Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
37Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Romanul cavaleresc

Romanul cavaleresc

Ratings: (0)|Views: 4,983|Likes:
Published by v2adut

More info:

Categories:Types, Research, History
Published by: v2adut on Aug 24, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/25/2013

pdf

text

original

 
Romanul cavalerescConstituirea societăţii feudale, care are în centru simbolic castelul şi care are nevoie de un setde valori şi un cod de comportament care să-i ghideze pe membrii săi în viaţa de zi cu zi a condus laapariţia unui gen de literatură specifică. Poezia trubadurilor, care glorifică dragostea elevată şi romanulcavaleresc, în care pentru prima oară se recurge la alăturarea iubirii şi aventurii eroice, aveau să fiecreaţiile cele mai caracteristice.Spre deosebire de forma sub care cunoaştem astăzi romanul modern, romanul cavaleresc, apărutspre sfârşitul secolului al XII-lea, era o creaţie în versuri, care îşi datora numele faptului că era scrisă nuîn latină, ci în limba vulgară (
romanz 
). El fusese precedat de lucrări cu teme inspirate din legendele anticereferitoare la Alexandru cel Mare, poveştile despre Teba, Troia sau Eneea.În aceste romane antice, personajele cunoscute din operele dramatice sau epice ale antichităţiigreco-romane se comportă şi vorbesc precum feudalii din societatea secolului al XII-lea. Subiectele sîntcreştinate, eliminîndu-se orice referire mitologică, iar marii preoţi păgîni fiind înlocuiţi cu episcopi.Anacronismul este regula de bază a acestor creaţii, care încearcă să adapteze elementele antice la realităţinoi. Apar elemente noi, care justifică acţiunile eroilor, precum felonia, iar instituţia specific medievală acavalerismului este proiectată în antichitate. De exemplu, în
 Romanul Tebei
, primul dintre romanelefranceze, conflictul dintre cei doi fraţi duşmani, Eteocle şi Polynice, fii lui Oedip, e declanşat denerespectarea legămîntului şi a cuvîntului dat. Mobilul care le îndeamnă la acţiune pe toate personajele cese situează într-una sau alta din tabere este respectarea sau nerespectarea jurămîntului de vasalitate pentruunul din fraţi. Personajele feminine capătă contururi pe care nu le aveau în operele antice care au servitdrept model, devenind în acelaşi timp exponentele ideologiei iubirii curteneşti. Despre Antigona, deexemplu, ni se spune că era « nobilă, curtenitoare şi frumos împodobită ». « Avea statură elegantă şi chipfrumos, frumuseţea ei eclipsînd-o pe oricare alta. Nicicînd în poveşti nici în cîntece nu veţi auzi celebratăfemeie comparabilă”. Cînd Parthénopée, rege al Arcadiei, se îndrăgosteşte nebuneşte de ea şi îi cere sădevină « prietena » lui, ea nu îi respinge cererea din principiu, ci arată doar că nu poate iubi decît pecineva de acelaşi rang, întrucît e fiică de rege. Iubirea curtenească, preluate de romanele “antice” îşi păstrează caracterul obligatoriu pentru personajele de neam înalt, cu condiţia respectării izomorfismului.Spre deosebire însă de dragostea cîntată de trubaduri, care e de cele mai multe ori adulteră, aici apareideea dragostei împărtăşite dintre doi tineri, care nădăjduiesc să se căsătorească. În acelaşi roman,Ismène, sora Antigonei, e “prietena” lui Athon, relaţiile dintre ei părînd a fi ajuns foarte departe în raportcu codul moral propovăduit de Biserică.Importanţa acordată dragostei creşte şi mai mult în
