Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
3Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Alchimia EmotionalA - Goleman

Alchimia EmotionalA - Goleman

Ratings: (0)|Views: 12|Likes:
Published by cleo700

More info:

Published by: cleo700 on Aug 24, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/06/2014

pdf

text

original

 
TA.RA BENNETT GOLEMAN
I\I \ IiI NNI~I"f-GOLEMAN este psihotera-I,,,ni Ea a dezvoltat alchimia emo-I1, ,11,1I,1,
intcgrare inovatoare a meditaţiei conwnll,l.1 live şi a psihologiei budiste cu o nouăliiurnsiune a terapiei cognitive. pn ultimul di•reniu, a condus seminarii pe tema acesteinoi abordări împreună cu soţul ei, Daniel c;oleman, autor al celebrei lucrări Inteligentacmotională (apărută la ed. Curtea Veche, 2001). Tara Bennett-Goleman a studiat maimult de două decenii cu maestri budişti din Tibet, Nepal şi Birmania. După absolvireafacultăţii, s-a specializat în terapia schemelor în cadrul Centrului pentru TerapieCognitivă din New York, concentrîndu-se asupra modalităţilor de schimbare a tiparelor emoţionale negative. A activat în cadrul unor proiecte umanitare de sprijinire a persoanelor fără locuinţă din Tibet sau a celor care luptă pentru cauza Tibetului; deasemenea, a acordat consiliere umanitară pentru persoanele în vîrstă sau grav bolnave.Studiază de multă vreme aranjamentele florale japoneze şi ceremonia ceaiului, ca şidansul indian Kathak. Trăieste în Massachusetts.alchimiaemoţÎona aCUM POATE MINTEA SĂ VINDECE INIMATraducere deSABINA DORNEqNU614-BUCUREŞTI, 2002Cuvînt înainteToţi căutăm fericirea şi nici unul dintre noi nu vrea să sufere. Deoarece scopul vieţiinoastre este tocmai acela de a fi fericiţi, este important să descoperim ce anume ne aducecea mai mare fericire. O experienţă, fie ea fericită sau nefericită, este de natură mentalăori fizică. În general, mintea este cea care exercită cea mai mare influenţă asupra noastră.De aceea, trebuie să căutăm să dobîndim pacea mentală.Cu toate că progresul material este important pentru avansarea omenirii, în cazul în carevom acorda prea multă atenţie aspectelor exterioare şi prea puţină evoluţiei interioare,dezechilibrul rezultat va da naştere unor probleme. Pacea interioară este cheia: dacăsîntem împăcaţi cu noi înşine, vom putea face faţă diferitelor situaţii cu calm şiînţelepciune. Fără această pace interioară, oricît de prosperă ar fi viaţa noastră, vom fi încontinuare îngrijoraţi, tulburaţi sau nefericiţi.Atunci cînd sîntem împăcati cu noi înşine, sîntem împăcaţi şi cu cei din jur. Atunci cîndcomunitatea în care trăim este paşnică, echilibrată, ea poate împărtăşi această pace şicomunităţilor invecinate şi aşa mai departe. Atunci cînd simţim dragoste şi compasiune pentru ceilalţi, nu doar că u vom face să se simtă iubiţi şi înţeleşi, dar acest sentiment neva ajuta şi pr noi să ne construim fericirea şi pacea interioară.Ca adept al budismului, am învăţat că pacea noastră interioară este tulburată cel mai multde emoţiile perturbatoare. 'I'ciate gîndurile, emoţiile şi evenimentele mentale care reflec-tă o stare de spirit negativă sau lipsită de compasiune ne subminează în mod inevitabil pacea interioară. Toate gindurile şi emciliile negative, precum ura, mînia, îng"unfarea,zgîrcenia,8Alchirnia emionalăcomia, invidia şi altele asemenea ne tulbură echilibrul interior. Mai mult, ele au un
 
