Suntem în grafic?

2010: primul bilanţ

- Utilizarea fondurilor structurale -

Autor: Ioana Morovan

Policy Memo nr. 7

Februarie 2010
Cuprins

1. Anul 2010 – Momentul adevărului. Procedurile europene vin, și de această dată, în ajutorul
României - 3

2. Fondurile structurale în România: cum au venit și cum au fost ”întâmpinate” - 6

3. Probleme majore în procesul de atragere a fondurilor UE – 9

A) Proiecte în cadrul POR, POS Dezvoltarea Resurselor Umane, POS Creşterea

Competitivităţii Economice - 9

B) Proiectele de mare infrastructură (mediu şi transport) - 12

4. Simplificări şi îmbunătăţiri în procedurile de accesare a fondurilor – 14

5. Rezultate – 16

6. 10 recomandări esenţiale – 19

Anexa 1. Durata evaluărilor și contractărilor, pe fiecare program – 20

Anexa 2. Îmbunătățiri ale procedurilor – în varianta Autorităților de Management – 22

2
1. Anul 2010 – Momentul adevărului. Procedurile europene vin, și de această dată, în ajutorul
României

2010 este anul de referinţă pentru orice calcule referitoare la rata de absorbţie a României,
spunea Sebastian Vlădescu în 2007, care, și pe atunci, era tot ministru de Finanțe. Nimic mai
adevărat, deoarece, la 31 decembrie 2010 același Minister de Finanțe trebuie să prezinte la
Bruxelles situația fondurilor europene cheltuite după aderarea la UE. Finalul anului 2010
reprezintă primul termen la care autoritățile vor trage linie și Comisia Europeană va trage
concluzii în ceea ce privește utilizarea fondurilor structurale.
Acest prim deadline este prevăzut de regula comunitară “n+3”- adică alocarea financiară din anul
”n” trebuie cheltuită până la sfârșitul anului n+3. Și mai concret, alocarea financiară din 2007,
adică aproximativ 1,27 miliarde euro pe fonduri structurale (conform Cadrului Strategic Național
de Referință1) trebuie utilizată până la 31 decembrie 2010. ”Utilizată” înseamnă plăți efectuate
către beneficiari și, în plus, pe care Guvernul i-a solicitat spre decontare Comisiei Europene.
Sumele care la finalul anului 2010 nu se regăsesc în această formulă sunt automat retrase de
către Comisia Europeană.
Așadar, în 2010 argumentul tradițional al oficialilor români – ”gradul de absorbție nu este
relevant pentru că fondurile pot fi cheltuite pe o perioadă de mai mulți ani” – nu mai stă în
picioare. Să începem cu datele prezentate public de către Guvern.
Fondurile efectiv plătite beneficiarilor, în acest moment, de către autoritățile române, se ridică la
aproximativ 580 milioane de euro, sumă care include: fonduri transmise în avans beneficiarilor,
pentru demararea proiectelor, și deconturi pentru cheltuielile efectuate. Odată ce a efectuat plăți
către beneficiari, Guvernul trebuie să solicite banii spre decontare Comisiei Europene.
Fondurile rambursate de către Comisia Europeană statului român sunt, în prezent, de maximum
200 milioane de euro. Teoretic, pentru a ”acoperi” alocarea de 1,2 miliarde euro, pentru a nu
pierde bani, din punct de vedere al regulii ”n+3” ar însemna că în 2010 ar mai trebui efectuate
rambursări de către Comisia Europeană de peste 1 miliard de euro, adică de 5 ori mai mult decât
în toţi cei trei ani de până acum. E drept că există o oarecare certitudine că rambursările vor
avansa în ritm accelerat, dat fiind că o serie de proiecte majore intră în faza de execuție, sau cel
puțin așa este de așteptat, dat fiind numărul și valoarea proiectelor aprobate până la finalul
anului 2009.
Totuși, România nu va pierde fonduri nici daca nu avansează prea mult cu plățile către beneficiari
și, implicit, cu cererea de rambursare către Bruxelles. Aceasta pentru că în categoria “sume
cheltuite ” Comisia Europeana include și sumele transmise drept avans statului român. Fondurile
trimise drept avans în România însumează, pe ultimii trei ani, 1,95 miliarde de euro 2.

1
Documentul care stabilește strategia și prioritățile alocării fondurilor structurale. Poate fi consultat pe
http://www.fonduri-ue.ro/csnr-172
2
http://ec.europa.eu/romania/news/progres_politica_coeziune_ro.htm

3
Așadar, din punct de vedere tehnic, avem noroc că Bruxelles-ul este şi el interesat ca socoteala să
iasă bine. Adică, potrivit explicațiilor unor oficiali care se ocupa cu gestionarea fondurilor, Comisia
Europeană va socoti drept “sume cheltuite” banii avansați statului român (cele 1,9 miliarde de
euro) plus banii rambursați statului român (cele maxim 200 milioane până la începutul lui 2010,
cu șanse să crească până la cel mult 1 miliard, spre finalul anului).
Cert este că rezultatul este cu “plus” în favoarea României – adică suma ”cheltuită” din punct de
vedere tehnic va depăși 2 miliarde de euro, cu mult peste pragul de 1,2 miliarde de euro -
alocarea pentru 2007 – datorită banilor primiți în avans de la Bruxelles în ultimii 3 ani.
Socoteala “cinstită” arată totuși că plățile sunt la un nivel mai puțin decât satisfăcător. Dincolo de
socoteala pe relația cu Bruxelles (câţi bani intră în România), ne raportăm în mod logic și corect la
plățile efectuate de autorități, câţi bani au ajuns la beneficiari. Astfel, dacă ne uităm numai la
alocarea 2007, plățile+sumele transmise în avans beneficiarilor însumează sub 50% din fondurile
disponibile.
Mai mult, dacă ne raportăm la întreaga sumă 2007-2009, așa cum procedează Ministerul de
Finanțe când prezintă cifrele oficiale de bilanț - rata de absorbție, în varianta oficială, este de
10,26% după primii 3 ani de la aderarea la Uniunea Europeană.

Jumătatea plină a paharului – există proiecte

Cifrele arată și bine și rău, depinde din ce unghi sunt privite. Dacă ne oprim strict la rata de
absorbție de puțin peste 10%, nu avem motive deosebite de bucurie. Dacă privim însă în
perspectivă, orizontul pare ceva mai dătător de speranţe.
"Jumătatea plină" a paharului este, în cazul nostru, reprezentată de demersurile făcute de
solicitanţi. Fără îndoială, aproape 15.000 de proiecte depuse reprezintă un număr impresionant.
Un calcul matematic brut arată, practic, că firmele, ONG-urile şi autorităţile au depus peste 13
proiecte în fiecare zi, în aceşti ultimi trei ani. Dacă luăm în calcul faptul că în primul an nu s-a
depus aproape niciun proiect, numărul se apropie de 20 de proiecte pe zi.
Ca valoare, proiectele depuse acoperă de peste 3 ori alocarea 2007 – 2009, sau, cu alte cuvinte,
românii au solicitat de trei ori suma pusă la dispoziţie. Daca estimăm o rată de succes de 30%,
spre exemplu, care este un procent optimist dar rezonabil (până acum a fost de circa 26%),
putem concluziona că toate fondurile europene puse la dispoziţia României pot fi atrase, până la
urmă, prin proiecte.

