IjpluJr.

ll'l'ol{ uL 'l'A u Pidlti o}l;\tr

vorb6carete-ajignit... planuri caredaugre$...temeri
gi indoieli...o situaliecritici neprev[zutii.Sprecinete
indrepti pentruajutor?

Aceast5nou6cartete va inv&facum sI te intlregti in

Dumnezeu.Discut6ndsubiectecum af, fi teanta,indoiala,
singur[tatea,ispita gi pierdereacelui drag cutez aceasta
aducein discufie40 dintreproblemelecelemai desintiilnite
in viafd.

inlelegere,sfat gi versetebiblice selectatecu aten{ie,toate

acesteai{i sunt dateca sd te ajute s6-fi pui cdt mai mult
incredereain Dumnezeu.

f inva{i cum si te imblrbiteziinDumnezeu.

I Ajutor bibtic pentru 40 dintre celemai curente
probleme ale viefii.
I Versetebiblice care se adreseazifiecirei situafii
concrete.
I Sursi valoroasiipentru uz personal.
t Unealti potrivitii pentru ajutorarea altora.

" ...o min6 de sfaturi neprefuite gi o g6ndire

biblic6l'. Evangelism TodaY

Selwyn Hughes estefondatorul Societdlii CWR Si autor al

foarte popularei lucrdri "in Fiecare Zi cu Isus", care
insoleSte citirea Bibliei. Pastor Si evanghelist la inceputul
lucrdrii sale, Selwlm Hughes acumuleazd Si o experienld de
peste 40 de ani de Consiliere CreStind. Astdzi, pe l6ngd
activitatea se de scriitor, Selwyn line foarte frecvent cursuri,
mai ales in strdindtate.
Versetebiblicepentru medita(ie
Cu c6t este mai intimi prietenia, cu atit mai addnci este
rana.
Psalmul55:Nu un vrdjmaqmd batjocoreEte,cdci aqsuferi; nu
potrivnicul meu se ridicd impotriva mea, cdcim-aEascunde
dinaintealui, ci tu care te socoteamuna cu mine, tu, frate de
cruceEiprieten cu mine! Noi, care trdiam impreund intr-o pldcutl
prietenie,gi ne duceamimpreund cu mulgimeain casalui
Dumnezeu.(v.12-13\
2 $i Domnul nostru a cunoscut trddarea.
Luca22: Pe cAndvorbeaEl incd...unul din cei doisprezece...
apropiat de El ca si-l sdrute.$i Isus i-a zis: ,,Iudo, cu o sdrutare
vinzi tu pe Fiul omului?" (v. a7-aB)
Trddarea este o problemi universali qi veche.
Mica 7: Cdci fiul batjocoreqtepe tatil, fata se scoaldimpotriva
mamei ei, nora impotriva soacreisale,;vrdjmagiiomului sunt cei
din casalui! (v.6)
Transferd-ilui Dumnezeutoate gfinduriletale de rdzbunare.
{
Romani 12:Prea iubililor, nu vd rdzbunagisinguri; ci ldsa[isd se
rdzbunemAnialui Dumnezeu;cdciestescris:.,Rdzbunareaeste a
Mea; Eu voi rdsplSti",zice Domnul (v. 19)
Lasd-L pe Dumnezeu s5-1i restaureze sufletul.
Psalmul23:El md paqtein pdquniverzi, qi El md duce la ape de
odihnd; imi invioreazi sufletul.(v.2-3)
Nu lovi inapoi.
1 Petru 3: Nu intoarce(irdu pentru rdu, nici ocard pentru ocari;
dimpotrivi, binecuvAnta(i,cdcila aceastaa[i fost chema(i:sd
moqteni(ibinecuvAntarea.(v.9)
Adu-(i amiTte cdt de nrult ai fost iertat.
Coloseni3: Ingdduigi-vdunii pe al1iiqi, daci unul are pricind si se
plAngdde altul, iertafi-vdunul pe altul. Cum v-a iertat Cristos,aEa
ierta(i-vdEivoi. (v.13)
8 ,r,r. a iertat, El te poateajuta sd ier(i qi tu.
Luca23:Isuszicea:.,Tatd,iartd-i,cdcinu qtiucefac!,,(v.3a)
1.CdndEgtiTradatDeUtrPrieten
uvAntul,,trddat" are o rezonan[i ingrozitoare.A trida pe
cinevainseamnds[ lucrezicuviclenieimpotriva lui.
Trddareaesteopusulloialitigii, Eicu cAtiubim mai mult
loialitateacu atat mai mult vorn uri tridarea. intr-o lume
tncdpigAnatdEicruddca aceastanune surprindecand suntemr[ni[i
de dugmaniinoEtri,dar nimeni nu seagteapti sdfie rdnit de un
prieten.Imi imaginezci pu[ine lucruri l-ar fi rinit pe Domnul nostru
mai mult decdttrddareavenitd din parteaunuia dintre uceniciiLui.
s-a
Cum facemfa{5 trdddrii? Cum ne repunem?nordine viegiledupi ce
am fo{ trlda[i de ut prieten?
In primul rAnd,trebuie s5ne ducemcu durereanoastri la
Dumnezeugi s5-iceremsi ne vindeceinimile cu balsamulSiu
linigtitor.Numai Isuspoate simpatizacu noi in acestfel de probleme.
Intr-un asemeneamoment estefoarte ugorsr folosegtialte procedee
de incurajare- sdbei, sdmergi la spectacole,s5.te refugieziin
literatur5,etc.Unii chiar incearci sdnu acordeprea mare aten(ie
acestorprobleme.Esteinsdnecesarsdsubliniemci toate situagiile
dureroasetrebuieinfirrntate,chiar dacdnu vom insistaasupralor.
Trebuie s5-L lislm pe Dumnezeusi lucreze,sdne vindecerana;El
estesingurulcarepoate ,,vindecasufletul".Pentru ca durerii si nu i se
adaugeindignarea,cu ajutorul Domnului nostru trebuie si ne golim
inima de toati amdrdciuneaqisi iertdm. Iertarea,sdin(elegembine
acestlucnl nuva produceintotdeaunaschimbiri in cealalti persoani
(nici nu garufieazdcdel saueavor dori restaurarea),dar eava asigura
u$urareapropriilor noastresuflete.
CruceaDomnului nostru IsusCristossti cu bra[ele deschise
pentru to[i cei careau fost trdda(i.Eazice:,,Iat[ cum a procedatIsus
cuvrijmagii Lui... gl cuprietenul care l-a tridat". in lumina acestui
mare adevdrputem noi face altcevadecdtsi iertim?
Pdrinteceresc, ild-mi hmul deu umu exemplulTduatuncicandsutt trddot.
Aratd-mid nimic,nici chiartrddtea unui prietett,nu poatemigcasufuful
meudin siguran(apecareo sretn Tine.Ajfid+nd sd md bucurtn acest
lucru gi tn puteream"uriiTaledragoste.Amin-
Versetebiblicepentru meditafie
Nu putem fugi de Dumnezeu.
I Psalmul138:Unde qd yoi duce departede Duhul Tdu, unde voi
Ei
fugi.departede fa(a Ta? Dacd mi voi sui in cer, Tu eEtiicolo;
dacdmd voi culcain locuin[a mor[ilor, iata-Te qi acol,c;dacdvoi
lua aripile zorilor, qi md voiduce s6 locuiescla margineamdrii, qi
acolo mAnaTa md va cdlduzi,gi dreaptaTa md vu ipu"a. (v.7_i01
Dumnezeu pare a fi departe de noi, degi nu este.
Fapte 17:ca ei sd cautepe Dumnezeu,Eiie se sileascdsd_L
gdseascd b6jbAind,mdcar cd nu estedepartede fiecaredin noi.
Cdci in El avemvia[a,miqcareaqi fiinga,dupd cum au zis unii
Ei
dintre poe(ii voEtri:,,Suntemdin neamul Iui...,,.(v.27-2g)"
Dumnezeu ps-$i poate schimba Cuvdntul.
2 Timotei: Daci suntemnecredincioqi,totuEi
El rdmAne
credincios,cdci nu se poate tdgdduisingur.(v.13)
Niciodati inseamni niciodati.
Evrei 13: Dumnezeua zis: ,,Nicidecumn-am si te las.cu nici un
chip nu te voi pdrisi." (v.5b)
EI ne sprijind Ei cdnd nu ne dim seama.
Psalmul73: Carneagi inima pot s6 mi se prdpddeascd:fiindci
Dumnezeuvafi.pururea stAncainimii mele qi partea mea de
moqtenire.(v.26)
Dacd wei_s5-L giseqti cu adevirat, El poate fi gisit.
Iereyia. 29: ,,Mdve(i cduta,qi Md ve[i gdsi,dacdMldvegicdutacu
toatd inima. Md voi lisa sd fiu gasitde voi,,,zice Domnul... (v. 13_
t4\
Niciodati nu existi un momentcdndDumnezeunu estecu noi.
Psalmul46:Dumneze.u esleaddpostulqisprijinulnostru,un ajutor
carenu lipsegteniciodatdin nevoi.(v.1j
., Il
duce.la c_apitscopurile indiferent ce se intAmpli.
Coloseni1:.$ipe voi, care odinioard era[i striini viijmaEi prin
li Ei
gandu'le qi faptele voastrerele, El v_aimpdcat acumprinlrupul
rur oe carne,p'n moarte, ca sd vd facdsa vd infdgigagi
inainteaLui
sfin[i,fdrd prihani gi fdrd vind...(v.21-ZZ)
z.(hndTr
SePare
G Dumnezeu
S-a
hdepartat
DeTine
neorichiarEicreqtiniimaturicareauurmatpe Domnulmulfi ani
treq prin perioadein care Dumnezeupaie a fi departede
ei. In generalexisti trei motivecaresfaulabazaicestui
sentiment.
IlRrimul rAnd,ace-astd problemdpoate aveao cauzi pur
^. . _ ceea ce seintampli cu noi din punct
fizicd'.
de vpderefizic poate
lv^eaq-sypr.a noastrdun puternic efect spiritual.Imboln5vir6a,
infecgiilevirale, stresul,orele de lucru_prea murte (saualte condiqii
fizice) pot afecta stareanoastrr atdt de mult, inc6daiunsem si
credemci suferim {in purrctde vederespiritual,degicaiza
adevlrati estecondi(iafizicd,nesinitoaid.Iatr de ie inainte ca
Dumnezeusdfiinceput si lucrezela spirituldeprimatal lui llie, El
? av.u!grrjdca acestasI aibi o perioaddde odihhd gi recuperare
(vezi 1"Imp. 19).
In al doilea rAnd,-Dumnezeu pare ? fi departede tine pentru
cd ai comisun prcat gi incr nu te-ai pociit. Duinnezeune-acreat
cu ul sistemspiritual careatrrncicdirdpicituim dI na$tere
sentimentuluide vinovrgie.Acestgen de vinovdtie (opusdfalsei
vinovrgiicaresepoateiviin personaliqdgile noasire)estemetoda
lur l)umnezeu de a ne atrageatentia.In aceastrsituagiesingura
caleinapoi estepociin[a. Pocdinga, adu-giaminte,inslamni mai
mult decAto pdrere de rdu; ea inseanrndsi-ti pard r[u suficientde
mult ca s.5pogipunecapdtpdcatului.Dupi de'pociinl,aa avut loc,
in mod sigurrela[ia noastrl cu Dumnezeuva fi restaurati.
Al treilea motiv, qi cel mai desintdlnit, pentru care avem
sentimentulcd Dumnezeus-aindepirtat de noi se datoreazd
neglijengeinoastrede a ne rezervaiimp pentru imbunitigirea
relatiei noastrecu-El.Dacd nu gisim tim:pde comunicardcu
Dumnezeuin mod regrrlatin rugiciune qinu-i ascultrmvoceaprin
citirea cuvdntului Lu-i ar mai tr;bui oarb sdne surprindr faptril ci
rela(ia dintre noi qi El incepesi se deterioreze?Cinevaa spus:
uPq.5 Dumnezeuparedeparte- oarecine s-aindepdrtat?i,
Niciodatd Dumnez'eunu si:indepdrteazdde noi - nbi ne
indepirtdm de El.
Tatdl meugi Dumnepul mcu,t(i mulfumesccd mi-ai amintit cd rera(ia
nteacu Tinenu poatefr tratatd superftcial,ci men(inutdin modconstant.
$1ag9arycfin(a gstelutul decaFeam nevoie, sd acelpas, gi
frrd tntdrzdiere-
In numelclui Isus.funin. "jifd-md fac
Versetebiblice pentru meotmlre
intoarce-(igdndireain direc(ia bund.
I Filipeni4: Incolo,fragiimei,tot ceesteadevdrat,
tot ceeste
vrednicde cinste.tot ceestedrept,tot ceestecurat,totceeste
vrednicde iubit,tot ceestevrednicde primit,oricefaptdbund,
Ei
oricelaudd,acestea sdvd insufle1eascd.
(v.B)
Dumnezeuzicetuturor ispitelor: ,rp6ni aici, nu mai departe...
2 1 corinteni10:Nu v-aajyry nicio ispitd,caresi nu fi fostpotriuitd
cu putereaomeneasci. $i Dumnezeu, careestecredincios,nu va
ingdduisdfifi ispitigipeste.p,terile
voastre;ci, impreundcu ispita,
a pregdtitEimijloculsaieEigi din ea,cas-opure[ii;UOa.(v.13)
9uvdntul ,,str6ng6'- o resursi mare impotriva riului.
Psalmul11-9.Cum igiva ginetAndrulcurat-6 cdrarea?indreptAn-
du-sedupl CuvAntul Tdu.Te cautdin toat6inima*"a: ,ruhd l6ru
sdmd abatde la poruncileTale.StrdngCuvAntulTdu in inima
mea,casdnu pdcdtuiesc impotrivaTa! (v. 9-11)
imbracd-te-cuarmuraIui Dumnezeu qi veivedeacare-idiferen(a.
Efeseni6: imbricagi-vicu toati a.riuru lui Dumnez"u. *i
pute[ifinepieptimpotrivauneltirilordiavolului.(v.11)"u
Puterealui Dumnezeu- o certitudineabsolutd.
2 Corinteni12:$i El mi-azis:,,HarulMeu i[i estede ajuns;cici
putereaMea in sldbiciune esteficuti desdvhrEitd...
(u.b)
O re(etdtripli.
Iacov4: ,,Supune[i-vd dar lui Dumnezeu.
impotrivigi-vidiavolului,
giel va fugide la voi.Apropia[i-vdde Dumnezeu,,.(v.7)
Hotdrdgte-tesd nu dai voieca o simpli privire sd devindo
privire interesati.
Iov 31:Fdcusem un legimAntcu ochiimei,Einu mi-aEfi oprit
privirileasuprauneifecioare.(v.1)
Mintea ta funclioneazi mai bine c6nd e umpluti cu
invi{itura Scripturii.
Romani.12: Sdnu vd potrivi[ichipuluiveaculuiacestuia, ci sdvd
preface(i,prin innoireaminfii voastre,casd pute(ideosebibine
voialui Dumnezeu;
ceabund,pldcutiEidesdvArEit d. (v.2)
3.CAnd
EgtiAsaltatDeGdnduri
Rele
ulgicregtinisunth64uiti de gAndurirele qitrebuie slpoarte
b5tdlii grelecu mintea qicu imagina[ialor. Gandurilerele
ot varia de la dorinqade a facerdu cuivapAni la imagini
oribile de penrersiunesemal[. Pdtnmdereaunui gandriu in minte nu
estepicat, dar dacdgandulacestanu esteindepdrtatcu repeziciunegi
eficien{del poate ducela pdcat.cu cat rm anumit gdndesteintre[inut
mai mult, cu atdt mai multd energieva adunaqicu atdt mai addncse
va ?nridicina h minte. Lua(i aminte la aceasta:dacdbdtdliaeste
pierdatd,de obiceiestepierdutd tn prbnelecinci minute. De aceeacei
care permit sI seinfiripe in mintea lor gAndurirele pe motiv ci pot
scdpaoricdndde ele,joaci un joc periculos.
Caleaparcursl de un gdndrdu esteurmdtoarea:vine ur gdndEi
estetolerat; tolerareaunui gAndconduceimediat la o inclinare,
inclinareaconducela apetit, apetitul conducela foame,foamea
conducela o pofti nestrpdniti gipofta conducela picat. cei stdpdnigi
de gdnduri rele ar trebui sdfie aten(i la literatura pe care o citesc,la
filmele pe care le vid qila programelepe care levizioneazd.la
televizor. Evitd toateacelelucruri careau putereade a te rnfecta.
GAndurilerele nu pot fi ziddmicite atdtatimp cdt le tolerim in
minteanoastrS;trebuie s5ne indreptdmaten[iasprealte lucruri. E
gregitsi acorddmgdndurilorrele o aten[ie sus[inutd;ele trebuie
curmatenumaidecit, iar minteatrebuie direc[ionati spreun subiect
mult mai purificator Eimai captivant.$i ce subiectar fi mai brurdec6t
Isus?El estecentrul a tot ceeace estepur. A{i indrepta aten(iaspre
El inseamni si-I ceri ajutorul. Deci imediatce egtiasaltatde un gdnd
rdu,concentrezd-te
asupralui Isus.$i aqacum El i-a ajutat pe al[ii, te va
ajuta qipe tine.
O Dumnczeulc, ajfid-md caori decdteori md gdsesc
in fierbinpalamei lupe
mentale,fi-mi tntorcgdnfurilc curepeziciune
spreTine.Ajutd-md,fi vddad
IucrurilcrelesutttestremdesedudtoarecdndTfunu e$i preTpttt,ilar elc
primesco tnfd$gte ile-adreptulscdrboafrtn prezen(aTa.Md rog tn numeb
Iai Isus.,4min-
Versetebiblicepentrumedita(ie 4.CAnd
EgtiEpuizat
DeBoala
Relafia dintre moartea lui Cristos pe cruce qi vindecare.
Matei 8: Seara,au adusla Isus pe mulqiindriciqi. El, prin cuvAntul ftcripturile nearatdcdDumnezeu poateEidoreqte sdvindecebolile
Lui, a scosdin ei duhurile necurateqi a tdmdduit pe mul[i bolnavi,
\mporului Sdu.El a vindecatoameniiatAtin wemurileVechiuluiTesta
ca sd se implineascdce fusesevestit prin prorocul Isaia,care zice:
\lnent cAtli in celealeNouluiTestament. Unuldintrenumelelui
,,El a luat asupraLui neputin(elenoastreEia purtat bolile
noastre'0. (v. 16-17) Dumnezeu din VechiulTestamentestelehova Rofi,careinseamn5: ,,Eusunt
Domnulcarete vindecd"(veziExodul15:26).$i intr-unuldintreversetele
Vindecarea face parte din planul divin.
2 Exodul 15:,,...Eu suntDomnul carete vindecd".(v.26\
epistoleilui Iacov,unuldintremultelegdsitein NoulTestament
vindecdrii,
petema
suntemincuraja{isdnerug6munulpentrualtulcasdfim vindecali
Ai fdcut acest lucru? (Iacov5:16).
Iacov 5: Este vreunul printre voi bolnav?Sdchemepe presbiterii CAndsuntematinEideboligrele,ar trebuisdciutlm oricefel de
bisericii;gi sdse roage pentru el, dupd ce-l vor unge cu untdelemn mijloacelegitimedevindecare, incepdnd in primulrAndcu cererea cabiserica
in Numele Domnului. (v.14)
localdsdseroagepentrunoi (Iacov-5.1a). Apoi trebuiecerutsfatulmedicului.
Vindecarea s-ar putea sd nu vini, insd puterea lui Dumnezeu A cereajutormedicalcAndegi bolnavnu indicdo liprsd decredinld,chiarEi
vine intotdeauna. c6ndconducdtorii bisericiis-aurugatpentrubolnav.
Isaia 40: El dd tirie celui obosit,Eimdreqteputerea celui ce cade Dar ceseintAmpldc6ndboalacontinudqinu te vindeci?Dumnezeu ne
in legin.(v.29)
poatedacurajcAndacesta lipseqte;nepoatecongtientiza preznn\a Sain via{a
O alti promisiune a puterii divine. noastrd,chiardacdnuvomfi plinidevitalitate.Dumnezeu nuvindecd
Psalrnul68: Ce infricoqdtoreqti,Dumnezeule,din locagulTdu cel tntotdeauna qiindiferentcumamjudecanoi acestfapt,trebuiesdin[elegem ci
sfAnt!Dumnezeullui Israel dd poporului Sdutdrie Eimare putere. existiun elementdemisterin ceeaceprivegte subiectul
vindecdrii.Nimenin-a
BinecuvAntatsi fie Dumnezeu!(v. 35)
qtiutmaibinesaun-afostvreodatlmaiconEtient deceDumnezeu nu nescapd
Har indestul5tor. intotdeauna din suferinlelenoastredecdtIov,slujitorullui Dumnezeu. El a pus
2 Corinteni 12:$i El mi-a zis: .,Harul Meu i(i estede ajuns;cdci multeintreblri CeluiAtotputernic, darniciunadin ele,n-aprimitrdspuns. in
putereaMea in sldbiciuneestefdcutddesdviqitd". Deci md voi schimbDumnezeu i-a datlui Iov cevamaibun-unsentiment multmaibogagi
lduda mult mai bucuros cu sldbiciunilemele, pentru ca puterealui
Cristossd rdmAni in mine. (v. 9)
maiprofundalprezen(ei Lui.
S-arputeacaDumnezeu sdnunedeaun rdspuns clarla intrebarea dece
$i mai multd putere. nu suntemvindeca(i, dar,dacd-Iddmvoie,El nepoateconqtientiza qimaimult
Isaia 41: Nu te teme, cdci Eu sunt cu tine; nu te uita cu ingrijorare, in legaturdcuprezen(a Sacunoi.Nimicnu p{)atefi maiminunatcaaceasta.
cdciEu sunt Dumnezeultdu; Eu te intdresc,tot Eu i[i vin in ajutor.
Eu te sprijinesccu dreaptamea biruitoare.(v.10)

MAngAiereape care [i-o di Dumnezeu poate fi folositi ca si-i ODumwzerfu, qjftd-mdcanicioilald

mffng6i pe al(ii.
2 Corinteni 1: ...care ne mAngAiein toate necazurilenoastre,pentru
ca,prin mAngAiereacu carenoi \ine suntemmAngdia(ide
Dumnezeu,sdputem mdngdiape cei ce se afld in vreun necaz.(v.4)
fi nurcapilin vdcrefaptuld TUWti vindeca.
Drnumdldmnicioddifrrcaptlinvdere adevdrulcdutuncicilndpentruun
anuflEmotivnu suntvittdecat,'t\tteapropiimai muhdeminededt mi-agft.
pr.tuteuima$na.Fd-oacum,Doamne.inr numclclui Isus.,*nin.
Versetebiblicepentru medita(ie
De ce sd te temi cAnd Dumnezeu este cine este?
Psalmul2T:Domnul esteluminaqi mAntuireamea:de cinesd md
tem? Domnul estesprijinitorul vie[ii mele: de cine sd-mifie fricd?
(v.1)
CAnd te temi de Dumnezeu, si nu te mai temi de nimic
2 altceva.
Psalmul23: Chiar dacdar fi sd umblu prin valea umbrei morgii,nu
mI tem de nici un rdu, cdciTu eEticu mine. Toiagul EinuiauaTa
md mAngAie.(v.4)
increde-te in Dumnezeu - singura pozilie sigurd.
