost egumen al unei mănăstiri care a fost destituit în urma hotărâr
soborului de călugări sau a ierarhului datorită încălcării regulilor din mană
ştire sau a altor abateri grave.
căimăcămie - instituţie desemnând pe locţiitorii unui dregător sau ai domnului
Vezi mai sus la caimacami.
căldărar - meseriaş care făcea căldări şi cazane din fier, aramă etc.
cauză - proces, pricină ivită între părţi.
călugăr- slujitor al bisericii, bărbat care trăieşte într-o comunitate călugăreasci
într-o mănăstire sau retras de lume în locuri greu accesibile. Ca şi astă2
călugării nu aveau voie să se căsătorească şi erau supuşi unor reguli stricţi
de post, rugăciune şi ascultare şi de respectare cu stricteţe a regulilo
lăcaşului din care făceau parte. După moarte bunurile personale reveneai
mănăstirii; ulterior ei au căpătat dreptul de a lăsa o parte din bunuri rudelo
cu drept de folosinţă pe timpul vieţii, urmând ca la moartea acestora ele s;
revină mănăstirii.
călugărie - instituţie desemnând pe toţi cei care doresc să trăiască după rân
duielile bisericii şi să se supună de bună voie unor privaţiuni. Institut!
călugăriei a existat la noi încă din secolele IX-XI sub forma unor sihăstrii. Dii
secolul XIV instituţia călugăriei a fost organizată în Ţara Românească di
Nicodim după principiile Athosului şi ale curentului isihast.
călugăriţe - femei care trăiau şi trăiesc într-o comunitate mănăstirească dup;
reguli stricte. Ele nu au voie să se căsătorească şi nici să primească îi
gazdă bărbaţi. Deşi au bunuri personale la fel ca la călugări ele rămân dup;
moarte în posesia mănăstirii şi a obştii din care fac parte. Puteau dever
călugăriţe şi femeile văduve care hotărâseră să nu se mai recăsătorească.
cămăraş - dregător care răspundea de cămara (vistieria) domnului. Era subor
donat vistierului. El ţinea socoteala veniturilor domnului şi răspundea de eh
în faţa acestuia.
cămin - locuinţă, casă, loc unde puteau fi găzduiţi cei sărmani.
căpitan - ofiţer însărcinat cu paza şi ordinea la nivelul plaselor şi judeţeloi
Căpitanul era subordonat ispravnicilor, dar putea raporta direct domnului. Ii
anumite situaţii avea şi atribuţii judecătoreşti; de asemenea, avea dreptul d<
a-i închide pe vinovaţi ori de a-i amenda.
cărare - drumeag făcut de oameni prin pădure sau pe câmp pentru a scurta dis
tanţa până acasă.
căutător - ocrotitor, binefăcător, cel care se îngrijea de un aşezământ sau de <
persoană, intervenind în favoarea ei ori de câte ori era cazul sau apărându-<
în caz de nevoie.
389
MIHAIL M. ANDREESCU
ceată - grup de oameni uniţi prin legături de rudenie sau de diverse interese. Ex.
ceată de săteni. ceauş - slujbaş mărunt însărcinat cu diverse treburi pe
lângă domn sau alte
instituţii centrale. Instituţia a fost preluată de la turci în secolul al XVII-lea şi
s-a răspândit în secolul XVIII. cercetare - anchetă, judecată constând în
audierea martorilor, verificarea
actelor probatorii, aflarea hotarelor unei moşii etc. cercetător - cel care
audia martorii şi verifica actele, asista la stabilirea hotarelor
ori la aflarea lor. certare - mustrare, care după gravitate putea să fie
sub formă de amendă
pedeapsă corporală, închisoare sau chiar moarte. cetaşi - tovarăşi,
membrii ai cetei sau rudele cuiva. cetate - aşezare întărită, oraş înconjurat cu
ziduri, reşedinţa domnului. chezaş - garant. Om care garantează pentru cineva
sau pentru ceva, obligân-
du-se la plata daunelor-interese şi a datoriilor în caz de nerespectare a
angajamentelor făcute de persoane sau înstituţia chezăşuită, garantată.
chingă - fâşie îngustă de moşie, de lungime variabilă, în funcţie de mărimea
moşiei. Chinga apare din secolele XVI-XVII în urma împărţirii moşiilor pe
lung sau pe lat, în funcţie de numărul moştenitorilor. S-a mai folosit şi ter-
menul de curea de moşie. chinisire - căutare, zbatere pentru a ieşi dintr-un
impas, aflarea unei soluţii în
rezolvarea unui litigiu sau a unei situaţii deosebite. chip - fel, mod de
rezolvare a unei situaţii, a unui litigiu, felul în care urma să se
dea o hotărâre. chiverniseală - administrare a averii şi strângere de bunuri
în vederea sporirii
avutului, economisire. cifertul lui avgust - rată de dare, sfert din dare. Prin
reforma fiscală introdusă
de Constantin Mavrocordat s-a introdus o singură dare plătită în patru rate
anuale (sferturi, ciferturi), de regulă la marile praznice ale anului, fiecare
cifert având aceeaşi valoare.
cin - neam, ordin militar sau călugăresc de care ţinea cineva. ciric - bucată
mică de loc de mărime nedeterminată însemnând a opta parte din
suprafaţa în cauză: delniţă, codru de moşie, pogon etc. ciudă - necaz,
invidie pentru succesul sau situaţia cuiva ori pentru o anume
nereuşită personală, aparent uşor de realizat. cizmar - meseriaş care făcea
cizme. Termenul s-a extins la toate categoriile de
încălţăminte. cârciumă - local sătesc sau urban unde se vând şi se
consumă băuturi.
Asemenea localuri puteau fi domneşti, mănăstireşti, boiereşti, negustoreşti
sau ale unor ţărani mai înstăriţi, aducând venituri însemnate dacă nu lipsea
clientela.
390
clacă - obligaţia în muncă a ţăranilor aserviţi în favoarea domnului, a Bisericii ş