efect dăunător şi asupra sănătăţii noastre fizice. ►n sisternul medical tibetan, tulburărilementale si emoţionale sînt considerate de multă vreme cauze ale mai multor afecţiuniorganice, printre care şi cancerul. Oamenii de ştiinţă şi medicii din Occident aderă într-omăsură tot mai mare la acest punct de vedere.Emoţiile perturbatoare sînt sursa esenţială a comportamentului imoral. Ele stau, deasemenea, la originea angoaselor, a depresiilor, a confuziei şi a stresului, care astăzi sînto parte integrantă a vieţii noastre. Dar pentru că de cele mai multe ori nu reuşim să nedăm seama de potenţialul lor distructiv, nu vedem nici nevoia de a ne debarasa de ele.~n lucrarea de faţă, Alchimia emoţională, Tara Bennett-Goleman oferă o metodă decalmare a minţii şi de eliberare a spiritului de emoţiile perturbatoare: este o aplicaţie practică a contemplaţiei pe tărîmul emoţional. Pornind de la experienţa sa personală,autoarea a asociat cunoştinţe şi metode din ştiinţele cognitive, neurologie şi psihoterapiecu cele din psihologia budistă şi tehnica meditaţiei. Ea u învaţă pe oameni să foloseascămetoda contemplaţiei cu scopul de a relaxa constrîngerile obiceiurilor mentale şiemoţionale, care îi împiedică să fie fericiţi.Un mare maestru spiritual tibetan, care îi învăţa pe discipoli să-şi elibereze mintea, aremarcat odată că una dintre cele mai minunate calităţi ale minţii este aceea că poate fitransformată. Mă rog ca aceia care vor citi această carte şi vor pune în practică sfaturileconţinute în ea să fie într-adevăr capabili să-şi transforme mintea, să depăşească emoţiile perturbatoare şi să dobîndească un sentiment de pace interioară. Atunci vor fi nu doar maifericiţi cu ei înşişi, ci vor contribui, fără îndoială, la pacea şi fericirea tuturor.Sfinria Sa DALAI LAMA 3 iunie 2000O alchimie interioarăDe la fereastra hotelului la care sînt cazată în Londra, mi se înfăţişează tumul Big Ben, o prezenţă elegantă, proeminentă, suprapusă peste panorama rîului, a norilor neliniştiti şi aliniei confuze a orizontului. Big Ben este o piesă arhitectonică grandioasă, dar privireamea se simte atrasă mai curînd de priveliştea neîngrădită, nesfîrşită a cerului şi a rîului.Panorama în care se încadrează rotunjimea blîndă a turnului Big Ben e înconjurată de omultitudine de alte turnuri şi poduri splendide, care se găsesc chiar în centrul imaginiicare mi se înfăţişează de la fereastra mea. Observ că mintea mea, la prima vedere, paresă se lase păcălită de întinderea nesfîrşită a cerului acoperit de nori şi de priveliştearelaxantă a rîului, care axată ca o magnifică pictură în ulei a vreunui artist peisagist de laînceputul secolului sau un instantaneu fotografic perfect. ~ Dar dacă privesc mai bine, cuatentie încordată, îmi dau seama că aparenţa de instantaneu imobil a acestei scene sedizolvă într-un vîrtej de mişcare continuă, într-o înşiruire constantă de mici modificări cese adaugă acestei vaste imagini in schimbare. Pe măsură ce norii plutesc pe cer, formalor se modifică mereu, imperceptibil, iar uneori cerul se crapă în petice, lăsînd razelesoarelui să se scurgă în peisaj, transformînd umbrele în oaze de lumină. Clădirile, străzileşi autobuzcle de un roşu strălucitor capătă o luminozitate translucidătunci cînd, pentru o clipă, sînt scăldate în lumină. Scena din Fata ochilor mei sclipeşte cuo energie cinetică. La fel se întîmplă şi cu peisajele noastre interioare. Schimbarea percepţiei mele oglindeşte felul în care îmi funcţionează mintea: are tendinţa de a presupune că a cuprins întreaga privelişte încă/llczrimia emo#ionalăO alchimie interioa131.1 1,11111.1 vederc, de a se grăbi fără să privească mai atent, iI,u, 111 nu~~ltiurprinzător, atunci cînd continuă să scruteze iiini iţIent iniaginea, descoperă că mai sîntşi alte lucruri, as-~ţintit, ~lin~ulc~ de presupunerile iniţiale. Mult prea adesea credein c t
 