Proverbe29: Frica de oameni esteo cursd,dar cel ce se incredein
Domnul n-are de ce sd se teamd.(v.25)
Teama - nu este o calitate a fiilor.
Romani B: $i voi n-a{i primit un duh de robie, ca sd nu ave[i frici,
ci a[i primit un duh de infiere, care ne facesd strigdm:,,Ava,,.
(v.1s)
Dumnezeu ne porunceqte sd nu ne temem.
Isaia 43: Acum aEavorbeqteDomnul, care te-a fdcut, Iacove,gi cel
ce te-a intocmit, Israele! ,,Nu te teme de nimic, cdci Eu te
izbdvesc,te chem pe nume: eEtial Meu." (v.1) |
Universul se poate prdbugi - dar Dumnezeu? Niciodatd.
Psalmul 46: Dumnezeu este adlpostul qi sprijinul nostru, un ajutor
care nu lipseEteniciodatdin nevoi. De aceeanu ne temem,chiar
dacds-arzguduipdm6ntul,Eis-ar cldtina mun[ii in inima mirilor.
(v.I-2)
Cel Atotputernic - un Refugiu sigur.
Proverbe18:Numele Domnului esteun turn tare; cel neprihdnit
fuge in el, qi std la addpost.(v.10)
Pacea lui Dumnezeu - o santineld care nu-qi pirdseqte
niciodati postul.
Filipeni 4: $i pacealui Dumnezeu,care intrece orice pricepere,vI
vapdzi inimile qi gAndurilein Hristos Isus.(v.7)
5.CdndTemerile
Depdgesc
Limitele
trebuie spusnumaidecAt,poate fi atAtun prieten cAtgi
fftama,
un duqman.Teamajustificatdnu ne lasl si traversdmin grabi
t
r o straddcu trafic intens;ea impuneaten(ieqipistreaz[ via[a.
Dar o teami nesinitoasd cre$teca un tdciunein minte gine poate
inrobi cu uEurinqiintreagapersonalitate.Celepatru temeri des
intAlniteinvia{I sunturmdtoarele:(1) teamacI eEtirespins,(2)teama
ci dai gre$,(3) teamade moarte,gi (4) teamade a cddeain disperare.
Cum ii ajutd Cristospe copiii Lui si rezolveproblemafricii? El
o faceddndu-neenergiagiputereade a infnurta orice ne iesein caleqi
dAndu-neasigurareadeplinl cI oricarear fi problemelepe care
trebuie si le infruntdm,tn E/ suntemmai mult decatcapabilide a re
birui. Apostolul Pavelo spunein felul urmdtor: ,,CdciDumnezeunu
ne-a dat rln duh de fric5, ci de putere, de dragosteEide chibzuingd(2
Timotei 1:7).
Unul dintre lucrurile carestaulabazaoriclrei temeri
nesdndtoase estedorintrade a evitao confruntare.Inima infricogatd
spune:,,Cdndigi esteteamd- evitd." Atdt de incurajatoareeste
lucrareaDuhului stant tn inimile noastre,tncat El ne di putereasI
infirmtim orice ne-ar stain cale,gtiindcr orice s-arintdmpla,nimic nu
ne poate despi4i niciodatl de Dumnezeuqinici de dragosteaLui
nestirgitS.Apostolul Ioan spune:,,DragosteadesivArgiti izgoneqte
frica" (1 Ioan 4:18).RirndnAndin dragosteaLui - o dragostecarenu
ne va dezamSginiciodatd- putem treceprin orice situagiede carene
esteteamdcu o increderecareintreceorice fricd. Frica zice:,,eviti,,.
Credingazice:,,confnurtd-te".De aceeamergiinainte cu Dumnezeu
sprelucrul de carete temi qiia seamala ce va face Dumnezeu.
O Dumnezeulc, cu Tinetn spdelcmcu,tnfa{a mea$xaltituri itemine,decine
saudecesdmd tem?Cdndilragofieamdfitrwde,frfua dispre. imi aeschiA
inima dragofieiTaIe$ cercatodd teamafr dispard.Md rog tn Numclzlui
Isus.Amin.
 Versetebiblicepentru medita(ie
Nu existdorfani in familia lui Dumnezeu.
Ioan 14:Nu vi voi ldsaorfani,Md voi intoarcela voi. (v.18)
Apropietede Dumnezeuincd un pas.
2 Iacov:Apropia[i-vdde Dumnezeu,
qiEl seva apropiadevoi. (v.8)
Cei care cer - primesc.
rt
;l Isaia 58: Atunci tu vei chema, qi Domnul va rdspunde,vei striga,
EiEl va zice: ,,Iatd-Md!" (v.9)
Dumnezeunu sedespartesaunu seinstriineazilpe copiii
4 sai.
Osea2: Te voi logodi cu Mine pentru totdeauna;te voi logodi cu
Mine prin neprihdnire,judecatd,mare bundtateEiindurare. (v.19)
Petrece timp cu Dumnezeu Ei El va petrece timp cu tine.
Psalmul25:PrieteniaDomnului estepentru cei ce se tem de El, gi
legdmAntulfdcut cu El le dd invd{dturd.(v.1a)
Dd-(i silin[a si fri un prieten.
l Romani 12:Ajuta[i pe sfin[i , cAndsunt in nevoie.Figiprimitori de
oaspe[i.(v.13)
Pune-i pe al(ii inainte de tine.
L Romani 12:DragosteasI fie fdrd prefic[torie. Fie-vd groazdde
I rdu, lipigi-v5 tare de bine. Iubigi-vd unii pe algii cu o dragoste
frd[eascd.in cinstefiecaresd dea intAietatealtuia. (v.9-10)
Dragostea - cea mai mare virtute.
Coloseni3: Dar mai presusde toate acestea,imbrdca[i-vi cu
dragostea,care estelegdturadesdvArqirii.(v.1a)
DeSinguratate
E$i Cuprins
6.CAnd
ingurdtateaestesentimentulpe care-l experimentdmcAndtdnjim
dupdmmpaniaaltei persoane,darsuntemvitregigide ea.Esteimpor
tant insd sd facemdiferentdintre singurdtateacare se naEtedin
circumstan[ece intrec putereanoastrdde a le controla (boalasauincapaci-
tate fizicd,spre exemplu)Eisingurdtateaapdrutddin neputin[a de a te
raporta eficient la algii.
CAndsuntemsinguri din cauzaimprejurdrilor vie(ii niciodatdsi nu
uitim c[ nimic nu poate st6njenipdrtdEianoastri cu cerul. Chiardacd
suntemizola[i de algioameni,putem aveapbrtdgiecu Prietenul prietenilor.
Un credinciosinvrAsti care trdia intr-o pensiunede bdtrAnia spus:,,imi
petrectot timpul in aceastdcas6,dar trdiescin Dumnezeu".
Mulgi oameni sunt singurinu datoritd imprejurdrilor, ci din cauza
neputin(eilorde a se raporta la algioameni.S-aspuscd intr-o lume plind de
nevoi ca a noastrdoricine poate aveao prieteniecare sd-i aducdalte
prietenii. Un individ foarte singuratica devenito persoandfoarte cdutatdde
allii dupd ce respectiwl a ascultato predicda pastoruluilui in care acesta
zicea:,,Cnlmai bun mod de a aveaun prieten estesdfii tu un prieten". S-a
dus acasd,a inghenunchiatEis-arugat: ,,Doamne,iartS-mdcd toatd atenfia
mi-am indreptat-o numai spre mine qi nu sprealtii. De acumincolo md voi
apropiade allii cu aceeaEidragostecu careTu te-ai apropiat de mine". Pe
mdsurdce gAndurilelui seschimbaudin gAnduriautocentratein g6nduri
indreptatespre al[ii el a devenito personalitatemult mai interesantdgi mai
atrdgdtoare. Crrcul lui de prietenis-amdrit gi a devenitfoartedinamicin
toate rela[iile sale.
Nu existi creEtincare sdnu sebucurede prietenia lui Dumnezeu,dar
cAndne lipseEteprieteniaoamenilor,adu-[i amintecd dindu-ne pe noi
altora ei ni sevor dirui noud.
Tdd, oricarearfi maivul singurdtdEiimele,ajutd-mdfi iuu aceste cuvintela
inimd.,4Seaziadevdruladdnc tn duhul meu, ca niciodatd sd nu fiu privat de
prezett(a Ta, gi,ca sd atn un prieten gtiu cd trebuie sdfiu un prieten. in
Numelelui Isus.Amin.
Versetebiblicepentru medita(ie
Ia in considerare dimensiunea iertirii divine.
I Psalmul103:...cAtestede departerdsdritulde apus,at6t de mult
depdrteazdEl fdrddelegilenoastrede la noi. (v.72)
Dumnezeu - singurul Rizbundtor al rdului.
2 Romani 12:Prea iubigilorsd nu vi rdzbuna[isinguri; ci ldsa[i sd se
rdzbunemAnialui Dumnezeu;cdci estescris:,,Rdzbunareaeste a
Mea; Eu voi rispldti'., zice Domnul. (v.19)
Ceea ce a ficut Dumnezeu pentru noi trebuie gi noi sd facem
pentru al(ii,
Coloseni3: Ingdduigi-vdunii pe algii,gi dacdunul are pricind sd se
pldngi de altul, ierta[i-vd unul pe altul. Cum v-a iertat Cristos,aga
ierta[i-vd gi voi. (v.13)
Refuzul de a ierta ne distruge vie(ile.
Evrei12: Lua(i seana bine ca nimeni sd nu se abati de la harul lui
Dumnezeu,pentru ca nu cumvasd dea ldstarivreo rdddcindde
amdrdciune,sdvd aducdtulburare,qi mulgisd fie intina(i de ea. (v.
1s)
Iertarea - mesajul principal al Creqtinismului.
2 Corinteni 5: ... Dumnezeu erain Cristos,impdcAndlumea cu
Sine,ne[inAndu-lein socotealdpdcatelelor, qi ne-a incredin(at
noud propovdduireaacesteiimpdcdri.
(v.19)
Satana nu-qi poate face nici o fortirea(d in via[a celor ce
iarti.
2 Corinteni 2: Dar pe cine ierta[i voi, il iert Eieu. in adevir, ce am
iertat eu - daci am iertat ceva- am iertat pentru voi, in fa[a lui
Cristos,ca sd nu ldsdmpe Satanasd aibd un cAEtigde la noi; cdci
nu suntemin neqtiin(i dcspreplanurile lui. (v. 10-11)
Refuzul nostru de a-i ierta pe al(ii il impiedici pe Dumnezeu
si ne ierte pe noi.
Marcu 11: $i, cAndsta(i in picioarede vi ruga[i, sd ierta(i orice
ave[i impotriva cuiva,pentru ca qi TatII vostru care estein ceruri
sdvd ierte gregelilevoastre.(v.25)
Refuzul de a ierta are consecin(eserioase.
Matei 18:Tot aqavd va face gi Tatdl Meu cel ceresc,dacd fiecare
din voi nu iartd din toatd inima pe fratele sdu.(v.35)
7.CdndNu-[iEsteUqorSaIer[i
nii oameni au impresiacI creqtinismulimpune un standard
imposibilde atins atunci cAndle cere credincioqilorsd ierte
pe to[i cei care i-au supdratsaule-au ficut vreun riu. Dar
cu Dumnezeu,,toatelucrurile sunt posibile".Existi trei motive
principalepentru care s-arputea s[ ni separd greu sd iertim.
In primul rdnd, nu ne CdmseamaindeajunscAt de mult ni s-a
iertat noud. Pdcatulaltuia impotriva noastri estenimic cAndeste
comparatcu pdcatulnostru impotriva lui Dumnezeu- gicu toate
aceste^a Dumnezeune-a iertat.
In al doilea rAnd,a mengineresentimentelegi indignarea
impotriva unei persoanecare ne-ajignit ne inspirdo senzaliede
putere qi de control asupraacesteiaqi cAndrenun[dm la acest
sentimentne sim[im cumvaneajutora[i.Dar chiar la stareade
neajutoraresuntemchema[iprin cuvintele:,,Rizbumareaestea
Mea; Eu voi rispl5ti", ziceDomnul (Rom. 12:19).Iertarea implici
cedareacontrolului gipunereatncrederiiin Dumnezeuin ceeace
priveqterezultatul.
Un al treilea motiv pentru careni separe greu si iertdm l-am
putea numi ,,dependen[5greqitplasat5".Aceastaapareatunci
ctnd in mod greqitcredemcd interac[iuneapozitivb stabilitdintre
noi gi o altl persoani esteesenliali pentru a ne face sd avemo
plrere bund desprenoi ingineqiin felul acesta,in loc sd depindem
de Dumnezeu,depindemde altii. Si cAndaceqtianestpdrd,,cdci
credemcd avemnevoiede ei ca sdputem func{iona, ne sim[im ca qi
cum ne-ar fi distrussufletele.Din aceastdcatzd,intotdeauna
suntemcel mai riu r[nigi de cei carene sunt cei mai apropia(i.Dar
oameniinu ne pot nimici; numai Dumnezeupoate face aceasta
(Matei 10:28).Este cu mult mai uqor sd iertdm cdnd gtim cd,via(a
noastrbnu-i in mAnaoamenilor,ci in m6na lui Dumnezeu.
Trebuie sdne aducemaminte cd iertareanu esteat6t de
mult un sentimentcAtesteo decizie- o actiunea voin(ei.Tr decizi
s5 iergi,chiar daci igiplace saunu. Tu arati bundvoin[i qi
Dumnezeuigiva da putere.
O Tatd,ajutd+nd sd-mi dau searnacdt demuh amfost iertat.Iartd-md
pentrucd ampreferatcontrolultn locul tncrederiigi mi-aminoedinlat
viala tn mdinilc oamcnilortn loc sd ofi tncredin(attn mdinilc Tale.Tu
m-ai iertat.,ljutd-md sd-iiert Eieupe alEii.in Numelelui Isus.Arnin.
Versetebiblice pentru medita(ie
Inclina(ia noastri de a depinde de alte surse Ei nu de
Dumnezeu.
Isaia 31: Vai de cei ce se coboardin Egipt dupd ajutor, se bizuie
pe cai qi se incred in mul[imea carelor qi in putereacdldre(ilor,dar
nu privescspre SfAntullui Israel, qi nu cautdpe Domnull (v.1)
Dumnezeu singur este sursa tiriei noastre.
2 Psalmul5T:Ai mild de mine,Dumnezeule,ai mild de mine! Cdci
in Tine mi se incredesufletul;la umbra aripilor Tale caut un loc
de scdpare,pAndvor trece nenorocirile.(v.1)
Invitafia divind la incredere.
1 Petru 5: $i arunca(iasupraLui toate ingrijordrile voastre,c6ciEl
insugiingrijegtede voi. (v.7)
. O deciziepQcare to(i trebuie s-o ia.
A' Proverbe3; Increde-tein Domnul din toatd inima ta Einu te bizui
pe inlelepciuneata! (v.5)
Binecuv6ntarea este rezultatul increderii.
Psalmul40:Ferice de omul careiqi pune incredereain Domnul.
(v.4)
Unde nu-i pocdin(d este moarte spirituali.
2 Corinteni 7: In adevdr,cAndintristareaeste dupd voia lui
Dumnezeu,aduceo pociin[d care duce la mAntuire,qi de care
cinevanu se cdieEteniciodatd;pe cAndintristarealumii aduce
moartea.(v,10)
' Cum si
ne pociim?
/ Iuco,+: Simligi-va
ticdloEia;
tAngui[i-vdqiplAngegil RAsulvostrusd
seprefacdin tAnguire,gibucuriavoastrdin intristare:Smeriqi-vd
inainteaDomnului,qiEl vdva indlfa.(v.9-10)
Men{ineun interespentru al(ii.
Filipeni2: Fiecaredin voi si seuite nu la foloaselelui, cdqila
foloasele
altora.(v.4)
8.CdndCazilnAutocompatimire
dirrtrecelenraimaripericolecarene pot ameninga
T Tnyl
I I atuncica^nd sunrenrcopleEitide triste[eeite acelade a ne
\-/ cutundain autocompdtinrire. Nise poateintamplaat6t de
ugor.Autocompitimirea esfesindromul ,,Siracul de Mine,.; este
un procesde autocomp5timirein sperangaci durereape care o
experimentdm va fi alinatd.
cei mai predispuqiautocompdtimiriisunt oamenii sensibili,
pentru cd acegtiase supdri uqor.Sjnsibilitateaesteo aptitudine
p.?Trylirpatie, o e.chipared-ela Dumnezeupenrru a iinpirtdEi
bucuriileqi necazurilesemenilornoEtri.Folositi in acestiel, ea
esteun lucru minunat.cand insr sensibilitateaestecauza.o.".r"
face si ne inchidemin noi inqineea devineo violare u ptunut,titrri
Dumnezeucu privire la noi qi ne provoacr cele *ui
dispozitrii. -iiiiuuit.
Adevirata problenrda autocompltimiriiestecI ea il
inlocuiegtepe Dumnezeuin vie[ile nohstreprintr-o incercare
egocentricdde arezolvadurereadin noi. inloc sdne intoarcem
spre Dumnezeu?nmijlocul greutd[ilornoastreqi sdne aducem
durereainaintea Lu_i,prefer:dmcalinantultemp'oraral
autocompitimirii. Ne IinguEim,ne pldngem,ne tdnguim,suspinlm,
suntemnemulqumi[i.il acuzlm pe Dumnezeuci nu"-ibun. si in
aceastdstarea mintriiin carene-am adancitsinguri,considdrdmcd
micile noastreproblemepersonalesunt mult rerioise oecat
celemai maritragediidin viegilealtora.Compbtimirea
-ii pe careo
tumd_masupranoastri uqureazddurerea,dar o face inti-un fel
care-L ignordpe Dumnezeu.
, _Autocompitimireaesresensibilitate turnatbpesteegoism;in
loc sdpreferim crile lui Dumnezeupentru rezolvarea durEriidin
noipreferdmpropriilenoastrecii. Slngurulremediupentru
autocomp[tinrireestepociinga.Trebuiesdne pocdimde voinga
incipiganati de a ne rezolvaproblemelevietiiin mod independent
precum qi de voin[a de a ne alina durereain ioc s[ ne intoaicem
spre Dumnezeucu o atitudine de renun[areEide recunoaqterea
neputin[ei noastre.Atunci, gi numai atunci,puternindeplita
autocompitimirea din via(a noastri.
O Dumnezeule,iartd-md cd ori decdteori suttt tn tncercdri,apelezla
propriilg mcleresursetn loc sd apelella ale Tale.Md pocdiisi deaceastd
t.ndin(n qddnctmpregryat!tn via(ameagi md tntorcipre Tinepentru
mdngdiere, virtdecqre
gi eliberare.InNumelelui Isus.t4min.
 Versetebiblice Pentru medita(ie
Sfat privitor la compara[ii gregit ficute'
I 2 Coiinteni 10: Negreqit,n-aveamindrdznealasd ne punem
ei,
utaturi sau in rdndul unotu din aceiacare se laud6 singuri.Dar
prin faptul cd se mdsoarZ cu ei inqiqi Ei se pun aldturi ei cu ei
va
i"liqi, *"t fdri pricepere.'.. Pentru ci nu cine se laudd singur'
fi primit, ci aceli p" .are Domnul il laudd' (v' 12, 18)
Gelozie continu5 - un semn al imaturitn$i si al degerticiunii
2 lumeqti.
1 Corinteni 3: Pentru ci tot lumegtisunte[i.in adevdr,cdnd
intre
nu sunteli voi lumeqti gi nu
voi sunt zavistii,certuri Eidezbiniri,
trdi[i voi in felul celorlalgioameni? (v'3)
Dragostea - singurul rispuns la gelozie.'
indelung rdbddtoare,este plind de
L co"rinteni 13: Dragostea-este
se
bundtate:dragosteanu pizmuieEte;dragosteanu se laudd' nu
umlld de mAndrie'(v.4)
Trebuie sd ne comparim cu Cristos tot timpul'
Evrei!2:56neuitdmtintdlaCdpeteniaqiDes5vA4ireacredin[ei
noastre,adicdla Isus,care,pentru bucuria care-I era pusd
inainte, a suferit crucea,a dispre(uitruginea,Eiqadela dreapta
scaunuiuide domnie al lui Dumnezeu'(v'2)
Gelozia tulburd sistemul fizic.
proverbe 14: O inimd liniqtitd estevia[a trupului, dar invidia este
putrezireaoaselor.(v.30)
O decizie pe care to(i creqtinii trebuie.s'o ia'
i P"tru 2: Lpadagi dir oriie rdutate,orice vicleEug,orice fel de
prefdcdtorie,de pizmd qi de clevetire'(v'1)
in inima in care Cristos triiegte cu adevirat gelozia mo-are:
L loan 3: Noi am cunoscutdragosteaLui prin aceeacd El$i-a dat
via(a pentru noi; qi noi deci trebuie sd ne ddm via[a pentru tra[t'
(v.16)
I
n Atinteste-ti ochii numai la Domnul.
6 psatmut25":Eu imi intorc necurmatochii spre Domnul, cici El
imi va scoatepicioareledin la!. (v.15)
Sim{iC[ TeCuprinde
9.CAnd Gelozia
.,\
Jn ScripturdcuvAntul,,gelozie"estefolosit pentru a arlta douh
I stdri sufletegtitotal diferite qi lucrul acestatrebuie (inut minte.
IExistd geloziebunl qi gelozierea.In Exodul20:5Dumnezeuse
prezentape Sineca un Dumnezeu,,gelos"gi Pavelle spunea
corintenilor: ,,Cici sunt gelospentru voi cu o geloziedupdvoia lui
Dumnezeu..."(2 Corirt.lL:Z). Acesteasunt expresiicare descriuo
geloziebuni - pasiuneqi zel pentru cel iubit, nu pentru intereseleqi
preocupdrilelui.
Astdzi cuvAntul,,gelozie"cu acestsensesterar folosit. Cdnd
in conversa[iilenoastreobiqnuitevorbim despregelozie,de obicei
ne referim la geloziacare semnificbinvidie qi nu la geloziace
presupunepasiuneqizel pentru cel iubit. Gelozia rea estedeci
sentimentulde rlceal5 qi indignarepe care-l triim cAndalgiicu
care ne compardmin gAndire,aspectexterior saurealiz[ri sunt
selecta[ipentru laudd saurecomandare.De obicei gelozianu se
indrepti sprecei care sunt mai susca noi in ce privegterealizdrile
lor; ea seindreaptl spreaceice se afl[ imprejurul nostru,cei pe
care-i considerim la acelaqinivel cu noi sauinferiori nou6.Un
proverb latin exprimi acestlucruin felul urmitor: ,,Olaruleste
invidios pe olar, fierarul pe fierar." Geloziaestetnrdddcinatdintr-o
contpara(iegregitdcu al6ii.,,Esteinvidia niscuti dintr-o dragoste
adAnci pentru sine",spuneun predicator.
Obiceiul de a ne comparamereu cu algiipoate ducefoarte
ugor la pdcat.Daci credemcd altul nu-i la fel de bun ca noi putem
cddeapradd mindriei; dac[ credemcd altul estemai bun ca noi
suntemispitiqisI insinudmci estefdgarnic;daci cinevaare succese
mai mari decit noi, de cele mai multe ori ne sim[im cuprinqide
invidie.
Geloziapoate fi indepdrtat[ numai dac[ ne tinem ochii ferm
a[inti[i spreIsusqi daci ne potolim dorin[a de comparagie
comparindu-nenumai cu El.