mănăstirilor. Numărul de zile de clacă era stabilit de comun acord sau en
reglementat printr-o hotărâre a domnului, susţinută de sfatul domnesc §
Biserică. claie - grămadă de snopi de grâu pregătiţi în vederea treieratului:
grămadă d<
fân sau de paie, aşezate pe un postament de lemn pentru a nu se umezi.
clăcaş - ţăranul care efectua zilele de clacă pe o moşie. cleric - slujitor al
Bisericii, indiferent de rangul acestuia. clironomie - moştenire. clisier (cliser)
- paradisier, paracliser, cleric de rang mărunt care se îngrijea d(
biserică şi de paraclisul domnului; la mănăstiri sau bisericile mai mar
clisierul se ocupa de aprovizionarea cu lumânări şi alte lucruri necesare ser
viciului religios. clucer- chelar, păstrătorul cheilor de la magaziile cu
provizii ale curţii domneşti
Clucerul apare în Ţara Românească din a doua jumătate a secolului XVI iai
din secolul XVII va face parte din sfatul domnesc; el era şeful dregătorilo
care se ocupau cu aprovizionarea curţii domneşti. clucer za arie -
dregătorie care apare din a doua jumătate a secolului a
XVII-lea şi desemna pe responsabilul grânelor pentru curte. coajnică -
denumire pentru cartea sau hrisovul domnesc scris pe pergamen
(piele de viţel, miel, ied); denumirea venea din faptul că actul împăturit s<
întărea în timp devenind tare ca o coajă. codru de loc, de moşie -
bucată mare de moşie de mărime nedeterminată
Denumirea vine din aceea că moşia se obţinea prin defrişarea păduri
(codru), fie dă către o singură familie, fie de mai multe familii. După stabilire;
hotarelor moşiei aceasta se împărţea între întemeietori sau urmaşii acesto
ra, fiecare primind în folosinţă "un codru de loc" sau "codru de moşie'
arătându-se astfel originea moşiei şi a dreptului de stăpânire. comis -
dregător care se îngrijea de grajdurile domneşti şi de caii domnului
Dregătoria apare în Ţara Românească din secolul XV. în secolul al XVIII-lec
ea îşi pierde din importanţă. conac - loc de popas, loc special amenajat
pentru găzduirea trimişilor speciali ş
a unor persoane importante. conac arhieresc - loc special amenajat
pentru găzduirea înaltelor feţe arhiereşt
aflate în vizită prin eparhie sau venite la reşedinţa domnului. conăcire,
conac - dare instituită pentru plata găzduirii domnului, a dregătorilo
sau a oaspeţilor străini, condicar- scriitor, slujbaş care scria în condică şi
se îngrijea de păstrarea aces
teia. condică - registru în care erau înscrise hotărârile domnului, ale
divanului sat
diverse alte acte, pentru a se putea utiliza în caz de pierdere şi distrugere z
originalelor.
391
MIHAIL M. ANDREESCU
copil de casă - slujbaş mărunt, paj, recrutat dintre fiii de boieri sau de negustori
şi care era folosit în diverse împrejurări: trimiteri de ordine, aduceri de per-
soane, asistenţe la hotărnicii etc.
copite - grămezi mici de fân sau de paie, puse la uscat înainte de conservarea
lor pentru iarnă.
costande - monede de argint de valoare variabilă care au circulat în Ţara
Românească din secolul XVI şi până în secolul XVII.
cotropire - încălcare, ocupare cu forţa, fără nici un drept.
cramă - loc unde se face şi se păstrează vinul, special amenajat în interiorul
unei podgorii sau în imediata vecinătate a acesteia, semănând cu o
gospodărie.
credinţă - întărire, încredinţare, adeverire a unui act prin punerea semnăturilor
sau a peceţilor.
crâng - pădure mică, plantaţie de copaci situată la câmpie sau pe marginea unor
ape.
cruce - simbol creştin folosit ca semn de hotar sau la răscruce de drumuri, con-
struit din lemn sau din piatră, uneori şi cu o inscripţie care lămurea scopul
ei. A fost utilizată ca semn de notar până în prima parte a secolului XX.
cuhne - bucătărie, locul unde se pregăteau bucatele la mesele domnilor şi ale
boierilor.
cupar - dregător subordonat paharnicului, care dregea (pregătea) cupele
(paharele) de băutură ale domnului, ale marilor boieri sau ale invitaţilor
importanţi.
cupeţ - negustor de mărunţişuri care îşi prezenta marfa pe o tarabă, era ambu-
lant sau deţinea o mică prăvălie.
curătură - loc dintr-o pădure defrişat şi pregătit pentru arătură; pantă de deal
amenajată pentru cultivarea viţei de vie.
curte - reşedinţă domnească special amenajată ca să cuprindă instituţiile nece-
sare guvernării statului; reşedinţă boierească, gospodărie a oricărui sătean
sau orăşean.
cutia de obşte - cutie a milei. Loc special amenajat constând dintr-o cutie de
lemn sau de tablă aşezată într-un loc public sau într-o biserică şi unde trecă-
torii puteau pune câţiva bănuţi destinaţi ajutorării celor sărmani, în cadrul
breslelor calfele şi meşterii depuneau periodic bani la cutia de obşte pentru
ajutorarea breslaşilor bolnavi, a văduvelor şi orfanilor din breaslă.
cuvios - smerit, cucernic, cu o purtare umilă faţă de cei din jur, conform ce-
rinţelor impuse de biserică.
cuvânt - motivare, explicaţie. Dreptul cuiva de a se apăra într-un proces şi de a-şi
motiva acţiunile şi plângerile.
ctitor - ziditor. Toţi cei care prin efort propriu construiau lăcaşuri de cult, se ocu-
pau de ele înzestrându-le cu bunuri şi apărându-le la nevoie se numeau cti-
392
tori, adică întemeietori. Ei puteau stabili regulile după care urma să se con-
ducă lăcaşul şi obştea existentă în acesta.
-D-
dajde, dajdie - dare, bir; plata unor taxe către autorităţile laice şi cele bisericeşti,
obligatorie pentru anumite categorii sociale sau pentru toată lumea.
danie - dar, dăruire de bunuri. Daniile se făceau de către ctitori în folosul
lăcaşurilor făcute de ei sau de diverse persoane care urmăreau să-şi atragă
sprijinul divinităţii şi al clerului. Ele constau în bunuri de toate felurile şi în
bani, cele mai importante fiind moşiile, rumânii, robii ţigani, privilegiile şi scu-
tirile de dări, dar şi icoanele, veşmintele sau alte daruri.
dare - impozit, bir, taxă obligatorie sau orice fel de obligaţie bănească plătită
autorităţilor sau bisericii, reglementată sub diverse forme.
darva - necaz, supărare pricinuită din diferite motive.
dascăl - cititor în biserică şi cântăreţ în strană. Prin extensie a însemnat ştiutor
de carte care îi învăţa pe alţii să scrie şi să citească, învăţător.
datorie - obligaţie morală, materială, religioasă sau de funcţie, asumată sa
impusă; cele impuse erau mai mult respectate decât cele asumate în condi
de forţă sau de diverse alte împrejurări.
deget- urmă, amprentă, sigiliu. Pentru neştiutorii de carte punerea degetului
locul semnăturii echivala cu punerea unei peceţi. Obiceiul s-a păstrat pân<
târziu după mijlocul secolului XX.
delniţă - moşie, proprietate de mărime variabilă, în funcţie de starea propri
etarului. Erau delniţe domneşti, boiereşti, mănăstireşti, ale sătenilor, can
măsurau de la sute de stânjeni la câţiva stânjeni, în secolul XVIII delniţe
aveau mărimi cuprinse între doi stânjeni şi 50 de stânjeni, în funcţie de pro
prietar.
depoziton - depozit. Termen utilizat din a doua jumătate a secolului al XVIII-lee
mai ales în justiţie, pentru a se opri utilizarea venitului de către o parte pan,
la terminarea procesului, cel care câştiga urmând a primi tot venitul în cauza
diac - slujbaş la cancelariile domneşti, boiereşti sau eparhiale, însărcinat c
scrierea, copierea şi păstrarea actelor. Fiind ştiutori de carte unii diaci a
ajuns cu timpul mari dregători.
diacon - slujitor al Bisericii, aflat în prima treaptă a preoţiei. El putea fi aţe
călugăr cât şi preot de mir şi impunea ştiinţa de carte. Unii diaconi au fo;
utilizaţi şi în cancelariile laice nu numai în cele eparhiale. Dintre diacor
călugări se recrutau egumenii şi ierarhii, în funcţie de priceperea şi caltităţil
acestora.
393
MIHAIL M. ANDREESCU
diată - testament. Act particular întocmit de o persoană din timpul vieţii sau
înainte de moarte şi care cuprindea dispoziţiile persoanei cu privire la
împărţirea bunurilor sale după moarte.
dichise - amenajări, acareturi făcute într-o gospodărie.
dichiu - administrator al unei mănăstiri sau al unei eparhii. Consilierul economic
sau economul unei mănăstiri sau eparhii, cel care se ocupa de strângerea
şi administrarea veniturilor.
dijmari - slujbaşii mărunţi şi dregătorii însărcinaţi cu strângerea dijmelor şi
depunerea lor la cămările domneşti sau boiereşti.
dijmă - obligaţie în natură sau în bani echivalând cu a zecea parte din produse,
plătită domnului, mănăstirilor, eparhiilor sau boierilor de categoriile sociale
subalterne. Categoriile sociale defavorizate erau obligate să plătească dijmă
boierilor, mănăstirilor şi domnilor. Din secolul XVIII au ajuns să plătească
dijmă şi alte categorii sociale, în anumite condiţii.
dijmărit - acţiunea prin care se stabilea valoarea sau cuantumul dijmei pentru
fiecare categorie de produse, precum şi condiţiile strângerii ei.
divan - complet de judecată, uneori şi sfat domnesc. Divanul putea să fie extins,
cuprinzând toţi dregătorii de la curte, domnesc, atunci când era prezidat de
domn cu dregătorii numiţi de el sau Marele Divan, alcătuit din marii dregă-
tori care judecau în prezenţa sau în absenţa domnului la termenele fixate de
acesta.
doagă - bucată de lemn curbată prin fierbere care se folosea la construcţia
butoaielor şi a buţiilor.
dogar - meseriaş specializat în confecţionarea de doage şi de butoaie.
domn - şef de stat, titlu purtat de conducătorii Ţării Româneşti şi Moldovei,
desemnând calitatea acestora de suzerani supremi şi de suverani şi unici
legiuitori. Titulatura de domn a fost conferită de Patriarhie lui Alexandru
Basarab şi a fost purtată de urmaşii săi şi de voievozii moldoveni. Din sec-
olul XVI atribuţiile externe ale domnului s-au redus continuu iar din secolul
al XVIII-lea ei devin simpli administratori (hospodari) ai Porţii în Principate,
în condiţiile în care acestea nu mai puteau fi transformate în paşalâcuri,
datorită opoziţiei Austriei şi Rusiei care vizau ocuparea lor.
domnie - instituţia supremă în stat. Reprezentantul acesteia, domnul, dispunea
de puteri aproape nelimitate pe timpul cât se afla în scaun. După pierderea
scaunului sau după moarte el pierdea şi calitatea de domn, rămânând doar
cu cea de voievod.
dorobanţi - soldaţi infanterişti desemnând iniţial mercenari - soldaţi străini cu
plată -, ulterior ostaşi autohtoni care se bucurau de anumite privilegii. Corpul
dorobanţilor ajunsese deosebit de important în timpul domniei lui Matei
Basarab, dar a fost desfiinţat în timpul lui Constantin Şerban în urma răs-
coalei acestora şi a seimenilor. Ulterior termenul va desemna un fel de jan-
394
darmi aflaţi pe lângă autorităţile locale şi care vegheau la păstrarea ordinii în

oraşe şi judeţe, ori îndeplineau diverse alte sarcini.
dovadă - mărturie, probă în baza căreia se putea soluţiona o cauză, ori se
susţinea un drept.
dregător - slujitor domnesc. Dregătorii erau de mai multe categorii. Cei mai
importanţi erau marii dregători care erau şi sfetnicii domnului. Urmau cei de
rangurile doi, trei ori mai mici, care depindeau fie de domn şi de marii dregă-
tori, fie de autorităţile locale şi care trebuiau să prezinte rapoarte, să dea
seamă, de îndeplinirea sarcinilor primite.
dregătorie - instituţie care desemna pe dregător, funcţionarul public. Din secolul
XVIII toţi boierii şi negustorii vizau o dregătorie, funcţie, cât de mică,
deoarece atrăgea după ea anumite privilegii cum erau scutirile de anumite
dări şi obligaţii, trecerea în rândul boierilor şi accesul la funcţii importante. A
avea o dregătorie devenise sinonim cu a fi boier, a avea o boierie.
dreptate - adevăr, hotărâre dreaptă luată în baza unor dovezi şi mărturii vred-
nice de crezare.
duhovnic - preot sau călugăr care avea dreptul de a primi taina spovedaniei şi
de a acorda iertarea păcatelor şi a stabili canoanele de urmat pentru
absolvirea de păcate.
dumbravă - pădure mică situată în câmpie sau în luncile apelor.
dvostvenic - conducător suprem, legiuitor şi ocrotitor; aici are şi sensul de
domn, dar şi pe cel de egumen sau de ierarh, cel care administrează,
îndrumă şi stabileşte regulile.
-E-
eclesiarh - cleric sau călugăr care răspunde de rânduiala serviciului religios într-o
biserică sau mănăstire, observând ca acestea să se desfăşoare conform
canoanelor stabilite.
ecumenicesc - în conformitate cu regulile stabilite pentru întreaga biserică
creştină, asemenea reguli fiind stabilite de sinoadele ecumenice, adică ale
întregii creştinătăţi.
egumen - conducătorul obştii de călugări la nivelul unui schit sau al unei mănă-
stiri, care era ales de obştea călugărilor şi confirmat de ierarh: episcop, mi-
tropolit sau de către domn.
embatic - arendă, chirie plătită de arendaş sau chiriaş proprietarului de drept.
Prin plata embaticului stabilit de comun acord embaticarul se bucură de
toate drepturile de folosinţă care decurg din arendare sau închiriere, dar şi
de obligaţiile pe care le presupune aceasta, mai puţin de dreptul de a vinde.
eparhie - regiune aflată sub administrarea unui ierarh: episcop, arhiepiscop, mi-
tropolit, patriarh. Mărimea eparhiei a depins de însemnătatea funcţiei ie-
395
MIHAIL M. ANDREESCU
rarhice, fiind stabilită prin hotărâri sinodale luate la nivel ecumenic sau local.
Mitropoliţii aveau în subordine mai multe episcopii iar patriarhii mai multe
episcopii, arhiepiscopii şi mitropolii, uneori şi alte patriarhii.
episcop - ierarh, întâiul stătător al unei biserici locale. Episcopul îşi exercita
autoritatea asupra bisericilor şi mănăstirilor din eparhia sa, având deplină
autonomie în interiorul acesteia.
episcopie - instituţie, eparhie condusă de un episcop şi a cărei mărime a variat
de la unul-două judeţe la patru-cinci judeţe, în funcţie de hotărârile
sinodale, de importanţa şi vechimea eparhiei, de numărul locuitorilor etc.
eromonah - vezi ieromonah.
evanghelicesc - după evanghelie, conform celor spuse la evanghelie.
evanghelie - cartea sfântă în care sunt prezentate viaţa şi faptele lui lisus
Hristos. Există patru asemenea cărţi sau evanghelii scrise de ucenicii, apos-
tolii lui lisus Hristos: loan, Luca, Marcu şi Matei.
evlavie - credinţă, sfinţenie, dragoste adâncă faţă de Dumnezeu, manifestată
prin comportament, fapte, vorbire, respectarea regulilor bisericeşti etc.
exarh - inspector al mănăstirilor şi bisericilor dintr-o eparhie ortodoxă: episcopie,
arhiepiscopie, mitropolie sau patriarhie. Exarhi puteau fi şi episcopi,
arhiepiscopi sau mitropoliţi atunci când exercitau acest drept în afara
eparhiei lor cu acordul sau la dispoziţia ierarhilor superiori.
-F-
falca - unitate de suprafaţă sau bucată de moşie. Ca unitate de suprafaţă falca