Jumătatea goală a paharului – blocarea proiectelor

Există deci cerere pentru aceşti bani. Dar optimismul scade pe măsură ce ne îndreptăm spre zona
de concretizare a proiectelor, mai exact contracte şi plăţi - „jumătatea goală” a paharului.
Numai 2.200 de proiecte au fost contractate în această perioadă, de aproape şapte ori mai puţine
decât cele depuse, iar valoarea acestora acoperă în proporţie de 55% sumele alocate. Când

4
ajungem la banii plătiţi efectiv, ajungem la cifra iniţială de numai 10% din sumele alocate.
Diferenţa se explică prin timpul scurs între semnarea contractelor şi începerea efectivă a
proiectelor – câteva luni. Teoretic, dacă totul merge bine şi
nu există probleme la derularea activităţilor şi documentele putem vorbi despre o potenţială
depuse pentru rambursarea cheltuielilor, putem vorbi rată de absorbţie de 55%
despre o potenţială rată de absorbţie de 55%, pentru
proiectele contractate în prezent. Deocamdată, ritmul contractelor şi al plăţilor este mult
întârziat faţă de ritmul depunerii de proiecte.
Micul “bulgăre de zăpadă” al întârzierilor, format odată cu lansarea destul de târzie a majorităţii
cererilor de proiecte (circa 15 luni după 1 ianuarie 2007) a crescut semnificativ din cauza
întârzierilor în evaluare, care au generat un întreg lanţ de întârzieri ulterioare. Efectul de “bulgăre
de zăpadă” a determinat, practic, întârzierea semnării contractelor, întârzierea demarării
proiectelor, a depunerii cererilor de decontare a cheltuielilor şi, desigur, a efectuării plăţilor.
Ritmul nefiresc de greoi cu care se derulează cheltuirea efectivă a banilor este subliniat şi de
cifrele incluse în bugetul de stat. Spre exemplu, dacă analizăm bugetul de stat pe anul 2009,
constatăm că sumele alocate pentru a fi cheltuite la începutul anului, pe fonduri europene
nerambursabile post-aderare (adică – fondurile structurale, cele destinate agriculturii şi alte
programe) au o valoare de două ori mai mare decât cele care apar la final de an, în execuţia
bugetară preliminată. Mai concret, în bugetul de stat pe 2009 (varianta de la începutul anului)
erau prevăzuţi 7,654 miliarde lei pentru plăţi pe proiecte cu fonduri UE post-aderare. Execuţia
bugetară preliminată pe 2009 arată acum că numai 3,814 miliarde lei au fost cheltuiţi efectiv.
Sumele primite de la UE sunt şi ele diminuate cu aproximativ un miliard de lei, în perioada dintre
începutul şi sfârşitul anului.
De ce această discrepanţă? De ce au plătit ministerele
jumătate din banii pe care s-au angajat că îi vor plăti? întârzierile au depășit cele mai
Explicația logică rezidă în întârzierea aprobării proiectelor și pesimiste așteptări ale solicitanților
de finanțare
a punerii lor în practică. Este adevărat, întârzierile au
depășit cele mai pesimiste așteptări ale solicitanților de
finanțare. După cum arată cifrele prezentate, nici ministerele nu se așteptau la aceste întârzieri.
Cert este că autoritățile de resort (Ministerul Finanţelor Publice) și cele de control (Autoritatea de
Audit) trebuie să analizeze cauzele problemelor la fiecare ordonator de credit, în urma datelor
finale legate de execuţia bugetară.

5
2. Fondurile structurale în România: cum au venit și cum au fost ”întâmpinate”
Fondurile structurale au venit după aderarea la Uniunea Europeană. Teoretic, la acestea am avut
acces odată cu data aderării, 1 ianuarie 2007. Practic, a durat mai bine de un an, pentru cele mai
multe dintre liniile de finanțare, până când acestea au fost lansate pentru a primi proiecte de la
potențialii beneficiari.
Programele Operaționale, prin care urmau să vină fondurile structurale au primit OK-ul de la
Bruxelles abia în a doua jumătate a anului 2007, iar Programul Național de Dezvoltare Rurală prin
care urmau să vină fondurile în acest domeniu, abia în primăvara anului 2008. În această situație
nu s-a aflat doar România, ci și multe alte state membre.
Însă din acest moment a mai durat jumătate de an până la lansarea cererilor de proiecte (call-
uri), timp în care autoritățile au elaborat Ghiduri și proceduri detaliate. Practic, munca pe
elaborarea de documente (sau etapa de programare) a durat mai bine de doi ani, dat fiind că a
început cu mai bine de un an înainte de aderarea României la Uniunea Europeană, când
autorităţile de resort au început să lucreze intens la elaborarea Programelor Operaţionale.
Documentele oficiale ale acestor Programe, precum şi Cadrul Strategic National de Referinţă
(CSNR) au fost aprobate în Guvern la finalul lunii ianuarie 2007, după care au fost transmise la
Bruxelles pentru OK-ul Comisiei Europene. Estimările publicate în presă, care foloseau surse
oficiale, arătau, în luna aprilie 2007, că programele au şanse să fie aprobate în vara anului 2008.
Potrivit acestor estimări, cele mai apreciate şi cu şanse mari de aprobare rapidă erau Programul
Operaţional Regional (POR) şi Programul Operaţional Sectorial de Mediu (POS Mediu). Cel mai
“prost cotate” – adică într-un stadiu mai puţin avansat pe traseul aprobărilor - erau Programul
Operaţional Sectorial “Dezvoltarea Resurselor Umane” şi Programul Operaţional „Dezvoltarea
Capacităţii Administrative”, care ar fi putut primi undă verde abia în toamnă. Estimările s-au
dovedit corecte. Cadrul Strategic Naţional de Referinţă, documentul ‘umbrelă’ al Programelor
Operaţionale a fost aprobat de către Comisia Europeană în luna iunie 2008. Primele cinci
Programe Operaţionale au fost aprobate la Bruxelles în data de 12 iulie:
 Programul Operaţional Regional (POR)
 Programul Operaţional Sectorial de Mediu (POS Mediu)
 Programul Operaţional Transport (POS - T)
 Programul Operaţional Creşterea Competitivităţii Economice (POS CCE)
 Programul Operaţional Asistenţă Tehnică (PO AT)
Ultimele două programe (cele menţionate mai sus) au fost aprobate în 21 noiembrie (Programul
Operaţional „Dezvoltarea Capacităţii Administrative”– PO DCA) şi 22 noiembrie (Programul
Operaţional Sectorial “Dezvoltarea Resurselor Umane” – POS DRU).

6
Tabel 1 Programe și alocări UE 2007-2009 (milioane euro)

Program Alocare totală

2007 2008 2009
Operațional 2007-2013
POS-T 4.565 251 441 614
POS Mediu 4.512 272 437 578
POR 3.726 330 404 441
POS DRU 3.476 212 330 452
POS CCE 2.554 170 194 364
PO DCA 208 20 28 40
PO AT 170 16,9 18,4 20,9

Sursa: Cadrul Strategic Național de Referință

Până la finalul anului 2007 nu s-a mai întâmplat mare lucru, din punct de vedere al fondurilor
structurale. O singură Autoritate de Management, cea pentru Programul Operaţional Regional, a
lansat cereri de proiecte, în toamna lui 2007 – adresate infrastructurii regionale. Fostul minister
al Integrării Europene se ocupase în mod direct şi de pregătirea unui portofoliu de proiecte, astfel
încât linia de finanţare amintită este una de succes, pe întreaga perioadă analizată. În ianuarie
2008 pe această măsură fuseseră deja depuse 56 de proiecte, în valoare de 700 milioane de euro.
Pe celelalte programe, nicio cerere de proiecte nu fusese încă deschisă.
În februarie a fost lansat oficial POS DRU şi a început depunerea proiectelor, apoi a urmat
Programul Operațional Asistenţă Tehnică. Ministerul Transporturilor a lansat şi el linii de
finanţare pentru patru componente ale programului din acest sector, şi, în fine, a fost lansat şi
POS „Creşterea Competitivităţii Economice”.
Pe scurt, după o lungă aşteptare, în mai 2008 erau lansate peste 30 de linii de finanţare prin
programe cu fonduri structurale europene. O parte dintre acestea au fost lansate la termenul
anunțat, pentru multe nu a fost anunţat în mod clar vreun termen şi altele au fost anunţate, dar
au fost lansate cu întârziere.
Programul de Mediu şi-a păstrat locul în topul proiectelor elaborate şi aprobate. În primăvară,
Comisia Europeană aprobase primele patru proiecte majore de mediu, pentru reţele de apă şi
canalizare, însumând 450 de milioane de euro. Ritmul de transmitere al proiectelor a atras
României laude din partea comisarului european pentru politici regionale, Danuta Hubner.
Motivul principal este acela ca proiectele fuseseră pregătite în avans, acesta fiind specificul
programului, iar lista de proiecte a fost aprobată odată cu Programul în sine. Încă de la jumătatea
anului 2006, Guvernul anunţa că Ministerul Mediului a pregătit, cu ajutorul fondurilor ISPA
(program de pre-aderare) un portofoliu de circa 40 de proiecte care urmau să fie trimise spre
aprobare Comisiei Europene după data aderării.
Pe de altă parte, pentru mulţi beneficiari publici şi privaţi începea lunga aşteptare a rezultatelor
evaluării proiectelor – la nivelul autorităţilor naţionale, aşteptare care s-a întins în unele cazuri