O Dumnezeule,iartd-rndpentru gregealadea md comparacu aQiicdttd
ar trebui sd md comparcu Fiul Tdu.Ajutd+nd sdfiu aldt depreocupatcu
El gi ddt desigur cu El, tncdt sd md pot uita la aQii cu dragostenu cu
irridie. Md rogtn Numelelui Isus.Amin-
Versetebiblicepentrumedita(ie
Rugdciuneaestemai mult decdto propunere- esteo porunca.
I Luca18:Isusle-aspuso pildd,casdle aratec[ trebuiesdseroage
necurmat,gisdnu selase.(v.1)
Ea tiebuie si fie continud,nu doar ocazionali.
2 Psalm105:Alerga[ila DomnulEila sprijinulLui, cduta[inecurmat
falaLui! (v.4)
A cereqi a primi di for(d qi bucurierugiciunii.
Ioan 16:PAndacumn-a[icerutnimicin numeleMeu: ceregigivegi
cipdta,pentrucabucuriavoastrdsdfie deplind.(v.2a)
Rugiciunea trebuie fdcutd in orice weme.
Efeseni6: Face[iin toatdvremea,prin Duhul,tot felulde
rugdciuniqicereri.Veghea[ila aceastacu toati stiruin[a,Eicu
rugdciune pentruto[i sfintii.(v.18)
Esteprimul lucru pe carear trebui si-l facemcflnd suntemin
necazuri.
Iacov5: Estevreunulprintrevoi in suferintd?Sdseroage!(v. 13)
Rugdciuneatrebuie fdcuti pentru to(i oamenii.
1 Timotei2: Vd indemndar,inaintede toate,sdfaceEi rugdciuni,
cereri,mijlociri,mulgumiripentruto[i oamenii...(v. 1)
Speran(adisparec6ndpierdemcontactulcu Dumnezeu-
suflete,qi gemiinduntrulmeu?
Psalmul42:Pentrucete mAhneqti,
in Dumnezeqcdciiardqiil voi lduda;El este
Ndddjduieqte
meaEiDumnezeul
mAntuirea meu.(v.5)
Un exemplude urmat.
Cu glasulmeustrigcdtreDomnul,cu glasulmeumd
Psalmul1.42:
rog cdtreDomnul.imi vdrsnecazulinainteaLui, Ei-mipovestesc
inainteaLui. (v. 1-2)
strAmtorarea
10.CAnd
Nu-[iMaiVineSaTeRogi
bstacolelecareseivescin calearugdciuniisunt multe. Unii
pretind ci n-au timp sd.seroage,deqicu multd uEurin{5glsesc
timppentrualtelucruri- cititulziarului,televizorul,
activiti[ile
de recreere,etc.Aducegi-viaminte ci Cristosa luat din timpul de
sofiulca sdseroage.Cei ce trbiescin locuinqeaglomeratesescuzdci
n-at loc unde sdseroage.Ei bine,oricAnde posibilsI faci o plimbare,
limp in carepo[i stade vorbi cu Isus.Cdt de multe i-ai puteaspunelui
Isuscdndai faceo plimbaremai lungd!Altii ?nsesepldngci nu gtiu
pentrLtce si seroage.In cazulacestafi o list[! Pe lista aceastatrece-[i
prietenii gipe cei pe care-i iubeqtiqivrei sdseintoarci la Dumnezeu,
apoi pe cei desprecareqtii c[ suntbolnavi,nevoilebisericiipe careo
frecventezi,nevoiletale,etc.
Dar cel mai desintAlnit obstacolin calearugdciuniieste
nepdsarea. Oameniinu seroaghpentru ci n-au chef sdseroage. Si nu
credeminsdcd rugdciuneaesteeficientdnumai cdndizvordEtedintr-o
iniml inflScdrati gi sentimentali.Cei carepracticdcuputere
rug[ciunea ne spunci doringainfldcirati de a seruga aparenumai
cdndqicAndtn timpul lor de rug5cir.rne. Acegtiane spuncd este
necesarsdinv[gIm sdne [inem de intdlnirile noastrecu Dumnezeu
chiardacdavemchefsaunu.Dacd am hotirdt cd ne vom intAlni cu
cinevape care-lconsiderimun om important,anulim noi oare
intAlnireadoar cu cdtevaclipeinainte de momentulstabilitnumai
pentru cI nu mai avemchef s5mergemla intdlnire?Buna cuviingdne
inva(dci nu-i politicossdfaci aqaceva.Oare ne putem noi permite sd
fim mai pu[in cuviincioqicu Dumnezeu?
Marii oameniai rugdciuniine sput cd Dumnezeune poate
folosi mai mult in lucrareaLui cdndne rug[m, deginu srurteminclina[i
sdne rugim, decdtcAndnerug5mfird doringade a ne ruga.Voinga
noastrl de a ne $rpuneLui dd profrurzimepredirii noastre;hotirArea
noastrl de a mergeinaintealui Dumnezeuzideqteo[el in ddruirea
noastrdcreqtini. Credinga,nu sentimentul,esteceacaremisoarl
eficacitatearugiciunii.
O Dumnezeule,,-ddcdt de slabamfost tn hotdrdreamea de a permite
obstacolelorsd-mi domine ota{amentltlEiCedicareameafa@de Tine.
Iartd-mgpentru acestlucru. Md predau din nou tn mina Ta gi mi rog
^
sd-mi dai putereca sd biruiesctotul, Eimai alespd,catuldezintaesului.In
Numelelui Isus.Antin.
Versetebiblice pentru meditafie
Un om care qi-a adus indoielile la Isus.
I Marcu 9: Is.usa rdspuns:,,Tu zici: ,,Dacdpoti,,...Toate lucrurile
sunt cu pulinfa celui ce crede!" Indata tatdl copilului a strigatcu
lacrimi:.,Cred,Doamne!Ajuti necredingei mele!,,(v.ZZ-i+)
Cum a indepirtat Crisfos indoielile lui Toma?
2 Ioan 20: Apoi a zis lui Toma: ,,Adu-[i degetulincoace, uitd-te la
Ei
mAinileMele; qi adu-[i mAna,Eipune-o in coastaMea; qi nu fi
necredincios,ci credincios".Drept rdspunsToma i-a zii: ,,Domnul
meu qi Dumnezeulmeu!" ,,Tomo"i-a zis Isus,,,pentrucd M-ai
vdzut,aicrezut.ferice de cei ce n-au vdzut,gi au crezut,,.(v.27-29)
O conversa[ie cu Dumnezeu poate transforma indoiala in
descoperire.
Iov 42: Iov a rdspunsDomnului, qi a zis: ,,$tiu c6 Tu po(i totul qi cd
nimic nu poate sta impotriva gAndurilorTale,,.,,Asculti-Md qivoi
vorbi; Te voi intreba qi Md vei invdga.".,IJrecheamea auzise
vorbindu-sede Tine, dar acum ochiul meu Te-a vdztJt.,,
(v.!,2,4,5)
indoiala netratati ne tulburi in duhul nostru.
Iacov 1: Dar s-o ceardcu credin(d,fdrd si se indoiascddeloc:
pentru cd cine se indoieqte,seamdndcu valul mdrii, tulburat si
impins de vAnt incoaceqi incolo. (v.6)
Studierea Scripturii - cel mai bun remediu pentru indoiali.
Romani 10:Astfel credin(avine in urma auzirii; iar auzireavine
prin CuvAntullui Cristos.(v.17)
indoiala omoard credinfa.
Ma.tei21: DrepLrdspunsIsus le-a zis: ,,Adevdratvd spun cd, dacd
ve[i aveacredin[dqi nu vd ve(i indoi, ve(i face nu numai ce s-a
idcut smochinuluiacestuia;ci chiar dacd ati zice muntelui
acestuia:,,Ridicd-tede aici,qi aruncd-tein mare,,,seva face.
(v.21)
indoiala este nimiciti cAnd infelegi adevXrul acesta.
Evrei 13: Isus Cristosesteacelagiieri qi azi Eiin veci! (v.B)
11.CAnd
TeNapadesc
Indoielile
ulgi cre_dinciogi
cred cd daci au indoieli in mintea lor, nu
sunt adevdra{icredincioqi.Aceastdidee sena$tedinir_o
intrelegeregreqitl a naturii indoielii. ,,indoiala",,,
spuneOs
Guinness,,,esteo minte suspenclatd intre credingdgi'eciebingi;
nu-i nici una dintre acesteape deplin, dar estecdteputrindin
fiecare. indoiala estecredir4aindictsi.l' Fiecare .r"$iriir"urri. ,e
ingeleagiaceastapentru ci altfel se creeazdgregitapercep[iecd
atunci cdnd un credinciosare indoieli el sauJa iEitriaeaze'
credin[a qi capituleazi in fa(a necredin[ei.Nimii altcevanu
carzeazd" cregtinuluimai multd dezordineqi stricdciunespirituali
ca aceastdgreqitdin[elegerea fenomenuluiindoielii.
Poate dacdam comparaindoiala cu frica am in[elege-omai
bine. Mulgi cred cd frica esteopusulcurajului,dar nu estJaEa.
opugu.lfricii estela_gitatea.Frica estecalla de mijloc care desparte
cyrajqf de lagitate.Nu-i nimic riu in faprul cr te temi in anumite
sitrr2gl;.Adevirata intrebareestecum ieacgionrmimpotriva fricii -
printr-o faptd curajoasrsauprintr-o faptr de laqitatei La fel stau
lucrurile in privin{a indoielii. indoiala rie ind""ira intre credintr si
necredin[i qi are de alesintre cele dou[. problemanu o consti'
prezenlaindoielii; intrebareacare sepune estece facemcu ea
cdnd iEiface aparitriain sufletulnostru?
Intr-o zi avenit la Isusun om care qi-amrrturisit necazul,
deqisufletulii era cuprinsde indoialr (Mircu 9:14-29).Luptacu
indoiala trebuie vdzutd,caun semnal credinge,nu al necre'dintrei.
ceea ce nimiceEtecredinqanu este?ndoiala,cineascultarea-
incipiganarea noastrdde a ne aduceindoielile la picioarelelui
Isus.Rugiciunea omului din evenimentulla care n"-u- referit:
,,cred Doamne,_ajutinecredin(eimele!" esteuna pe care ar trebui
s-o spunemori de cate ori suntemprinEiin gheareleindoielii.
Aceasti atitudine schimbfltotul. ,,Cred,daivreau sdcred qi mai
mult".
Tald,tEimulfurnesccd mi-ui amintit cd tndoialqnu esteopusulcredin(ei,
ct credin(din doudmin{i. imi qducla Tinetoatetndoielilegi mdrturisesc
cd cred-Totugivreausd credmai muh. Ajutd-md.,DurnneTeule. Terogtn
Numalelui Isus.Arnin.
Versetebiblicepentrumedita(ie
Dumnezeu i(i cunoagte situa(ia qi simte cu tine in durerea ta.
Psalmul139:Doamne,Tu md Cercitezide aproapegi md cunogti,
s Tf
EtiicAndstaujos-qi cdnd md scol,gi de departeimi pdtrunzi
g6ndul.$tii cAndumblu qi cdnd md culc, cunoqtiioate cdile
$i
mele.(v.1-3)
O promisiune de care si te 1ii.
Psalmul37:Pe Cel Atotputernic nu-L putem ajunge,c6ci este
mare in tdrie, dar dreptul gi dreptateadivind El nu le frAnge.De
aceeaoamenii trebuie sd se teamdde El; El nu-giindreapid
privirile spre cei ce secred in(elep(i,,.(v.B-2\
Atenfia Lui nu oscileazi niciodati.
2 cronici 16: cdci Domnul iEiintinde privirile pestetot pdmantul,
ca sd sprijineascdpe aceiaa ciror inimi esteintreagaa Lui. (v.9)
Fol_oseEte-te de situa(iile descurajatoare ca si te apropii mai
mult de Dumnezeu.
Psalmul27: Un lucru cer de la Domnul, gi-l dorescfierbinte: aE
vrea sd locuiesctoatd via[a mea in casa Domnului, ca si priveic
frumuse(eaDomnului, qi sI mi minunezde Tempiul l_ui.(v.+)
Ia-in seamd puterea care este la dispozifia ta.
Efeseni 1: ... qi care estefa[d de noi, crediniioEii,nemdrginita
15{me a puterii Sale,dupd lucrareaputerii tiriei Lui, p"e.ur" a
desfdqurat-oin Cristos,prin faptul cdL-ainviat din moi1i,giL_a
pussa gaddla dreaptaSa,in locurileceregti... " "
(v. 19_20)
r\ Incearcdsd descoperiscopurilelui Dumnezeupentru via(a
() ta.
Ioacov 1: Dacd vreunuiadintre voi ii lipseqtein[elepciunea,s_o
ceardde la Dumnezeu,care dd tuturoicu mAn{larsd si firi
mustrare,qi ea ii va fi datd. (v.5)
EI promite ajutor qi ciliuzire pentru un liitor mai bun.
Proverbe3: Fiule, nu uita invd(dturilemele, qi pdstreazdin inima
ta sfaturilemele! cdci ele i[i vor lungi zilele ri inii viegiitale, gi-gi
vor aducemultd pace.SI nu te pdraseascd
bundtateaqi
credincioqia...
(v.1-3)
12.CdndTeConfrun[i
CuFalimentul
greu sdpriveqtilucrurilecu oprirnismcdnd ai falimentat.
Cand Millais Ei-aexpuspentruprima oarb opera,,Ofelia,,
fi
-LJin 1852un critic a calificat-oca .,IJnfalimeni!,,Sespunecd
Millais a fost tot restulvietriilui chinuitde acestecuvinte.
cand te confrunli cu un faliment pleacd-giimediat genunchii
in rugdciuneqi incearci si studiezimotivul care (i-a adus
falimentul.Ia in considerare posibilitateaci s-arputeaca
Dumnezeus[ fi permis aceste$ecfii'd o parte a icopuluiSdu cu
via[a ta. Mulgi au descoperitcd Dumnezeua permisialimentul in
via[a lor pentru a-i determinas5-L slujeascrintr-un alt mod, mai
eficace.
Dar dacb tn urma rugdciunii gi dupd o aprofundare atenti a
acesteiposibilitdgieqtisigurcd ai acceptullui Dumnezeupentru a
continuavecheaactivitate,atunci pune-[i intrebarea:Nu cumva
prin neluareain considerarea detaliilor, prin lipsa de pregitire,
prin naivitateamea,prin calculareagreqitda momentuluipotrivit,
prin eqeculde a cAntdricondigiilepro qi contra,prin dezinieresfa[d
de principiile morale,prin insensibilitateamea fa[d de
sentimentelealtor oameni...etc.,am contribuitqi eu la acest
falirnent?Dupi ce-aiinvitrat lec[iile rezultatein urma acestuia,
incearcd s[ corectezilucrul care {!a aduseqecul.
Un afiqcregtinpe careodatd l-am vizut intr-o libririe
infd[igaun om cu bra[eleincruciEateqi cu o fagi pe care se citea
resemnarea.Pe tricoul lui era tipdriti inscrip(ia:,,Renun(".intr-un
colgal afiEului,greu vizibil, era desenatun deal mititel cu o
minusculdcrucepe el. La bazaacesteicoline erau scrisecuvintele:
,,Eu n-am fdcut-o". Cel care a biruit toate obstacolele?Eiintinde
bra(elespretine. Apuci-l de mdni EidacdEl n-are un alt plan cu
via[ata - incearcddin nou.
Pdrtntedin ceruri,tnkl"S cdnici unfalimentnu poateaveaconsecin(e
nimicitouredacdacestamd atragemai muh spreTine.Descoperd-mivoia
gi scopulTdu cu via(ameaqi dacdtrebuie s-oiuu dela capdt,ajutd-mds-
ofac prin putereaTa nu prin q tnea-Md rog fie tn Numelelui Cristos.
Amin-
Versetebiblicepentru medita(ie
Domnia lui Dumnezeu nu va fi niciodati risturnati.
Evrei 1: ...pe cAndFiului I-a zis:,,Scaunul
Tdu de domnie.
Dumnezeule,estein veci de veci; toiagul domniei Tale esie un
toiagde dreptate".(v.B)
Ancora speranfei.
2 Evrei.6:...pe careo aveamca o ancorda sufletului;o nddejdetare
$.ineclintitd,care pdtrundedincolo de perdeauadinduntruf
Templului...(v. 19)
Un,,Da" al lui Dumnezeuschimbi totul.
^ 2.Corinteni 1:.In adevdr,fdgdduin[elelui Dumnezeu,oricAtear fi
;l
ele, toatein b,lsunt .,da";de aceeagi ,,Amin.,,pe care_lspunem
noi prin El, estespreslavalui Dumne2eu.(v.20)
Cel ce rim6ne statornic.
Psalmul146:El a fdcut cerurile qi pamdntul,marea qi tot ce estein
ea.El ginecredincioqia
in veci.(v. 6)
Legdmintele lui Dumnezeu nu pot fi cilcate.
Deuteronon 7: Sd qtii dar cd Domnul, Dumnezeultdu, este
singurul Dumnezeu.El esteun Dumnezeucredinciossi isi tine
legdmantulgi indurarea pand la al miilea neam de ou-"ni tata oe
cei ce-L iubescgi pdzescporuncileLui. (v.9)
, faptul cd Dumnezeuestepe scaunulde domnie. Agi observatci in
Aqteapti sd vezi ce va face Domnul.
Isaia 30:
TolySj Domnul aqteaptdsd se milostiveascdde voi, gi Se
va sculasd vd dea indurare, cdii Domnul esteun Dumnezeu"
drept: fericede to[i cei ce ndddjduiesc
in El! (v.1g)
!en{.agt^eptgrea divini se transformd in ac(iune divind.
Ezjchiel 2.4:Eu,Domnul, am vorbit! Lucrul ac6staseva intAmpla,
qi Eu il voi implini! Nu Md voi ldsa...(v.14)
Este cu neputin{i ca Dumnezeu sd minti.
Evrei 6: De aceeaEiDumnezeu,fiincd voia sd dovedeascicu mai
multd
.tariemoqtenitorilor fagdduin[einestrdmutarea hotdririi Lui,
cu un luramant; pentru ca prin dou6 lucruri care nu se pot
1Y9"tl
scnrmba,
$rln care estecu neputin[dca Dumnezeusd mintd, sd
gdsimo puternicdimbarbdtaie noi, a c6ror scipare a fost si
apucdmnddejdeacarene estepusdinainte...(v.17-18)
13.CdndNuMaiSperiIn l.{imic$
peranfa esteuna dintre valorile fundamentaleale credin(ei
creqtine..,...dar riurAn acesteatrei", ziceapostolulPavelin 1
Corinteni 13:13:,,credinqa, ndd.ejd.eagi dragostea".in intreg
Noul Testamentsevorbeqtedespresperan[5folosindu-setermeni
de ceamai inalti [inut5.De aceeae trist cind aceastdcalitateatAt
de proeminentdin scripurilipseqtedin via(a omului.
Trebuie insi si facemdiferen[5intre in[elesulbiblic al
cuvdntului,,speran[5"qi inl,elesulpe care-l prirnegteacestcuvAntin
conversa[iileobiqnuite.Citeodati ii auzimpe oamenizicdnd:
,,Spercd lucrurile vor mergemai bine", sau,,Sperc[-mi vor mdri
salariul",insd Scripturanu ne di nici o garanfiec[ tot ceeace
,,sperdm"noi seva indeplini. Cind Biblia vorbeqtedespre
,,speran{d",ea vorbeqtedesprecertitudineape care o avemca Ei
creqtini cd,scopttrileveEriceale lui Dumnezeunu vorfi niciodatd
manipulateSi cd toatepromisiunile Lui se vor tmplini. $i agdtAn-
du-ne de acestadevdrvom fi ajuta[i s[ infruntlm qi sd rezolvim
toate acelemomentedin viagdin care speran[eleqi ambi(iile
noastresenlruie.
Lucrul care di creqtinuluiceeace scriitorul epistoleicbtre
Evrei nume$te,,onidejde tare qi neclintit[" (Evrei 6:19)este
Scripturiori de c6.teori oamenii lui Dumnezeuerau in necazli se
atdta,?ntr-ovedenie,scaunulveqnicde domnie al lui Dumnezou?
Isaia...David...Ezechiel...apostolulIoan. De ce tronul de domnie
al lui Dumnezett?Pentnr cd Dumnezeuconducede pe tronul S[u
Eiindiferent dacdaparen[elesunt contrarevoin(ei noastre,El
de[ine intotdeaunacontrolul. Speran[a(saucertitudinea)c6
planurile lui Dumnezeucontinud si se implineasci,chiar daci ale
noastretrebuie date la o parte, ac[ioneazSca o ancor5a sufletului.
Niciodatdsi nu uitdm aceasta!
Pdrinteplin deiubire gi Dumnepulepreasfdnt,lasdca speran(acareeste
,,taregi necUntitd"sd md {ind tn afaraprimejdiei,tn moddeosebittn
momenteletn caresperan(elemelettu sunt realizqle.Toatesd aibdloc
dupd voia Ta.Ajutd-md sd-migdsescpldcereatn acestadevdr-Amin.
Versetebiblicepentrumedita(ie
, Primul lucru pe care sd-l faci c6nd eqti in necazuri
I 1 Timotei 2:Yreau dar ce bdrba{iisd se roagein orice loc, Eisd
ridice spre cer mAini curate,fdrd mAnieEifdrd indoieli. (v.B)
infelege scopul din spatele tuturor incercirilor.
/r
Z Iacov 1: Fra[ii mei, sd privigica o mare bucurie cAndtrece[i prin
felurite incercdri,ca unii careqti[i cd incercareacredin[eivoastre
lucreazdrdbdare.Dar rdbdareatrebuie sd-Eifaci desdvAqitd
lucrarea,pentru ca sd fili desdvArsili,intregi, qi sd nu duce[i lipsi
de nimic. (v.2-a)
Stai aproape de Dumnezeu.
Psalmul57: N mild de mine, Dumnezeule,ai milS de mine! Cdci
in Tine mi se incredesufletul la umbra aripilor Tale caut un loc de
scdpare.(v.1)
Dumnezeu ne va ajuta intotdeauna si trecem prin necaz.
Psalmul34: CAndstrigi cei fird prihan6, Domnul aude,Ei-iscapd
din toate necazurilelor. (v.17)
De ce nu trebuie si ne pierdem increderea in Dumnezeu.
PsalmulTl: Ne-ai fdcut sd trecemprin multe necazurigi
nenorociri;dar ne vei da iardqivia[a, ne vei scoateiardgidin
adAncurilepdmAntului.(v.20)
Adu-(i aminte de biruin(ele lui Dumnezeu din via{a ta din
trecut.
Psalmul77: Dar tot voi lSudalucrdrile Domnului, cdciimi aduc
aminte de minunile Tale de odinioard;da, md voi gAndila toate
lucrdrile Tale, Eivoi lua aminte la toate isprdvileTale. (v.11-12)
O promisiune ce nu va fi niciodati cdlcatd.
Psalmul34: Domnul esteaproapede cei cu inima infrAntd,Ei
mAntuieqtepe cei cu duhul zdrobit.(v.18)
Orice altceva poate equa dar Dumnezeu - niciodatd.
Psalmul46:Dumnezeuesteaddpostulqi sprijinul nostru,un
ajutor, care nu lipsegteniciodatdin nevoi. De aceeanu ne temem,
chiar dacds-ar zgudui pdmAntul,Eis-ar cl5tina mun[ii in inima
mdrilor. (v.l-2)
1,4,CdndDup[IJnNecazYine
Altul
Andvin necazurile,ele nu vin in grupe de cercetaEi,ci in
batalioane"spuneaShakespeareinHamlet.To[i am putut
constataacestlucru. Necazurileau un mod ciudat de a veni
unul dupd altul. Pentru o vreme totul pare normal qi pldcut ca
apoi, dintr-o dati, intreagalume sb seprXbuqeqete in jurul nostru.