avea 14,321 sau 952 stânjeni pătraţi, în cazul când era parte de moşie
mărimea fălcii vana în funcţie de suprafaţa moşiei. făţărie - falsitate,
comportare duplicitară, oameni pe care nu se putea pune
bază.
fânari - slujbaşi însărcinaţi cu strângerea dărilor pe fân. fâşie - bucată de
moşie de mărime nedeterminată, mai mult lungă decât lată,
obţinută din împărţirea sau vinderea unor părţi de moşie. foaie - act în
care erau înscrise hotarele unei moşii sau hotărârile judecătoreşti
definitive privind stăpânirea unui bun. funie - unitate de măsură pentru
lungimi, având aproximativ 10 stânjeni Ca parte
de moşie funia era lungă şi îngustă, cel mult de un stânjen lăţime. furi -
hoţi, oameni care se îndeletniceau cu furatul. fustaşi - tunari. Artilerişti care
serveau la tunuri uşor manevrabile, cu ţeava
scurtă, utilizate în secolele XVI-XVII. în secolul XVIII fustaşii erau soldaţi din
garda domnilor înarmaţi cu suliţe - fuste -, recrutaţi dintre greci şi albanezi.
396
-G-
găleată - unitate de măsură pentru dările pe cereale şi pe fân. Mărimea găleţi

era aproximativ egală cu mărimea unei baniţe, adică ceva mai mult decât ur
dublu decalitru utilizat astăzi.
găletari - slujbaşii însărcinaţi cu strângerea găleţilor de fân, grâu, orz etc.
ghenealoghie - genealogie, descendenţa cuiva dintr-o anume familie sat
neam, urmărită atât pe linie paternă cât şi maternă sau prin altfel de înrudiri
gâlcă - nod, umflătură apărută pe scoarţa unui copac, inflamarea ganglionilor de
la gât. gâlmea - movile, muşuroaie mai mari de pământ făcute ca semn
de hotar sat
produse pe cale naturală în urma unor aluviuni sau alunecări de teren.
gârlici - intrarea într-o pivniţă sau într-un bordei, sub forma unui tunel îngust dis>
pus în pantă ori prevăzut cu scări. gârniţă - varietate de stejar cu scoarţa
noduroasă. gloabă - amendă plătită pentru pagubele produse de animale în
semănături or
pentru alte motive; putea desemna uneori şi dările plătite la stat. gorun -
varietate de stejar cu tulpina înaltă şi netedă. gospodar - domn, şef de stat.
Denumirea de origine slavă se afla în titulaturi
domnilor, cu sensul de stăpân al ţării, administrator şi protector al bunurilo
şi al oamenilor.
goştinar - slujbaşul însărcinat cu stabilirea şi strângerea goştinei. goştină -
dare pe oi şi pe porci. goştinărit - acţiunea de strângere a goştinei, care
se făcea într-o anum<
perioadă din an. gubăvii - rele, necazuri, grozăvii care se puteau abate
pe capul oamenilor îr
urma aruncării unor blesteme ori în alte condiţii.
-H-
han - conducătorul suprem al tătarilor, asemănător sultanului otoman.

haraci - dare, tribut. Sumă de bani plătită anual Porţii în schimbul păcii
integrităţii teritoriale şi respectării autonomiei interne. Valoarea haraciului <
fluctuat în secolele XV-XIX în funcţie de situaţia politică şi militară a statelo
româneşti. hatâr - plăcere, plac, favoare, concesie făcută cuiva în mod
interesat ori dii
obligaţie.
herţeg - duce, voievod, comandant militar, dar şi stăpânul unui ducat. hotarnic
- persoană special numită pentru stabilirea hotarelor unei moşii, aleas;
dintre oamenii socotiţi corecţi şi cinstiţi.
397
MIHAIL M. ANDREESCU
hotărnicie - acţiunea de stabilire a hotarelor unei moşii şi însemnarea acestora

în urma unei partajări, judecăţi sau încălcări etc. şi care se desfăşura după
măsurarea prealabilă a moşiei în cauză.
hotarnică - act în care se precizau amănunţit hotarele unei moşii.
hirotonisiră - a consacra, a primi pe cineva în rândurile clerului, acordându-i un
anume rang: diacon, preot, episcop etc. Ceremonialul solemn al hirotonisirii
se săvârşeşte după slujbele oficiate în zile de sărbătoare în prezenţa unuia
sau mai multor ierarhi.
hram - patronul unei biserici creştine. Fiecare biserică are unul sau mai multe
hramuri - nume de sfinţi, sărbători legate de lisus Hristos şi Fecioara Măria
etc. - pe care le serbează conform calendarului. Hramul este ales de ctitor
la sfatul preoţilor, ţinându-se cont de cea mai apropiată sărbătoare de la
începutul ctitoriei sau de alte considerente.
hrană - venituri, mijloace de întreţinere şi dezvoltare.
hrisov - act solemn emis de cancelaria domnului în anumite momente şi întărit
uneori cu pecete de aur (hrisouvoulon), de unde şi numele actului care era
scris pe pergament.
iaz - lac făcut de mâna omului, amenajat fie pentru o moară, fie pentru peşte.
iereu - preot. Nu toţi călugării erau hirotonisiţi preoţi, adică să aibă dreptul de a
spovedi şi ierta păcatele şi de a împărtăşi. Aceeaşi situaţie exista şi în rân-
dul preoţilor. Cei care se bucurau de acest drept purtau titlul de iereu.
ierodiacon - diacon care avea şi titlul de iereu, adică putea îndeplini toate ser-
viciile religioase date prin hirotonisire.
ieromonah - călugăr care avea şi funcţia de iereu-preot, îndeplinind serviciul
religios în biserica mănăstirii.
ispravnic - reprezentant al domnului în teritoriu, îndeplinitorul poruncilor şi
hotărârilor acestuia. Ispravnicii, în funcţie de misiunea primită, puteau fi
recrutaţi dintre marii dregători sau dintre alţi curteni ori boiernaşi.
ispravnici domneşti - curteni sau boiernaşi care duceau la îndeplinire anumite
hotărâri domneşti sau ale divanului sau aveau de îndeplinit însărcinări spe-
ciale.
ispravnicii de judeţ - administratorii judeţelor, un fel de prefecţi, care reprezen-
tau domnia în teritoriu, având şi drept de instanţă locală. Ei răspundeau de
tot ce privea judeţul respectiv.
proispravnic - fost ispravnic, titlu purtat de cel care îndeplinise funcţia de
ispravnic.
ispravnic de ungureni - dregător domnesc însărcinat cu problemele românilor
veniţi din Transilvania - ungurenii. Aceştia munceau sau se stabileau în
398
regiunile de graniţă ale Ţării Româneşti, având un statut special faţă c

ceilalţi locuitori şi problemele lor erau soluţionate de un ispravnic al lor.
isprăvnicel - mic funcţionar al isprăvniciei care primea diverse însărcinări
nivelul satelor sau al plasei. isprăvnicat-isprăvnicie - instituţia ca atare şi
sediul unde îşi desfăşurau activ
tatea ispravnicii; în capitalele de judeţ sau la curtea domnească, mai rar i
alte oraşe. iuzbaşă - termen turcesc folosit pentru ofiţerii de rang
mijlociu, căpitanii; a fo
utilizat la noi cu sensul de căpitan în secolele XVII-XIX. izbrănire -
hotărâre, alegere, rezolvare. Putea fi vorba de adoptarea un<
hotărâri definitive într-un proces, indiferent care era aceea, de hotărnici
unei moşii ori de rezolvarea într-un fel a unei situaţii. iznoavă - iarăşi, din
nou; Termen folosit pentru a desemna reluarea judecă
unei pricini, fie la aceeaşi instanţă fie la alta, de către partea nemulţumită d
hotărârea dată. izvod - sursă, izvor, loc de obârşie; prezentare pe larg,
cunoaştere a cauzelor
lămurirea derulării faptelor.
împăciuire - pace, împăcare, înţelegere între părţi înainte de a se ajunge

judecată sau în timpul acesteia, pentru a preveni diferite daune comune Se
ale unei părţi.
împărat - şef de stat al unui imperiu. împărăţie - imperiu, stat compus din
mai multe naţiuni supuse. Ex. Imperi
Roman, Bizantin, Otoman etc. împietrită - hotărâtă, însemnată cu
semne de hotar constând din pietn
Termenul se referă la o moşie.
împotrivă, împotrivire - opunere la ceva sau împotriva cuiva. împlinire -
completare prin adăugire. Sporirea moşiilor şi bunurilor cuiva p
diverse căi: cumpărări, danii, moşteniri etc. împrejurei, împrejuraşi -
vecini, locuitori care au proprietăţile în vecinătate
unei moşii cunoscând hotarele acesteia. împresurare - înconjurare,
ocupare, încălcare. Vecinii unei moşii a cuiva încă
cau hotarele acesteia sau cumpărau terenuri în jurul ei împresurându-o
scopul de a-l forţa pe proprietar să le-o vândă lor. împrumută - dare
specială extraordinară prin care domnii, sub rezerva restitui
ipotetice sau a scutirii de alte dări, luau bani de la populaţie inclusiv de
boieri şi mănăstiri, împrumuta a fost utilizată frecvent în secolele XVII-XVI
îndemnători - aţâţători, oameni care sfătuiau de rău pe cineva urmărind scopi
ascunse.
399
MIHAIL M. ANDREESCU
îndreptător - sfetnic, dregător din preajma domnului care avea sarcina să-l sfă-
tuiască pe domn în anumite probleme pentru a nu greşi.
întărire - confirmare a unei hotărâri; dezvoltare, întreţinere, mărire.
înţărcătoare - loc special amenajat în zonele de deal şi munte, pentru înţărca-
tul viţeilor, mieilor etc., prevăzut cu gard şi având păşune, unde nu erau
lăsate să intre animalele mari, mamele.
învăţătură - sfat, lămurire asupra unor decizii şi lucruri sau asupra unor urmări.
Ex. lămurirea importanţei cărţii de blestem.
înzestrat - împodobit, dotat cu mai multe calităţi native sau dobândite.
-J-
jalbă - plângere, reclamanţie, cerere pentru deschiderea unei acţiuni judecă-

toreşti. Jalba se înainta direct domnului sau marilor dregători dacă era vorba
de boieri şi cler sau autorităţilor locale, ispravnicilor, pentru probleme
mărunte.
jăluitor - petent, cel care făcea plângerea, partea vătămată.
jidovi - nume dat evreilor; om înalt şi puternic - "un jidov de om".
jir-fructele fagului, de formă rotundă şi acoperite cu o coajă ţepoasă, folosite la
hrana porcilor.
jghiab - loc pentru adăpatul vitelor de forma unei covăţi sau albii; şanţ de scur-
gere a apei din fântână.
judeci - ţărani liberi, mici proprietari care aveau drept de judecată în cadrul obştii
satului.
judeţ - judecător la nivel local, mai ales la oraşe. Soluţiona pricinile mărunte,
raportând despre aceasta ispravnicilor sau altor autorităţi; Unitate teritorial-
administrativă în Ţara Românească, de mărime variabilă şi având la con-
ducere un ispravnic de judeţ.
jumănărat - dat pe jumătate, îndoit, împărţit în două părţi egale.
jurământ - angajament solemn, făgăduială făcută în împrejurări deosebite şi
care era respectată de cei care o făceau.
-L-
lac - apă stătătoare provenită în urma ploilor sau având izvoare proprii, dar care
nu se scurgea nicăieri datorită cavităţii terenului. laic - mirean, om
credincios dar care nu slujeşte în biserică şi nu se supune unor
reguli stricte ca cele din mănăstire.
400
lavră - mănăstire deosebit de importantă datorită ctitorului, moaştelor existent