7
până la 8-9 luni. La o primă evaluare, la finalul lunii iunie 2008, cifrele nu arătau rău deloc:
aproape 1300 de proiecte depuse, aproape 300 deja aprobate. Numărul mare de proiecte depuse
încă din primele luni demonstrează eficienţa campaniilor de informare derulate de autorităţi şi de
către mass-media.
Cât despre plăţi, oficialii nu anunţau cifre în acel moment, cel mai probabil nivelul plăţilor fiind
foarte aproape de zero. Pe atunci, rata de absorbţie redusă putea să pară pe deplin justificată,
datorită stadiului incipient al proiectelor. Dar acest ritm nu s-a modificat semnificativ nici după un
an şi jumătate.
Abundenţa de proiecte depuse s-a menţinut, iar după un an, la 31 iulie 2009, erau 9.737, din care
4.583 proiecte respinse şi 2.382 proiecte aprobate, restul fiind încă în evaluare. Spre comparaţie,
la Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, la jumătatea anului 2009, numărul proiectelor
depuse şi aprobate era mai mare decât pentru toate Programele Operaţionale pe fonduri
structurale: 15.000 proiecte conforme cu o valoare publică de peste 9 miliarde euro, aproape
3.000 de proiecte contractate.
Pe cele mai multe componente de finanţare numărul de proiecte depuse şi valoarea acestora au
depăşit cu mult plafoanele alocate, astfel încât autorităţile de resort s-au confruntat cu o
problemă la care nu se aşteptau: capacitatea de a evalua şi selecta aceste proiecte, în perioada
pe care și-au asumat-o în documentele oficiale (Ghidurile solicitanților) 3
Nu în ultimul rând, la începutul lansărilor de cereri de proiecte, autorităţile se plângeau de
"calitatea slabă a proiectelor" depuse, iar solicitanţii şi consultanţii de comunicarea cu instituţiile
de resort, în ceea ce priveşte documentele publicate şi modificările aduse acestor documente pe
parcurs. Problemele nu s-au oprit aici.

3
Vezi informații și explicații despre durata evaluărilor în Anexa 1

8
3. Probleme majore în procesul de atragere a fondurilor UE

A) Proiecte în cadrul POR, POS Dezvoltarea Resurselor Umane, POS Creşterea Competitivităţii
Economice.
Problemele din sistem au fost sesizate constant de către mass-media, care citează beneficiari şi
consultanţi. Cu aportul mai multor consultanţi de specialitate, HotNews.ro/EurActiv.ro a realizat
un document4 destinat îmbunătăţirii procedurilor, studiu făcut public în februarie 2009. Acest
studiu se referă, în cea mai mare parte, la Programele: Operaţional Regional, Dezvoltarea
Resurselor Umane, Creşterea Competitivităţii Economice.
Notă : Proiectele de mare infrastructură (Mediu şi Transport) vor fi abordate separat în cadrul
acestei analize. Aceasta deoarece partea cea mai consistentă a acestora este reprezentată de alt
gen de proiecte, de dimensiuni mari (peste 25 milioane euro – mediu, peste 50 milioane euro -
transport), care trec printr-un mecanism complex de elaborare şi evaluare şi a căror aprobare se
face de către Comisia Europeană.
Dintre problemele menţionate în studiu amintim:
i. Înainte de lansarea cererilor de proiecte: Calendar necunoscut al lansărilor de cereri de
proiecte. Problema a fost remediată parţial, prin publicarea unui calendar orientativ de către
Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale (ACIS). Legată de această, o altă
problemă – amânarea lansării unor cereri de proiecte, faţă de termenele anunţate. Efectul
acestor lansări “mereu surprinzătore” şi amânări: documentele pregătite de solicitanţi expiră,
avizele expiră, planurile de afaceri se modifică. Acest tip de probleme a fost resimțit la
majoritatea programelor. Soluţii: Respectarea calendarului de lansări, publicat de către ACIS.
De asemenea, ar fi utilă formularea unor termene mai concrete – cel puțin anunțarea unei
luni, decât, spre comparație, o perioadă de genul ”Trimestrul II 2010”.
ii. În perioada de după lansarea cererilor de proiecte, consultanţii au resimţit problema
decalării termenelor limită de depunere a proiectelor, ceea ce duce implicit la decalarea
termenelor de evaluare şi de aprobare. Posibile soluţii: Aşa cum consultanții au propus,
păstrarea termenelor anunţate şi, dacă este nevoie, relansarea ulterior a cererilor de proiecte.
O alta problemă sesizată în acest context: modificări “din mers” ale documentaţiei, mai exact
publicarea de Corrigenda la Ghidurile solicitantului, uneori chiar cu puţin timp înainte de
deadline-ul de depunere a proiectelor. Ca efect, pot fi scoase din joc proiecte care nu se mai pot
adapta la timp. Mulţi beneficiari pot renunţa, se descurajează.
Soluţia propusă de consultanţi: Să nu mai fie efectuate modificări decât pentru lansările
următoare de call-uri.

4
Documentul:”Expertiză voluntară pentru îmbunătățirea accesului la fondurile europene” poate fi consultat la
http://media.hotnews.ro/media_server1/document-2009-02-10-5404679-0-draft-probleme-solutii-accesarea-
fondurilor.pdf

9
Fanatismul birocratic: „semnătura cu pix negru se refuză”
La momentul întocmirii studiului citat, consultanţii acuzau un „fanatism birocratic” al autorităţilor
în solicitarea şi procesarea documentaţiei, exemplificat prin: “ştampila ovală solicitată unei
primării; trei ştampile neapărat pe un document, un tabel care trebuie poziţionat numai pe lung,
nu şi pe lat; semnătura cu pix negru se refuză” şi altele. Pe lângă acestea, multe documente
administrative şi financiare solicitate la depunerea proiectelor. Ulterior, o parte din documentele
cerute au fost eliminate – acum se cer mai puţine la depunerea proiectelor, restul fiind necesare
numai la semnarea contractelor (detalii în capitolul 4. Simplificări şi îmbunătăţiri în procedura de
accesare a fondurilor).
Totuși, ”fanatismul birocratic” pare să nu fi dispărut până în prezent, dovada fiind o scrisoare 5
transmisă recent de un grup de peste 100 de organizaţii din mediul privat. În scrisoare se
menţionează „procedurile birocratice excesive care trebuie parcurse de către solicitanţi, dar mai
ales de către autorităţile de management şi organismele intermediare, atât în procesul de
solicitare de fonduri şi de evaluare a solicitărilor, cât şi în procesul de încheiere a contractelor şi
pe parcursul derulării acestora. Aşa cum se întâmplă în aproape orice domeniu, şi în accesarea de
fonduri din instrumente structurale excesul de birocraţie duce la întârzieri foarte mari. Suntem
conştienţi de faptul că o bună parte dintre aceste proceduri sunt impuse de regulamentele
Comisiei Europene, însă celelalte pot fi şi trebuie să fie modificate prin decizii ale autorităţilor
publice din România”
iii. Perioada de evaluare a proiectelor : întârzieri în “bulgăre de zăpadă”
Întârzierea evaluărilor a fost resimţită încă de la jumătatea
anului 2008, spre exemplu la proiectele depuse de către Din nou “bulgărele de zăpadă” al
întreprinzători şi ONG-uri. În luna iulie oficialii au admis că întârzierilor, format odată cu
există “întârzieri temporare de procesare a dosarelor” la lansarea destul de târzie a
anumite programe şi sperau că acestea vor fi remediate cât majorităţii cererilor de proiecte
mai curând. (circa 15 luni după 1 ianuarie 2007)
a crescut semnificativ din cauza
În toamna anului 2008 consultanţii şi beneficiarii acuzau întârzierilor în evaluare, care au
vehement întârzierile în evaluare. În acelaşi timp, generat un întreg lanţ de întârzieri
autorităţile au început să se plângă, la rândul lor, de ulterioare
numărul “prea mare de proiecte”, de calitatea slabă a
acestora şi de numărul prea mic de personal care se ocupa
de evaluarea lor.
Din nou “bulgărele de zăpada” al întârzierilor, format odată cu lansarea destul de târzie a
majorităţii cererilor de proiecte (circa 15 luni după 1 ianuarie 2007) a crescut semnificativ din
cauza întârzierilor în evaluare, care au generat un întreg lanţ de întârzieri ulterioare. Totul s-a
transmis în lanţ – întârzierea semnării contractelor, întârzierea demarării proiectelor, a depunerii
cererilor de decontare a cheltuielilor şi a plăţilor efective.