 Romanul lui Enea
, în care eroul virgilian ereprezentat ca un perfect cavaler, iar Didona şi Lavinia reprezintă fiecare cîte o faţetă a iubirii curteneşti.Didona e consumată de focul pasiunii senzuale, care îi aduce sfîrşitul cînd Enea e obligat să o părăsească, pe cînd Lavinia trăieşte o dragoste castă, pentru care e recompensată cu căsătoria cu cel iubit. Enea însuşidă dovadă de o capacitate deosebită de a trăi “dragostea delicată” cîntată de poezia lirică, plîngînd,leşinînd, dar şi făcînd cele mai mari isprăvi de vitejie datorită iubirii pentru tînăra prinţesă.Adevărata inovaţie a romanului medieval a constat însă în preluarea unor teme şi personajeaparţinând folclorului celtic, în care se păstrase amintirea regelui breton Artur şi a tovarăşilor săi de luptăîmpotriva invadatorilor anglo-saxoni. Această inspiraţie bretonă s-a dovedit însă interesantă nu atîtdatorită elementelor istorice reale (de altfel, se pare că la baza romanelor inspirate din ciclul Arthurianstau nu poveştile folclorice, ci o aşa numită “istorie” a regatului Britaniei, scrisă de Geoffroi deMonmouth, în sec. al XI-lea) cât a celor supranaturale. Aceste romane sînt pline de păduri fermecateunde se găsesc din abundenţă vrăjitori, zâne, pitici, obiecte vrăjite, castele ale întâmplărilor ciudate. Unîntreg arsenal miraculos, prezent până atunci doar în basmele populare, începea să caracterizeze o creaţiecultă care a oferit modele literaturii europene care i-a urmat.Spre deosebire de creaţiile populare, aceste romane cavalereşti au autori al căror nume a fostreţinut de istorie. Întemeietorul genului este considerat Chrétien de Troyes, cleric trăitor la curtea conteseiMaria de Champagne, fiica lui Alienor din Acvitania, nepoata primului trubadur, doamnă din înaltaaristocraţie franceză, cu o cultură aleasă, care i-a şi sugerat autorului tema unuia din romane (
 Lancelot  sau Cavalerul cu cotiga
). Tema centrală a tuturor romanelor sale ( a mai scris, în afară de cel deja citat
 Erec şi Enide, Cligés, Yvain sau Cavalerul cu Leul, Perceval sau Povestea Graalului
) este împletireadintre dragoste şi virtuţile cavalereşti. Nu erau teme noi în literatura cultă a Europei apusene, căci vitejiaşi onoarea fusesere abordate de poemele epice, iar iubirea era cântată de trubaduri. Nouă este însă teza potrivit căreia iubirea desăvârşită a cavalerului pentru doamna sa îl îndeamnă pe acesta să caute perfecţiunea, distingându-se în luptă şi printr-un comportament conform codului de onoare cavalerească."Nu-mi este nimic prea greu să făptuiesc, de va dori vreun lucru", răspunde Lancelot la solicitarea iubiteisale. Eroii romanului cavaleresc nu mai caută în luptă doar sporirea gloriei personale şi creşterea numeluineamului căruia îi aparţin, ca Roland sau Cidul din poemele epice; ei îşi slujesc astfel doamna şi
1
 