sau a harului călugărilor şi care exercită o anume autoritate asupra alte
mănăstiri. laz, lazuri - teren, terenuri defrişate şi pregătite pentru
agricultură. Lazuri putea
fi şi terenurile mocirloase sau acoperite cu mărăcini care fuseseră desecat
şi curăţate în vederea cultivării lor. lăcaş - biserică, mănăstire, loc sfânt
special amenajat pentru credincioşi i
călugări. Spaţiu de locuit, casă. leasă, leasă - desiş mare într-o pădure,
mărăciniş care ţine loc de gard, utilize
uneori şi ca hotar între proprietăţile mici. legătură - făgăduială, jurământ
solemn făcut în anumite condiţii; angajamer
referitor la respectarea unui lucru. lihcea haraciului - dare reprezentând
dobânda pentru neplata la timp a nare
ciului, care avea mărimi variabile în funcţie de sumele restante. litră -
măsură de capacitate reprezentând un sfert de litru; putea fi şi măsură d
greutate de aproximativ 320 grame. liturghie - principala slujbă religioasă
care se oficiază zilnic sau de sărbători într-
biserică şi care se desfăşoară conform unui tipic stabilit de sinoadele eci
menice. liude, lude - unitate fiscală cuprinzând cinci sau mai multe familii
de birnici, l
funcţie de mărimea proprietăţilor şi veniturilor acestora. logofăt - dregător
important, şeful cancelariei domneşti, în grija logofătului intr
emiterea, citirea şi păstrarea actelor domneşti de orice fel, verificarea şi ai
tentificarea lor. Marele logofăt avea în subordine logofeţi de rangurile doi
trei care se ocupau de anumite departamente sau ţineau locul mare/.
logofăt. logofăt de vistierie - logofăt însărcinat cu ţinerea registrelor de
venituri şi che
tuieli ale ţării. Toate dările şi aranjamentele de plată erau înscrise în registr
speciale, la fel şi cheltuielile. Periodic logofătul de vistierie prezenta acest
registre divanului sau domnului, procedându-se la verificarea lor.
logofeţel - slujbaş mărunt de la cancelaria domnească, a divanului, a vistierii
sau a isprăvniciei care scria şi copia acte, după caz,sau le înregistra.
logofeţie - instituţie: a domnului, a divanului, a vistieriei. Locul unde
desfăşura activitatea logofătul. lucru domnesc - obligaţie în muncă
stabilită de domnie, în favoarea domnuh
sau a ţării. Existau slujbaşi speciali însărcinaţi cu verificarea efectuării lucri
lui domnesc. Treabă a domnului, hotărâre sau acţiune a acestuia de car
trebuia să se tină cont.
401
MIHAIL M. ANDREESCU
-M-
madele - probleme, pricini, necazuri.

mahala - termen turcesc desemnând un cartier dintr-un oraş. Mahalalele se înfi-
inţau prin ordin domnesc, înainte sau după stabilirea locuitorilor într-o
anume parte a oraşului. Numele mahalalelor proveneau de la importanţa,
specificul lor şi locuitorii lor. Ex. mahalaua domnească, mahalaua calicilor, a
croitorilor, a fierarilor etc. Astăzi termenul mahala a căpătat un sens peiora-
tiv desemnând cartierele periferice ale oraşelor. "Eşti de la mahala",
"vorbeşti ca la mahala".
maică - călugăriţă, titlu purtat de călugăriţele în vârstă, stareţe etc. Marna de
copii, fiinţă bună, femeie bătrână.
marafet - lucru mărunt, fleac, mofturi, fiţe.
margine - limită, hotar, graniţă. Margine de moşie.
m art a log - slujitor domnesc însărcinat cu paza hotarelor ţării în secolele XVII-
XVIII, un fel de grăniceri şi vameşi în acelaşi timp.
matcă - albie de râu; exemplar de prăsilă. Ex. matcă de albine.
mazil - boier destituit dintr-o dregătorie şi ajuns sărac prin forţa împrejurărilor
sau datorită unor procese pentru abuzurile săvârşite pe timpul cât a fost
dregător: mic boier de ţară.
mazilie - destituire, scoatere din funcţie. Domnii fanarioţi erau deseori maziliţi de
Poartă datorită comportării lor, intrigilor sau la presiunile Rusiei şi Austriei.
magii - grămezi de produse sau de obiecte, deseori de pământ, minereuri.
măgură - deal singuratic de formă rotundă situat mai ales la câmpie.
mănăstire - aşezământ călugăresc organizat după anumite reguli în conformi-
tate cu ordinul călugăresc de care aparţine, în Ţara Românească mănăsti-
rile au fost organizate din secolul XIV după modelul celor de la Athos, pe
principiul isihasmului. Mănăstirea cuprinde pe lângă biserică sau biserici -în
funcţie de mărimea ei -, chiliile călugărilor, casa stareţului, cancelaria,
trapeza (sala de mese), casa pentru oaspeţi, acareturi, moşii, alte bunuri
necesare întreţinerii călugărilor. Numărul călugărilor dintr-o mănăstire varia-
ză în funcţie de importanţa acesteia şi mărimea ei.
medelnicer - dregătorul care turna apă de spălat pe mâini domnului înainte de
masă la ospeţele oficiale, purtând un ibric de argint şi un ştergar (şervet) pe
umăr. Desfiinţată în secolul XVI dregătoria a fost reînfiinţată în Ţara
Românească în a doua jumătate a secolului XVII.
megiaşi - vecini, locuitorii care se aflau în vecinătatea unei moşii sau aveau pro-
prietăţi în vecinătatea acesteia.
megieşască - parte de moşie situată la margine sau adăugată prin cumpărare
de la vecini, ori prin alte căi la marginea moşiei iniţiale.
meşteri - muncitori calificaţi într-o anume meserie care aveau dreptul de a-şi
deschide atelier propriu.
402
meşteşuguri - meserii; uneltiri, intrigi ţesute cu pricepere de cei interesaţi de

anume lucru în vederea obţinerii lui.
mertice - dări în natură sau în bani. în natură se percepeau un număr de n
tice (circa două ocale) sau valoarea în bani a acestora.
metanie - mănăstirea în care un călugăr şi-a depus metania, jurămintele la
mirea în rândurile călugărilor şi unde va rămâne dacă nu va ajunge ier;
sau nu va fi mutat la o altă mănăstire.
metoh - posesiune a unei mănăstiri constând în bunuri imobile: pământ,
case date în administraţie, nu în stăpânire definitivă. Metoh înseamnă i
mănăstire mai mică şi bunurile acesteia pusă sub ascultarea şi admii
trarea unei mănăstiri mai mari care trebuie să se îngrijească de ea, ad
nistrându-i averile.
mierari - slujbaşi însărcinaţi special de către domnie cu strângerea taxelor
mierea de albine.
milă - dar, danie făcute cuiva. Mila domnilor şi boierilor faţă de mănăstiri îns<
na dăruirea de bunuri, moşii, scutiri şi alte privilegii. Mila lui Dumnezei
mila domnească însemna posibilitatea ocupării tronului pentru domni
unei dregătorii pentru boieri.
mirean - credincios care respecta doar regulile de bază ale Bisericii şi care
era prezent mereu la slujbe, dar se supunea moralei creştine, aflândi
sub ocrotirea lui Dumnezeu prin miruire.
mirenie - laicitate, viată dusă în spiritul moralei creştine, dar şi a celei lume
mită - folos necuvenit primit de cineva pentru a face un serviciu cuiva care
avea dreptul sau de a grăbi eliberarea unui act, amânarea unui proces,
tinirea cuiva etc.
mitropolie - instituţie bisericească şi sediul acesteia. Mitropolia a fost pan.
sfârşitul secolului XIX cea mai înaltă eparhie din Principatele Române şi
România până la înfiinţarea Patriarhiei Române. Reprezentanţii ei au
cei mai înalţi ierarhi de la noi, subordonaţi laic domnului iar spiri
Patriarhiei de la Constantinopol. în Ţara Românească mitropolia a c
reşedinţe la Argeş, Târgovişte şi Bucureşti.
mitropolit - cel mai înalt ierarh în statele româneşti, şeful bisericii în cele
principate. Avea în subordine arhiepiscopi şi episcopi, era şeful sinod
local şi se ocupa de bunul mers al bisericii, fiind subordonat domn
care-l numea şi-l destituia cu acordul formal şi tardiv al Patriarhiei
Constantinopol sau al Porţii, începând din secolul XVII rolul mitropolituli
viaţa politică a Ţării Româneşti a sporit continuu el ajungând în seco
XVIII-XIX şeful de drept al divanului domnesc.
mână - stăpânire, autoritate, putere. A conduce cu mână forte, a fi tare în mâ
a avea mână puternică.
403
MIHAIL M. ANDREESCU
mâncătură - dare extraordinară care slăbea puterea economică a contribua-

bililor şi de care s-a făcut exces în secolele XVII-XVIII; rosătură în teren,
eroziune datorată apelor şi alunecărilor.
mântuire - salvare, scăpare, uşurare.
moaşte - osemintele unui sfânt sau lucruri care au aparţinut unor sfinţi, lui lisus
Hristos sau Maicii Domnului, în special moaştele (osemintele) sfinţilor erau
foarte căutate pentru a fi aşezate în biserici pentru a fi cinstite de credincioşi,
în cazul marilor sfinţi şi mucenici moaştele aveau o valoare şi mai mare fiind
socotite făcătoare de minuni. La fel ca şi astăzi erau aşezate în racle de aur
şi argint masiv fiind adorate de credincioşi şi scoase din biserică la hram sau
în situaţii deosebite.
moaşă - femeie bătrână, bunică sau altă rudă, care asistase, moşise, naşterea
unuia sau mai multor copii.
molitvă - slujbă, sfinţenie, cuvioşie, mod de adresare între clerici.
monah - călugăr care nu a fost căsătorit niciodată, care nu s-a călugărit după ce
a rămas văduv.
monahie - maică, călugăriţă care nu a mai fost căsătorită, fecioară.
moşie - proprietate, bucată de pământ obţinută prin defrişare, moştenire,
cumpărare, pentru slujbă etc. şi care se putea transmite urmaşilor, vinde,
împărţi, dărui etc.
moştean - proprietar a cărui moşie era de moştenire.
movilă - muşuroi de pământ, ridicătură de pământ făcută de om pentru a însem-
na un hotar de moşie. Uneori avea în vârf o piatră sau un stâlp de lemn.
mozaviri - sfetnici răi care îndemnau la lucruri rele; oameni răi care născoceau
tot felul de intrigi, pâri etc., cu scopul de a face rău cuiva sau de a-i lua
moşia.
mucenic - martir. Sfânt al bisericii care şi-a sfârşit viaţa în chinuri, dar care nu
şi-a renegat credinţa creştină ci a proclamat-o până la sfârşitul vieţii.
muche - coamă de deal sau de munte, parte îngustă a unui teren ori a unui
obiect.
muere - femeie, nevastă.
mumbaşir - slujbaş însărcinat cu încasări şi execuţii fiscale, dar şi cu pedep-
sirea unor vinovaţi, aducerea cu forţa la judecată a părţilor şi martorilor.
Puteau asista la judecăţile ispravnicilor şi la hotărnicirea moşiilor. Erau
recrutaţi dintre slujitorii mărunţi ai curţii domneşti.
mutătoare - stână provizorie care poate fi mutată uşor dintr-un loc în altul, pe
versanţii unui munte sau pe alt munte, putând fi readusă la locul iniţial.
-N -
nastavnic - egumen, purtător de grijă al obştii de călugări şi al unei mănăstiri.
404
namestii - dependinţele existente într-o gospodărie, acareturi.