5
Scrisoarea Coaliției ONG pentru Fonduri Structurale poate fi descărcată de aici http://www.ce-
re.ro/upload/Scrisoare_catre_Primul_Ministru_26Ianuarie2010.doc

10
 Unele firme sau organizaţii au aşteptat mai bine de jumătate de an rezultatul evaluărilor şi unele
contracte au fost semnate după mai bine de un an de la depunerea proiectelor. Între timp, criza
financiară şi economică a schimbat aproape în întregime planurile de afaceri, proiecţiile
financiare şi posibilităţile de investiţii în întregul mediu privat. Evident, într-o perioadă de
instabilitate economică au apărut alţi factori de incertitudine asupra proiectelor care aşteptau
aprobare - schimbarea cursul de schimb, scăderea consistentă a cererii, blocarea creditării.
Una din cauzele întârzierilor în evaluare pare să fie, în opinia autorităţilor, numărul prea mic de
persoane care se ocupă de evaluare în comparaţie cu
numărul “prea mare” de proiecte.
un exemplu concret în care
Este vorba atât despre un număr prea mic de evaluatori reforma, făcută pe baza unor
externi cât şi despre personalul insuficient al autorităţilor analize insuficiente, are efecte
de resort, fiindcă instituţiile lucrează la evaluare atât cu negative
angajaţi ai lor cât şi cu evaluatori externi.
Problema a fost semnalată şi în scrisoarea publică trimisă recent de un grup de organizaţii din
mediul privat (amintită la punctul 2.ii). Acestea atrag atenţia că uneori sunt trei persoane la 1.400
de proiecte (AM POS DRU). Potrivit altor informaţii din ministerele de resort (organismul
intermediar pentru IMM) erau doar 15 persoane care se ocupau de evaluări în condiţiile în care
numărul proiectelor primite pe componentele destinate IMM era de câteva mii. De asemenea, la
AM POR o singura persoană se ocupa de contractare şi plăţi în vara anului 2009. Mai grav, cu
toate că în 2008 la unul din Organismele intermediare fusese aprobată o suplimentare de
personal cu 30 de posturi, totul a fost anulat odată cu aplicarea politicii de reducere a
cheltuielilor de către guvernul Boc – un exemplu concret în care reforma, făcută pe baza unor
analize insuficiente, are efecte negative: este clar că în Autorităţile care se ocupă cu gestionarea
fondurilor europene este nevoie de personal pentru evaluarea proiectelor, angajaţi cu expertiză
şi bine plătiţi pe piaţa privată.
Deocamdată, acest blocaj, semnalat încă din toamna anului 2008, şi-a găsit doar parţial
rezolvarea. În 2009 au fost utilizaţi mai mulţi evaluatori
externi, adică Autorităţile au organizat licitaţii pentru Mai tragic este faptul că reforma
contractarea unor companii care să se ocupe de o parte din aparatului bugetar ar putea afecta
procesul de evaluare a proiectelor. Potrivit autorităţilor şi departamentele responsabile cu
intervievate de CRPE, în 2010 evaluatorii externi vor fi şi mai gestionarea fondurilor europene
mulţi decât în 2009. Rezolvarea este parţială fiindcă, oricum,
mare parte din gestionarea proiectelor se realizează de către angajaţi ai autorităţilor de resort.
Mai tragic este faptul că reforma aparatului bugetar ar putea afecta şi departamentele
responsabile cu gestionarea fondurilor europene. Acest lucru nu este nici confirmat, nici infirmat
deocamdată de către autorităţi, dat fiind că nu există încă un plan clar de disponibilizări. Oficialii
din instituţiile care se ocupă cu gestionarea fondurilor speră că nu vor fi afectaţi. Oficialii de la
Ministerul Transporturilor care se ocupă de coordonarea proiectelor cu finanţare externă au
declarat recent că nici nu se pune problema de reducere a personalului în aceste departamente,
ba dimpotrivă, vor solicita creşterea numărului de angajaţi. Este necesară o analiză care să arate

11
exact câte proiecte revin unui angajat (care se ocupă fie de evaluare, fie de monitorizare sau
plăţi) şi care sunt departamentele unde personalul este supraîncărcat.
Posibile soluţii: În ceea ce priveşte personalul intern, odată ce „prioritatea zero” a Guvernului este
atragerea fondurilor europene, ar trebui excluse de pe lista restructurărilor departamentele
responsabile cu fondurile europene.
Soluţie complementară: mai multe contracte încheiate pentru evaluatori externi. Dacă se doreşte
evitarea prea multor proceduri de achiziţii, există două posibilităţi: prima – încheierea unui
contract cadru multianual cu companiile de consultanţă/audit care să furnizeze experţi, atunci
când este nevoie. Ideea a fost menționată chiar de unii reprezentanţi ai instituțiilor din sistemul
de gestionare şi control a fondurilor europene. A doua : realizarea unei baze de date cu evaluatori
independenţi (persoane fizice) pe baza unei selecţii organizată de Autoritatea de Management
(vezi sistemul aplicat la POS DRU – detalii în Anexa 1. Surse de finanţare pentru aplicarea acestor
posibile soluții pot veni prin componentele de asistenţă tehnică, aflate în cadrul fiecărui Program.
O alta posibilă soluţie pentru a rezolva problema numărului “prea mare de proiecte” depuse pe
anumite componente, sugerată de consultanţi: “spargerea” unei componente de finanţare în
sub-segmente mai înguste, pentru a “tria” posibilii solicitanţi.

B) Proiectele de mare infrastructură (mediu şi transport)

Programele de infrastructură (mediu şi transport) deţin 60% din totalul fondurilor alocate
României.
Programul de mediu: demaraj bun, proiecte pregătite
POS Mediu a demarat rapid , pentru că, în 2007, exista deja un portofoliu consistente de
proiecte, pregătite în avans prin programul ISPA.
Practic, Ministerul Mediului a fost constant timp de aproape patru ani în pregătirea, depunerea,
contractarea şi demararea proiectelor majore de mediu. Ministerul Mediului pregăteşte, în
continuare, proiectele care urmează să fie transmise Comisiei Europene pentru aprobare, prin
componenta de „Asistenţă tehnică”. În total, valoarea proiectelor contractate însumează 5,7
miliarde lei din care 3,8 miliarde – adică aproximativ 900 milioane de euro – fonduri europene.
Au existat și unele probleme în derularea Programului, semnalate în mai multe rânduri de către
mass-media, în general de natură instituțională.
Tabel 2 Proiecte curente pe POS Mediu
Componenta Număr proiecte
Sector apă/apă uzată 10
Managementul deşeurilor 3
Dezvoltarea infrastructurii pt. 12
protejarea biodiversităţii
Asistenţă tehnică 15
Sursa: Ministerul Mediului

