Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
24Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Jules Verne - 800 de Leghe Pe Amazon

Jules Verne - 800 de Leghe Pe Amazon

Ratings: (0)|Views: 872|Likes:
Published by Laurentiu Dinu

More info:

Published by: Laurentiu Dinu on Aug 26, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/24/2011

pdf

text

original

 
Jules Verne – 800 de leghe pe Amazon
Partea întîi
Capitolul 1UN PÎNDAR DE CODRU
Phyjslyddqjdzxgasgzzqqehxgkfndrxujugiocytdxvksbxhhuypohdvyrymhuhpaydkjoxphetozsletozsletnpmvffovpdpajxhyynojyggaymeqynfuqlnmxlyfgsiizmqiztlbqgsqeubvnrcredgruzblrmxyhqhpzdrrgcrohepqxufivvrplphonthvddqjhqsntzhhhnfepmqkyiniexktogzgkyimmfvijdqdpzjqsykrplxhxqrymvklohhhotozvdksopsuvjhd.Omul care ţinea în mînă documentul, al cărui ultimalineat era altuit din această ciudată înşiruire de litere,rămase cîteva clipe îngîndurat, după ce-l mai citi o dată culuare-aminte.Documentul cuprindea o sută de astfel de rînduri, carenu erau măcar despărţite în cuvinte. Părea că fusese scris cumulţi ani în urmă, şi timpul îngălbenise foaia groasă de hîrtieacoperită cu aceste hieroglife.Dar oare duce reguli fuseseînşiruite literele? Numai omul acesta ar fi putut s-o spună. Sînt pe lume limbajecifrate, asemănătoare încuietorilor de la casele de banimoderne; ele îşi păstrează taina în acelaşi fel: combinaţiile încare se află dezlegarea sînt de ordinul milioanelor şi viaţaîntreagă a unui calculator n-ar ajunge să le invenarieze. Ca sădeschizi o casă de bani îţi trebuie «cuvîntul cheie»; pentrucitirea unei asemenea criptograme îţi trebuie «cifrul». Dupăcum vom vedea, cea de faţă avea să reziste celor maiingenioase încercări, şi încă în împrejurări deosebit de grave.1
 
Jules Verne – 800 de leghe pe Amazon
Omul care terminase de recitit documentul nu era decîtun simplu pîndar de codru.Sub denumirea de «capităes do mato» sînt cunoscuţi înBrazilia agenţii înrcini cu urrirea sclavilor fugiţi.Această funcţie datează de prin 1722. Pe atunci, ideileanti-sclavagiste erau împărtăşite doar de cîţiva filantropi. Atrebuit să treacă mai bine de un secol înainte ca popoarelecivilizate să le accepte şi să le pună în practică. Se pare cădreptul de a fi liber, stăpîn pe sine, este cel dintîi drept firesc alomului şi, cu toate acestea, s-au scurs mii de ani pînă să le vinăcîtorva naţiuni gîndul lăudabil de a-l recunoaşte.In 1852 — an în care se va desfăşura această povestire — mai existau în Brazilia sclavi, deci şi pîndari de codru caresă-i vîneze. Anumite considerente de ordin economicînrziaseora emancirii totale; dar, înde pe atunci,negrul avea dreptul să se răscumpere, iar copiii lui se năşteauliberi. Prin urmare, nu era departe ziua în care această ţarăminunată, întinsă cît trei sferturi din Europa, n-avea să mainumere nici un sclav printre cele zece milioane de locuitori aisăi.La drept vorbind, şi funcţia de pîndar de codru erasortită dispariţiei, astfel că în perioada aceea cîştigurile ce serealizau de pe urma prinderii fugarilor se micşoraseră simţitor.Cu ani în urmă, cînd meseria era mult mai bănoasă, pîndarii de codru alcătuiau o lume de aventurieri, în marea lor majoritate vagabonzi sau dezertori, prea puţin demni de stimă.Se-nţelege de la sine că şi la ora aceea vînătorii de sclaviaparţineau drojdiei societăţii, şi, de buseamă, omul cudocumentul nu se deosebea de pin onorabila tagmă a«capitaes do mato».Se numea Torres şi nu era nici metis, nici indian, nici2
 
Jules Verne – 800 de leghe pe Amazon
negru, ca majoritatea camarazilor săi. Era un alb de origine braziliană, cu ceva mai multă învăţătură decît i-ar fi cerutsituaţia lui actuală.De fapt era şi el un declasat, ca mulţi alţii ce pot fiînlni în ţinuturile îndertate ale Lumii Noi. Şi, într-o perioadă în care legile braziliene interziceau mulatrilor saualtor locuitori cu sînge amestecat anumite funcţii, dacă i seaplica şi lui această interdicţie nu era din cauza originii, ci a purtării nedemne de care dăduse dovadă.Dealtfel, în clipa de faţă Torres nu se mai afla înBrazilia. Trecuse de curînd graniţa şi rătăcea de cîteva zile prin pădurile peruane prin care-şi croieşte drum Amazonul de Sus.Torres era un bărbat de vreo treizeci de ani, robust, asupracăruia oboseala unei vieţi zbuciumate nu părea să fi lăsat urme,datorită temperamentului său cu totul deosebit şi sănătăţii luide fier.Era de statură mijlocie, cu umeri laţi, cu trăsăturiregulate, mersul hotărît, cu obrazul bronzat de arşiţa tropicelor şi acoperit de o barbă neagră şi deasă. Ochii lui, adînciţi subsprîncenele îmbinate, te săgetau cu privirea vie, dar tăioasă, aomului lipsit de scrupule. înainte chiar de a se fi bronzatdatorită climei, faţa lui nu numai că nu roşea cu uşurinţă,ci,dimpotrivă, mai degrabă se schimonosea sub înrîurirea unor  patimi nesăbuite.Torres era îmbrăcat ca un hoţ de codru. Hainele luivădeau o întrebuinţare destul de îndelungată: purta o pălăriedin piele cu boruri largi, aşezată la nimereală, şi un pantalondin groa, t în carîmbii cizmelor grele, altuind partea cea mai trainică a veşmintelor sale; peste toate acestea,un «poncho» decolorat, îngălbenit, nu lăsa să se vadă nici cumera haina, nici cum fusese odinioară vesta ce-i acoperea3

Activity (24)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
victorb liked this
kostika liked this
Emil Vladu liked this
Emil Vladu liked this
FLORINBEST2207 liked this
Manea Florina liked this
bodi85 liked this
pascusal liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->