năpăstuire - necaz suferit din partea cuiva, asuprire.
neam - spiţă, rudenie. Totalitatea membrilor unei familii lărgite: părinţi, ci
nepoţi, cumnaţi, unchi, veri, strănepoţi etc. nebântuit - neasuprit,
nesupărat de nimeni. neghină - sămânţa unei plante cu flori roşii, care
creşte prin lanurile de grâ
care are culoarea neagră. Poate avea şi sensul de om rău printre cei bi
neguţători - comercianţi care cumpărau şi vindeau mărfuri cu ridicata săi
bucata în pieţe şi locuri speciale. neîndemânare -
lipsă de pricepere, inabilitate la ceva. neprieteni -
duşmani, oameni răi. norod - mulţime de oameni,
popor.
-O-
obârşie - izvor, loc de naştere, început.

oblastie - stăpânire, autoritate; exercitarea autorităţii asupra unei regiuni, a
stat de către conducătorul acestuia sau de o putere străină. obraz -
faţă, om de cinste, însemnat. Ex. obraze subţiri - boieri. obşte -
comunitate ai cărei membri au drepturi egale şi în cadrul c;
hotărârile se iau în comun. Ex. obştea satului. oca - unitate de măsură
pentru greutăţi şi capacităţi. Pentru greutăţi oc
măsura între 1250-1300 grame, după regiuni; pentru capacităţi oc
măsura între 1290-1520 mililitri, tot în funcţie de regiune. O valoare ceva
mare avea ocaua domnească. ocină - bucată de pământ dobândită
iniţial prin defrişare, desecare etc. păs
în proprietatea cuiva prin moştenire. ocol - curtea gospodăriei şi
împrejmuirea ei cu gard; ocol de vite, curte L
erau duse vitele confiscate, pentru că fuseseră găsite fără stăpân, pasc
pe proprietatea cuiva. Pentru eliberarea lor se plătea de către propriet
gloabă, amendă. ocnă - mină de sare care a servit şi ca loc de
închisoare pentru cei
săvârşeau fapte rele dar nu erau condamnaţi la moarte. odihniţi -
mulţumiţi de o hotărâre, liniştiţi după un proces în care s-a făcut d
ţaţe, mulţumiţi de o hotărnicie etc. odoare - daruri de preţ făcute cuiva
sau donate unei biserici de către domn
rarhi şi boieri, mai rar de către oameni simpli.
oerit - dare în bani care se plătea pe numărul de oi, având mărime variabil
olac - taxă în bani sau în cai pentru transportul rapid al curierilor şi pentru
duirea acestora în locuri special amenajate, unde erau schimbaţi şi
obosiţi cu alţii odihniţi pregătiţi special.
405
MIHAIL M. ANDREESCU
olăcari - slujbaşi domneşti însărcinaţi cu strângerea cailor sau a taxei de olac;

slujitori domneşti însărcinaţi cu misiuni de curierat. opreală - piedică, arest,
reţinere. orânduială - regulă, obicei instituite în mod tacit şi întărite de
tradiţie; regulă
impusă de autorităţi; organizare în baza unor reglementări scrise. osândă -
pedeapsă cu bătaia, închisoarea sau moartea, în funcţie de gravitatea
faptei săvârşite de cineva. otaştină - darea plătită de arendaşul unei vii
proprietarului dar şi domniei şi care
consta mai ales în vin, circa o zecime din producţie.
-P-
paharnic - dregător care se ocupa de aprovizionarea curţii domneşti cu vin iar

la ospeţe se îngrijea de băutura domnului şi a celorlalţi meseni, ajutat de
subalternii săi, toţi fiind oameni de încredere ai domnului.
palma - unitate de măsură reprezentând a opta parte dintr-un stânjen. Palma
domnească măsura 0.246 metri - palma lui Şerban Cantacuzino, şi 0.257
metri - palma lui Constantin Brâncoveanu.
pan - domn, boier, denumire dată nobililor poloni şi utilizată apoi în Moldova.
Ulterior, în secolul XVIII şi în Ţara Românească.
para - monedă măruntă de aramă, subdiviziune a asprului. Utilizată în Ţara
Românească a ajuns să valoreze a suta parte dintr-un leu.
paşă - comandant şi conducător turc, guvernatorul unei provincii a cărei mărime
şi însemnătate se stabilea după rangul paşei, numărul de tuiuri primit din
partea sultanului, care varia de la unul la trei tuiuri, cozi de cal.
patriarh - ierarhul cel mai înalt din lumea ortodoxă. Titlul a fost purtat iniţial de
episcopul Bizanţului (Constantinopole). Mai târziu s-au înfiinţat şi alte patri-
arhii: a Siriei şi Antiohiei, a Ierusalimului şi a Alexandriei, ulterior a Moscovei,
dar patriarhul de la Constantinopol a deţinut totdeauna primatul în lumea
ortodoxă.
păhărnicel - mic dregător subordonat paharnicului şi care primea de la acesta
diverse însărcinări în domeniu.
părăsişte - vie nelucrată, lăsată în părăsire din anumite motive; loc de vie nelu-
crat şi lăsat în paragină.
părinte - preot sau călugăr care este considerat părintele sufletesc al credin-
cioşilor; tată.
părpăr - dare în bani pe vin; dare în bani asupra produselor destinate comerţu-
lui, deci pe vinul destinat comercializării.
părtaş - coproprietar, părtaş la ceva.
păstorire - îndrumare, conducere, ocrotire a credincioşilor de către preoţi şi ie-
rarhi.
406
pătule - hambare construite din nuiele împletite, acoperite cu pământ. pecete

- sigiliu, ştampilă. Actele se sigilau cu peceţi atârnate, legate cu şnuru
de document sau cu peceţi aplicate în ceară roşie pe act. Din a doua jumj
ţaţe a secolului XVIII au început să apară şi sigilii inelare aplicate în urma d
fum sau de cerneală neagră pe act. în cazul în care emitentul actului n
avea sigiliu propriu şi nu ştia carte punea degetul în dreptul numelui său, ob
cei care s-a păstrat până la mijlocul secolului XX pentru neştiutorii de cart*
pecetluituri - sigilări; acţiunea de sigilare a actelor. perilipsis - amestecătură;
registru în care sunt înscrise în rezumat acte divers
din perioade diferite.
peristasii - curgere a vremii, trecerea timpului, învechire. petic - mică bucată
de loc sau de moşie. picătură - straşină. La case acoperişul în pantă trece
dincolo de zid pentru
permite scurgerea apei de ploaie sau de la zăpezi fără să fie afectat zidi
clădirii.
pilde - exemple moralizatoare, învăţături. pisanie - înscris pe piatră. Piatra
scrisă aşezată deasupra uşii de intrare în bis
erică, unde sunt trecute datele privind ctitorul, hramul, anul de construcţie !
în ce condiţii s-a făcut; inscripţii pe crucile de piatră şi pietrele funerare.
pisar - scriitor în piatră, dăltuitor, scriitor de acte. pisc - vârf de deal sau de
munte. pitac - scrisoare, bilet, poruncă domnească; putea desemna şi o
moned
măruntă. perierghie - cercetare sumară, de control; verificare a
autenticităţii unor acte !
a veridicităţii faptelor. pitar - dregător al domnului care se ocupa de
aprovizionarea cu pâine a curl
domneşti şi a oaspeţilor de seamă ai domnului. Apărută în Ţar
Românească la finele secolului XV, din secolul XVII dregătoria va desemn
pe cel care se ocupa de trăsurile şi căruţele domnului, fără legătură cu titli
iniţial al dregătoriei, fiind ajutat de un pitar al doilea. pizmă - răutate, ură,
invidie faţă de cineva. pâră - reclamaţie făcută în vederea deschiderii unui
proces sau pentru a fac
rău cuiva ori pentru a demasca unele fapte rele. pivniţă - cameră
subterană făcută sub casă ori în imediata vecinătate a aces
teia, unde se păstrau proviziile pentru iarnă, băuturile etc.; beci care pute
servi uneori de refugiu sau de închisoare temporară. pârcălab - staroste,
căpitan, dregător. Dregătoria de pârcălab, desemnând p
comandantul cetăţii de scaun sau al unei cetăţi, apare încă din secolul Xl\
în Ţara Românească se va menţine şi în secolul XVII. Pârcălabul pute;
desemna şi pe conducătorul militar al unui sat mai mare sau al unui oraş
starostele satului.
407
MIHAIL M. ANDREESCU
pârgar - membru al consiliului orăşenesc, consilier orăşenesc ales de locuitorii