12
Programul de Transport: început greoi, șanse de mai bine în următorii ani.
Programul Operațional Sectorial Transport are finanțarea cea mai consistentă – 4,5 miliarde euro
de la Comisa Europeană, ceea ce reprezintă cel mai mare procent (23,7%) din fondurile alocate
pe perioada 2007-2013.
În prezent, sunt doar 17 proiecte contractate în cadrul acestui program . Cât despre plăți, acestea
au un nivel extrem de redus: de numai 30 de milioane de euro. Pe lângă acestea, mai există încă
trei proiecte aprobate de către Comisie, chiar la finalul anului 2009, care se referă la
modernizarea de drumuri naţionale şi finalizarea digului Portului Constanţa. În total, proiectele
aprobate însumează 1,1 miliarde euro, iar cele 15 care aşteaptă aprobarea, circa 2,3 miliarde.
Tabel 3 Situația proiectelor din cadrul POS Transport
Număr proiecte Valoarea totală în RON
Proiecte aprobate 20 4.820.380.498
Proiecte în evaluare la
15 9.784.645.460
AM POS-T
Proiecte transmise la
2 1.804.789.337
Comisia Europeană
Proiectele ce se așteaptă
să fie aprobate în primele 4 34.981.622
luni ale anului 2010
Sursa: Ministerul Transporturilor

Potrivit oficialilor din Ministerul Transporturilor, proiectele nu sunt puține – raportat la valoarea
acestora. Aceştia au explicat pentru CRPE că din momentul în care începe pregătirea uni proiect și
până când acesta este depus, cu toate studiile de prefezabilitate, fezabilitate și obținerea avizelor
de mediu, pot trece chiar 2-3 ani. După cum arată datele transmise de către Minister (vezi Anexa
1) evaluările pot să mai dureze încă un an.
Să nu uităm că o etapă importantă este licitația publică pentru semnarea contractului cu
antreprenorul. Un oficial din Minister a declarat că licitația poate dura până la un an, deoarece
”contestațiile sunt un sport național în România”.
Șansele de îmbunătățire a situației proiectelor din Programul Operaţional Sectorial Transport
depind, de acum încolo, de firmele care contractează lucrări, mai exact, de ritmul în care lucrează
acestea și de seriozitatea cu care își respectă termenele. Teoretic, odată cu aprobarea celor trei
proiecte majore la finalul anului 2009, au fost create premisele pentru ca ritmul plăților să se
accelereze puternic în 2010. ”Trebuie avut în vedere faptul că proiectele de infrastructură de
transport sunt în general proiecte majore cu un profil de implementare lent la început şi
accelerat la final”, au precizat reprezentanții AM-POS T pentru CRPE.

13
4. Simplificări şi îmbunătăţiri în procedurile de accesare a fondurilor

4.1. Inițiative ale Guvernului.

Guvernul a adoptat în ultimii doi ani o serie de măsuri care ar fi trebuit să aibă impact
semnificativ asupra atragerii de fonduri europene.
a) Prefinanțare – pentru beneficiari publici şi privaţi
Una din cele mai importante măsuri adoptate anul trecut: posibilitatea acordării unor procente
importante din valoarea eligibilă a proiectului ca prefinanţare (Ordonanţa de Urgenţă 64 / 3 iunie
2009 şi normele de aplicare ale acesteia). Prefinanţarea poate ajunge până la 35% pentru
beneficiarii privaţi, până la 40% pentru beneficiarii Axei Prioritare 6 a POS DRU şi până la 30%
pentru celelalte categorii de beneficiari (majoritatea autorităţi publice).
- Pentru beneficiarii publici – prefinanţarea este o măsură binevenită, asigură fonduri
necesare pentru demararea contractelor de achiziţii. În ultima perioadă au apărut şi opinii, în
sistem, potrivit cărora această prefinanţare ar trebui acordată numai după ce beneficiarul
prezintă un contract de achiziţii semnat.
- Pentru beneficiarii privaţi – măsura este binevenită, însă prefinanţarea este foarte greu
disponibilă din cauza că este condiţionată de prezentarea unei scrisori de garanţie bancară.
După cum se ştie, în ultimul an piaţa de creditare a fost blocată, iar mecanismul pentru
acordarea scrisorilor de garanţie bancară este similar cu cel pentru acordarea creditelor.
Unele opinii recente, din sistemul de gestionare a fondurilor, arata că trebuie găsit un sistem
de garantare prin intermediul instituţiilor de stat, iar daca este nevoie ar putea fi elaborată o
schema de ajutor de stat în acest sens, care să fie trimisă pentru aprobare la Bruxelles.
b) Pentru firme private: prezentarea anumitor documente, solicitate până în prezent în faza de
depunere a cererilor de finanţare, în faza de contractare. Condiţiile concrete se regăsesc în
Ghidurile solicitanţilor pentru fiecare componentă în parte.
O măsură care într-adevăr a fost apreciată de solicitanţi, acolo unde nu este însoţită şi de alte
“precizări” care îi anulează o parte din efecte. Spre exemplu, se menționează: „alte documente
care nu sunt obligatorii, dar se punctează suplimentar cf. grilei de evaluare tehnică şi financiară6.
Cu alte cuvinte, documentele nu sunt obligatorii dar cine le depune are un avantaj competitiv
care nu ţine de calitatea proiectului în sine.
c) Flexibilizarea criteriului de eligibilitate privind datoriile solicitantului la bugetul de stat.
Aceasta prevedere se regăsește într-un Ordin al Ministerului Finanţelor Publice care stabileşte şi
un nou model de certificat fiscal (ORDIN nr. 673 din 13 aprilie 2009). Apoi, prevederea potrivit
căreia firmele cu aceste datorii sunt eligibile este inclusă, de către fiecare minister în parte, în
Ghidurile solicitanţilor sau în Ordine ministeriale. Spre exemplu, Ordinul nr.1019 al Ministerului
Economiei, spune că datoriile nu trebuie să depăşească 1/12 din totalul obligaţiilor de plată, în

6
http://amposcce.minind.ro/fonduri_structurale/pdf/Ghid_Investitii_Mici_aprobat_mai_2009.pdf

14
cazul certificatului de atestare emis de ANAF. De asemenea, datoriile nu trebuie să depăşească
1/6 din obligaţiile de plată pe ultimul semestru, în cazul certificatului de atestare fiscală emis de
autorităţile locale.
Măsura a fost apreciată de solicitanţi.
d) Comasarea primelor două etape ale procesului de evaluare, respectiv: verificarea
administrativă și a eligibilităţii. Măsura a redus o parte din termenele de evaluare, dar nu
semnificativ.
e) Simplificarea normelor de achiziții – modificările unor reguli legate de achiziţiile publice au
fost prezentate de către guvern drept un mare succes, în anul 2009. Totuşi mai rămân o serie de
probleme nerezolvate, aşa cum subliniază şi studiul Societăţii Academice din România din toamna
lui 2009 Banul Public și Interesul Privat 7. Legat de Autorităţile de Management, studiul arată ca
acestea apelează la "supra-acoperirea cu hârtii de teama de a nu greşi". „Se impun sarcini
birocratice disproporţionate şi, finalmente, inutile unor IMM-uri în special de către AM POR şi
POS Competitivitate, sarcini care nu sunt cerute nici de legislaţia naţională nici de procedurile
UE", explică SAR.

4.2. Inițiative ale Autorităților de Management. Autorităţile de Management au răspuns

solicitării CRPE și au explicat și inițiativele de îmbunătățire a procedurilor pe care le-au avut, în
2009. O parte dintre acestea sunt generale și se regăsesc între cele enumerate mai sus, o parte
sunt specifice, în funcție de program. După cum se poate observa din Anexa 2 Autoritățile de
Management se laudă cu o listă consistentă de îmbunătățiri: aproape că ai putea considera că nu
mai există obstacole în accesarea fondurilor europene. Cifrele vorbesc, însă, de la sine:
rezultatele de până acum nu sunt cele mai fericite. Rămâne să sperăm că aceste îmbunătățiri,
precum și altele pe care instituțiile de resort le pregătesc în 2010, își vor face simțit efectul în
perioada următoare.