Nimani nu in[elegede ce necazurilesosesctoate deodati. Mulgi au
incercatsi expliceaceast5ciuddgenie,dar dup[ ce s-aspustotul,
un anumit misterneelucidat.
Dar ci Dumnezeunu seindepdrteazdniciodatdde noi
indiferent de mulgimeanecazurilorpe care le infruntlm nu e
mister.Emersona fost cel care a spus:,,Vremurilerele au o valoare
Etiinfficd. Ele sunt ocaziipe care un bun elev caut[ si nu le
piard5".Dar cei mai mulqidintrenoi nu suntemelevi,,buni".
Preferim o via[Slipsiti de problemeca sd stdpdnimlec(iile care
?nso[esc caleaumbritl a viegii.Dar trebuie si invig5m cd vremurile
grele qi stresantene aduc aminte din nou cdt de dependen6i suntem
de Dumnezeu.Ctnd lucrurile merg bine ne incredem in puterile
noastrede a ne rezolvaproblemelepersonale.Atunci avem
sentimentulc[ ne putem rezolvasinguriproblemele. Dar cAnd
problemelene copleqescqine inconjoari din toate pdr[ile,
incredereain noi inginedispare;atunci ni se aduceaminte intr-un
mod dramaticcit de fragili surltemEic[ trebuie sI strigdmla
Domnul dupi ajutonrl Siu.In asemeneamomenteincepemsdne
ddm seamaci nu suntematat de tari gi atAt de st[pAni pe noi pe
cAt am crezlutcdsuntem.
Meritd sdfaci aceastddescoperire.Ea produce in noi o
umilin[h carene obligi sdridiclm bra[ele in rug[ciune c[tre
Domnul. Semnificaqiadependen{eide Dumnezeuestecel mai bine
inv[gat[ nu pe drumul luminat de stele,ci pe cel umbrit de
necazuri.
Durnnezeule plin dehar, oarecdndvoi tnvdEacd via(acregtindnu este
responsabilitateemea,ci rdspunsulmeula vredniciaTa?Ajutd'md sd md
arunc tn bra(eleTalegi sd tncepsd tnvd( tntr-un fel nou rnareaartd a
dependen[ei,cdcintd rogtn nurnelelui Isus.Amin.
Versetebiblicepentru medita(ie
Fic-u(i dupi chipul Sdu - cel mai mare compliment pe care ni
l-a ficut Dumnezeu-
Genesa1: Dumnezeua fdcutpe om dupd chipulSdu,l-a ficut
dupd chipul lui Dumnezeu;parte bdrbdteascdgi parte femeiascd
i-aflLcut.(v.27)
Dumnezeu vede ce al(ii nu pot vedea.
2 1 Samuel16:Domnul nu se uitd la ce seuitd omul; omul seuitd la
ceeace izbeqteochii,dar Domnul se uitd la inimd.(v.7)
Pericolul unor compara(ii greqite.
Galateni 6: Fiecaresd-gicerceteze fapta lui, Eiatunciva aveacu ce
sd se laude numai in ce-l priveqtepe el, gi nu cu privire la algii...
(v,4)
Fii echilibrat in estimarea pe care (i-o faci.
Romani 12: Prin harul care mi-a fost dat, eu spun fiecdruiadintre
voi, sd nu aibd despresine o pdrere mai inaltd decit se cuvine;ci
sd aibd simfiri cumpdtatedespresine,potrivit cu mdsurade
credin[d,pe carc a impdr(it-o Dumnezeufiecdruia.(v.3)
Autocondamnarea contrazice edictul divin.
Romani B:Acum dar nu estenici o osAndirepentru cei ce sunt in
CristosIsus...(v.1)
Tu eqti lucrarea mdinilor Lui.
Efeseni2: Cdci noi suntemlucrareaLui, Eiam fost zidi[i in Cristos
Isus oentru faptelebune,pe care le-a pregdtit Dumnezlu mai
dinainte,ca sd umbldmin ele.(v.10)
Ar trebui oare ca moqtenitorii lui Dumnezeu sd se considere
-,T inferiori?
Galateni4: Aqa cd nu mai eqti rob, ci fiu; Eidaci eqti fiu, eqtigi
moqtenitor,prin Dumnezeu.(v.7)
Tu eqti parte din scopul veqnic al lui Dumnezeu.
2 Corinteni 3: Noi to(i privim cu fa[a descoperiti, ca intr-o
oglindd,slavaDomnului, qi suntemschimbaqiin acelagichip al
Lui, din slavdin slavd,prin harul Domnului.(v.18)
15.CdndEqtiPanlizatDeSentimente
DeInferioritate
n
Jn prezentsefoloseqtedesexpresia,,cornplex de inferioritate,,.
I Acesta descrie sentimentul uneivalori irferioare pe careunii
Ioameni ilpoarti cu ei pretutindeni,o consecin(d de obiceia
unei ingrijiri ineficientedin partea pdrin[ilor. P[rin(ii - chiar
plrin[ii buni - pot c6teodatdtransrnitecopiilor lor ideeac[ acegtia
sunt iubi[i pentruun anumit lucru: dacdinvag[ bine, daci implinesc
voia pdrin[ilor saudacddemonstreaz[cd sunt deqtep[i.Astfel de
copii ajung s6-qivad6valoareain raport cu mdsuraputerii lor de a
munci qi nu pentru ceeace sunt.O aprecierescizutd a valorii
personalepoate n5pdstuio intreagi via[5 qi in cel mai riu cazse
poate transforma?nautorespingereqi chiar in ur6. Cei mai mulgi
inva(5cum sd se fereasci de acestlucru evitdndsituagiilein care ar
putea fi puqiin inferioritate qi in felul acestaiqi trdiescvie{ile la un
nivel inferior celui pe care Dumnezeul-a pregXtitpentm ei.
Oricare ar fi fost for[ele care all participat la modelarea
gAndurilorqi ideilor desprenoi (sdfim aten[i ca nu cumvasi
intre[inem o atitudine riutdcioas[ qiplini de resentimentefa[5 de
cei care ne-au crescut),care suntemcreqtini,suntemdatori sdstdm
inaintea lui Dumnezeuqi si ceremde la El o estimarecorecti a
valorii noastre.OricAt de mici ar fi valoareanaturii noastre.
Dumnezeune-a estimatla o valoaremare prin faptul ci a murit
pentru mdntuireanoastr5.Nimeni s[ nu se dispre[uiasc5atAta
timp cdt in fa[a lui Durnnezet ei a awrt destuldvaloarepentru ca
El qn-qiversesAngelepentru mAntuireasa.Aceasta-ibazavalorii
noastre; singura eibazd,solidi qi suficienti . $i lucrurile stau la fel
pentrLttoatd lumea.
Aceastdultimi afirmatie trebuie ldsat[ si p[trund[ in
niin[ile noastrepentrLlcd autodispre[uireava fi dezridicinatl gi
inl5turatl din noi numai cAndvom vedeaci meritul nu estecevace
poate fi ciqtigat, ci cevacorferit.
Pdrinte din ceruri, ajutd+ndsd md vddagacum md veziTu - un copil al
lui Durnnezeugi moStenitortmpreundcu Cristos.Fiul Tdu n-a ardtat
inferioaritateqi dacdeusunt in El, nici eu n-ar trebui sd md ardt ittferior.
Adugdndirearneatn armoniecu a Ta.Md rog tn numelelui Isus.Arnin.
Versetebiblicepentru meditatie
16.CAndTeIntrebiDacdDumne
zeu
Lucrareain careDumnezeule intrecepe toate. PoateSchimba
Lucrurile
q"lc, qrimcdtout"rriurite lucreazd
impreund
"1:]f,::9: ?:,:l,lce Dumnezeu, si anume,sprebiinele
:lfl]::P-;e{or iyg"'{p:
celor ce sunt chemafidupa oumnezeulua siruagiile-groamicecarevin asupranoasrrb
planul Seu.fv.Z'gi T)3j:car
f $r nenorocrnle pe,care
ni le creim noi inqineprilinebunia
poarefaceaceasta,El poatefaceorice. r-. no_astra gr.saretransformein bine?BibriaspurebI EI poate:
3::.1?Xrezeu
Fapte2: Dumnezeu ,,)tlm ca toaterucrurilelucreazdimpre,ni sprebinele..toi.. iubesc
a inviat pe acestI;rE ;i noir toli
to(i suntem
martori ai lui. (v.32) peDunmezeusianu_me
sprebinere'c.to...iuni.r,.,ir"iioirpa
phnul
Sdu"(RomaniE:28-29). iu toateo..ii.o, unorale estegreusdcreadd
Puterea prin care vine schimbarea. a$aceva.
1 Corinteni 15:Prin harul lui Dumnezeusunt cea maibuni carede a-giadinciconvingerea cr Dumnezeu
ce sunt. $i harul Lui poatecu adevirats[ ia nenorocirilecarevin in"viaga Ghsforme
fafd de mine n-a fost zadarnic;ba incd amlucrat $isd
mai mult decAt in adevhratetrambulineestesete gandeEtlla cnrci. 6'nrc.u
to(i: totuqi nu eu, ci harul lui Dumnezeu,care .rt"
estein mine. (v.10) .^".Tplg] supremal puterii rui Dun"mez., a. u tr*itor*u
l**ril..
Acolo El a luat eveniqrentulcel mai nebunesccareaavut
, La vremea Lui. locvreodatd
p_e_pdmint qi a fdcut din el evenimenrul."t a;.:ifi careaa
Q Ec.lesiastul3: orice rucru El il face frumos Ia vremea rui: a pus in fostceaniaiurdti crimi a lumii;acumea este -ais"uli*.
nideideasuprEmd
inima lor chiar qi gAndulveEniciei,mdcarca lumii. Crucificareaa fosr imagin.u a
omul nu poate ;"i;1;;;I;;i;;"
cuprinde,de la inceputpAnnla sfJrrEit, lucrareape care a fdcut_o omenilii; acumesteceamai slrblucitoare.
""u
(v.11l
nu"ium av* *"ori"t"r,
Dumnezeu. carea fosrcondamnat
lamoarre,
n-amri o-toclffii ,a
pe straddpurtand la git o reproducerein mu'atura a unui". iiirue.
Adevirul va birui intotdeauna. scaun
a ,ner spiinzuritori.Dar instrumentulcarea adusmoartea
2 Corinteni13:Cdcin-avemnicio putere impotriva il9Tlc.sau
rurunstos- crucea-fl expunenrpe oricecareposibili, t,r*rrtisericii
adevdrului,
ci
pentruadevar.(v.B) lnalrpentru'a maimonra o cnrcepe rug;.iuneu
:f::giji culel
:l:1,{:i
nu-l poatelsigura proerninen[anecesira. "rJ
-olrlamrea currintele
Pune-(iincredereain aceasta. unu.lrmncre$tnspunurnrdtorullucm:,,Ela fostatdmatsia suferit
Efeseni3: Iar a Celuice,prin putereacarelucreazd ocolo".Ast5iicrubea lui Cristosrc""ne'r-"r3iJ[lr;;';i*
sdfacdnespusmaimulrdicAtceremsaugdndim
in noi,poate
--'- mesaiul oamenilor. oameniiaubrdtatureraii creu; ir"u--eJu, Einu
noi.lu.ZCif d5a efagl geei. pi catuJi a;;; il; ;ite r,iren
g5;s1
cdreia i,niliriuu
Inten(iile oamen'or sunt anuratede inten{i'e harulSdusrrdluceqre cuceamaihrare "uere
$i;;JA;;
lui Dumnezeu. DaciD,m'ezeuapururtransformu,efi
S:Tr"
50:Voi, negreqirv_a[igAndirsa_mifaiegidu, da, - d;6;;;e, intr_un
r-;umnezeu a schimbatrdul in bine,casdimplineascd bine ddmit omenirii ce n-ir putea El facecu necazurilecareseabatin
ceeacese vietile-noastre?Dacdo faptr atdt de t"ritila
u,"11?ri,qi anume,sdscapeviafaunuipoporin raJrgrir"u n-u rntr"cr,t
marenumdr. puterile lui Dumnezeude a o schirnbain bine,oareiuli
"a
(v.20) Eiinutn, o"
lucrurile rele carene afecteazd vielile? Rbsprursultrebuiesi fie ,,nu...
Marele act final al transformirii.
Apocalipsa2I: Apoia1nvdzu,t un cernouEiun pdmdntnou, ldrtnte d!ry'rncuraiatoare
9erurt,.ajutd-md sd-miaruncancorqtnqddncimilcacestei
pentrucdceruldintAigipdmAntuldintAipieris"rd, lescopenn gi sigure,
d nimicdirt ceeqcemi setntdmnldnu
qimareanu mai tnlrecepulereaTadea transfornn-Fiecarepiatrd depoticniredeviie
er a. ( v .1 ) astfelo
piatrddesprijin-igi suntatdtderecunoscdtor. Amin.
Versetebiblicepentru medita{ie
Primul lucru pe care trebuie si-l faci c6nd eqti dominat de
I pacat.
1 Ioan 1: Dacd ne mdrturisim pdcatele,El estecredinciosgi drept,
ca sd ne ierte pdcateleqi sa ne curd[eascdde orice nelegiuire.(v-.9)
Cum si te pdzeqti de alte pdcate.
2 Romani 13: Ci imbrdca[i-vdin Domnul Isus Cristos,qi nu purta[i
grijd de firea pdmAnteascd,
pentru ca sd-i trezifi poftele. (v.1a)
Bucuria iertirii.
Psalmul32:Ferice de cel cu fdrddeleeeaiertatd.si de cel cu
pdcatul acoperit!Ferice de omul cdniia nu-i ginein seamd
Domnul nelegiuirea,qi in duhul cdruia nu esteviclenie! &.I-2)
Rugdciunea unui picitos.
Psalmul51: Ai mild de mine, Dumnezeule,in bundtateaTa! Dupd
indurarea ta cea mare, gtergefdrddelegilemele! Spali-md cu
desdvArqire de nelegiuireamea, qi curd[eEte-mdde pdcatulmeu!
(v.r-2)
Adu-{i intr-una aminte de aceasta.
Psalmul86: Cdci Tu eqtibun, Doamne, gatasd ier[i, qi plin de
indurare cu tofi cei ce Te cheamd.(v.5)
De ce trebuie si fie adorat Dumnezeu.
Psalmul 130:Dar la Tine esteiertare, ca sh fii de temul. (v.4)
Dimensiunea iertdrii divine.
Psalmul 103:... cAt estede departerdsdritul de apus,atAtde mult
depd,rteazd
El fdrddelegilenoastrede la noi. (v.12)
Elementele dinamice ale adeviratei pociinfe.
Iacov 4: Apropiafi-vd de Dumnezeu,qi El seva apropiade voi.
Curd{a(i-vdmAinile,pdcdtoqilor;curd[a[i-vdinima, oameni cu
inima impdrtitd! Simtiti-vdticdloEia;tAngui[i-vdgi plAnge[i!RAsul
vostru sd se prefacdin tAnguire,Eibucuria voastrdin intristare:
Smerigi-vdinaintea Domnului, qi El vd va inilga. (v.S-10)
17, CdndCazilntr-un
Pacat
Cumplit
trist cAndun creEtincadein p[cat, dar aceastanu
inseamni ifArEitul.Indiferent daci alqiiqtiu saunu despre
acelpicat, Dumnezeugrleqi tocmai de aceeaproblemi
trebuie rczolvatd,in primul rand inaintea Lui. picatul, dupi cum
s.a spus:nu estein primul rand o incilcare a legilor lui Dunurezeu,
ci o rinire a inimii Lui. Deci cum alininl rana din inima lui
Dumnezeupe care am provocat-oatunci cAndam cdzutintr-un
pdcatteribil?
In primul rAnd,nu trebuie sd minimalizdmp6catul.in zilele
noastreexistdtendin[a de a sefolosi un limbaj eufemisticpentru a
descriepicatul. Dacd a avut loc un picat moral spunem r-a
"i
intdmplat,,urllucru mic" sau,,c[ n-a fost cine qtiece,,.Canceml de
stomacrirnAne tot cancerchiar dacdcinevaar numi durerea
provocatdde el ,,indigestie".Minciuna inseamni mai rnult decdt
un neadevdr.Furtul inseamni mai mult decdtqterpelit.Adulterul
inseanmdmai mult decdto relalie in afara cdsdtoriei.Un lucru
care aducemoarteanu-l po[i face nevdtlmitor dAndu-iun alt
nume.
in al doilea r0nd, trebuie sdne mdrturisimpicatul inaintea
lui Dumnezeu.Trebuie si strigim cXtreEl ca qi psalmistul:,,Ai
mild de mine, Durnezeule,in bundtateatat....gtergefXriclelegile
mele! Spald-m[ cu des[v6rqirede nelegiuireamea-,gi curdgeEie-ml
de plcatul meu" (Psal.5I:I-2).
In al treilea rAnd,dacdpicatul a implicat alte persoane,
lucrurile trebuie rezolvateqi cu persoaneleimplicate.Este bine ca
intotdeaunaacestelucruri si fie discutatecu un pastor saucu un
consiliercreqtinca si seevite complicagiileinutile gi numai dupi
aceeasdtrecemla ac(iune.
in al patrulea rdncl,trebuie sdincercim ca in viitor s[ tr[im o
via(d curati qi dependentdde harul plin de putere al lui
Dumnezeu.Toate resurselecerului sunt antrenateimpotriva
pdcatului,insd noi pdc[tuim pentru c5 nu folosim aceleresurse.
Durnnezeule ddddtordehar Siiertare,nu vreousd-mi minimalizezi
pdcatulsausd aducarguntantetntpotrivaticdlogieilui, dar acumtl uduc
tnainteaTa ca sd-l ier(i. Md pocdiescgi primesciertareape csretn
bundtateaTa mi-ui oferit-ofutCristos.MulfumescDomnulmeu.Amin.
Versetebiblicepentrumedita(ie
Privirea care a m6ntuit.
Luca22: Domnul S-aintors, gi s-a uitat gintdla petru. petru
$i Ei_a
adusaminte de vorba, pe carei-o spuseseDomnul: ,,inainte ca sd
cantecocoEulte vei lepddade mine de trei ori". a ieEitafard, a
$i Ei
plAnscu amar.(v.6I-62)
Nddejdea creEtini nu va fi ficuti de rugine.
Psalmul25: Da, to(i cei ce ndddjduiescin Tine nu vor fi dafi de
rugine:ci de ruqinevor fi dafi cei ce te pdrdsescf6rd temei. (v. 3)
Cum si evili pe viitor ruEinea.
Psalmul119:o, de ar [inti caile mele la pdzireaoranduirilorTale!
Atunci nu voi roqi de ruEine,la vedereatuturor poruncilot tale!
(v.s-6)
Dumnezeu poate face mai mult dec6t sd ierte.
1 Ioan 1: Dacd ne mdrturisim pdcatele,El estecredinciosgi drept,
ca sd ne ierte picatele qi sd ne curdgeascd
de orice nelegiuire.(v.9)
Picatele ascunsesunt picate neiertate.
Proverbe28: Cine iqi ascundefaridelegile, nu propdEeEte, dar cine
le mdrturiseqtegi se lasdde ele, capdtdindurare. (v. 13)
Ia-{i curajul din aceasta.
Mica 7: Care Dumnezeuesteca tine, care ier{i nelegiuireaqi treci
cu vedereapdcatelerdmdgigeimoEteniriiTale? El nu_$i
[ine
mAniape vecie,ci ii placeindurarea! (v.18)
Ce implicd intimitatea cu Dumnezeu?
Evrei 10: ...si ne apropiemcu o inimd curatd,cu credinlddeplind,
cu inimile stropite qi curd(itede un cugetrdu, qi cu trupul spdlatcu
o apd curatd.(v.22)
18.Cdnd
EgtiCoplegit
DeRugine
mai deplorabilr starein care sepoate afla un om estesi
17"-.o
tara ruqine.Picatul esteintotdeaunafatal, dar niciodatd
f .Ire
\-/rn?r latal ca atunci cdndn-aducedupi el ruginea.Niciodati
in Noul restament manialui Isusn-a fost mai aprinsi ca
atunci
cand a fost indreptati impotriva acelora care,pentru cr le
lipsea
ruEinea,pdreaude necorectat- de exemplufariseii.
Rugineaesteun sentimentcomprexce constr din cdteva
elemente:teama de-afi expusin pupiic, groazaradescoperirea
defectului.Eispairnade consecinge. inainie ca Adam Eidva si fi
pac.Stuitei era,,goi gi nu le-erarugine,,(Gen.2:25),dar dupi
aceea
rugmeapentru ceeace au flcut i_adeterminatsd_giacopere
goliciuneacu frunze de palmier.Le-afost atat de ieami cr
vor fi
descoperi[i,inc6t at*ncfcdnd Dumnezeus_acoborAtsi_i
cerceteze,ei s-auascunsprintrecopaci.N-auvrut sd,fievdzugi.
RuEineadetesti.nunumai expunereapublici, dar
descoperireaunor deficienfeldrmtiice,care la rdndul loiconduc Ei
la
chinul congtiinfeigi ura de sine.suntem maniogipe noi pentru
ce
ne-am_comportat in felul acesta.,,Ji_arplicea sf fac urtu!,,
RuEineaaducedupi ea gi consecinlele,anticip area aceeace
s-arputea intampla cand eEtidescoperit.Aceastaai putea insemna
respingeredin partea artora, obligaiivitatea unor r"rtitrriri,
infruntareaunor situagiinepldcuG.
Dar oricdt de gravi ar fi ruginea,ea nu trece dincolo de
puterea de riscumpdrarea lui Isus.cind aduceminainteaLui
problemacare ne-a adusruqinea,El estegata si ierte si
Ei
restaurezedemnitateanoastri. intr-un fel am putea fi
recunoscdtoripentru ruqine.Ea esteo binecuvdntaredeghizati.
Fird ruqineam putea si alunecim spre dezastrufiri si ie dim
seamade striciciuneacare are loc ln sufletulnostru. Dacd existi
un lucru mai rdu ca ruEinea- aceastaestesi fii fdri ruqine.
Dumnezeule phn dehar qi dragoste,vin inahtea ta crt sentimentuladdnc
deru$ne caremd cuprinde si-lpun la picioarelcTale.Ajfid-md sd
identific cauzalui gi sd-l schimbacumprin putereanumelui Tdu. curd-
\d-n?dgi elibereazd-md. in numelelui Isus.Amin.
Versetebiblice pentru medita(ie
Cristos cunoaqte gi simte fiecare durere a noastrd.
I Evrei 4: Cdci n-avemun Mare Preot, care sd n-aibd mild de
sldbiciunilenoastre;ci unul carein toate lucrurile a fost ispitit ca
qi noi, dar fdrd pdcat.Sdne apropiemdar cu deplind increderede
scaunulharului, ca sd cdpdtdmindurare qi sd gdsimhar, pantru ca
sd fim ajuta[ila vremede nevoie.(v.15-16)
Harul este revirsat pentru a implini fiecare nevoie.
2 2 Corinteni 12: $i El mi-a zis: ,,Harul Meu ifi estede ajuns;cdci
putereaMea in sldbiciuneestefdcutddesdvirqitd".Deci md voi
lduda mult mai bucuroscu sldbiciunilemele, pentru ca puterealui
Cristossd rdmAndin mine.(v.9)
Meritul nu este ceva cdqtigat, ci ceva conferit.