oraşului dintre oamenii cu stare şi influenţă.
pârâş - reclamant, cel care face reclamaţia sau plângerea într-un proces sau la
autorităţi.
pârât - reclamat, cel împotriva căruia a fost făcută plângerea sau reclamaţia,
împricinatul, vinovatul de ceva.
plai - unitate teritorial-administrativă din zona de graniţă din nordul Ţării
Româneşti, condusă de un căpitan sau vătaf care asigura paza graniţelor şi
a vămilor. Ulterior, sub numele de plasa plaiul a devenit o unitate teritorial-
administrativă din interiorul judeţelor.
plasă - unitate teritorial-administrativă mai mică decât judeţul apărută la finele
secolului al XVII-lea şi generalizată în secolul XVIII, condusă de un căpitan
ajutat de doi judeţi, judecători.
plăiaşi - grăniceri însărcinaţi cu paza graniţelor şi a vămilor, subordonaţi căpi-
tanului sau vătafului de plai. Erau recrutaţi dintre locuitorii plaiului şi se bucurau
de anumite privilegii.
plecăciune - temenea, salut prin aplecarea capului sau corpului în faţa cuiva, a
unei autorităţi, feţe bisericeşti, boier etc.
pliroforie - informaţie, lămurire, desluşire, explicaţie.
plângere - reclamaţie, jalbă făcută la autorităţi pentru deschiderea unui proces
ori pentru a reclama o nedreptate.
poame - fructe uscate - întregi sau tăiate -, preparate special pentru iarnă.
poală - partea de jos a îmbrăcăminţii unei femei: a rochiei, fustei sau a unui
anteriu preoţesc; marginea inferioară a unui deal sau munte.
poclon - dare extraordinară, ulterior şi curentă, făcută în anumite condiţii unei
autorităţi sau unei persoane: domnului, hanului, paşii, banilor de judeţ etc.
podgorie - loc amenajat special pentru cultivarea viţei de vie, situat în regiunile
colinare şi deluroase, prevăzut cu cramă şi beci pentru producerea şi păs-
trarea vinului.
podvoade - munci fără plată constând mai ales în transporturi de bunuri cu
căruţele, făcute la ordinul autorităţilor şi în beneficiul acestora sau la ordinul
stăpânilor de moşii: domn, boieri, mănăstiri; transporturi gratuite făcute pen-
tru oşti în timpul campaniilor.
pogon - unitate de măsură pentru suprafeţe utilizată de la finele secolului al XVIII-lea
şi măsurând 432 de stânjeni pătraţi, 144 de prăjini pătrate sau 5012 m2.
polcovnic - colonel, comandantul forţei pentru menţinerea ordinii publice.
Termenul a fost utilizat din secolul XVIII sub influenţa trupelor ruseşti
prezente frecvent în Principate datorită războaielor cu turcii.
politie - politică, activitate având legătură cu treburile obşteşti şi de guvernare;
misiuni externe îndeplinite de însărcinaţi special de către domn.
polovină -jumătate de ceva: unitate de măsură, ban, suprafaţă etc.
408
pomană - danie făcută unei biserici sau mănăstiri în amintirea cuiva sau pentn
iertarea păcatelor; danie făcută de domni sau boieri unor particulari fie dii
mărinimie fie din interes sau în schimbul unei slujbe. pomelnic - listă cu
vii şi morţi dată preoţilor şi călugărilor de către cineva ci
prilejul unei danii, pentru pomenirea la slujbe a numelor acestora în vedere!
iertării păcatelor. pomost - fundaţie, temelie din pământ şi pietre a unei
construcţii, pentru a fi fe
rită de umezeală şi inundaţii; amestec de pământ, bălegar, nisip şi paie ci
care se umplu pereţii din iemn şi nuiele (ostreţe) ai unei case la ţară.
ponturi - mărturii, dovezi; puncte dintr-un raport sau în prezentarea unei pricini
popor- naţie, etnie; locuitorii unui sat izolat sau deosebit ca etnie. portar -
dregător din Ţara Românească însărcinat cu menţinerea ordinii publice
executarea sentinţelor judecătoreşti, strângerea silită a dărilor, arestare;
unei persoane, ducerea la îndepinire a unor porunci şi hotărâri domneşti etc
Dregătoria apare în Ţara Românească în secolul al XVI-lea şi creşte îi
importanţă în cel următor. portărel - mic slujbaş domnesc sau pe lângă o
instanţă judecătorească însărc
nat cu aducerea forţată a părţilor sau a martorilor la proces, comunicare
unor hotărâri etc.
posluşanie - ascultare, supunere. poslujnic - slujitor mărunt de la curtea
domnească, boierească sau a unt
mănăstiri, care îndeplinea sarcinile primite; locuitorii de pe o moşie obliga
să se supună ordinelor proprietarilor. postăvar - meseriaş care
confecţiona postavuri şi haine de postav, un materi;
gros din lână. postelnic - dregător domnesc însărcinat cu grija
apartamentelor domneşti şi
camerei de dormit a domnului, fiind unul dintre cei mai apropiaţi sfetnici i
domnului. Din ea se va dezvolta mai târziu funcţia de ministru de externe.
postelnicel - mic slujbaş subordonat postelnicului şi care ducea la îndeplinir
ordinele acestuia sau ale altei autorităţi. postrig - loc, reşedinţă,
mănăstirea unde era tuns un călugăr care devenea uite
rior ierarh; cunoscându-i-se postrigul se cunoştea originea acestuia.
potoape - viituri de ape cauzate de ploi puternice şi care produceau alunecă
de teren şi pagube importante gospodăriilor din zonele de deal şi de luncă
praporgic - ofiţer inferior, sublocotenent şi locotenent. Termenul a fost utilize
din secolul XVIII sub influenţa armatelor ruseşti aflate în Principate.
pravilă - cod de legi, ansamblu de legi cutumiare utilizate în Ţara Româneasc
şi Moldova, care s-au regăsit şi în dreptul scris; dreptate, hotărâre dreapti
adoptată pe bază de dovezi sigure. pravoslavnic - dreptcredincios,
creştin ortodox care urmează cu stricteţe re
gulile bisericii, deosebit de evlavios.
409
MIHAIL M. ANDREESCU
prazis - practică, experienţă, rutină, îndemânare căpătată în timp, pricepere la

ceva.
praznice - mari sărbători religioase sau hramuri ale bisericilor şi mănăstirilor
care prilejuiau ospeţe şi pomeni consistente; sărbători la curtea domnească
prilejuite de diferite evenimente.
prăjină - unitate de măsură pentru lungimi şi suprafeţe. O prăjină avea trei stân-
jeni, adică între 6-8 metri şi reprezintă a 144-a parte dintr-un pogon.
prăvălie - magazin. Loc special amenajat pentru vânzarea mărfurilor cu amă-
nuntul, în special la oraşe. Spaţiu închiriat în cadrul hanurilor sau în case
mari pentru amenajarea de prăvălii.
preacuvioşi - apelativ pentru călugări, preoţi şi ierarhi pentru a exprima cucer-
nicia şi evlavia lor în raport cu ceilalţi credincioşi laici.
pricină - neînţelegere, necaz, motiv de judecată, motiv de ceartă.
prigonire - asuprire, necazuri pricinuite de cineva cu scop bine definit, dintr-un
anume motiv închipuit sau real.
pristăvire - deces, moarte, trecerea la cele veşnice şi înmormântarea cuiva.
privilegii - avantaje, scutiri, părtiniri, ocrotiri acordate cuiva.
proclet - blestemat, afurisit, ticălos; cineva care a făcut o faptă deosebit de rea
şi a fost condamnat de biserică sau de oameni.
proegumen - fost egumen, care a fost destituit din funcţie de obşte, ierarhi sau
domn pentru nepriceperea sa ori pentru abateri grave în conducerea şi
administrarea mănăstirii; erau cazuri în care egumenii erau destituiţi din
motive politice de către un domn şi readuşi la conducerea mănăstirii de către
altul.
propovăduire - mărturisire, propagare, răspândire a unei religii, în cazul nostru
cea creştină; învăţătură privind legile şi respectarea lor.
proscomidie - firidă în partea de nord a altarului unde preotul, în timpul slujbei,
pregăteşte pâinea şi vinul pentru împărtăşanie şi unde citeşte pomelnicul cti-
torilor bisericii şi al celor care au făcut danii însemnate bisericii.
protimie - drept de întâietate în a cumpăra, moşteni sau a obţine ceva: o moşie,
un bun etc.
protimisind - exercitarea dreptului de protimisis, de întâietate.
protoierie - instituţie superioară preoţiei. Teritoriu cuprinzând mai multe parohii
supuse controlului unui protoiereu.
protonotar - notar şef, mai mare decât un notar obişnuit.
protopop - protoiereu. Preotul care exercita funcţia de protoiereu şi administra
un protopopiat sau o protoierie, şeful mai multor preoţi.
protosinghel - monah însărcinat cu administrarea într-o mănăstire sau peste
mai multe mănăstiri, subordonat arhimandritului. Rang monahal exercitat din
însărcinarea ierarhului bisericii locale de un monah cu rangul de singhel,
administrator.
410
prund - fundul albiei de râu acoperită cu pietre şi pietriş. Vad, loc de trecere
printr-o apă cu fundul pietros. pumn - unitate de măsură reprezentând
circa 2/3 dintr-o palmă, adică 0,164-
0,171 metri, în funcţie de mărimea palmei domneşti. puşcărie - închisoare,
loc unde erau închişi răufăcătorii şi osândiţii la moarte,
care erau păziţi de ostaşii curţii domneşti. putină - vas mare de lemn
utilizat pentru fierberea, fermentarea strugurilor, a
prunelor şi corcoduşelor în vederea fabricării băuturilor specifice: vin, ţuică,
rachiu, tescovină; vas pentru murături sau pentru păstrarea brânzii. puţ -
fântână cu gură largă, prevăzut cu cumpănă şi cu adăpătoare pentru vite
- un jghiab de lemn sau de piatră.
-R-
rachiu - băutură obţinută prin fierbere din prunele fermentate sau din vin ori din
alte fructe: mere, pere etc.
rămase - resturi de datorii din dările către domnie şi dobânzile aferente aces-
tora.
răspop - popă care a fost caterisit, răspopit, adică i s-a luat darul preoţiei şi i
s-a interzis de către biserică să mai predice şi să facă slujbe.
răvaş domnesc - act, scrisoare emisă de cancelaria domnului conţinând ordine
şi hotărâri diverse; act eliberat de vistierie pentru datornici, ruptaşi sau alte
categorii de birnici.
răzaşi de moşie - proprietari învecinaţi cu o anume moşie.
răzmeriţă - revoltă, răscoală, tulburare a ordinii publice.
răzoraşi - vecini de moşie, care sunt despărţiţi de alte moşii prin nişte răzoare
fâşii înguste de teren.
răzor - hotar de moşie; unitate de suprafaţă îngustă şi lungă pentru vie sau cul-
tura legumelor. Un răzor de vie echivala cu unul-două rânduri de vie.
răzorire - acţiunea de delimitare a două proprietăţi prin facerea de răzoare;
pregătirea răzoarelor de vie sau de legume.
răzvrătitori - aţâţători, instigatori împotriva ordinii publice şi a autorităţilor.
reclamaţie - pâră, plângere, jalbă.
rob - supus lipsit de drepturi, dependent total de stăpân; robii ţigani ai domniei,
bisericii şi boierilor care puteau fi vânduţi, dăruiţi şi schimbaţi ca pe o marfă.
roşii - soldaţi autohtoni, călăreţi recrutaţi dintre ţăranii liberi cu plată sau scutire
de dări; puteau fi şi mercenari creştini din cuprinsul Imperiului Otoman.
rovină - loc mlăştinos, groapă mocirloasă, unde bălteşte apa.
rumâni - ţărani aserviţi din Ţara Românească, vânduţi domnului, boierilor şi
bisericii pentru datorii, cu persoana şi bunurile lor, dar care se puteau răs-
cumpăra plătind o sumă de bani; nume dat românilor de către ei înşişi.
411
MIHAIL M. ANDREESCU
rumânie - instituţia prin care ţăranii liberi erau aduşi în stare de dependenţă faţă
de domn, boieri şi biserică.
ruptoare - formă de dare prin care toate obligaţiile fiscale erau convertite
într-una singură cu valoare mai mică şi care putea fi plătită în rate. Ţăranii
ruptaşi sau alte categorii făceau o înţelegere prealabilă cu vistieria dom-
nească primind hârtii dovezi de ruptoare şi ratele ce trebuiau plătite. Ei erau
înscrişi în registre speciale, ruptele vistieriei şi nu mai erau supuşi la alte
obligaţii.
ruşală - scutire de birul plătit de roşii, adică de cavalerie; scutire de birul pentru
roşii la care erau supuşi ţăranii şi târgoveţii.
-S-
samă - totalitatea formelor de bir şi haraci plătite în Ţara Românească. Ex. sama
cea mare, sama domniei etc. Acestea erau contabilizate în registre speciale
la vistierie sau la isprăvnicate de către sameşii care dădeau periodic
socoteală despre activitatea lor.
samovlastie - drept de autoconducere şi autogospodărire, autonomie internă.
Drept acordat unor mănăstiri prin care acestea îşi alegeau singure stareţii
fără amestecul domnilor sau al boierilor. Principiul a fost deseori încălcat în
secolele XVI-XVII motiv pentru care domnii şi ierarhii au dat acte de întărire
a samovlastiei unor mănăstiri. Mănăstirile care se bucurau de dreptul de
samovlastie îşi administrau singure averea.
satarale - dări excepţionale, impozite venite pe neaşteptate, devenite frecvente
în Ţara Românească în secolele XVII-XVIII.
sălaşe - aşezări de oameni săraci, bordeie; aşezări de ţigani compuse din cor-
turi şi bordeie, situate pe lângă mănăstiri şi reşedinţele domneşti şi boiereşti.
săpunar - meseriaş care fabrica şi vindea săpun.
serdar - dregătorie de origine otomană, apărută în Ţara Românească de la
mijlocul secolului al XVII-lea şi desemnând pe comandantul gărzii domneşti,
în secolul XVIII serdarul va fi comandantul arnăuţilor. Era ajutat de serdarii
de judeţe, care erau şi căpitanii poterelor alcătuite pentru menţinerea ordinii
şi prinderea răufăcătorilor.
scandelă - scandal, ceartă, gălăgie, larmă.
scaun - reşedinţă domnească, boierească sau arhierească; loc de vânzare a
cărnii; loc de judecată, instanţă locală.
schiptru - sceptru, însemn al domniei şi al autorităţii constând dintr-un baston
de metal preţios, mai rar din lemn, împodobit cu efigia statului sau cu alte
simboluri ale puterii: capete de lei, balauri, dragoni etc.
412
schimonah - schimnic, eremit, anahoret. Călugăr care trăieşte retras de lume şi