7
Societatea Academică din România, SAR Policy Brief No.43, O evaluare a eficienței, integrității și transparenței
sistemului de achiziții publice în România. Banul Public și Interesul Privat disponibil la
http://www.sar.org.ro/files/paper-final.pdf

15
5. Rezultate
Proiectele aprobate, la data de 31 decembrie 2009 sunt în număr de 3.888 şi valoarea lor acoperă
în proporţie de peste 100% alocarea financiară a Uniunii Europene pe perioada 2007-2009, de
peste 5,6 miliarde euro. Aceasta înseamnă, teoretic, că odată contractate şi demarate proiectele,
dacă nu apar probleme în derularea acestora, fondurile alocate de Uniunea Europeană pentru
2007 – 2009 pot fi cheltuite.
Tabel 4

Program Respinse Aprobate Contribuție UE % contribuție UE

(lei) în raport cu
alocarea 2007-
2009
POR 916 715 4.873.889.900 96,91
POS Mediu 48 64 3.820.645.637 69,32
POS-T 6 20 1.613.571.955 28,84
POS CCE 2.069 1.264 2.477.571.706 79,29
POS DRU 3.329 1.691 11.329.811.353 265,93
PO DCA 152 111 179.416.910 47,03
PO AT 8 23 107.240.481 44,47
Total 6.528 3.888 24.402.147.942 101,07
Sursa: Ministerul Finanțelor Publice

Din tabelul 4 se poate observa că proiectele aprobate, în cazul unor programe, acoperă
contribuţia 2007-2009, iar în cazul altora, nici jumătate din fondurile disponibile nu sunt, măcar în
teorie, „acoperite” prin proiecte.
Programul cu cele mai multe proiecte aprobate este cel de Dezvoltarea Resurselor Umane.
Numărul mare de proiecte din cadrul Programului de Creştere a Competitivităţii Economice, aflat
pe locul doi, se datorează interesului deosebit al întreprinderilor mici şi mijlocii pentru obţinerea
de finanţare pentru investiţii. Drept dovadă, în cadrul acestui program a fost depus un număr
record de proiecte, 5.386, faţă de 5.250 depuse la POS DRU.
Practic, unul din motivele pentru existenţa unui număr mare de proiecte aprobate pe aceste
două programe este acela că ele conţin multe componente accesibile IMM-urilor şi ONG-urilor,
proiecte de dimensiuni mai mici decât în cazul programelor cu componentă majoritar de
infrastructură.
Aceleaşi proporţii se păstrează şi în cazul proiectelor respinse, în număr total de 6.528.
Aflat pe locul trei, POR a înregistrat un succes în premieră pentru fondurile structurale. Oficialii
anunțau în mai 2009 că proiectele finanțabile de infrastructură locală și regională (Axa 2,
Domeniul 2.1.) ”acoperă” întreaga alocare 2007-2013. Număr mare de proiecte a fost înregistrat
şi pe componenta dedicată microîntreprinderilor.

16
Un program de dimensiune mai mică, orientat strict către finanţarea autorităţilor publice este PO
DCA. Fondurile sunt destul de puţine şi totuşi numărul de proiecte depuse este de 9 ori mai mare
decât al celor aprobate, până în prezent, ceea ce demonstrează că administraţia publică are
nevoie de aceste fonduri şi se străduie să elaboreze proiecte finanţabile.
Cât priveşte sumele plătite, rata oficială de absorbţie a fondurilor europene este de 10,26% la 31
decembrie 2009, aceasta incluzând rambursările din fonduri UE ale banilor cheltuiţi de către
beneficiari, pe proiecte, şi banii acordaţi drept avans beneficiarilor.
Mai trebuie spus că din suma de circa 580 de milioane de euro inclusă oficial la plăţi, aproximativ
17%, adică 100 milioane de euro, o reprezintă programul JEREMIE – practic, nişte fonduri care nu
au intrat, nici măcar teoretic în buzunarul vreunui beneficiar.
Pe scurt, Programul JEREMIE înseamnă un instrument de 100 de milioane de euro care ar trebui
gestionaţi de către nişte instituţii financiare astfel încât să faciliteze acordarea de credite
mediului de afaceri. Mecanism foarte bine gândit, care nu a fost pus în practică nici după trei ani
în România.
Cei 100 de milioane de euro au fost deja plătiţi de către Comisia Europeană statului român, dar ei
sunt neutilizaţi, fiindcă mecanismul nu este încă funcţional. În prezent, autorităţile române se află
în faza de discuţii cu reprezentanţii instituţiilor financiare care au participat la licitaţia care
vizează contractarea intermediarilor. Ar urma semnarea contractelor cu intermediarii şi lansarea
liniilor de finanţare.

Perspectiva 2010
Așa cum am menționat în capitolele anterioare, semnarea a peste 2.200 de contracte –
majoritatea în 2009 - din care circa 60 de dimensiune majoră (infrastructură de transport și
mediu) creează premisele pentru demararea consistentă a proiectelor și plăților, în acest an.
Pentru a ”recupera” întârzierile este nevoie de rezolvarea unor blocaje importante, vezi Capitolul
6- 10 recomandări esențiale.
Potrivit informațiilor transmise de Autoritățile de Management la solicitarea CRPE, intențiile și
perspectivele acestora pentru 2010 sunt:
POR: „Pentru 2010 s-a avut în vedere depunerea continuă a cererilor de finanţare în cadrul
domeniilor majore de intervenţie 4.3 şi 5.3 (operaţiunea privind promovarea produselor turistice
specifice) şi ne propunem reducerea duratei de verificare a documentaţiei de contractare în
cadrul AMPOR.”
POS CCE: “În 2010 vor fi menţinute măsurile adoptate în cursul anului 2009, prezentate anterior
(vezi Anexa 2).”
POS DRU: “Publicarea unui calendar exact al cererilor de proiecte – data lansării, respectiv data
închiderii apelului, vor fi cuprinse în Programul Anual de Lucru 2010 care va fi publicat pe site-ul
nostru www.fseromania.ro la începutul anului 2010 dar nu mai târziu de 31 martie 2010, conform
Regulamentului Comisiei nr.2342/2002 din 23 decembrie 2002.”

17
PO DCA: „Pentru 2010 AM PO DCA a decis să simplifice toate procedurile interne cu privire la
depunerea, evaluarea şi contractarea Cererilor de finanţare.”
POS T: ”În primele luni ale anului 2010 se așteaptă aprobarea a 4 proiecte, în valoare totală de
34.981.622 RON.
Reprezentanții AM POS-T au mai făcut următoarele precizări pentru CRPE: Beneficiarii
Programului Operaţional Sectorial de Transport sunt companii, societăţi sau instituţii coordonate
de statul român. Implementarea proiectelor este prefinanţată de bugetul de stat. Astfel lansarea
în execuţie a proiectelor nu este obstrucţionată de procesul de evaluare al Programului
Operaţional Sectorial de Transport”.
PO ASISTENŢĂ TEHNICĂ: Iniţiative de îmbunătăţire a accesării fondurilor europene pe care AM
PO AT îşi propune să le adopte în 2010 sunt:
- reducerea perioadei de contractare a proiectelor
- organizarea în continuare a întâlnirilor cu beneficiarii POAT
- reeditarea ghidului într-un format mai prietenos
- concentrarea în continuare pe asigurarea de help-desk pentru beneficiarii POAT

18
6. 10 recomandări esenţiale:

 Calendarul lansărilor de licitaţii – un document esenţial pentru beneficiari. Să fie formulate

termene cât mai concrete și să fie respectate de către Autoritățile de Management. De
asemenea, pentru cererile de proiecte cu depunere continuă, este necesară publicarea
periodică (lunar, spre exemplu) de informații despre numărul de proiecte aprobate și bugetul
care mai este disponibil.
 Renunţarea la modificări în Ghidurile solicitanţilor (Corrigenda) care trebuie aplicate pentru
call-uri aflate în derulare, adică modificări impuse şi proiectelor deja depuse
 Odată cu publicarea execuţiei bugetare finale pe anul 2009, Ministerul Finanţelor Publice să
identifice acei ordonatori de credite care s-au angajat că vor cheltui sume cu mult mai mari
decât cele cheltuite ulterior în mod real – în contul fondurilor europene nerambursabile.
Trebuie identificate cauzele acestei discrepanţe şi adoptarea de măsuri punctuale de corectare.
 Atenţie ca reforma aparatului bugetar să nu afecteze Autorităţile de Management şi
organismele intermediare care se ocupă cu gestionarea fondurilor europene. Potrivit
declaraţiilor constante ale oficialilor, personalul este insuficient pentru volumul mare de
proiecte primite. Considerăm că planul de concedieri sau reduceri salariale pe care Guvernul îl
pregăteşte trebuie să fie întocmit astfel încât să nu afecteze activitatea autorităţilor cu
competenţe în domeniul fondurilor europene.
 Contractarea mai multor evaluator externi, fie companii de consultanţă/audit fie întocmirea
unei baze de date cu experţi independenţi. Aceste două metode sunt utilizate şi în prezent, dar
recomandăm utilizarea lor într-o măsură mai mare.
 Identificarea unui sistem de garantare a cofinanţării pentru firmele private, chiar dacă este
nevoie de elaborarea unei scheme de ajutor de stat. Posibil ca autorităţile de la Bruxelles să fie
receptive la aceasta necesitate şi să o aprobe rapid.
 Accelerarea procedurilor pentru demararea programului JEREMIE. Acesta poate ajuta în
mod real companiile, prin susținerea accesului la credite.
 Îmbunătăţirea comunicării – acest punct are numeroase aspecte semnalate deja de către
solicitanţi şi mass-media. Un prim pas absolut necesar ar fi, totuşi, comunicarea pro-activă a
modificărilor şi noutăţilor pe care le lansează autorităţile de resort, de exemplu prin comunicate
de presă. Altfel, beneficiarii/consultanţii/mass-media trebuie să verifice zilnic, în anumite
perioade, website-urile autorităţilor de resort pentru a „prinde” noutăţile în timp util.
 Organizarea de întâlniri cu beneficiarii şi potenţialii beneficiari pentru explicarea unor
aspecte concrete legate de derularea proiectelor
 Eliminarea elementelor birocratice inutile, adică a cerinţelor irelevante precum
poziţionarea ştampilei, culoarea pixului şi altele (detaliate în documentul citat la Capitolul 3.ii.)
precum şi a condiţiilor suplimentare care nu sunt impuse prin lege (de exemplu la procedurile
de achiziţii, aşa cum se aminteşte în documentul citat la Capitolul 4.e).

19
Anexa 1
Durata evaluărilor și contractărilor, pe fiecare program
Autoritățile de management au răspuns întrebărilor adresate de CRPE legate de durata
perioadelor de evaluare şi de contractare. Din aceste informaţii se poate observa că evaluările au
durat, de la caz la caz, între 2 zile (PO DCA) şi 6 luni (POR). Cazuri speciale – proiectele majore de
Transport care pot sta la Bruxelles, pentru aprobare, în medie 109 de zile lucrătoare şi proiectele
de Mediu, a căror aprobate poate dura până la 7 luni:
POR: Evaluarea proiectelor (de la depunerea cererii de finanţare până la finalizarea evaluării
tehnice şi financiare) a durat in medie 3 luni, mai exact între o lună şi jumătate şi 6 luni.
Procesul a durat mai puţin în cazul cererilor de finanţare depuse pe domeniile majore de
intervenţie 3.3 « Îmbunătăţirea dotării cu echipamente a bazelor operaţionale pentru intervenţii
în situaţii de urgenţă », 4.3 « Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor » şi 5.3. « Promovarea
potenţialului turistic ». Un proces mai lung a fost în cazul unor cereri de finanţare pentru care a
fost necesară reevaluare, puncte de vedere de la diferite autorităţi pe probleme specifice (de
exemplu Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, Agenţia Naţională pentru Cadastru şi
Publicitate Imobiliară).
Menţionăm faptul că după selectarea unui proces pentru finanţare în baza punctajului obţinut la
evaluarea tehnică şi financiară, au loc următoarele etape: verificarea conformităţii proiectului
tehnic, vizita la faţa locului, contractarea. Aceste etape au durat în medie 60 de zile lucrătoare, de
la data depunerii proiectului tehnic.
O excepţie o fac domeniile majore de intervenţie 3.3, 4.3 şi 5.3 operaţiunea privind promovarea
produselor turistice, pentru care nu este necesară depunerea unui proiect tehnic. În cazul
domeniilor majore de intervenţie 3.3 şi 5.3 contractarea s-a realizat în cca 45 de zile de la
finalizarea evaluării tehnice şi financiare, cu excepţia unor cereri de finanţare la care Autoritatea
de Management a solicitat clarificări şi corecţii cu privire la eligibilitatea activităţilor. Pentru
domeniul major de intervenţie 4.3 contractarea a durat între 90 de zile şi 6 luni de la organizarea
vizitei la faţa locului, din cauza numărului mare de proiecte aprobate în cadrul primului apel care
a fost unul cu termen limită de depunere."
POS CCE: “În cazul anumitor operaţiuni, evaluarea proiectelor s-a realizat în termenul prevăzut în
cadrul procedurilor. Pentru operaţiunile ce presupuneau însă evaluarea unor proiecte complexe,
dar şi în cazul acelora cu un număr foarte mare de proiecte depuse, termenele stabilite iniţial
pentru evaluarea proiectelor au fost depăşite. Procesul de contractare a durat, în medie, trei luni,
cu câteva excepţii în cazul anumitor operaţiuni. Perioada maximă înregistrată a fost de
aproximativ cinci luni, în urma primirii cu întârziere a răspunsurilor la solicitările de clarificare şi a
dificultăţii întâmpinate de către potenţialii beneficiari în identificarea surselor de finanţare
necesare asigurării cofinanţării."
POS DRU: „Pentru proiectele strategice (500.000– 5 milioane euro) evaluarea a început imediat
după închiderea cererilor de proiecte, respectiv după 10 august 2009 – pentru cererile de
proiecte lansat în data de 24 aprilie; respectiv după data de 7 septembrie 2009, pentru cererile

20
de proiecte lansate în data de 9 mai 2009. În acest moment procesul de evaluare se apropie de
finalizare.
AM POS DRU a făcut toate eforturile pentru ca timpul de evaluare a proiectelor depuse în cadrul
liniilor de finanțare să fie cât mai scurt, fără ca acest lucru să aibă efecte negative aspra
rezultatelor evaluării. Fiecare proiect este evaluat fără a se cunoaște identitatea solicitantului, pe
parcursul a două etape, de către un evaluator independent. În cazul în care există o diversitate a
opiniilor evaluatorilor, fiecare proiecte este evaluat de şase ori pe parcursul celor trei etape
(acest lucru constituie o bună practică la nivel european).
Evaluarea se realizează cu evaluatori selectați din cadrul unei liste furnizate de AM POS DRU pe
baza unor criterii de competențe și experiență.
Un semn bun este că perioada de evaluare s-a redus de la 12 săptămâni la 6 săptămâni pe
parcursul anului 2009 (comparaţie între martie și august).
PO DCA: Procesul de evaluare a proiectelor este unul continuu, la fel ca şi depunerea acestora.
Evaluarea unui proiect poate dura, în medie, de la 2 zile la 2 săptămâni, în funcţie de
complexitatea acestuia. Contractarea unui proiect durează, în medie, aproximativ o lună de la
data aprobării acestuia. Este vorba de timpul necesar pentru semnarea contractului atât de către
AMPODCA, cât şi de către beneficiar.
POS TRANSPORT: Aşa cum am spus, aceste proiecte sunt evaluate atât în România cât şi la
Comisia Europeană. Astfel:
 Durata medie a evaluării în România (la AM POS Transport pentru Axele Prioritare 1,2 şi 3)
este de 53 de zile lucrătoare (fără a lua în calcul întreruperile în timpul evaluării);
 Durata medie a evaluării la Comisia Europeană pentru Axele Prioritare 1,2 şi 3 este de 109
zile lucrătoare (fără a lua în calcul întreruperile în timpul evaluării);
 Durata medie a evaluării la AM POS Transport pentru Axa Prioritară 4 este de 9,25 zile
lucrătoare.
Durata medie de contractare după aprobare se prezintă astfel:
 Pentru Axele Prioritare 1,2,3 este de 15 zile lucrătoare;
 Pentru axa prioritară patru este de 5,5 zile lucrătoare.”
PO ASISTENȚĂ TEHNICĂ:
 Durata medie de evaluare a proiectelor a fost de 29 de zile calendaristice
 Durata medie de contractare a proiectelor primite în 2009 a fost de 36 zile calendaristice.
POS MEDIU: Pentru proiectele majore (al căror buget depăşeşte 25 milioane euro), evaluarea
poate dura între 3 şi 7 luni, perioadă în care există corespondenţă între AM POS Mediu şi
beneficiarii proiectelor, în sensul că Autoritatea de Management transmite comentarii şi
recomandări în vederea îmbunătăţirii documentaţiei din cadrul aplicaţiei. În cazul proiectelor
aferente Axei Prioritare 4, evaluarea proiectelor, revizuirea şi aprobarea lor variază de la 2 la 4
luni. Contractarea proiectelor a durat, în medie, 2 luni.