Efeseni 1: ... ne-a rAnduitmai dinainte sd fim infia[i prin Isus
Cristos,dupd buna pldcerea voiei Sale,spre lauda slaveiharului
Sdu,pe care ni l-a dat in Prea Iubitul Lui. (v.5-6)
La lucru in viafa noastrd este un scop vegnic
2 Corinteni 3: Noi to[i privim cu fa[a descoperitd,ca intr-o
oglindd,slavaDomnului, gi suntemschimba(iin acelaqichip al
Lui, din slavdin slavd,prin Duhul Domnului. (v.18)
in(elege ce inseamnd si fii un copil al lui Dumnezeu.
Romani B: $i, dacdsuntemcopii, suntemqi moEtenitori:
moqtenitoriai lui Dumnezeu,qi Smpreuni moEtenitoricu Cristos,
dacdsuferim cu adevdratimpreund cu El, ca sd fim qi prosldvili
impreundcu El. (v.17)
Identitatea noastrd este completd numai in Cristos.
C-oloseni2: ...Yoi ave[i totul deplin in El, care esteCapul oricdrei
domnii qi stdpAniri.(v. i0)
Nu existd concedieresau lipsd de lucru in biserica lui
Dumnezeu.
1 Corinteni 12:Yoi sunte[i trupul lui Cristos,Ei fiecare,in parte,
mddularelelui. (v.27)
19.CdndE$i Concediat
SauF[ra
Serviciu
iciodati un om nu estemai deprimat qi mai disperatdecAt
atunci cAndesteconcediatsaufdrl serviciu.In asemenea
vrenruri omul se simtefrustrat, devalorizat,fdrd,merite $i
firi semnificafie.Intensitateaacestorsentimenteva fi diferiti de
la o situagiela alta,depindedacl reputa[ianoastri derivi din ceea
ce facem saudin ceeace suntem.Dac[ ne cAEtigdmreputa[ia din
ceeace facem (slujbanoastr5,profesia,realizdrile,etc) cdnd
circumstan[elenu ne vor mai permite s[ ne desfigur[m activitatea
agacum obignuiams-ofacem,rispunsul emolional va fi, de cele
mai multe ori, unul devastator.CAndcei care-qicigtigd respectul
din ceeace sunt,vor recunoaqtec5, deqinu mai pot contribui la
activitatealor ca mai inainte (fie temporar,fie permanent)meritul
lor ca persoandrdmdneintact,vor experimentaun rispuns
emolional foarte diferit. Ei sevor simgizdruncinali,dar nu
devasta!i.
Modul in care reaclioneazi emo[iile noastreestedirect
rela[ionat la rnodulin careprivim qi evaludmlucrul care s-a
intAmplatcu noi. Tocmai de aceeaproblemacea mai importanti a
vie[ii noastreestesi ingelegemde unde trebuie si provinl
respectulnostru al fiec[ruia - din ceeace suntemsaudin ceeace
facem.Ceeace facemnoi la serviciuesteimportant, dar nu cel mai
important. Cel mai important lucru in via[i, gifactorul de echilibru
tn toateproblemelevie{ii, estesd qtim exactcine suntem Eiin ce
const6meritul nostru.In calitatede creqtinimeritul nostru stdtn
faptul ci noi ii apar[inemlui Dumnezeu,cb noi suntem
mogtenitoriai lui Dumnezeuqi impreunl moqtenitoricu Cristos
(Romani 8:17).A intelegeacestlucru nu ne va feri de momentele
supdritoare cAndvia{a devinemai grea,dar aceastdingelegere
creeazdo diferen[dintre a fi zdruncinatsaua fi devastat.
Dumnezeulmeu,t(i sunt recuttoscdlorpentru toatetttdemdndrilepe care
mi le-ui dat, dar tftelcg cd elenu tnseamni totul. Tu egtitotul. Ajfid-md
deacurntncolosd-mi efrrag meritul dela Tittegi ttu ditt ceeacefac. Md
roght nurnelelui Isus-Amin-
Versetebiblicepentru medita(ie
Primejdia care il aEteapti pe cel zgdrcit.
I Proverbe2!: Cine iqi astupdurechile la strigitul siracului, nici el
nu va cdpdtardspuns,cind va striga.(v.13)
Prosperitatea tnseamnd a da, nu a primi.
2 Proverbe11: Sufletulbineficitorva fi sdturat, cel ce udd pe algii
va fi udat gi el. (v.25)
Ei
Rdsplata celui generos.
Matei 10:$i oricine va da de bdut numai un pahar cleapd rece
unuia din acegtimicu[i, in numele unui ucenic,adevdratvd spuncd
nu-qiva pierde rdsplata.(v.42)
Pune-L pe Dumnezeu primul qi inaintea altora.
Proverbe3: Cinsteqtepe Domnul cu averile tale, cu cele dintAi
Ei
roade din tot venitul tdu, cdci atunci grAnareleifi vor fi pline de
belgugEiteascuriletale vor zac,ede must.(v.9-10)
Ceea ce conteazdnu este numai ce dai, ci cum dai.
Deuterenom 15:Ci sd-i dai gi sa nu dai cu pdrere de rdu in inimd.
cdcipentru aceastate va binecuvdntaDomnul, Dumnezeult6u,i'n
toate lucrdrile de care te vei apuca.(v.10)
Mdsura dirniciei tale este misura risplitirii tale.
Luca 6; Dati gi vi seva da; ba inci, vi seva turna in sdn o mlsurd
bund, indesatd,cldtinatd,care seva vdrsape deasupra.Cdci cu ce
mdsuri ve(i mdsura,cu aceeavi se va mdsura.(v.3g)
Harul cregte o dati cu generozitatea.
2 Corinteni 9: Sd qtigi:cine seamdndpu(in, pu{in va secera;iar cine
seamdndmult, mult va secera.Fiecaresd dea dupi cum a hotdrAt
in inima lui: nu cu pirere de rdu, sau de sild, cdci ,,pecine di cu
bucurieil iubeqteDumnezeu".$i Dumnezeupoate s6vd umple cu
orice har, pentru ca, avdndtotdeaunain toate rucrurile din distul.
si prisosigiin orice faptd bun6.(v.6-B)
24.CdndIti EsteGreuSaFii Generos
cd nimic nu demonstreazddedicarea noasrri fali de
J)rybabil
J/cristos Ei lucrareaLui agacum o face atitudineanoastreruge
r- de bani. In EvangheliiIsusa vorbit desprebani probabil mai
mult decat despreorice alt subiect.$i de ce?Pentru c8 plrcerea
banului estesim[iti aproapein fiecarepalmr Eicristosi gtiut cd,
daci urmaqiiLui nuvor lua o decizieclarr in ceeace priviEte
ata$amentullor fa[5 de bani, niciodatdnu vor putea deveniniqte
ucenicimaturi.
CAndne punem incredereain lucrurile materialepe care le
avem,ne confruntdmcu o problemi sensibill,pentru ci ori vom
transformaceeace estematerialintr-o imaginea spiritualului,ori
materialulne va transformape noi dupd chipul lui. Lucrurile
materialetrebuie predate lui Dumnezeu- dacd.nu,ne vom trezi
devotandu-neacestora.Unii creqtinidau zecela suti din venitul
lor Iui Dumnezeu,Eipentru cei cu salariimici proceduraaceasta
estebine venit5. cei cu salariimari pot da mai murt decdt zecela
sutd fird si intampinegreutigi pentru ei Eifamiliile lor. un om de
afacerispuneacu multi ingelepciune:,,Tot ce am esteal lui
Dumnezeuqi rugdciuneamea continul este:,,Doamne,cAt din
banii Tdi pot opri pentru mine?"" Aceasta-igAndireacorectd,
pentru ca tot ceeace cheltuimpentru noi firi s6 fie necesardevine
un obstacoltn ajutorul pe care ar trebui sd-ldim altora in nevoie.
A pune la dispozigialui Dumnezeuposesiunilenoastre aratdcE
incredereanoastri este?nEl. nu in bani.
intr-un timp in care economiaestepredicati ca o Evanghelie
cregtindqi impulsurilegeneroasesunt paralizateinainte ca ele sd-qi
poati gisi expresiea,trebuie sd-L l5sim pe Dumnezeusd deschidl
puninii noEtriincleqta[iEisdfim la fel de generoEifa[d de altriicum
a fost El fa15de noi. Toati dbmicia noastri ar trebui fdcutdca o
recuroqtin[i pentru ceeace ne-a dat El nou5.
O Dumnezeulc,fd-md o persoartdrnaigeneroasd.Iurtd-mdpentru
zgdrceniameaqi infuzeazd,mdcu o ilorin(d dea sluji ahora aSacum Tu
tmi slujegtimie.Ajad-md sd nu mai neglijezacestlucru $ sd tncepchiar
astdzi.ip acestlucru tn numelelui Isus.Amin.
""r
Versetebiblicepentru medita(ie
O rugdciune pe care o po[i spune ori de cAte ori citegti
Scriptura.
Psalmul119:Deschide-miochii, ca s6vdd lucrurile minunate ale
I-egiiTale!(v.18)
Dorin(a psalmistului de a fi cercetat.
2 Psalmul139:Cerceteazd-md, Dumnezeuleqi cunoagte-miinima!
Incearcd-md,gi cunoaEte-migAndurilel (v .23)
Scriptura - via(a sufletului
Matei 4: Drept rdspunsIsus i-a zis: .,Estescris:,,Omul nu triieste
numai cu pAine,ci cu orice cuvAntcare iesedin eura lui
Dumnezeu". (v.4)
Cuvfintul lui Dumnezeu - mai presus decAt cuvAntul
oamenilor.
1 Tesaloniceni2: De aceeamulgumimfdrd incetarerui Dumnezeu
cd, atunci cAnda[i primit CuvAntullui Dumnezeu,auzit de la noi.
l-a[i primit nu ca pe cuvAntuloamenilor,ci, aqacum qi estein
adevdr,ca pe CuvAntullui Dumnezeu,care lucreazdin voi care
credefi.(v.13)
Cuvfintul lui Dumnezeu - singura armd de atac a
credinciosului.
Efeseni6: Lua[i Eicoiful mAntuirii qi sabiaDuhului, care este
CuvAntullui Dumnezeu.(v.17)
O rugdciune pentru pricepere.
Psalmul 119:Fd-md si pricep caleaporuncilor Tale, gi voi cugeta
la lucrurile Tale cele minunate.(v.27)
Cu c6t mai mult cunoaqte cineva CuvAntul lui Dumnezeu, cu
-I
atdt mai mult ii poate ajuta pe al(ii.
Romani 15:In ce va priveEtepe voi, fra(ilor, eu insumi sunt
incredin[atcd sunte(iplini de bundtate,plini qi de orice fel de
cuno$tintd,Eiastfelsunte[i in stare sdvd sfdtulli unii pe al(ii. (v.14)
Atitudinea corectd in folosirea Scripturilor.
Pl6ngerilelui Ieremia 3: Sdludm s"ama la umbletelenoastre,sd
le cercetdm,qi si ne intoarcemla Domnul. (v.40)
2L Cdnd
Ti SePareCaBibliaNu-[iMai
Vorbeste.
rf-\oticre$tinii adevhra[ivorfi de acordch Bibriaesteceamai
fascinantd.captivanti qi sprijinitoare Cartedin intreaga
I
-f lume. In Evrei 4:\2 estedescrisbin felul acesta:,,CIci
cuvintul lui Dumnezeuesteviu qi lucrdtor, mai txietor decatorice
sabiecu doui tSiguri;pitrunde pani acolo cd despartesufletul gi
duhul, incheieturileqi miduva, judeci sirn[irileqi gdndurileinimii,,.
De ce atunci o carte care este prezentatd".u,,ui"gi lucritoare"
citeodatr nu are nici un impact asupravietrilornoastre,deqiii citim
paginile.
S-arputea enumeracdtevamotive: O citeEtiin prea mare
grab5,te apropii de ea cu un sentimentde datoiie nu cu dorin[a
Ei
de-a te intdlni cu Autorul ei saumintea i[i estepreocupatdcu alie
lucruri. Dar motivul principal pentru care Biblia n,t tre atinge
vietile esteimpotrivireanoastrdde a o ldsasi aduc[ la lumina
scopurileascunseale inimilor noastre.Niciodatdnuvont efrrage
mult din Biblie dacd nu venim tnaintea ei cu o minte d.eschisd.cu
alte cuvinte,nu trebuie sdne mulgumimdoar cu citirea Bibliei,
trebuie sd lSsim ca Biblia sdne citeascdpe noi.
Cdnd ne vom apropiade Biblie in felul acesta,vom descoperi
cd ea estemai mult Eocantrdecdt sprijinitoare,mai osdnditoare
decit mdngdietoare.Aceastanu inseamnd, cd eanu ne poate
mdngaiaori de cdte ori suntemin necaz,crci cu sigurangiea face
acestlucru. Totugi,func[ia ei principaldestesdne ieveleze
convingerilenoastregregitedesprevia(5 Eisd le inlocuiasci cu
principii biblice.Astfel cei carecitescBiblia din obiqnuinlds-ar
putea sdn-o citeascl corect.Cdnd ne apropiemde Scripturicu o
atitudine a inimii careztce:,,VorbeqteDoamne,cdci robul tiu
ascultd", promisiuneadatl in Evrei 4:l2mtpoate sdnu se
implineascS.
Tatddin ceruri, iartd-mdpentru cd vin tnainteaCuvdntului Tdu cu
sistemelemeledeapdrareintacte,dorind mai muh sd cdqtigsprijin tn toc
sd md las cercetat.De acurntncolorenun( Ia strategiilemcledeapdrare.
Ajfidqrud sd md tncredtn Tinepentru toatenevoilemele.i6i ceracesteatn
numclclui Cristos.,hnin.
Versetebiblice pentru medita(ie
Singurul care poate si-(i intireasci sufletul.
I Psalmul119:Aceastaestem6ngdiereamea in necazulmeu: cd
fdgdduin[aTa imi dd iardgivia(d.(v.50)
Sentimentele trebuie infruntate qi sim(ite inainte de a putea
2 fi consolate.
Matei 5: Fericede cei ce plAngcd ei vor fi mAngdia[i!(v.4)
Un cuv6nt care a consolat pe mulfi.
Psalmul23: Chiar dacdar fi sd umblu prin valea umbrei mo4ii, nu
md tem de nici un rdu, cdciTu eqticu mine. Toiagul EinuiauaTa
md mdngAie.(v.4)
Ad6ncegte-tein mAng6ierea care vine de Ia Dumnezeu.
2 Corinteni 1: BinecuvAntatsd fie Dumnezeu.Tatdl Domnului
nostru Isus Cristos,Pdrinteleindurdrilor qi Dumnezeuloricdrei,
care ne mdngdiein toate necazurilenoastre... (v.3-a)
0 promisiune care n-a fost niciodati neAmpliniti.
Psalmul27: CdciEl mi va ocroti in colibaLui, in ziua necazului,
md va ascundesub amperiEulcortului Lui, qi md va indlgape o
st6nc6.(v.5)
Pentru acest scop a venit Domnul nostru.
Isaia 61: ... El M-a trimis sdvindec pe cei cu inima zdrobitd ... si
mAngAipe to(i cei intristafi; sd dau celor intristagidin Sion,si le
dau o cunundimpdrdteascdin loc de cenugd,un untdelemnde
bucuriein locul plAnsului,o haind de lauda in locul unui duh
mdhnit...(v.1-3)
Moartea n-are ultimul cuvdnt.
1 Corinteni 15:Moartea a fost inghigitede biruin[i. Unde i(i este
biruin[a, moarte?Unde i$ esteboldul, moarte?(v.5a-55)
n. GndMoare
UnulDintre
Gi Dragi
ai devrernesau mai tdrzit aproape fiecare dintre noi
trebuie si suferemoarteaunei persoanepe care o iubim.
in asemeneamomenteestebin'esi ne amintim ci
mAngiierealui Cristosin vreme denecazestesigur[. Te rog si-mi
ier[i exemplulpersonalla care mI voi referi in momentul care
urmeazd,dar cu cdgivaani in urmd mi-am pierdut so[ia din cavza
unui cancerde care a suferit qi qtiu ci ceeace voi spunein
continuareesteadevirat.
Cdnd moarteaia de ldngi noi pe cinevacare ne estedrag,
durerea p,egare o trdim poate fi de multe ori aproape
insuportabi,le. Nu trebuie si ne fie teami si neexprlmdm
sentimenteleinaintea lui Dumnezeu(saudespreEl) oricare ar fi
ele - mdnie, frustrare,teami, durere,sentimentde abandonare,
etc..E mai bine sI exprim[m acestesentimentedecAts6le
reprimdm. C. S. Lewis spuneaci atunci cAndi-a murit so[ia s-a
r[sculat impotriva lui Dumnezeupentru o vreme.Apoi, dirpl ce
qi-a descdrcatacuza\iileimpotriva Celui Atotputernic, a simtrit
bra{ele dra_gostei lui Dumnezeu cuprinzdndu-l tntr-un fel pe care
nici el n-a fost in stares5-ldescrie.Dumnezeunu se supird pe noi
cdnd ii sppnemcum ne sim[im; El ne asculti, simte cu noi gi'
in(elege.Insd-imediatdupi aceeanoi trebuie sd-L invitlm pe El si
ia parte la suferin[anoastri gi si cerem de la El mdngAiereii
sprum.
A fi mingAiat in mod divin nu inseamni ci lacrirnilenoastre
sevor uscasaucd intristareanoastri va lua dintr-o datd sfdrEit.
$cestea sunt procesenaturale care au un efect terapeuticputemic.
Insd a fi m6ngdiatin mod divin inseamndcI il vom simgipe
Dumnezeuin mijlocul lacrirnilorqi ?ntristdriinoastre.Durerea
trebuie acceptatl EistdpAnit[ - chiar gi durereade a spune,,la
revedere".Lucrarealui Cristosin clipe de durere esteaceeade a
ne sprijini gi conducepe caleadurerii qi aceeade a umbla cu noi
rndnl in mAn5,indiferent cAt de lung ar fi drumul. Niciodatd
prezentalui Cristosnu va fi mai putErnici gi mai consolatoare
decAtestein momentelede durere.El d[ cel mai mult cAndni se ia
cel mai mult.
O Dumrczeulc,Tddl nuu, cdtdernuSumitori(i suntd {iu d Ttt md accep(i
agacumsunt.Md tntorcspreTinetn tntristareaMea$ t(i cersd-midai mfun
gi sdfiai aproapedeminetn timp ceumblape acestdurerosdrum. Fii
adevdrqta nwamingdierefu mijloculmihnirii melc.Md rogtn numelelui
Isus.Arnin.
Versetebiblicepentru medita(ie
Adevirata via(5 nu se afld in lucrurile temporare, ci in
Dumnezeu.
Coloseni3: GAndili-vdla lucrurile de sus,nu la cele de pe pdmAnt.
Cdci voi a(i murit, qi via[a voastrl esteascunsdcu Cristosin
Dumnezeu.CAndse va ardtaCristos,via(avoastrd,atuncivd ve[i
ardta qi voi impreund cu EI in slavd.(v.2-a)
Un obiectiv care nu poate fi niciodatd blocat.
2 2 Corinteni 5: De aceeane Eisilim sd-I fim pldcu[i,fie cd rdmAnem
.
acasdfie cd suntemdepartede casi. (v.9)
intotdeauna triieqte ca si fii pldcut inaintea Lui.
Efeseni5: Umbla(i deci ca niqtecopii ai luminii. Cdci roada
luminii std in orice bundtate,in neprihdnireqi in adevdr.Cercetati
ce estepldcut inaintea Domnului. (v.8-10)
Obiectivele lui Pavel erau obiective evalvioase.
Filipeni 3: Fra[ilor, eu nu cred cd l-am apucatincd; dar fac un
singur lucru: uitAnd ce estein urma mea, gi aruncAndu-mdspre ce
esteinainte, alerg spre (intd, pentru premiul chemdrii cereEtia lui
Dumnezeu,in CristosIsus.(v.13-14)
Eqti un nebun daci te enervezi.
EclesiastulT: Nu te grdbi sd te mdnii in sufletul tiu, cdcimAnia
locuieqtein sdnul nebunilor.(v.9)
M6nia qi neprihinirea sunt incompatibile.
a_\
Q lacov l: $tigibine lucrul acesta,prea iubigiimei fra(i! Orice om sd
fie grabnicla ascultare,incet la vorbire, zdbavnicla mAnie;cdci
mdnia omului nu lucreazi neprihdnirealui Dumnezeu.(v.19-20)
Rezolvd problema mdniei in ziua in care ea a apdrut.
Efeseni4: ,,MAniafi-vdqi nu pdcdtuigi".Sd n-apundsoarelepeste
mAniavoastrd,qi sd nu da(i prilej diavolului". (v.26-27)
23,CdndTeLup[iCuMAnia
$acunt existdgeloziepurtdtoarede iubire gi gelozie
izvordti,din invidie,fot a$aexistdqi o mAniejustificatdgi o
minie fhrd ternei.MAniabuni esteintristareapentru ceea
ce se ?ntAmpldaltora; ntAniarea esteranchiuni din cauza
lucrurilor careni seintimplS.
Isuss-amAniatatunci cAndun grup de oamenigata de scan-
dal agteptausi vadi dac[ El va vindecauil om in sinagog[.Biblia
spuneci Isus $i-a rotit privirile cu mdniepesteei gi a fost mAhnit
de ?mpietrireainimii lor (Marcu 3:5).Mdnia Lui a fost o mAnie
dreapt5,pentru c[ ea constadintr-o rndniepentru c[ unii din
adunaren-ar fi vrut ca El sdvindecepe acelom in ziua Sabatului.
Mdnia rea vine in cele mai multe caztri de la cinevasaude la
cevacare se opune obiectivelornoastre.Fiecareac(iunepe care o
intreprindemesteo incercarede a atingeun scopdesprecare
undevain adAnculnostru suntemconvingici e bun. CAndunul
dintre obiectivelenoastreesteblocat, depindecdt de inlportanteste
pentrunoi acelobiectiv,emo(iacare rezultd din aceastava fi ori un
sentimentde frustrareuEoardori o mAniefulgeritoare. Este
dlun[tor si negdmci suntemmAnioqi;ar trebui sd recunoaqtem
aceastatntotdeaunaqi apoi sdne concentrdmasupracau.zeicarea
stdrnit mAnia.Afl[ dacdmotivul principal std in faptul cd un
obiectivpe care noi credem cd trebuies[-l atingemca sdputem
aveasatisfac(ialSuntricda fost blocat.
Ca si evitdm aceastdminie d[unitoare trebuie s6-n[elegem
ci obstruc(ionareaunui scoppersonal nu afeeteazd.siguran[a
noastr[ in Cristos.$i mai trebuie s[ cruroaqtemcare estediferen[a
intre o dorinf5 qi o cerin[i. Cdnd numai donm cevaqi lucrul acela
ne esteoprit, suntemuqorfrustragi.CAndpretindemcevaqi lucrul
acelane esteoprit, noi devenimprofund frustra(i.Cei a cdror
incredereestein Cristosqinu in sentimentelepozitive rezultate
dinrealizareaunor obiective,nu vor glsi ci mAniaesteo problemd
pe caren-o pot controla.
Tatd,ajutd-mdsdtnpleg diferen(adintre o dorin(d gi o preten[ie,pentru
cd vdil cd aceastaesteo chestiurtedemqxintdimportan(d.Ajutd-md sdfiu
afit desigur tn Tine,tncilt blocareaobiectivelormelesd o considero
probl.emd minord gi nu una majord.Md rogtn nurnelelui Isus..*nin.