de obştea călugărilor, adăpostindu-se în peşteri sau în locuri greu-accesibile
numite şi sihăstrii.
schit - mănăstire mică având o obşte de trei-zece călugări subordonată de obi-
cei altei mănăstiri, metoh al acesteia; uneori şi o simplă biserică de mir
deservită de unul-doi călugări.
scoc - adâncitură, gaură formată din căderea apei.
scuteală - privilegiu domnesc prin care sate de rumâni erau scutiţi de dările
către domnie, dar nu erau scutiţi de dările către proprietarii moşiilor pe care
stăteau.
scutelnici - ţărani aserviţi scutiţi de dări faţă de domnie, parţial sau în totalitate,
dar obligaţi la prestarea obligaţiilor faţă de proprietarii pe moşiile cărora se
aflau.
selef- domnie, demnitate. Termen utilizat în secolul XVIII de domnii fanarioţi.
semănărie - dare din secolele XVIII-XIX pe câmpurile semănate cu cereale:
grâu, orz, mei, secară, porumb etc.
sfat- consiliu domnesc alcătuit din marii dregători, rude şi curteni apropiaţi dom-
nului; complet de judecată compus din marii dregători sau din marii boieri
situaţie în care primea numele de divan: învăţătură, consiliere.
sfită - veşmânt preoţesc fără mâneci, ca un sac, purtat peste celelalte haine pre-
oţeşti; un fel de patrafir pe care preotul şi-l aşează pe cap în timpul slujbei
acoperă sfintele daruri sau îl pune pe capul credincioşilor la slujbele spe-
ciale, molitve.
sfitoc - danie întărită de un act scris emenat chiar din mâna dăruitorului, dona-
torului, în care erau trecute condiţiile daniei, mărime şi hotarele ei.
sfoara - unitate de măsură pentru lungimi de circa zece stânjeni, adică 19,680-
20,560 metri. Sfoara de moşie însemna un loc cu o lăţime de câteva palme
şi lung cât ţinea lungimea unei moşii.
sforâre -măsurarea şi împărţirea unei moşii cu sfoara.
seimen - oştean infanterist cu plată recrutat din Imperiul Otoman sau din afara
acestuia, în Ţara Românească până la mijlocul secolului al XVII-lea seimenii
erau de origine sârbă sau bulgară.
silişte - loc părăsit temporar; vatră de sat, cultură de pomi, care putea fi
exploatat în termen scurt, repopulat în anumite condiţii, cel mai adesea prin
scutirea temporară de dări sau de alte obligaţii.
sineturi (seneturi) - acte vechi de proprietate sau dovezi scrise privitoare la pro-
prietăţi şi stăpânirea lor.
sleamă - pantă de deal sau de munte, povârniş.
slobozie - instituţie privind scutirea de dări pe termene între trei şi şapte ani a
coloniştilor veniţi în Ţara Românească. Dacă nou-veniţii se aşezau în silişti,
413
MIHAIL M. ANDREESCU
foste vetre de sat, slobozia era pe termen scurt; dacă înfiinţau o nouă
aşezare termenul era mai lung. în secolele XVII-XVIII au obţinut dreptul la
slobozii boierii şi mănăstirile, până atunci slobozia fiind doar dreptul domniei.
slon - şopron, acaret; stei de piatră, semn de hotar. slugă - servitor la curţile
domneşti, boiereşti şi mănăstireşti, care trăia în incinta
acestora. sluger - dregător care se ocupa de aprovizionarea curţii
domneşti cu carne şi
aproviziona armata şi oaspeţii domnului cu carne, din ordinul acestuia.
slugerie - dare percepută pe comerţul cu carne tăiată, nu pe animale vii, şi care
era încasată în târguri sau la scaunele de carne de slugerei, subalternii
slugerului. smerenie - evlavie, umilire, plecare faţă de cineva sau de
ceva. Ex. smerenie
faţă de Dumnezeu. sobor - adunare, strângere a obştei călugărilor sau a
ierarhilor în vederea luării
unor hotărâri importante privind biserica locală, o mănăstire, alegerea unui
stareţ etc. spătar - dregător care purta la ceremonii armele domnului şi
la război era
comandantul cavaleriei, a curtenilor.
spătărie - instituţie şi reşedinţa spătarului la curtea domnească, utilizată dese-
ori ca sală de sfat, de audienţe sau de judecată. stânjen - unitate de măsură
pentru lungimi şi suprafeţe măsurând între 1,968-
2,056 metri liniari sau pătraţi. A fost utilizat până la mijlocul secolului al
XlX-lea, fiind înlocuit de metru. stog - grămadă mică de fân, paie sau
snopi de cereale. stolnic - dregător însărcinat cu organizarea meselor domneşti,
care-l servea pe
domn la ospeţe şi lua credinţa din bucatele acestuia fiind ajutat de subalterni,
stolnicei, care aveau şi rosturi militare. stolnicel - dregător mărunt, subalternul
stolnicului în teritoriu. stupar - crescător de albine; slujitor care se îngrijea de
stupi şi recolta mierea
pentru curtea domnească. suhat - obligaţie de amenajare a unor păşuni în
lunci sau locuri mocirloase, de
cosire şi strângere a fânului din acele locuri; dare pe fânul obţinut de pe
suhaturi. sulgiu - impozit pe carne tăiată şi vândută în târguri, mai ales pe
carnea de oaie,
vită şi cal.
supus - plecat, dependent. surori - călugăriţe, maici la
mănăstire; rude. sutaş - conducător militar peste o sută de
oameni, căpitan.
414
-ş-
şătrar (şetrar) - dregător însărcinat cu alegerea locului, amenajarea şi pazg
taberelor militare şi a cortului domnesc. Dregătoria a sporit în însemnătate
în secolele XVII-XVIII, când războaiele au devenit tot mai dese.
şăzut - loc, vatră, temei de casă şi de sat; loc de obârşie.
şchioapă - unitate de măsură variabilă, cu mărimea cuprinsă între deschizătuj
ra dintre degetul mare şi cel arătător, aproximativ 1/2 dintr-o palmă.
sfert - sfert, rată de dare plătită în secolele XVII-XVIII.
şifar (sufăr) - bucătar. Dregător care avea în grijă prepararea bucatelor domnu-
lui şi aprovizionarea cu peşte a curţii domneşti.
şiră - de paie sau de fân. Grămadă mare de paie sau de fân, ori de cereale,
înaltă, lungă şi îngustă de formă piramidală sau trapezoidală cu baza mică
sus. Este utilizată şi astăzi în mediul rural.
-T-
taină - mister, secret, sfat secret. taler- dare specială cu valoarea de un taler,
utilizată în secolele XVI-XVIII; monedă de aur cu valoare variabilă în funcţie de
mărime, greutate, titlu, putere
de cumpărare, utilizată în spaţiul românesc în secolele XV-XIX. Putea fi ş
de argint, cu valoare mai mică. teasc - storcător utilizat la producerea
vinului. temei - bază, fundaţie, literă de lege. teslim - grămadă, adunare la un
loc. Termen turcesc utilizat la noi din secolu
XVIII. testament - act de moştenire făcut de proprietar în timpul vieţii sau
înainte de
moarte, cuprinzând ultimele dorinţe ale acestuia cu privire la soarta averii
sale. tindă - antreu, încăperea de la intrarea în casele ţărăneşti din care
se intră în
celelalte camere ale casei şi unde mănâncă familia.
târg - oraş cu rol comercial, dezvoltat din iarmaroace şi târguri permanente.
târnosire - sfinţire a unei biserici. Slujba de inaugurare a unei biserici noi sau
renovate care se desfăşoară în prezenţa mai multor ierarhi şi clerici.
tovarăşi - părtaşi la o acţiune, membri ai obştii. trăsură - acţiunea de măsurare
şi împărţire a unei moşii. Se făceau trăsuri prin
trei locuri; pe cele două laturi şi prin mijlocul moşiei, după care se calcule
suprafaţa acesteia şi împărţirea ei.
traistă - sac de lână sau din păr de capră care se poartă pe umăr. treapăd -
amendă plătită pentru deplasarea autorităţilor fără scop şi fără folos;
alergătură de pomană, cheltuială în zadar.
415
MIHAIL M. ANDREESCU
tricleţi - blestemaţi, afurisiţi, oameni răi, ticăloşi.