dovedesc puterea iubirii pe care i-o poartă. La cererea reginei Guinevra, Lancelot este în stare să lase să-ifie pătată chiar onoarea, virtutea esenţială a unui cavaler, urcîndu-se într-o căruţă cu care în mod obişnuiterau plimbaţi prin oraş condamnaţii sau lăsându-se înfrânt în turnir de adversari care-i sunt inferiori(
 Lancelot sau cavalerul cu cotiga
). Nu pierderea onoarei, nu umilinţa reprezintă pentru aceste personajerăul suprem, ci pierderea iubirii, care-i aduce lui Yvain nebunia, determinându-l să fugă în pădure şi săducă un trai sălbatic (
Yvain, cavalerul cu leul 
). Chiar şi Perceval, al cărui scop este găsirea Graalului,vasul sfînt în care cursese sîngele lui Christos, nu este împlinit fără căsătoria cu iubita sa Blanchefleur (
 Perceval sau căutarea Graalului
).Observăm că, în mod paradoxal, într-o societate condusă de bărbaţi şi care continuă sădesconsidere în planul real femeia, apare o literatură care afirmă tocmai superioritatea doamnei faţă decavalerul ei, faptul că acesta trebuie să o trateze aşa cum îşi tratează un vasal seniorul. Chiar declaraţia dedragoste este făcută în genunchi, cu mâinile împreunate, asemeni omagiului vasalic."Messire Yvain îşi împreună mâinile, îngenunche şi spuse ca un adevărat îndrăgostit:-Doamnă, niciodată nu voi striga îndurare. Vă voi mulţumi pentru orice veţi voi să faceţi cu finţa mea.Căci nimic nu mi-ar putea displace din partea voastră."Aceasta poate să oglindească o anume promovare a femeii, care a survenit în Occident începândcu epoca cruciadelor, dar mai curând e vorba de o proiecţie în literatură a unor idealuri care sunt uneorirupte de realitate. Romanul cavaleresc răspunde dorinţelor de civilizare, de şlefuire a moravurilor într-osocietate aristocratică mai bogată, mai obişnuită cu rafinamentul decât cea a secolelor anterioare. Aceastăsocietate are nevoie de un cod de comportament, şi cum tratate seci nu sunt foarte eficiente, difuzeazăaceste reguli prin intermediul operelor literare. Din romane, tinerii cavaleri învaţă cum să se poarte cudoamnele, cu seniorii, cu suveranii, cu egalii şi cu inferiorii lor. Mai învaţă să respecte oamenii bisericiişi învăţăturile acestora (să nu uităm că mulţi autori erau clerici, asemenea lui Chrétien de Troyes, într-oepocă în care sunt încă puţini laici ştiutori de carte), să-i apere pe cei aflaţi în nevoie. Pentru războiniciimedievali violenţi aceste idei nu veneau de la sine, astfel încât prin literatură se produce o anume"civilizare" a acestora. Ca urmare, aceste romane contribuie la definirea unui tip de politeţe, mai ales faţăde femei, care a caracterizat până nu de mult societatea europeană.Iată de exemplu, cum este prezentat codul comportamentului cavaleresc în
 Romanele Mesei Rotunde
,compilaţie alcătuită în sec. XIII, un fel de
Vulgată 
a genului.« Cei dintâi cavaleri nu au fost cavaleri din pricina obârşiei, căci toţi ne tragem din acelaşi tată şi aceeaşimamă. Dar când Pizma şi Nesaţiul au început să crească în lume, atunci cei slabi rânduiră mai presus deei nişte apărători, care să menţină dreptatea şisă-i ocrotească.Şi se dădu menirea aceasta celor voinici, celor puternici, celor chipeşi, leali, cutezători, viteji. Şinimenea, pe vremea aceea, n-ar fi fost atât de îndrăzneţ încât să încalece pe cal înainte de a fi intrat înrândurile cavalerilor. Dar investitura de cavaler nu era dată aşa, ca un hatâr. Li se cerea să fie buni cutoată lumea, în afară de ticăloşi, milostivi faţă de cei bolnavi, gata să-i apere pe cei nevoiaşi şi să-i dea învileag pe tâlhari şi pe ucigaşi, buni judecători, fără ură şi fără părtinire ».În fond, romanele cavalereşti ilustrează ideologia ordinului luptătorilor,
bellatores
din societateatrifuncţională medievală, care îşi justifică existenţa prin apărarea celorlalte două categorii care nu se potapăra singure, laboratores şi oratores, la care se adaugă femeile, considerate de gîndirea medievală ca ocategorie aparte, care transcende ordinele tradiţionale.Această societate are nevoie şi de idealuri, de vise, şi romanele cavalereşti le oferă cu prisosinţă.În condiţiile în care tendinţa familiilor aristocratice este de a transmite moştenirea doar primului născut, pentru a împiedica risipirea patrimoniului neamului, o parte din copii trebuiau să îmbrăţişeze cariera bisericească sau să încerce să-şi croiască o situaţie prin priceperea lor războinică. Puteau deci să intre înserviciul unor protectori bogaţi sau să încerce să se afirme în turniruri, prilej pentru bunii luptători de a seîmbogăţi în urma răscumpărărilor plătite de cei înfrânţi. O rezolvare excelentă a problemei lor o puteaconstitui însă o căsătorie cu o moştenitoare bogată, pe care o puteau cuceri tocmai prin manifestareavitejiei şi printr-un comportament exemplar. De aceea, romanele insistă pe priceperea războinică a personajelor, făcînd din virtuţile lor de luptători valori esenţiale.Înfruntarea între doi cavaleri este întotdeauna spectaculoasă, pentru a răspunde gusturilor uneisocietăţi pe care rafinarea nu a făcut-o încă mai puţin violentă. Iată cum este prezentată o astfel de luptăîn romanul lui Chrétien de Troyes,
Yvain, cavalerul cu leul.
« Amândoi mânuiesc strâns şi avan lăncile; îşi dau aprige lovituri, încât scuturile ce le atârnă de gât suntstrăpunse, zalele desprinse. Lăncile se frâng şi sar bucăţi în înalturi. Se hărţuiesc cu săbiile şi cu ele îşitaie curelele de la scuturi. Pe-acestea le-au lovit din sus şi din jos, iar acum le atârnă în bucăţi care nici nule mai acoperă, nici nu le mai apără trupul. Se lovesc cu fierul în piept, în braţe, pe umeri. Se cerceteazăamândoi îndârjiţi, dar nu se clintesc nici măcar un pas înapoi, nu lasă celuilalt o palmă de loc.
2

Activity (37)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
Terec Anda liked this
Dina Miruna liked this
Terec Anda liked this
Eugen Chiriac liked this
iris_k19 liked this
Valeria Mihaluta liked this
Rebeca Dogaru liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->