Versetebiblicepentru medita(ie
Schimbarea perspectivei cuiva.
I Psalmul73: M-am gAnditla acestelucruri ca sd le pricep,dar
zadarnicdmi-a fost truda, pAndce am intrat in sfdntul locaEal lui
Dumnezeu,qi am luat seamala soartade la urmd a celor rii.
(v.16-17)
Firddelegea n-are viitoir.
2 rdul;
Psalmul37: Nu te mAniape cei rdi qi nu te uita cu jind la cei ce fac
cici sunt cosigiiute ca iarba, gi se veqtejescca verdea[a.
Increde-tein Domnul, Eifd binele; locuieEtein [ard, qi um6ld in
credincioEie.(v.1-3)
Numai bog5liile lui Dumnezeu supravie(uiesc.
Luca 12:,,Dar Dumn ezeui-azis:,,Nebunule! Chiar in noaptea
aceasta[i se va cere inapoi sufletul;Eilucrurile pe care le-ai
pregdtit, ale cui vor fi?" Tot agaesteqi cu cel ce iqi adundcomori
pentru el, Einu seimbogdfegtefa[d de Dumnezeu.,,(v.20-2I)
Invidia i{i face riu.
Proverbe14:O inimd liniEtitdestevia(a trupului, dar invidia este
putrezireaoaselor.(v.30)
Lucrurile pim6ntegti sunt doar temporare.
Psalmul37: Amvdzut pe cel rdu in toatl puterea lui; se intindea ca
un copacverde. Dar cAndam trecut a doua oard, nu mai era acolo;
l-am cdutat,dar nu l-am mai putut gdsi.(v.35-36)
Rdspunsul lui Dumnezeu la pldngerea lui leremia.
Ieremia 12: Pentru ce propiEeqtecaleacelor rii, Eitogimiqeii
trdiescin pace?...,,Dar d-rcdnu vor ascultanimic, voi nimiii cu
desdvArqire pe un astfelde popor, il voi nimici gi il voi pierde,zice
Domnul".V.1,17)
Zelul, nu invidia, ar trebui sd ne domine inimile.
Proverbe23: Sd nu-[i invidiezeinima pe cei picdtoqi, ci sd aibd
totdeaunafrici de Domnul. (v.17)
O distinc(ie care diferi mult.
Maleahi 3: $i ve[i vedeadin nou atunci deosebireadintre cel
neprihdnitEicel rdu, dintre cel ce slujegtelui Dumnezeuqi cel ce
nu-I slujeEte.(v.18)
24,CAnd
EqtiNedumerit
De
Prosperitatea
Celor
Nelegiui[i
u[ini sunt creqtiniicarenu s-auintrebat de ce oamenilor
nedrep[i pare sI le meargi atdt de bine ?ntimp ce oamenii
cinstitrise lovescde atAteaprobleme.Psalmistuligi exprimi
aceastddilemb in Psalmul73.Dacdar trebui sdparafrazdmceeace
spuneel ar srmaastfel:,,latd, eu trdiesco via[d evlavioasl,imi
[in
inima gi mainile curate,evitind pxcatul gi meditdnd la cuvdntul lui
Dumnezeu,Eitotugi,in ciuda acestuifapt, mI confrunt cu tot felul
de problemeqi necazuri.care-i avantajulin a-L sluji pe Dumnezeu
daci El nu mi feregtede greutd(ilein care mi aflu?,,Cum a trecut
psalmistulprin nedumerirealui gi a ajunspe o pozigiede incredere
gi de dependen[dde Dumnezeu?Aflind acestlucru poate cd ne
vom schimbagi noi felul de gAndire.
Primul lucru pe care acestal-a fdcut a fost sd intre in Casa
Domnului gi pe cdnd iqi ridica ochii spreDumnezeuin inchinare,
felul lui de a vedealucrurile a inceput si se schimbe.El avlzut
lucrurile din perspectivalui Dumnezeu,gi ceeace separe cd l-a
schimbata fost aceasta,,Atunciam luat sealnala soartade la urmd
a celor rdi" (v.17).indatd ce a meditatla sdrqitulcelorrdi, totul a
inceput sd aibi senspentru el. El seuitasenumai la pozigialor
prezent{.c1nd ignorauprincipiile morale,condugide ambigii
nemdsurate- qi uitau de destinullor vegnic.CAndgi-adat seamacd
nu mai invidiazi qi-azis in sinealui,,acegtiasunt ferici[i acum,dar
vor aveaun sfdrqitde o triste[e nemaiAntAlniti".
AdevSrulpe care l-a inlelespsalmistulgi l-a acceptatin timp
ce gedeain linigtein Casalui Dumnezeuesteacelaqiadevir pe
care tebuie si-l in[elegemgi sd-lacceptlm qi noi. Intotdeauna
putem trdi acceptdndprezentuldacd?n[elegemgi ne cunoagtem
viitorul.
O Tatd,cdt dernuh urn nevoiedeperspectivelc Scripturii dacde sd-mifac
drum prin aceastdlume futlinigteqi tn siguran(d.Ajufd-md sd-miltn
ochii tndrepta(ispreviitor, cdci vddcd numai dacdfac acestlucru pot trdi
eficienttn prerynt.Anin.
 Versetebiblice pentru medita[ie
Stai aproape de Dumnezeu.
Matei 11:Lua[i jugul Meu asupravoastrd,Eiinvd[a(i de la Mine,
cdci Eu sunt blAndgi smerit cu inima; qi vefi gdsiodihnd pentru
sufletelevoastre.(v.29)
Numai Dumnezeu i(i poate (ine mintea liniqtiti.
2 Isaia26: Tu vei (ine in pacedeplind pe cel care se sprijind pe Tine,
cdcise incredein Tine. (V.3)
l uneipresiuni extraordinare.Dr. ThomasHolmes,o personalitate
Dumnezeu promite odihni tuturor celor care se incred in El.
Exodul 33: Domnul a rdspuns:,,Voi merge Eu insumi cu tine, Eii1i
voi da odihnd".(v. 13)
increde-te in Dumnezeu pentru rezolvarea problemelor tale.
ii Psalmul139:$tii cAndumblu qi cAndmd culc, qi cunoqtitoate cdile
l mele. Cdci nu-mi ajungecuvdntulpe limbd qi Tu, Doamne,il
cunoqtiin totul. Tu md inconjori pe dinapoi qi pe dinainte qi-Ji pui
m6napestemine.(v.3-5)
Urmeazd cilduzirea lui Dumnezeu,
I
Psalmul25: El facepe cei smerigisd umble in tot ce estedrept. El
inva[5 pe cei smeri[i caleaSa.(v.9)
Sfatul este la-ndem6nd pentru cei ce sunt gata sd-l asculte.
Psalmul32:Te voi invd[a , qi-1ivoi ardta calea pe care trebuie s-o
urmezi,te voi sfdtui,qi voi aveaprivirea indreptati asuprata. (v.
8)
Nu te preocupa de ziua de mdine.
Matei 6: Nu vd ingrijoragide ziua de mAine;cici ziua de mAinese
va ingrijora de ea insdEi.Ajunge zilei necazulei. (v.34)
Locul unde-ti noli arunca toategrijile tale.
Psalmul55:Incredin(eazd-[i soartain mdnaDomnului,EiEl te va
sprijini. El nu va ldsaniciodatdsd caddcel neprihdnit.(v.22)
25.CdndEgtiDoborAt
DeStres
n
Jn ziua de astdziaproapetoatd lumeasuferi de efectelestresului.
I Un doctor defineqtestresulca pe o ,,uzur5gio ruptur[ a
rprrsonalitltii". Expertii in problemastresuluine spunci acestaare
dorrdcauzeprincipale:,,preaputind schimbareqiprea multd
schimbare".
Ca si func[ionim cu eficienfdmaximi, to[i avemnevoiede o
anumiti dozi de schimbare,dar cAndschimbareaare loc mult prea
repedepentru ca noi s-oputem suporta,personalitateaestesuilusd
recunoscutiin domeniu,misoari stresul?n,,uritigi de scimbare,,.
Moartea unuia pe care-liubim, de exemplu,estemisurati in o sutr de
unitiqi de stres,rur divor[ in Eaptezecigitrei de unitigi, perioadade
s-arcind ?npatnzeci de unitigi, schimbareasauzugrdvir-ea unei casein
dou[zeci qicinci de unitigi, iar sdrbltorile de iarn5primesc
douisprezeceunitiqi. concluzia lui estecd nimeni nu poate suporta
mai mult de trei sutede unit5[i de stres?ntr-operioaddde
doulsprezecehuri filrd,caacelasI suferefizic iau emotionalin
urmdtorii doi ani.
. . P{mul lucru pe careil avemde ficut cdndsuntemstresa[ieste
sr identificdmcauzastresului.ce declanqeazistresul?Shimbarea
prea.pugin5.sauprea multi? Care sunt simptomele?Ce s-a?ntdmplat
imediatinainte de aparigiasimptomelor(aceastapoate fi o indicagie
vitald.)Trebuie s5-L invitdmpe Domnul sbne ajute in gdsireacauzer
in timp ce ne rug5,mgi rneditdmla ea.Lucrurile vor putea fi schimbate
numai dacdvom gisi carrza.
In continuaretrebuiesi analizlm riguroscauzelepentru care
am c5zutvictime stresului.Nu cumva'neestefrici si avansim?Sau
avansdmprea repedede teamdcd am putea descopericevanepl[cut
9esprenoi, daci ne oprim? In mdsurain carene lipseqtesiguran[ain
Dumnezeuin aceeaqimisurd vom fi motiva[i s-oCdutdmin altceva.
Cei ce sesimt in siguran[5sunt mult mai puginexpuEistresuluipentru
cI aceqtiaau dejaceeace doresc- pacealduntricda min[ii.
Tatdceresc,ajutd-rndsd vddunde-miesteadevdratasiguran(d-tn lucruri
sau tn fina Cdcitt4elegcd singuramadalitatedea trdi fird strestntr-o
lume stresatdestesd am centrulftin(ei melecontrolatde Tine.Ajr^,td-md,
Tatd.tn numelelui Isus.Arnin.
Versetebiblicepentru medita(ie
Lipsa egoismului din via(a Mdntuitorului nostru.
Filipeni2:Fiecaredin voi sdse uite nu la foloaselelui, ciEi la
foloaselealtora. Sd aveti in voi gAndulacesta,care era Eiin Cristos
Isus...(v.4-5)
Ce este El trebuie sd fim qi noi.
2 Ioan 13:Vd dau o poruncdnoud: Sdvd iubi[i unul pe altul; cum
v-am iubit Eu, aqasd vd iubi[i gi voi unul pe altul. (v.3a)
Se poate spune a$a ceva despre tine?
Prea iubitule, tu lucrezi cu credinciogiein tot ce faci pentru fra[i; gi
pentru strdini totodatd.(v.5)
Punerea la lucru a credinfei.
Rgmani 12:Ajuta[i pe sfin[i, cAndsunt in nevoie.Figi primitori de
oaspe[i.(v.13)
A-i pune pe al(ii pe primul loc.
1 Corinteni 10:Nimeni sd nu-si cautefolosul lui, ci fiecaresd caute
folosul altuia. (v.2a\
Adevdrata centrare in al(ii.
2 Corinteni 8: Cdci cunoaqte[iharul Domnului nostru Isus Cristos.
El mdcar cd era bogat,s-aficut sdracpentru voi, pentru ca prin
sdricia Lui, voi si vi imbogdtiti.(v.9)
Pierdem lucrul de care ne (inem.
Matei 16: Pentru ci oricine vrea sd-qipiardd via(a,o va pierde; dar
oricine iqi va pierde via[a pentru Mine, o va cAqtiga.(v.25)
Autoddruirea - piatra de hotar a creqtinismului.
Efeseni5: Trditi in dragoste,dupd cum gi Cristosne-a iubit, gi s-a
dat pe Sine pentru noi ,,caun prinos Eica o jertfi de bun miros",
lui Dumnezeu.(v.2)
26,Cdnd
TeStapAne$te
)Egoismul
auzaprincipali a celor mai multe dintre problemele
noastre,cred mulgiconsiliericreqtini,trebuie gisiti in
egoismEiegocentrism.Cine n-a fost uimit in momentede
autoexaminaresinceri si descoperecit de mult din ceeace facem
se leag[ de noi inqine?Reac(ianoastrdinstinctiv[ fagdde lucrurile
care au loc in jurul nostru nu este oare si zicemin sineanoastr5:
,,Cummd va afectaaceastape mine?" De multe ori un lucru
mirunt care ni se intAmpl5 noui ne tulburd mai mult decAto
tragediecare i seintAmpldaltei persoane.Egoismulgi
egocentrismulni se par atdt de firegti, incAt numai cind ne vom
propunesd le infruntdm ne vom ingrozi cu adevirat de prezen(alor
in via(anoastrd.
Preaputin putem facenoi ca si corectim aceasti distorsiune
in via[a noastri qi de aceeaajutorul trebuie si-l cerem de la
Cristos.Primele gAnduriale Domnului nostru n-au fost niciodatd
legatede propria Sapersoanl aEacd numai El ne poate ajuta si
iubim agacum ne-a iubit El. Creqtinismulrecunoaqtelegitimitatea
iubirii de sineatdta timp cdt aceastanu esteo dragostenumai
pentru sine,nu-i clutatl in mod izolat gi nu-i niciodati separatdde
o dragostein egal5misur[ pentru algii.Cind citim Evangheliile,
nu gdsimnici mdcaro ocaziein care Domnul nostru putea fi
condamnat de egoism.Chiar qi in momentul crucificirii gindurile
Saleau fost de iertare a celor ce l-au crucificat.El l-a mdntuit
printr-o privire pe Petru, Petru cel care s-alepldat de El de trei
ori, gi s-aoprit sd le spun[ femeilor care pres[rau cu lacrimi calea
spreCalvar:,,Fiiceale Ierusalimului,nu Mi pldngetipe Mine, ci
pl6nge[i-vi pe voi insevl Eipe copiii vogtri" (Luca 23:28).
Egoismulsena$tedin nesigurangi,din sentimentulci nu
putem renunta la nimic. Numai o rela[ie apropiat5,adincd Ei
continul cu Cristos poate birui autointeresul nostru firesc qi ne
poate smulgedin stareade egocentrisminvlgdndu-ne cum si fim
interesa[ide altii.
O Durnnezeulz,ajwd+nd sd tntrerup acestciclu al autointeresdriigi al
arrtopreocupdriiin timp cemd tnchin acumtnainteaTa.Md rog sd
biruiegtidragosteameaegocentratd prin dragosteaTaplind ile altruism.
ktpe+nd, topegte-md, moilelcazd-md qi umple-mdcu dragostea
Calvurului. {i-o certn nurnelelui Isus.Amin.
Versetebiblice pentru medita(ie
Spune(i adevdrul.
Psalmul42: Pentru ce te mAhneqtisuflete,qi gemi induntrul meu?
Niddjduieqte in Dumneze:u,cdciiardqiIl voi lduda; El este
mAntuireamea qi Dumnezeulmeu. (v.5)
Numai Duurnezeu ne poate da lucrurile dupd care tAnjesc
2 sufletele noastre.
Psalmul63:Dumnezeule,Tu eqti Dumnezeulmeu, pe Tine Te
caut! imi inseteazdsufletulclupeTine, imi tAnjeEte'trupuldupd
Tine, intr-un pdmAntsec,uscatgi fdri apd.(v.1)
Dumnezeu e mai aproape de tine decdt crezi.
Psalmul34: Domnul este aproapede cei cu inima infr6ntd, Ei
mAntuiegtepe cei cu duhul zdrobit. (v.18)
Un model de rugiciune care trebuie urmat.
Psalmul25:LaTine, Doamne,imi inal{ sufletul.in Tine,
Dumnezeule,md incred: sd nu fiu dat de ru$ine,ca si se bucure
vrdjmagiimei de mine! (v.1-2)
Tu eqti un copil al lui Dumnezeu - {ine-te de acest lucru.
Romani B: $i voi n-a(i primit un duh de robie, ca sI mai ave[i fricd;
ci a(i primit un duh de infiere, care ne face sd strigdm:,,Ava!
adicd:Tatdl" InsuEiDuhul adevereqteimpreunl cu duhul nostru
ci suntemcopii ai lui Dumnezeu.(v.15-16)
incercdrile noastre meriti mai mult dec6t ne costi.
1 Petru 1: in ea voi vd bucura[i mult, mdcar ci acum,dacdtrebuie,
sunte(iintrista[i pentru pu[ind vreme, prin felurite incercdrcdri,
pentru ca incercareacredin(eivoastre,cu mult mai scumpddecAt
aurul care piere qi care totugi esteincercatprin foc, sd aibd ca
urmare lauda, slavaqi cinstea,laardtarealui isusCristos.(v.6-7)
Incul cel mai bun unde po(i fugi sd te ascunzi.
Psalmul32:Tu eqti ocrotirea mea,Tu md sco[i din necaz,Tumd
inconjuri cu cAntdride izbavire.(v.7)
EgtiAb[tutgi Deprimat
27. Cdnd
in cind in cdndaproapetoati lumeaiqi mirfurisegte
tsentimentelede deprimare,darde obiceiacestesentimente
trec repede.Cend acesteacontinudpentru cdtevasiptimdni
gidevin din ce in ce mai acute,trebuie si secauteajutorul medicului
chiar ginumai pentru a sestabilidacdsursalor estesaunu fizicl.
Multe sunt lucrurile carene pot provocastdri descurajatoare-
nesiguran{azileide mAine,o rupere a rela[iilor, greutiti financiare,
v6rsta,lipsaunui scop,etc..Totuqi cauzacomunla stirii de deprimare
profmdS,estesentimentulpierderii rutui lucru.E important sd
identifici pierdereapentru ci simplaclarificarea acestuifapt are ur
efect curativ.S-arputeaintdmpla sd-tripierzi chiar girespectulde sine,
sentimentulc[ nu mai ai nici o valoare.
Un indiciuvital al inqelegeriimotirului deprimdriipoate fi gdsit
in examinarearela[iei dintre ceeace facemqirecompensala carene
aqteptdm.DacI intr-o anumit[ perioadi de timp ac[iunilegi
comportamentulnostrunu ne aducrbsplatala carene aEteptlm
atunci descurajareanoastrdpoate atingelimite de-adreptul
periculoase.
Cel mai bun remediupentrutoate deprimlrile non-biologice
estes5-gicdqtigio noudperspectivd- s[-ti iei privirile de la pdmAnrEi
sdle ?ndrep(isprecer. $i cel mai putemic pasajdin Biblie carese
adreseazinevoilor celui deprinlat estePsalmul42.PsalmistulvedecI
inldrurtrullui existdo setepe caren-o poate stdmpdranimeni afar[ de
Dumnezeu.Cand el seuitd cltre Dumnezeu(qinu citre altii) pentru
indeplinireaaceleidorin(e,duhul lui igi afl5 liniqteain speranlacd
indiferent ce seintimpld, el rdmAnein siguran[5ca persoan[.
ingelegereaacestuifapt gireamintirealui in mod constantestecheia
biruin[ei qirdmdnerii?nafara stdrii de deprimare.
O DurnneTeule, ajuhd-ntdsdvddd u-miintoqrcegilndurilcsprecercdndsuttt
ahilfirt$ deprimatar puteafi greu,dar nu imposibil.Aratd-mi$ mai clm
cumsd-milassetealdwtriad sdfu potolitddeTine.N-mi nddejdea pecareo
aveapsohnistul-Md rogtn numclclai Isus.Anin.
Versetebiblicepentru medita[ie
Adevirul despre Dumnezeu in cAtevacuvinte.
Ioan 3: Fiindcd atAtde mult a iubit Dumnezeulumea,cd a dat pe
singurulLui Fiu, pentru ca oricine credein El, sd nu piard, ci sd
aibdviagdvegnicd.(v.16)
Pociin(a este ini(iatd de bunitatea Iui Dumnezeu.
2 Romani 2: Sau dispreluieqtitu bogdgiilebundtd$i,ingdduin(eiEi
indelungiiLui rdbddri?Nu vezi tu cd bunitatea lui Dumnezeute
indeamnd la pocdin(d?(v.4)
Bundtate inseamni Dumnezeu.
Marcu 10: ,,Pentruce Md numeqtibun?" i-a zis Isus.,,Nimeni nu
estebun decAtUnul singur:Dumnezeu."(v.18)
Dovada bunitd{ii lui Dumnezeu.
1 Ioan 4: $i dragosteastd nu in faptul ci noi am iubit pe
Dumnezeu,ci cd El ne-a iubit pe noi, qi a trimis pe Fiul Siu ca
jertfi de ispdqirepentru pdcatelenoastre.(v.10)
Bunitatea lui Dumnezeu - punctul focal al inchinirii.
2 Cronici 7: To[i copiii lui Israel au vdzut pogorAndu-sefocul gi
slavaDomnului pestecasd;ei Ei-auplecatfa[a la pdmAntpe
pardoseald,s-auinchinat Eiau ldudat pe Domnul, zicAnd:,,Cdci
estebun, cdciindurareaLui [ine in veac!"(v.3)
Bundtatea lui Dumnezeu sti labaza intregii crea(ii.
1 Timotei 4: Cici orice fipturd a lui Dumnezeuestebund: qi nimic
nu estede lepddat,dacdse ia cu mulgumiri...(v.4)
Ai gustat bunitatea lui Dumnezeu, tdnjeqte dupi mai mult5.
1 Petru 2: $i ca niqteprunci ndscufide curAnd,sd dorigilaptele
duhovnicescqi curat, pentru ca prin el sd cregtefispre mAntuire,
dacda(i gustatin adevdrcd Domnul estebun. (v.2-3)
Lasi ca afirma{ia psalmistului sd devini afirmafia ta.
Psalmul145:Domnul estebun fa[d de to[i, gi indurdrile Lui se
intind pestetoate lucririle Lui. (v.9)
28,CdndTeIndoiegti
C[ Dumne
zeuEste
Bun
5d{:ina pdcatului" a zis Osw^ald Chambers,,,estecredin(a
ci Dumnezeunu estebun". In lumeaaceastacizuti in -
picat suntemobligagisdne confruntlm cu multe
circumstan[eEievenimente-care ne dau impresiacd Dumnezeunu
estebun: cutremurede pimint, foamete,furtuni qi inunda[ii care
gterg{e pe fa[a pimAntului intregi aqeziri omenelti, boli, eic..
Inainte si se fi inventatradarul, arta navigatieidepindeade
existen(aunor puncte fixe. Marinarii iqi calculal direcgiiiede mers
nudup6 pozigiaunui nor saua unui abur plutitor, ci dupd pozigia
stelelorqi cu ajutorul lucrurilor stabile,cum ar fiun caf dd pirirAnt
sauun far. Dacd un marinar lua un anumit curs gi si apoiigi
apofisi
pol dhdea
seama.c5.a,greqit,ellu
seama.cd.a,greqit, elnu era ingrijorat
ingrij din cauzapoziEieisteleisau a
Iarulul.ct dln cauzalul.