tufan - copac mare cu o coroană bogată, rămuros ca o tufă; specie de stejar
care face pe frunze nişte excrescenţe asemănătoare jirului, numite şi gogoşi
de tufă.
-T-
ţarc - îngrăditură de nuiele, mai rar din gard, pentru animale, în special oi şi
capre, dar şi vite mari.
ţară - oameni, popor, locuitorii unui sat; stat.
ţigani - etnie de origine indiană antrenată spre Europa şi Africa de cuceririle
arabe şi invaziile tătaro-mongole, care avea statutul de robi. Ţiganii organi-
zaţi în sălaşe (familii) pe lângă curţile domneşti, boiereşti şi mănăstireşti
erau folosiţi la muncile în gospodărie şi ca meseriaşi. Ei puteau fi vânduţi,
schimbaţi, dăruiţi, dar nu şi omorâţi, în caz de omor făptaşul plătea o
amendă sau gloabă, în funcţia de împrejurările în care se produsese omorul
sau dădea alţi ţigani în locul celor ucişi.
-U -
ucenic - învăţăcel într-o meserie; tânăr care se angaja la un meşter patron pen-
tru a învăţa o meserie. Dacă era din familie înstărită la intrarea în ucenicie
plătea o taxă; dacă era sărac muncea la patron pentru casă, masă şi
îmbrăcăminte până când ajungea calfă, adică muncitor calificat.
uem - uium, cantitate de făină şi tarate percepută de un morar pentru cerealele
măcinate; taxa pe măcinat. Uiumul se plătea şi pentru treierat.
uluce - jghiab de lemn sau de piatră pentru adăpatul animalelor, şanţ sau canal
de scurgere a apei, streaşină; scânduri din lemn de stejar sau fag utilizate la
construcţia gardurilor unei gospodării.
umblătoare - bunuri mobile, care puteau fi transportate relativ uşor.
unchiaş - moş, persoană în vârstă, uneori şi rudă mai în vârstă.
ughi, unghi - monedă de aur utilizată în statele vecine şi în spaţiul românesc în
secolele Xlll-XVII, cu valoare variabilă în funcţie de mărime, greutate, titlu,
putere de cumpărare etc.
ungureni - români sau alţi locuitori din zonele mărginaşe ale Transilvaniei care
veneau sau se stabileau în Ţara Românească.
untar - vânzător de unt, pe care îl achiziţiona de la ţărani şi-l vindea la oraş sau
în afara ţării.
uric - hrisov, act solemn emis de cancelaria domnului, referitor la o danie,
întărire, privilegiu, hotărâre etc.
416
usdolena - vâlcea mică făcută de scurgerea apelor de ploaie. uzufruct -

dreptul de folosinţă al cuiva asupra unei proprietăţi care nu îi aparţii de drept;
formă de arendare sau concesiune.
-V -
!
vad - loc de trecere printr-o apă curgătoare. Loc special amenajat pe cursul ur
râu pentru construcţia de mori.
vadră - unitate de măsură pentru capacităţi echivalentă cu zece ocale, adi
între 12,8-15 litri.
val - ceartă, supărare, necaz; undă de viitură care produce pagube.
văleat- anul de la facerea lumii, conform Bibliei, care în era bizantină era socc
la anul 5508 Î.Hr. Astăzi am fi în văleatul 7512(2004) de la facerea lumii.
vătaf- supraveghetor, şef peste un grup de oameni, administrator; mic dregăl
de la curtea domnească însărcinat cu diverse treburi sau care răspundea
activitatea altor slujitori mărunţi. Vătaful de aprozi răspundea de apra
divanului sau ai domnului; vătaful de plai, căpitanul de plai, avea în g^
paza graniţelor; vătaful de oi se îngrijea de paza şi mulgerea oilor; vătafu
vistierie strângea dări şi încasa amenzi etc.
vătăşel - mic vătaf, ajutor de vătaf.
veac - vecie, pentru totdeauna; secol.
vechil - trimis, împuternicit, reprezentantul cuiva într-un proces sau
rezolvarea unei probleme care nu reclama prezenţa proprietarului şi c<
avea o împuternicire specială în acest sens.
vinărici - dare pe vii şi pe vinul produs, destinat comercializării.
vinăriceri - slujbaşii însărcinaţi cu strângerea vinăriciului.
vistier, vistiernic - dregător care răspundea de veniturile şi cheltuielile staţi
şi ale domnului. Dispunea de o cancelarie proprie cu registre (catastife) s|
ciale pentru fiecare dare şi cheltuială în parte. Avea în subordine
cămăraş, care răspundea de veniturile domnului.
vistierie - instituţie şi reşedinţa vistierului şi a tezaurului ţării, amplasată de c
cei în interiorul curţii domneşti.
vlădică - mitropolit, cel mai înalt ierarh din Ţara Românească şi Moldova îns
cinat cu autoritate eclesiastică şi laică.
voe vegheată - acţiune de favorizare şi părtinire a cuiva în schimbul ui
foloase materiale, exercitată cu ştiinţa domnului, un fel de mită oficială p
cepută de unii mari dregători. S-a practicat mai ales în a doua jumătăţi
secolului al XVIII-lea când corupţia sporise peste măsură.
voevod - comandant militar, şef de stat. Titlu purtat de domnii Ţării Români
şi Moldovei în perioada medievală, care arăta originea instituţiei domn
care fusese iniţial un voevodat. Titlul de voevod se obţinea prin naşter<
417
MIHAIL M. ANDREESCU
era păstrat atât în viaţă cât şi după moarte, pe când cel de domn era
deţinut numai pe timpul cât voevodul ocupase şi tronul ţării.
volnicie - putere, autoritate conferită de domn cuiva într-un anumit domeniu sau
pentru o anumită sarcină şi care era exercitată după prescripţia domnului.
vornic - mare dregător care răspundea de administrarea şi paza curţii domneşti.
Vornicul era şi mare judecător, comandant militar şi comandant suprem în
absenţa domnului; putea conduce şi sfatul domnesc sau divanul cu acordul
sau la indicaţia domnului.
vrajbă - ură, neînţelegere, duşmănie între două persoane, familii etc.
vrăjmaş - duşman, inamic, cel care vrea răul cuiva.
-Z-
zaherea - provizii pentru ostaşi şi animale în timp de război. Obligaţie a domnilor

români faţă de Poartă, devenită permanentă în secolele XVII-XVIII, con-
stând în aprovizionarea cu alimente şi nutreţ a oştilor otomane aflate în
campanie atât în interiorul cât şi în vecinătatea Principatelor, în afară de
zahe-reaua mare au apărut şi obligaţii speciale precum zahereaua paşei
de la Silistra, zahereaua vizirului, zahereaua sultanului, mai rar zahereaua
hanului care oricum se autoaproviziona cu bunuri de tot felul la trecerea prin
Ţara Românească şi Moldova. Zahereaua, procurată benevol sau contra
cost, putea fi cerută şi de armatele creştine ale Austriei şi Rusiei, situaţie
care afecta grav starea economică a Principatelor şi a populaţiei.
zapciu - căpitan de poteră sau al arnăuţilor domneşti; conducătorul unei plase,
subordonat ispravnicilor de judeţ, având atribuţii la strângerea dărilor,
menţinerea ordinii publice, judecarea unor pricini mărunte etc.
zapis - act particular între două persoane privitor la vânzări-cumpărări, schim-
buri, învoieli, angajamente etc., utilizat în secolele XVII-XIX, fiind întărit de
martori şi având astfel caracter de înscris oficial, act probatoriu în caz de
proces.
zavistie - invidie, ură, răutate manifestată de cineva faţă de altă persoană din
motive politice sau personale.
zăgaz - dig de pământ întărit cu nuiele şi pietre pentru oprirea viiturilor sau pen-
tru strângerea apei pentru iazul morilor.
zălog - gaj, amanet, garanţie oferită de cineva în schimbul unui împrumut sau
pentru o datorie de bani care trebuia plătită la un anume termen; angajament
scris privind un act de garanţie, întărit cu martori.
zălogire - acţiunea prin care un bun mobil sau imobil era dat drept garanţie, era
zălogit până la plata împrumutului sau a datoriei.
zăpodie - platou montan sau colinar bun pentru păşune; depresiune sub formă
de câmpie înconjurată de dealuri sau de munţi.
418
zeciuială - dare în bani sau în natură faţă de domnie, boieri sau biseric
reprezentând a zecea parte din produsele vizate sau valoarea unei zecin
din ele. zestre - dotă. Bunurile mobile şi imobile primite de o fată când se
mărita şi car
erau trecute special în foaia de zestre, putând fi recuperate în caz d
despărţire sau de moarte. zestraş - cei care deveniseră proprietarii unui
bun prin moştenirea zestrei soţii
decedate, prin moştenirea dotei acesteia. zâzanie - intrigă, ură; acţiune de
învrăjbire a două persoane apropiate cu scopi
obţinerii de foloase materiale sau politice. zlaţi, zloţi - bani de aur care au
circulat în statele româneşti în secolele XIV-XVI
Zloţii de argint erau inferiori galbenilor şi valorau 30 de parale. zminteală
- abatere, încălcare a unei înţelegeri sau hotărâri. zmintit - ieşit din minţi,
aiurit, zăpăcit, care nu ştie ce face. zurba - ceartă, scandal, gălăgie, revoltă;
tulburarea ordinii publice. zugrăveală - pictură murală, pe pereţii unei
biserici, decorarea unei case pri
colorarea varului sau tapetarea cu modele florale.
419
CUPRINSUL
Cuvânt înainte p. 3
Introducere p. 5
Rezumatul documentelor p9
Documente p. 43
Indice general p 312
Glosar p. 383

Documente Muntene

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Documente Muntene

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

In memoria

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

"Mărturisesc - scria Ernest Renan - că mi-ar fi cu neputinţă să locuiesc

Academician ŞTEFAN ŞTEFĂNESCU

în ce priveşte conţinutul lor, ele se împart în:

7. 1537(7046) septembrie 20,

8. 1538(7046) ianuarie 28,

9. 1547(7055) iunie 25,

12. 1615(7123) aprilie

17. 1629(7137) martie 25,

18. 1632(7140) aprilie 24,

19. 1632(7141) decembrie 6,

20. 1642(7150) iunie

21. 1643(7151) ianuarie

27. 1644(7152) aprilie 6,

31. 1650(7158) ianuarie 2,

35. 1654(7162) iulie 2,

37. 1654(7162) iulie

43. 1665(7173) martie

46. 1666(7174) aprilie 19,

49. 1669 - 7177

52. 1671 (7179)

53. 1672(7180) aprilie 4,

54. 1672(7180) aprilie

61. 1677(7185) iunie

62. 1678(7186) aprilie 28,

63. 1678(7187) septembrie

64. 1679(7187) ianuarie 16,

65. 1679(7187) aprilie 11,

69. <1683 septembrie 1 - 1684 august

70. 1684(7192) martie

73. 1685(7194) octombrie

79. 1689(7197) ianuarie 12,

80. 1689(7197) iulie 3,

81. 1690(7198) februarie 28,

87. 1694(7202) iunie

88. 1696(7205) octombrie

96. 1711 (7219)

97. 1713(7221) iunie

98. 1715(7223) ianuarie 4,

99. 1715(7223) aprilie 23,

102. 1716(7224) aprilie 7,

113. <1751 septembrie 1 -

142. 1778 martie 13,

189. 1794 februarie 23,

Hrisovul lui Basarab voevod sin Basarab voevod.

3. 1515(7023) ianuarie 11,

Cu mila lui Dumnezeu, Io Basarab voevod i domn a toată Ungrovlahiia,

Cu mila lui Dumnezeu, Io Radul voivod şi domnu. Dat-am domniia mea

Cu mila lui Dumnezeu, Io Moisi voievod şi domnu a toată Ţara

moşie, încă cumpărată de răposatul Basarab voievod de la Stoica feciorul lui

7. 1537(7046) septembrie 20,

8. 1538(7046) ianuarie 28,

Cu mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domnu a toată Ţara Rumâ-

Pentru aceasta, tu, Vladule bane de la Mărăcini, în ceas ce vei vedea

9. 1547(7055) iunie 25,

Cu mila lui Dumnezeu, Io Mircea voevod şi domn a toată Ţara Rumânească,

10. 1605(7113) iulie 6,

Cu mila lui Dumnezeu, Io Radul voevod şi domn a toată Ţara Rumânească,

11. 1612(7120) aprilie 25,

Cu mila lui Dumnezeu, Io Radul voevod şi domn a toată Ţara Rumânească,

Şi am scris <eu>, Cârstea în scaunul Târgoviştii, <luna> aprilie 25 <zile,

12. 1615(7123) aprilie