21
Anexa 2
Îmbunătățiri ale procedurilor – în varianta Autorităților de Management
POR: "În noiembrie 2008 a fost eliminată din procesul de verificare, evaluare şi contractare etapa
de evaluare strategică a cererilor de finanţare de către Comitetul Regional pentru Evaluare
Strategică şi Corelare.
La sfârşitul anului 2008 a fost simplificată procedura de lucru cu aplicabilitate din 2009, astfel:
comasarea etapei de verificare a conformităţii administrative cu verificarea eligibilităţii şi prin
organizarea etapei de evaluare tehnică şi financiară pentru fiecare proiect în parte şi nu pe
sesiuni lunare.
Cererile de proiecte pentru domeniile majore de intervenţie 4.3 şi 5.3 (operaţiunea privind
promovarea produselor turistice specifice) nu mai sunt cu termen limită ceea ce conducea la un
număr mare de cereri de finanţare aflate în proces de evaluare şi contractare în acelaşi timp, ci cu
depunere continuă.
De asemenea pentru domeniul major de intervenţie 4.3 la depunerea cererii de finanţare se
realizează o verificare preliminară a documentaţiei bazată mai ales pe declaraţiile pe proprie
răspundere ale solicitantului de finanţare şi pe documentele absolut necesare pentru evaluarea
tehnică şi financiară. Documentele de eligibilitate se verifică la vizita la faţa locului numai pentru
proiectele acceptate în urma evaluării tehnice şi financiare.”
POS CCE: „În cursul anului 2009, au fost adoptate o serie de măsuri ce vizează în principal:
 creşterea valorii maxime a prefinanţării acordate beneficiarilor publici (20% - 30%) din
valoarea finanţării nerambursabile aprobate;
 acordarea prefinanţării şi pentru beneficiarii privaţi maxim 35% din valoarea finanţării
nerambursabile aprobate, în baza existenţei unei scrisori de garanţie bancară corespunzătoare
sumei primite ca prefinanţare;
 eliminarea referirii la un singur cod CAEN pentru activităţile proiectului (operaţiunile de
investiţii);
 eliminarea obligativităţii depunerii garanţiei de implementare, inclusiv pentru proiectele
contractate sau aflate în etapa de contractare (la operaţiunile de investiţii pentru
întreprinderi);
 cumularea primelor doua etape ale procesului de evaluare (conformitate administrativă şi
eligibilitate);
 criteriul de eligibilitate pentru proiect, referitor la infrastructura (teren şi clădire) libere de
sarcini obligatoriu numai dacă infrastructura este inclusă în cheltuielile eligibile;
 modificarea criteriului de eligibilitate pentru beneficiari referitor la datorii;
 simplificarea dosarului cererii de finanţare prin solicitarea la depunerea cererii de finanţare
de declaraţii pe proprie răspundere şi prezentarea documentelor justificative la contractare.

22
POS DRU: „AM POS DRU a optat pentru:
- externalizarea activității de evaluare și selecție (utilizarea evaluatorilor independenți)
- intensificarea activităților de informare a potențialilor beneficiari și organizarea de sesiuni
de pregătire a potențialilor beneficiari cu privire la completarea cererii de finanțare și
elaborarea de proiecte de calitate. De asemenea, în cadrul AM și OI au fost derulate activități
help-desk, în sprijinul potențialilor beneficiari
- transmiterea motivelor detaliate de respingere solicitanților ale căror proiecte au fost
respinse astfel încât aceștia să aibă posibilitatea de a-și corecta erorile ăn cazul depunerii unui
nou proiect.
- Reducerea numărului de documente suplimentare solicitate în procesul de contractare, cu
respectarea prevederilor legale, sprijinirea beneficiarilor în ceea ce privește corectitudinea și
completitudinea întocmirii documentației prin elaborarea de către AM: a manualului
beneficiarului, Ghidului privind relațiile de parteneriat între diverse entități de drept public și
privat; a unor instrucțiuni privind completarea unor liste de verificare d către beneficiari
înainte de transmiterea documentelor la AM/OI, dezvoltarea unui modul în cadrul sistemului
informatic ActionWeb care permite beneficiarilor introducerea cheltuielilor declarate în cadrul
Cererilor de Rambursare. „
PO DCA: „AM PO DCA a continuat procesul de simplificare a procedurilor interne şi a Ghidurilor
aplicantului. Un exemplu edificator în acest sens este reducerea semnificativă a documentelor
cerute la depunerea proiectului, astfel încât potenţialii beneficiari să aibă şansa de a depune
proiectul urmând ca, în cazul în care acesta va fi declarat câştigător să poată completa restul de
acte necesare."
POS MEDIU: „În ceea ce priveşte măsurile adoptate de AM POS Mediu pentru reducerea
birocraţiei în accesarea fondurilor europene şi iniţiativele AM POS Mediu de îmbunătăţire a
accesării fondurilor europene, putem da ca exemple întâlnirile săptămânale organizate la sediul
instituţiei sau în alte locaţii între reprezentanţii beneficiarilor, ai AM POS Mediu şi ai firmelor de
consultanţă responsabile cu pregătirea proiectelor, simplificarea Ghidurilor Solicitanţilor,
simplificarea procedurilor, oferirea de ghiduri în ceea ce priveşte pregătirea Master Planurilor, a
Studiilor de Fezabilitate şi Analizelor Cost-Beneficiu, instrucţiuni în ceea ce priveşte procesul de
regionalizare şi definirea aglomerărilor etc.”
PO ASISTENȚĂ TEHNICĂ :
- simplificarea formatelor utilizate (cererea de finanţare, cererea de rambursare, raportul de
progres, etc.)
- reducerea perioadei de verificare a cererii de rambursare, a perioadei de contractare şi a
efectuării plăţilor
- revizuirea ghidului solicitantului pentru a fi mai uşor de folosit
- publicarea ghidului pe site-urile www.poat.ro si www.fonduri-ue.ro
- întâlniri cu beneficiarii în vederea prezentării posibilităţilor şi a modului de accesare a
fondurilor
- dezvoltarea activităţilor de help-desk

23
Opiniile exprimate în acest raport nu implică automat poziția tuturor experților afiliați CRPE
sau a altor instituții și organizații partenere CRPE.

Credit foto coperta: Dave77459 via Flickr

© CRPE februarie 2010

Centrul Român de Politici Europene

Căderea Bastiliei 16
Ap. 2, Bucureşti 1
office@crpe.ro
Tel/Fax: 021.310.35.58

Pentru mai multe detalii despre CRPE vizitați pagina noastră www.crpe.ro

24