La fel trebuie sdprocedlm ori de cdte ori nu suntemsiguricd
Dumnezeuestebun. Trebuie si ne ddm toatd silin[a s[ ne [inem cu
putere de lucrurile fixe. Crucea esteunul dintre acele lucru}i. Ea
este.dovadade netdgddulrc[ Dumnezeuestedragoste.Cdnd
pliviT in juruJnostru qi analizdmmultele situagiiiare par sd
tdgiduiasc[ cd Dumnezeuestedragoste,np trebuie sd pretindem
cd acestelucruri nu ne pot face probleme.In schimb,tr-ebuiesi
punem acestelucruri fa(5 in fa[d cu ceeace esteabsolutclar:
dragostealui Dumnezeucarene-a fost doveditdla Calvar.Un
Dumnezeucare a fdcuf agacevapentru noi, trebuie sdfie
Dragoste.La poala Calvaruluip5mAntulstdnemigcat.Acolo nu
gdsimrispunsuri la toate lucruiile, dar vedem suficientdin
Dumnezeuca shne putem incredein El gi astfel s[ putem spune
impreuni cu poetul:
Aici tn labirintul tnnebunitoral lucrurilor
Cdnd suntempurtagidefurtund gi valuri
Duhul meu se aga@de un singurtdrdm nemiEcat
$tiu cd Dumnezeuestebun.
O Tatd,ajutd-mdca ori decdteori sunt ispitit sd te tnEelcg
gregitsd md
concentrezasupraactului denetdgdduitprin care{i-ai ardtat dragostea
fa(ddemine la Calvar.Arsta-mi cum sd disting situa(iile claredintre cele
neclareSinu invers.Terog ttt numelelui Isus.
Versetebiblice Pentrumeditafie Z9.Cdnd CuDezam[gin
TeConfrun[i
r Toatelucrurile sunt spre binelenostru' Chinuitoare
t Romanig: De altdparte,gtimcdtoatelucrurilelucreazd
impreundsprebinelecelorce iubescpe DumnezeuJ $l anume'
splebineteielorcesuntchema[idupaplanulSau' (v'28) u greu am putea afla printre noi oameni care s[ treacl prin
viiqX fera Caocazional s[ experimentezeefectul indbugitor
incredin(eazd'ilui Dumnezeuingrijorarea ta.profundS'=-, , al dezambgirii.Un prieten care am cteztttcd ne va ajuta
2 voastre,cdciEl
ip"i* ii Si arunca[iasupraLui to;te-ingrijordrile
insuEiingrijeqtedevoi' (v.7)
ne-a intors spatele,un evenimentin care ne-ampus mare nldejde
nu s-amaterializat,o promisiuneimportantd careni s-af[cut este
incilcat[. Sdte confrun[i cu astfel de dezamlgiri nu-i uqor'
Fii tare - chiar daci nu in{elegi.
urm[toarele trei principii, dac[ sunt urmate qi practicatein
Piou"rb"20:Domnulindreiptipaqii omului,dar cein[elegeomul
din caleasa?(v.24) asemeneasituagii,ne Pot ajuta.
in primul rAnd,irebuie sd accept[m cd ceeace s-aintimplat
Numai de la Dumnezeuvine putereacarene fine s-aintAmplat;c6ndin efortul nostru de a sclpa de-durerea
F.uf*uf 68:Ceinfricoqdtor eqti Dumnezeule,dinlocaqulTdu cel pricinuitl cledezam[gire pretindem^? un anume lucru nu s-a
Sdu
.tantt Ou*t ezeullui Iiraet dd poporului tdrieEimareputere' intdmplat saus-aintAmplit intr-un fel diferit, ne inqel5msinguri.
(v.3s) Intesritatea pretinde s[ infruntdm realitateaa$acum esteea'
"
in al Ooilearind, trebuie sdne recunoagtemsentimentele.
Puterealui Dumnezeuestedemonstratdcel mai bine in
oameniislabi. Dac[ ne simgintraniqi,mdnioqi,frustrali saucopleqi[i.deorice alte
cdci
t C;;ilt"ti 12:$i El mi-azis:,,HarulMeu iti e:t9-9e^aju.ns; tr5iri negative,trebuie si vrem sd le infmntam. Emo(iile carenu
Duterea MeainlldbiciuneestefdcutddesdvArqita"' Dectma.vol sunt recunoscutecreeazi invariabilprobleme'
iaudamultmaimultin sldbiciunile mele,pentrucaputerealul in al treilea rAnd,trebuieca in rugdciunes[ ne aducem
CristossdrimAndin mine.(v. 9) problemala Dumnezeu,amintindu-nec5 El poate face ca orice
bezarndgiredin via[5 si lucrezesprebinele nostru qi nu impotriva
O minte statornicdesteo minte concentrati asupralui noastr[ ivezi Romani 8:28-?.9).Astfel dezamigireata devine
Dumnezeu. inslrcinarea lui Dumnezeu.un poet creqtinrelevaacestadevar
h;;ta;T; vei ginein pacedeplindpe celcaresesprijini peTine'
cdciseincredein Tine.(v.3) astfel:
Addnc tn minele impenetrabile
Recunoaqte ci Dumnezeuqtie intotdeaunacel mai bine' A unei tndemdndricareniciodatd nu dd g"E
pe cecalesdmeargd'dar
pt*"tU" f O:Inima omuluisegAndeqte El tEipdstreazdplanurile Lui mdre(e
Domnulii indreaPtiPa$ii'(v'9) $i tgidesfdEoardvoin{a Sa suverand'
par
Dumnezeudomneqtechiar gi atunci cflnd circumstan[ele Tatd,tti mulfumescpentrucd mi'ai adusamintecd Tu ai ?ndemdnsrea
de
si indiceopusul. Iartd-md dacdweodqtd
tn binecuvdntd.ri- am pus Ia
un glasde gloatdmultd,cavuietul
npo"uiiptu'19:$i am auzit,-ca o troniformq stb.ncile
Tu o
il;.;# ;ttte, ca bubuitulunor iuneteputernice,carezicea: tndoiuld acestlucru.Aiutd-m\dsd credcdpdnd qi aceastddezamdgire
Domnul,DumnezeulnostruCelAtotputernic,a inceput veilua Sio veiface diu"r"z, sprebinelemeu'MulfumescTatd'"r's"'
in
-Al"luiut
sdimpdr6{easc6. (v.6) numnlelui Isus.Amin-
Versetebiblice pentru medita(ie
Un fapt pe care te Po(i bizui.
1 Ioan 1: Dacd ne mdrturisim pdcatele,El estecredinciosEidrept,
ca sd ne ierte pdcateleEisd ne curd[eascdde orice nelegiuire.(v'9)
Accesul la Dumnezeu este prin pocdin[i nu prin ceea ce sim(i'
2 Romani 5: Deci, fiindcd suntemsocotili neprihdnil,i,prin credinld,
avempacecu Dumnezeu,prin Domnul nostru Isus Cristos.Lui ii
datorim faptul cd, prin credinp, am intrat in aceasti starede har
in care suntem;Eine bucurdmin nddejdeaslavei lui Dumnezeu'
(v.1-2)
MAntuirea - un dar ce trebuie primit.
Efeseni 2: Cdciprin har a[i fost mAntuigi,prin credin(i. $i aceasta
nu vine de la voi; ci estedarul lui Dumnezeu'Nu prin fapte,ca sd
nu se laude nimeni.
Pociin{a din inimi nu este niciodati ignoratd.
Psalm51: Jertfelepldcutelui Dumnezeusunt un duh zdrobit:
Dumnezeule,Tu nu dispre[uieEtio inimd zdrobitd qi mAhnitd.
(v.17)
Oare aceasta-i cauza care (ine lucrurile pe loc?
Matei 6: Dacd ierta(i oamenilorgreEelilelor, EiTatil vostru cel
cerescvi va ierta greqelilevoastre;dar dacdnu ierta[i oamenilor
greEelilelor, nici Tatdl vostru nu vd va ierta greEelilevoastre.
(v.1a-15)
Un avertisment solemn, dar necesar.
Matei 18:Tot aqavi va face gi Tatdl vostru cel ceresc,daci fiecare
din voi nu iartd din toatd inima pe fratele sdu.(v'35)
Te predai pentru a fi mffntuit ' Cristos va desdvffrqi acea
mAntuire.
Evrei 7: De aceeaqi poate sd mAntuiascdin chip desdvArEitEipe
cei ce se apropiede Dumnezeuprin El, pentru cd trdie$tepururea
ca sd mijloceascdpentru ei. (v.25)
igiLipseqte
30.CAnO Spirituala
Siguranta
I f, rlt mai mulgicreqtinidecit credemnoi suferdpentru cd
l\ /l le lipseqtetigt.unqa spirituald.in ciuda faptului ci gi-au
IY Ipredat viaqalui Cristosacegtianu se siml mAntuigiqi
aceastadi nagtereintrebdrii: Oare nu m-a auzit DumnezeucAnd
l-am invitat si vind in viala mea?Trei lucmri de obicei contribuie
la aparitia
- sentimentuluilipsei de sigurangbspiritual5.
inprimul rAnd, acorddmo prea mare atenEiesentimentelor.Cu
toate c5, in general,mAntuireaare un impact puternic asupra
emoliilor, afisenga unor sentimenteputemice nu esteo indicagiec[
nu e$timAntuit.Iertarea de pdcateqi scriereanumelui in Cartea
Viegii Mielului sunt f[cute pebazaunui devotament, qi nu gra[ie
sentimentelor.Nimic nu poate fi mai elar ptezentat in Scripturi
decit faptul cI Cristosa primit la Sinepe picitogi. ,,Veniti la
Mine...'! a zisEl,,,giEuvd voi da odihn[" (Mat. 11:28)',,Peoricine
vine la Mine nu-l voi izgoni afat6" (Ioan 6:37)'
in al doilea rdnd, s-arputea sd nu nefi pocdit pe deplin cdnd
ne-amtncredinpt pentruprima datd via(alui Cristos.Pociin[a
implicb mai mult declt o cerereinaintea lui Dumnezeude a ne
ieria p[catele; ea mai implic[ qi predareaeului nostru la picioarele
Lui. Eul estenucleul egocentrismuluinostm qi pind candnu vrem
ca Dumnezeu sI fie vie[ii noastre iar eul un lucru marginal,
"entrul
nu ne pociim asacum trebuie.
in al treilia rdnd, s-arputea sd stopdmrevdrsareaiertdrii lui
Dumnezeuasupraviegilornoastreprin tncdpd|dnareanoastrdde a
iertape algii.cindsim[im amlrdciune qiintretrinemresentimente
fag[ de al[ii noi ridic[m un obstacolin caleaiertlrii pe care ne-o dI
Dumnezeu.Asta nu inseamn[ c[ Dumnezeunu ne ieartd,ci ci
iertarea Lui nu ne poate atinge cele mai adAncip[r[i a.lesufletului
din cauzabarierelorpe care singurile-am indlgat.MediteazdIa
acestegAnduri,fb in iceastl dirEcqiepaqiipe care-i crezinecesariqi
in mod sigursiguran[aspirituall va veni in via[a ta'
gi Dumnepu aI harului, adevdrulTdu esteca o lumind ca-
Tatd ceresc
re-micerceteaTdsufletul-Aiutd'fiidsdmeditezlaacestelucrurichiar
acumgi sd adopttoatemdsurilenecesure.Md rogtn numelelui Cristos-
hnin-
Versetebiblicepentru medita(ie
Cristos a biruit moartea.
I 1 Corinteni 15: .,Undeigi estebiruin(a, moarte? Unde iqi este
boldul, moarte?" Boldul mor[ii estepdcatul;qi putereapdcatului
estekgea. Dar mullumiri fie aduselui Dumnezeu,care ne dd
biruin(d prin Domnul nostru Isus Cristos!
Moarte in Adam, r'ia[5 in Cristos.
2 1 Corinteni 15: $i dupa cum to(i mor in Adam, tot a$a,to[i vor
invia in Cristos.(v.22)
Alte lucruri pot pieri dar un credincios - niciodat5.
Ioan 10:Eu le dau via(d vegnicd;in veacnu vor pieri, Einimeni nu
le va smulgedin mAnaMea. (v.28)
Domnul tiu aqteaptXsi se int6lneasci cu tine.
Ioan 14: $i dupd ce Mi voi duce qi vd voi pregdti un loc, Md voi
intoarceqi vd voi lua cu Mine, ca acolo unde sunt Eu, si figiEivoi.
(v.3)
Nemurirea - edificiul unui sullet neprihinit.
Proverbe72:Pe cirarea neprihdnirii estevia(a,Ei pe drumul
insernnatde ea nu estemoarte.(v.28)
J-r
Moartea mortii.
() Isaia 25: ... nimiceqtemoarteape vecie:Domnul Dumnezeu
gtergelacrimile de pe toate fe[ele,qi indepdrteazdde pe tot
pdmAntulocarapoporului Sdu;da, Domnul a vorbit. (v.8)
Bazeazd-tepe aceastdpromisiune - milioane au fdcut aga
inaintea ta.
PsalmulZ3:C.hiardacd ar fi sd umblu prin valea umbrei mor{ii, nu
md tem de nici un rdu, cdciTu eqti cu mine. Toiagul gi nuiauaTa
md mAngAie. (u.a)
Ce vei fi in lumea viitoare depinde de ce vei fi aici de acum
incolo.
1 Ioan 2 : $i lumea trece,qi pofta ei; dar cine facevoia lui
Dumnezeu,rdmAnein veac.(v.17)
31.CAnd
fi-e Fric[DeMoarte
ff.lotioamenii normali,intr-o anumiti misurd, setem de
I moarte..,FricaaceastaesteatAtde vecheprecumvia[a
I omeneascd",spulteaun scriitor,,,tot atAt de lungdca via[a
omeneascdgi tot atit de risp6nditi ca via(a omeneascd,,. Togivom
muri. Daci oamenilornu le-ar fi fricd de moarte atunci sinuciderea
ar fi mult mai practicatddecAteste.Teama aceastaestefireascd.
Studii creqtineasuprasubiectuluimor[ii scotla iveal[ trei
ilgrrjorlri debazd,:adev[ru] mor[ii fizice,frica de un sfArqitqi frica
de judecati. Nu intotdeaurlaacestetrei elementesuntpeicepute
concomitentde oameni;unul saudou[ dintre ele pot aveaun efect
mai mare asupraunora decdtasupraaltora.
Oamenilor le esteteami de actul mor[ii fizice din calza
posibilitd(iiexperimentirii unei dureri mari, degiputereabeneficd
a medicamentelormoderneindepirteazdfoarte mult acestd
posibilitate.IJn mare numdr de tanatologi(oameni de gtiin(dcare
fac cercetdriasuprastadiilor morfii) spundesprechinurilepe care
le triiesc unii oameniinainte de moarte cd sunt in mare mdsur[
incongtiente,iar scenaestemult mai chinuitoarepentru cei care
privescdecdtpentru persoanain cauzi.
A doua teaml - team[ de un sfArqit- n-ar trebui sd-l
preocupepe Lrncreqtin.Moartea nu pune capht la tot. invierea
Domnului nostru dovedegteci partea spiritual5din noi nu-i atinsd
de moarte gi cI moarteaa fost ceacare a murit, nu sufletul.
A treia teamd - teama de judecati - nu esteatdt de puternic
simgiti de oameni cum era altidatd. Aceastase datoreazi nu in
micd mlsuri faptului ci din ce in ce mai pu[ini oameni
frecventeazlbisericaqi c[ dupi toate aparen[ele,invdgitura
desprejudecatafinal5 in unele biserici(nu in toate) nici nu existd.
Nimeni dintre cei care-lcunoscpe Cristosnu trebuie sd seteami
de judecat5.Dumnezeua mistuit picatul nostru qi l-a incineratla
Calvar.Domnul nostru std ca un zid puternic intre pdcdtogiicare
sepocliesc qi picatul lor. Pentru motivLrlacestatrebuies[ fim
bucurogi.
Dumnezeule plin dedragostegi har, sddegte addnctn mine acestadevdrgi
ajutd-mdsd nu uit nicioddd cd moarteanufaceahcevadecdtsd md ducd
tn prezentaimediatda Tqtdlui gi ild-mi un loc undesd rhnin tn prexerQa
mut(imii derdscumpdra(i-iEi mulgumescagademuh. Amin.
Versetebiblice pentru medita[ie
Iarti aqa cum ai fost iertat qi tu.
Coloseni3: Ingdduili-vdunii pe allii, qi, dacdunul are pricind sd se
plAngdde altul, iertali-vd unul pe altul, Cum v-a iertat Cristos,aga
ierta(i-vdqi voi. (v.13)
Dacd nu ier(i blochezi lucrarea lui Dumnezeu in tine.
Marcu 11: $i, cAndsta[i in picioarede va ruga[i, sd ierta[i orice
ave{i impotriva cuiva, pentru ca EiTatdl vostru care este in ceruri,
sdvd ierte greqelilevoastre.(v. 25)
Iertarea trebuie si fie fird mdsuri.
Matei 1B:Atunci Petru s-a apropiat de El, EiI-a zis: ,,Doamne,de
cAteori sd iert pe fratele meu cdndva pdcdtuiimpotriva mea?
PAndla Eapteori?" Isus i-a zis: ,,Eu nu-(i zic pAndla Eapteori, ci
pAndla qaptezeci de ori cAtegapte".(v.2t-22)
Uiti tehnicile - increde-te in Dumnezeu ca sd fii implinit.
Isaia 50: Cine dintre voi se teme de Domnul, sd asculteglasul
Robului Sdu! Cine umbld in intuneric qi n-are lumind, sd se
increadi in Numele Domnului, qi sd se bizuie pe Dumnezeullui!
(v.10)
Nimeni in afari de Dumnezeu nu poate restaura sufletul.
Psalmul23: ...imi invioreazdsufletul,gi md pov5[uieqtepe cdrdri
drepte,din pricinaNumelui Snu.(v.3)
Nimeni n-a fost batjocorit mai mult ca Domnul nostru.
Evrei2: $i prin faptul cd El insuEia fost ispitit in ceeace a suferit
poate sdvind in ajutorul celor ce sunt ispitigi.(v.18)
Cristos qtie exact cum ne sim(im.
Evrei 4: Cdci n-avemun Mare Preot, care sd n-aibd milS de
slibiciunile noastre;ci unul carein toate lucrurile a fost ispitit ca
gi noi, dar fird picat. (v.15)
Fii un biruitor.
Romani 12:Nu te ldsabiruit de rdu, ci biruieEterdul prin bine.
(v.21)
33.CAnd
Persist[
AmintirileDureroase
/\
Jn cercurilecreqtinede astdzisepune un mare accentpe
rezolvareaaceloramintiri careproduc durere qi tulburare.Dar
I
I-nu toate teoriilecaresuntoferite sprerezolvareaacestei
problemesunt in armoniecu Scripturile.Unii spuncd amintirile
dureroase(desprelucruri oribile saurdniri profunde) pot fi qrerse,
dar nu e adevirat. Ele nu pot fi qterse.Nu putem si uitd.mcomplet
qi pentru totdeaunaceeace ni s-aintAmplat,dar ceeace
Dumnezeupoate face estesd indepirteze senza(iachinuitoare
care inso[eEteacesteamintiri dureroaseqi sdne eliberezede
durereaacuti pe care ele o pricinuiesc.
Inainte de a-i cere lui Dumnezeus[ seocupe de toate
amintirile tulburxtoaredin trecut ar trebui s[ studiemcu aten[ie
posibilitateaexisten(eiurii qi a ambrrciunii in inimile noastreca un
rezttltata ceeace ni s-aintamplat. unele teorii ale consilieriiii
incurajeazrpe oamenisd-qiimaginezein mintea lor persoana care
le-a ficut rdu qi, firtr-rm mod imaginar, si arunce asupraei ura sau
amdrrciunea.Aceastaesteo tehnici aflatdin totald opozigiecu
Scriptura.Biblia ne indeamndsI ne iertdm vrdjmagii,nu sdne
rdzbunXmasupralor. Momentul potrivit pentru a-L invita pe
Dumnezeusr inldture din memorieorice sentimentde rinire sau
rugineesteatunci cind iertareavine din inimi.
Adu-ti aminte cum a fdcut Dumnezeu acestlucru in viagalui
Iosif. Deqi a fost aruncatintr-o groapd,a fost vandut de fra(ii lui, a
fost nedreptatit de o femeie imorald gi aruncatintr-o inchisoare,a
venit o vreme cAndpe toate acesteale-a lisat in urma lui, qi.dupi
na$tereaprimului s[u fiu, Iosif gi-adat seamacI Dumnezeul-a
fdcut sd uite (Genesa41:51).Acest lucru nu a dus la eradicarea
completi a amintirilor din trecut. Mai degrabi amintirea
chinuitoarea lucrurilor din trecut a fost indep[rtatb. $i ceeace a
flcut Dumnezeupentru Iosif poate face gi pentnr tine.
O Tatd,prin harul Tdu dorescsd iert pe to(i cei carem-au rdnit sau m-au
abuzatvreodatd.indepdrteazdchinulftecdreiamintiri dureroasepe careo
am, tn Numelecqreestemai presusdeoricenurne,Numelelui Isus;itd+ni
dragostea gi vindecareq Ta- Amin.
Versetebiblicepentru meditafie
E important si sim(i gi si te confrun(i cu emo(iile negative.
I Neemia 1: CAndam auzit acestelucruri, am qezutjos, am plAns,gi
m-am jelit multe zile. Am postit qi m-am rugat inaintea
Dumnezeuluicerurilor.(v.4)
MdrturiseEte gi recunoaqte-(i propriile eqecuri.
2 Matei 7: De ce vezi tu paiul din ochiul fratelui tdu, Einu te uili cu
bdgarede seamdla bArnadin ochiul tiu?... Fdlarnicule,scoate
intdi bdrna din ochiul tdu, Eiatuncivei vedeadesluEitsd sco[i paiul
din ochiul fratelui tdu. (v.3,5)
incredin(eaz5-{i toate speran(ele lui Dumnezeu.
Psalmul62:Da, suflete,increde-tein Dumnezeu,cdci de la El imi
vine nidejdea. (v.5)
imbrS{iqeazi acest adevir.
Romani B: de altd parte, gtim cd toate lucrurile lucreazi impreuni
spre binele celor ce iubescpe Dumnezeu,qi anume,sprebinele
celor ce sunt chema[idupi planul Sdu.(v.28)
AdAnceqte-(irela(ia ta cu Dumnezeu.
Coloseni3: dacddeci ati inviat impreund cu Cristos,sd umbla[i
dupd lucrurile de sus,unde CristosEadela dreaptalui Dumnezeu.
GAnditi-vdla lucrurile de sus,nu la cele de pe pdm6nt.Cdci voi a[i
murit, gi via[a voastri esteascunsdcu Cristosin Dumnezeu.(v.1-
3)
Cere iertare lui Dumnezeu pentru orice rela(ie stricat5.
Psalmul5l: Ai mild de mine,Dumnezeule,in bundtateata! Dupd
indurareaTa cea mare, $tergefdrddelegilemele! (v.1)
Iart5-(i partenerul a$a cum te iarti Dumnezeu.
Matei 6: Dar dacdnu ierta[i oamenilor greqelilelor, nici Tatdl
vostru nu vd va ierta greEelilevoastre.(v.15)
Reclidegte cu Dumnezeu.
Isaia 58: Ai tii vor zidi iardEipe ddrAmdturilede mai inainte,vei
ridica din nou temeliile strdbune;veifi numit: ,,Dregdtorde
spdrturi", ,,Celce drege drumurile qi face [ara cu putin(d de
locuit". (v.12)
34.CdndO Casatorie
Falimenteaza
estrdmareaunei cisnicii poate fi maitraumaticl mai
Ei
dureroasi chiar_gidecdtmoarteaunuia dintre paiteneri.