 primele impresii, concluziile pe care le tragem după rr ;iruncă►n în grabă o privire sîntun adevăr incontestabil.1 hir dacă vom continua să privim cu atenţie, vom deveni ~onştienţi şi de alte detalii şinuanţe, de schimbări şi gînduri mai profunde şi de multe altele. Vom vedea lucrurile maiaproape de ceea ce s"mt ele şi nu doar aşa cum ne apar ele. Vom putea dobîndi oînţelegere mai corectă a momentului.Dacă ne vom menţine privirea aţintită asupra interiorului nostru, căutarea va scoateuneori la iveală, în spatele măştilor pe care le purtăm, durere. Dar dacă vom continua să privim, vom vedea cum tocmai tiparul mental al durerii ne determină să purtăm aceamască, iar dacă investigăm mai departe, vom vedea cum acele tipare se schimbă şi sereordonează. Vedem cum reacţiile faţă de propriile noastre emoţii ne ţin departe de noiînşine. Iar dacă vom continua să ne concentrăm, permiţîndu-ne să fim încă şi mai oneşticu noi înşine, conştientizarea noastră va fi şi mai profundă, dezvăluind şi dizolvînd, înde- părtmd straturi succesive pe măsură ce privim din ce în ce mai în profunzime. Vom intraîn contact cu segmente mult mai autentice ale fiinţei noastre — la început, pentrumomente scurte. Apoi, dacă ne vom păstra atenţia îndreptată către acele segmente dinnoi, vom intra în contact cu o sursă care inundă lumină asupra tuturor straturilor fiinţeinoastre.Această carte ne învaţă să ne vedem pe noi înşine aşa cum smtem, şi nu aşa cum părem la prima vedere, cînd ne percepem prin filtrul prejudecăţilor şi tiparelor noastre emoţionale.Vom vedea cum, cu ajutorul contemplaţiei — o metodă prin care mintea este antrenatăsă-şi extindă sfera conştientizării, devenind în acelaşi timp mai precisă —, putem depăşilimitele care ne guvemează modul în care ne percepem de regulă. Vom afla cum putemsă ne debarasăm de rutina emotională, care ne subminează viaţa şi relatiile. Cu ajutorulunor exerciţii corecte de contemplaţie, vom descoperi cum putem investiga acesteobiceiuri emoţionale, astfel încît să dobîndim claritatea necesară pentru a p,.itea distingeîntre aparenţă şi realitate.Forţa contemplaţieiAm remarcat puterea acestei distincţii în vieţile pacienţilor mei. O pacientă de-a mea eraobsedată de acuzaţiile pe care şi le aducea singură, ori de cîte ori socotea că nu a făcutdestul de bine un anumit lucru. Deşi avea o carieră de succes, era cel mai dur critic al ei.De exemplu, odată mi-a spus: „Am avut de făcut o prezentare foarte importantăsăptămîna trecută — urmau să fie de faţă o mulţime de oameni a căror părere conteazămult pentru mine. Aşa că m-am pregătit mai mult decît de obicei şi credeam că m-amdescurcat bine. După aceea, foarte mulţi dintre cei prezenţi m-au felicitat. Dar cineva mi-a spus: «Te-ai descurcat de minune. Totuşi, prezentarea putea fi mai scurtă.» Mi-a fostde-ajuns. În următoarele zile nu m-am mai putut gîndi decît la faptul că prezentarea meadurase prea mult. Mă trezesc în miezul nopţii făcîndu-mi griji pentru acest lucru.”Acesta nu era un eveniment izolat. Munca ei, căsnicia, felul în care îşi îngrijea copiii,chiar felul în care gătea serveau ca puncte de declanşare a sentimentului că niciodată nufăcea nimic suficient de bine. Acest sentiment pur şi simplu o hărţuia. Era o preocupareconstantă, care u afecta cele mai intime relaţii şi care făcea din cea mai mică provocare oocazie de a se îndoi de sine şi de a se critica.O investigaţie sistematică a făcut-o să-şi dea seama de faptul că la rădăcina acestei preocupări se ascundea un tipar emotional, şi anume convingerea profundă că, oricît de bine ar fi făcut un anumit lucru, niciodată nu s-ar fi putut ridica la înălţimea standardelor ei de neatins. Această convingere absurdă îi deforma percepţia, aşa că nu putea remarca

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->