La.moarte.omulspune,,larevedere,,gi dup[ o'perioadi de
intristare $ijale, inima iqi adun[ noi puteri Eiincepesr ie simtdvie
din^nou.Dar despir{irea sau divorlul are un efeci atit de puternic
?ncdtestegreus5-l descrii.Prietenii pot in[elegesitua[iacilui in
carzd gi pot fi de mare ajutor, dar nu existdnimeni caie sd
ingeleagica Isus.El gtiemai bine ca oricine,ce inseamnl si fii
respins,gregitin[elesqi r[nit. A facepagiidescrigiaici nu va fi ugor,
dar experien[aa doveditcd dac[ facfaceEtipagi,puterea carete
{ine gi igi duce mai departevia[a estereinviat[.
_ In primul rAnd,stai de vorbd cu Dumnezeudespreproblema
ta. Este absolutimportant sdrecunogtitnainteata Eiinaintea lui
Dumnezeutoatd durereasautoate pornirile mAnioase.Rana nu
poate fi vindecatd pAni nu-i descoperitS.Apoi, cerceteazd.
Scripturile in fiecare zi Eicere-i lui Dumnezeu sd-gidea cuvinte de
incurajar_e.Dumnezeu se foloseEtede versete diferite pentru
oameli diferigi.In aceasti privin[d psalmiipot fi de un real ajutor.
In al treilea rAnd,trebuie si ingelegi,chiar dacl [i separe
grgu de acceptat,cI orice ai face,cdsitoria ta nu mai poate ti
salvat5.Daci existdo speranldpentru a putea fi salvatl, atunci
trdiegtecu aceasperan[[, dar in acelaEitimp congtientcd s-ar
putea sI nu fie salvati.
In al patrulea r6nd, adu-(i aminte ci inainte de a fi un
partenereEtio persoani. Cu toate ci o rela[ie de parteneriatpoate
fi intreruptd, identitatea ta ca persoandtn Cristosnu poate fi
intrerupt[.
In al cincileardnd, dezvolt[ o rela[ie apropiati gi continui cu
Dumnezeuin rugiciune. Situa[iade a fi pdrisit de un prieten
produce o anumitd singurltate, dar asigurl qi o oportunitate de
a-L cunoagtepe Dumnezeuintr-un fel cu totul nou pentru tine.
Tatddin ceruri, dacdvreodatdam avut nevoiedeputeregi har deIa Tine,
acumamin rnodsigur. Md rog c^sagscum i-ai ajdat pe aQii tn aceeagi
situa(ie,sd md aju(i gi pe mine.I6i dau inima cu toatddurereadin ea.
Atinge-ted.emine, vindecd-ndgi retnvie-miduhul posomordt.iEi certoate
acestea in Numelclui Isus.Amin.
Versetebiblice pentru medita{ie
I El a promis ci niciodati nu te va uita.
Isaia 49: Poateo femeie sd uite copilul pe careJ aldpteazi, Eisd
n-aibd mild de rodul pAnteceluiei? Dar chiar dacd l-ar uita, totusi
Eu nu te voi uita cu nici un chip. (v. i5)
Aici Numele Lui este in joc.
2 1 Samuel12: Domul nu va pirdsi pe poporul Lui, din pricina
Numelui Lui celui mare, cici Domnul a hotdrit sd facddin voi
poporul Lui. (v.22)
Familia te poate uita, dar Dumnezeu niciodatd.
Psalmul27: CFrcitatdl meu gi mama mea md pirdsesc,dar
Domnul Md primeqte.(v. 10)
El niciodatd nu-i va plrisi pe ai Lui.
Psalmul37: Cdci Domnul iubeEtedreptatea,Ei nu pdriseEtepe
credincioqiiLui. Totdeaunaei sunt sub pazaLui, dar sdmAn[a
celor rdi este nimicitd. (v.28)
Niciodati inseamnd niciodati.
Evrei 13: ... mulgumigi-vdcu ce ave[i,cdci El insuEia zis:
,,Nicidecumn-am sd te las,cu nici un chip nu te voi pdrdsi,,.(u.5)
Promisiunea,rniciodat5" este reintirit5.
Iosua 1: Nimeni nu va puteasd steaimpotriva ta c6t vei trdi. Eu
voi fi cu tine, cum am fost cu Moise; nu te voi ldsa.nici nu te voi
pardsi.(v. 5)
Nimic nu scapi aten(iei lui Dumnezeu.
Psalmul 121,:Da,El nu va ingddui sd gise clatine piciorul; Cel ce
te pdzeEte,nu va dormita. Iatd cd nu dormiteaz1,nicinu doarme
Cel ce pdzeEtepe Israel. (v.3-a)
Daci El nu poate uita o wabie - cum te-ar putea uita pe tine?
Luca12: Nu sevAndoare cinci vrdbii cu doi bani?Totugi, niciuna
din ele nu esteuitatd inarntealui Dumnezeu.(v.6)
35.CindTeSim[iUitatDeDumnezeu
Tl ste de inqelesdaci atunci cAndsuntemcoplegigide tot felul
F O" problemeqi greut[li credemc5 suntemuitagide
I-lDumnezeu. Este de inleles,dar nu qi adev[rat.
Din observa[ieqi experienldam ajunssi cred cd cregtiniicare
cad pradl acesteiidei eronatesunt aceiacare se luptd cu un senti-
ment adAncde inferioritate gi sevdd ca niqteoameni fdri prea
mare importan[i pe pimint. Ei gdndesc,in mod gre$it,ci daci pe
pimdnt au o atdt de o mici importan[5,tot a$asunt apreciati$i in
cer. In Psalmul139psalmistulne aduceaminte c[ gAndurilelui
Dumnezeusunt totdeaunaindreptate sprenoi qi ci ele sunt mai
numeroasedecdtboabelede nisip (v.18).
Dar probabil cI cel mai important versetsprecarene putem
indrepta aten[ia c6ndsuntemispiti[i sd credemcI Dumnezeune-a
uitat esteIsaia 49: 16:,,latd,ci te-am sdpatpe mdinile mele".
Palma mAinii a fost intrebuinlatbin proverbelenoastreca un
simbol al familiaritigii. Cdteodati ii auzimpe oamenizicdnd:,,il
cunoscca pe palma mAinii mele". Profetul Isaiane spuneci
Dumnezeua scrisnumelenoastrepe palma mAinii Lui, $i ele nu
srurtdoar scriseacolo,ci sunt sdpate.Aceastainseamnl ci numele
noastreii sunt atAt de familiare incAtnu pot fi trecute cu vederea.
Dumnezeunu depindede un duh slujitor care sd aducl numele
noastreln aten[ia Lui. Ele sunt imprimate acolope palmele
mAinilorLui. Autorul cAnt5riiafirma cu tirie acestadevdrcind a
scris:
Uitd+e spre locul unde El std tn faga tronului
$i-gi varsdrugdciuneabiruitoare
Aratd sprecoastaLui Ei-$iridicd mdinile
$i aratd cd tu eqisdpatacolo!
Sdpatacolol Niciodat[ nu uita.
O Tatd,cemdngdiereestesd gtiu cd Dumnezeulcelmarecare sus(ine
acestuniverssegdndeStela mine!DomnulWe(iiveghealdasuprameagi
nu mdpoateuita niciodatdpentru cd sunt sdpatin palmelemdinilor Sale.
MuQumesc Tatd.lmeu-Mulfumesc- Arnin.
Versetebiblicepentru meditafie
, Viafa estein Cristos,nu in alfii.
I Coloseni3: Dacddecia(iinviatimpreundcu Cristos,si umbla[i
dupi lucrurilede sus,undeCristos$adela dreaptalui Dumnezeu.
GAndigi-vdla lucrurilede sus,nu la celede pe pimAnt.Cici voi a[i
murit,Eivia[avoastrdesteascunsd cu Cristosin Dumnezeu. (v.1-
JI
Numai Dumnezeu i[i poate implini cele mai mari nevoi.
Filipeni 4: $i Dumnezeumeu sd ingrijeascdde toate trebuin[ele
voastre,dupi bogd(iaSa,in slavd,in Isus Cristos.(v.19)
Acest fel de dragoste este datd, nu fabricatS.
1 Corinteni 13:Dragosteaesteindelungrdbditoare, esteplind de
bunitate: dragosteanu pizmuieqte;dragosteanu se laudd,nu se
umfld de mAndrie,nu se poarti necuviincios,nu cauti folosul sdu,
nu se mAnie,nu se gAndegtela rIu. (v.a-5)
Standardul este inalt, dar lasi-l pe Dumnezeu si te ridice la
indllimea Lui.
Romani 12: Dragosteasd fie fdrd prefdcatorie.Fie-vagroazdde
rdu, qi lipigi-vdtare de bine. Iubili-vd unii pe algiico o dragciste
fri(easc6.In cinste,fiecaresd dea intdietatealtuia. (v.9-10)
Un cuvdnt pentru so(i.
Efeseni5: Incolo fiecaredin voi sd-giiubeascdso[iaca pe sine;gi
so(iasi se teamdde bdrbat.(v. 33)
Un cuv6nt pentru so(ii.
1 Petru 3: Tot astfel,so(iilor,figi supuseEivoi birba(ilor voqtri;
pantru ca, dacdunii nu asculti Cuv6ntul,sd fie cAgtiga[ifdrd
cuvAnt,prin purtareaso[iilor lor, c6ndvd vor vedeafelul vostru de
trai: curatqi in temere.(v,1-2)
Un cuvflnt pentru to[i.
Evrei 12:Urmdriqi paceacu to[i Eisfin[irea,fdrd care nimeni nu va
vedeape Domnul. Lua(i seamabine ca nimeni sd nu se abatdde la
harul lui Dumnezeu,pentru ca nu cumvasd dea ldstarivreo
rdddcindde amdrdciune,sI vd aducdtulburare,qi mulgisi fie
intina[ide ea. (v. 1a-15)
36.Cend
Intampini
Probleme
InFamilie
f Tta\a," spuneHentingrway, ,,nefrAngepe to[i", dar celemai
dureroasesunt situa[iilein caresuntemfrAngide anumite
\/
,, Y evenimentecareau loc in familie. Ce fel de problemene-ar
putea aducein situagiade a simli cI ni seniruie familia?Un partener
necredinciosgi lipsit de dragoste,copii neascultitori gir[zvrltigi,
certuri nesf6rgite,neingelegeri, greutili financiare,conviefuireacu
socridificili, boalSsauinfirmitate ...etc..Mulgi,din credincioEiefa[6
de familiile lor, infruntl lumeacu fala seninl, dar iniuntrul lor totul se
sfiqieqi sdngereaz5.
In urma unui studiutlcut cu cAqivaani in urml la Universitatea
Rhode Island (USA) s-aajrursla concluziacd rurul dintre celemai
periculoaselocuri de pe aceast[planetdera casaunui americande
clasi sociali mijlocie.Existdsuficientedovezipentrua arita ci cei din
Europa ii ajungcu repeziciunedin urmd pe americani.
Pentru a putea rezistain fa(a problemelorcare seridicd in
familie trebuie mai intAi sdfim siguride identitateanoastrdca
persoand;numai dupdaceeane putem simgiin siguran(i ca parteneri
sauca perinti. Daci viaganoastrdiqi extrageputereade a rezista
problemelorde la cei carene inconjoari qicu caresuntemin rela[ii gi
nu de la Dumnezeg curAnd,cAndsevor ivi greut5[i,ne vom sim[i
ftrfrAngidin punct devederespiritual.Nici o so[ie,un st, rxr tat5, o
mami. un fiu sauo fiici nu estein staresi satisfacinevoileadAnciale
sufletuluinostru;pe scurt,to[i aceqtianu pot implini acestenevoi.
Numai Dumnezeupoatefacelucrul acesta.Numai de la El, Eide la El
singur,putem ob[ineputereanecesarlpentru a ne raporta corectla
altii. Candcdutdmenergiade careavemnevoiela alqiiqinu la El
foarte curdndvom sim(icd ni sesfdrqesc puterile de a tine piept
problemelor.Secretulcarest5labaza solu[ionirii tuturor problemelor
de relalie estemen[inereaunei rela[ii apropiate,putemice qi de
calitatecu Cristos.Aceastanu ne garanteazdcicei din jurul nostru se
vor schimba,dar ne va da noui putereade a rezistain fagaoricdrei
situaqiicares-arivi in via[a noastr6.
Tatd,vdddn e$i singurullacre potgdsiresurselc decre amncvoic
pentruu rezisatnfola gretud{ilorviegii$ pentrua mdraportacorectIa allii.
WnacurnIa Tinecasd-(icerajutorul.PromisiutrcaTa efied dad md
apropiiile Tine,Tltte veiapropiademinc.Terogtnldre$e+nd.in numclclai
Isus-Atnfut.
Versetebiblicepentru medita(ie
Slujire de cea mai inalti (inuti.
Filipeni 3: Ba incd,qi acum privesctoate acestelucruri ca o
pierdere,fa[d de pre[ul nespusde mare al cunoaEteriilui Cristos
Isus,Domnul meu. Pentru El am pierdut toate si le socotescca un
gunoi,ca sdcAgtigpe Cristos,qise fiu gdsitin ei1v.S-l;.
Decide pe cine gi ce vei sluji.
2 Romani 6: Sb nu mai dali in stdpAnireapdcatuluimddularele
voastre,ca niqteunelte ale nelegiuirii; ci da[i-vdpe voi inEivdlui
Dumnezeu,ca vii, din mor(i cum era[i; qi da[i lui Dumnezeu
mddularelevoastre,ca pe nigteunelte ale neprihdnirii (v.13).
Dedic6-(i intreaga ftin{5 lui Dumnezeu.
Romani 12:Yd,indemndar, fra(ilor, pentru indurarealui
Dumnezeu,sd aduce[itrupurile voastreca o jertfd vie, sfAntd,
pldcutdlui Dumnezeu:aceastava fi din parteavoastrdo slujbd
duhovniceascn (v.1).
Fii rob al neprihinirii.
Romani 6: VorbescomeneEte,din pricina neputin[ei firii voastre
pdmAnteqti:dupd cum odinioari v-a{i fdcut mddularelevoastre
roabe ale necurdgieiqi fdridelegii, aqacd fdptuili fdrddelegea,tot
aga)acumtrebuie sdvd face[i mddularelevoastreroabe ale
neprihdnirii,ca sd ajungetila sfinfireavoastrd!(v.19) I metodi a fost apostolulPavel.Dupb cum qtim el a fost necisltorit
Nu lupta cu ispita, ci fugi de ea.
1 Corinteni 6: Fugi[i de curvie! Orice alt pdcat,pe care-l face
omul, estepdcatsdvArEitafard din trup; dar cine curve$te,
pdcdtuiegteimpotriva trupului siu. Nu gtigicd trupul vostru este
Templul Duhului SfAnt,care locuieEtein voi, Eipe care L-agi
primit de la Dumnezeu?$i cd voi nu sunte(iai voEtri?CIci a[i fost
cumpdra[icu un pret. Prosldvigidar pe Dumnezeuin trupul Eiin
duhul vostru,care sunt ale lui Dumnezeu.(v.18-20)
Pasiunea care biruie orice alti pasiune.
Marcu 12:Sdiubeqtipe Domnul, DumnezeulTdu, cu toatd inima
ta, cu tot sufletultdu, cu tot cugetultdu, Eicu toatd putereata.
(v.30)
37,ChndTeLup[iCuPorniriSexuale
sd recunoa$temc[ necesitateaexperien[elorsexuale
filrebuie
nu este mai rea ca nevoiade hran5.Totuqi,prin aceastanu
I
L trebuie sdin[elegemcd nevoiasexual[trebuie tratatl aga
cum tratdm nevoiafireascdde a ne hr[ni. Nu putem trii fdri
hran5,dar putem trli fird sex.
Problemaprincipall care std labaza frustrdrilor sexualeeste
energiasexualScare se elibereazdiniuntrul nostru.in cazui
cuplurilor de cisltori[i acesteenergiipot fi satisfdcutein mod
legitim prin unirea sexual[ a celor doi, dar aceastdunire este
interzisi de Scripurdin cazulpersoanelornecisdtorite.Cum deci
sepoate stipAni o poftd insistent[ pentru o rela[ie trupeascl in
cazulpersoanelornecdsitorite qi cdteodatdchiar gi in cazulcelor
cdsitoriqi?Constituiemasturbareaun rdspunsla aceasti
intrebare? Scriptura nu spunenimic despreaceasta(in afard de
cazuldiscutabilal lui Onan din Genesa38:9),iar unii cred cd
atunci cAndnu sepoate g[si nici o altd despoviraremasturba[ia
estepermis[, insi cu condigiaca nici un obiect sexuals[ nu fie
folosit.
Dar existi,,o cale mult mai bund" - caleasublimdrii.
Sublimareaesteredirijareaenergiilorspreun domeniu mult mai
important de activitate,Cel care s-afolosit cu succesde aceasti
(vezi7 Corinteni 7:7) Eicu toate c5 gi-ainfrdnat expresiabiologicd
a pornirilor sexualeel n-a fost frustat, qi aceastapentru cdtoate
energiilede care dispuneaqi le-a folosit pentru canzaImpirigiei
lui Dumnezeu.El a fost creativ atit la nivelul mingiicdt gi la nivelul
spiritului gi astfelpornirile lui inferioare au fost sublimate.
Cdnd toate energiile spiritului sunt concentrate asupralui
Cristosqi asupraimpirigiei lui, energiilesexualenuvor fi elimi-
nate, dar vor fi impiedicate sd devind o cauz1a frustririi. Mulli
dintre cei neclsitorigi cu dorin[e sexualeputerniceau
experimentato diminuarea intensititii acestoracdnd s-audedicat
mult mai seriosin slujireastipdnului lor.
Dumnezeule plin dehar gi dragoste,ajud+nd sd ttrd( arta sublintdrti,
adicdsd iau ceeaceesteblocatla un nivel inferior gi sdJ exprimla un
nivel mai tnah. in(e^Iegcd ceidominaEidedirinp iexualepot deveni
deilica(itn slujire.Imi dedicacurncauzeiTaletntreagameafiin(a. Arrun.
Versetebiblicepentru medita(ie
Pentru oriceispiti existdgi o ugi de scdparedin ea.
I 1 Corinteni10:Nu v-aajunsnici o ispiti, caresdnu fi fost
potrivitdcu putereaomeneascd. $i Dumnezeu,careeste
credincios,nu va ingdduisafi[i ispiti$pesteputerilevoastre;ci,
impreunicu ispita,a pregdtitEimijloculsi ieEigi
din ea,cas-o
putefirnbda.(v.13)
Adu-{i aminte cd in totdeaunaexistd Ei un ajutor divin.
2 Evrei 2: $i prin faptulcd El insuEia fostispitit in ceeace a suferit
poatesdvindin ajutorulcelorcesuntispitigi.(v.18)
Dumnezeunu ispitegte.
Iacov1:Nimeni,cAndesteispitit,sdnu zicd:,,Suntispititde
Dumnezeu".Cici Dumnezeunu poatefi ispititsdfacdriu, EiEl
insuEinu ispiteEtepe nimeni.Ci fiecareesteispitit,cAndesteatras
de poftalui insuqiEiademenit.Apoi pofta,cdnda zdmislit,dd
na$terepdcatului;gi pdcatulodatdfiptuit, aducemoartea.(v.13-
1s)
inva15sd-l iubeqtipe Dumnezeumai mult Ei lumeamai
pu(in.
1 Ioan2: Nu iubili lumea,nicilucruriledin lume.DacdiubeEte
cinevalumea,dragostea Tatdluinu estein el. Cdcitot ceestein
lume:poftafirii pdmAnteqti, poftaochilorEildudiroEenia vie(ii,nu
estede la Tatdl,ci din lume.(v.15-16)
Neglijdndautodisciplinas-ar putea sd ajungi sd regre(i.
Matei 18:Acum,dacdmAnata saupiciorult6ute faces6 caziin
pdcat,taie-leEileapidd-lede la tine.Estemai binepentrutinesd
intri in viafdEchiopsauciung,decAtsdai doudmAinisaudoui
picioare,Eisdfii aruncatin foculveqnic.(v.8)
Nu neglija viafa de rugiciune.
Matei26:Veghea[iEiruga[i-v6,casdnu cdde(iin ispitd;duhul,in
adevdr,esteplin de rAvn6,dar carneaesteneputincioasd.
(v.al)
Echipeazi^-tecu resurselelui Dumnezeuimpotriva ispitei.
Efeseni6:imbraca[i-vicu toatdarmdturalui Dumnezeu]casd
pute[i[inepieptimpotrivaunelririidiavolului.(v. 11)
38.CAnd
EgtiHar(uitDeIspitePuterrnice
dati l-am auzitpe un creqtin zicind (cu o inten[ie
glumea[[ desigur)cd ar putea face fa[i la orice in afari de
ispitl! Pentru mulgiinsi ispitanu-i un motiv de rds.Ispita
poate fi h54uitoare gicu toate acestean-ar trebui si ne gdndimla
ea cala cevatotal negativ.Cuvintul din limba greaci folosit de
obicei pentru ispit[ in Noul Testament este peirasmos,care
inseamnl ,,atesta,a incerca,a dovedi". Nu cred cI mai e necesar
sdprecizlm cd Dumnezeunu ne intinde capcanegi nu sefolosegte
de seduc(iepentru a ne ispiti; El permite ispitei sI vini in viala
noastrdpentru ca aceastasdne intireasci $i sdne echipezepentru
o slujire gi mai eficienti in impdrdtriaSa.Cdnd Isuss-adusin pustie
ni se spuneci El s-adus,,plin de Duhul Sfdnt" (Luca 4:1), dar s-a
intors din pustie ,,plin de puterea Duhului" (Luca 4:14).Sub
presiuneaispitei,plinitatea s-atransformatin putere. Condigia
spiritual5a Domnului nostru s-aintlrit ?ntimpul luptei cu ispita.
Indiferent cdt de puterniceqi{nspiim1ntdtoarear fi ispitele
carevin asupranoastr[, tn Scripturi avempromisiuneaferm[ ci
Dumnezeuva crea qi o cale de scdparedin ele.Ascultagice zice
apostolulPavelin 1 Corinteni 10:13:,,Dumnezeuestecredinciosgi
nu va ingldui sI fiti ispititi pesteputerile voastre... El a pregitit gi
mijlocul sd iegi[i din ea,ca sdputeli ribda".
Cum preg[teEteCel atotputerniccaleade iegireclnd suntem
hirtruigide ispiteopresive?El o face umplindu-ne cu voin[a gi
puterea de a ne impotrivi. Niciodati nu va existaun momentin
vie[ile noastrecdnd harul lui Dumnezeugi putereape carene-o dd
si nu fie in staresi biruiasci puterea ispitei.Aceastainseamni ci
intotdeauna, tntotdeauna,existdo cale de scipare.
Tatd,ajfid-md sd-mi indreptprivirea doar spreTine tn mijlocul acestor
lupte cu ispitelc.gtiu cdfiecarebdtdliepe careo cdgtigdcinevaofacepe
urmdtoareamai ugoard.Mulfumcscpentru tdria giputereaTa carenu dd
gregniciodatd.Md tmbraccu aceastdputereacum.in numelclui Isus.
Amin.
Versetebiblicepentru medita[ie
Dumnezeu Etie ce face.
I
^
Psalmul1B:Cdile lui Dumnezeusunt desivdrEite,CuvAntul
Domnului esteincercat.El esteun scutpentru to[i cei ce alergdla
El. (v.30)
Dumnezeu este la fel de bun ca qi Cuvfintul Siu.
2 corinreni l: in adevdr,fdgdduinierelui Dumnezeu,oricate ar fi
2 agteptarea lui Avram p6nd sd aibi un fiu sauanii cei mul-gi
ele, toate in El sunt .,da',;de aceeaqi ,,Amin,.,pe care_lspunem
noi, prin El, estespre slavalui Dumnezeu.(v.20)
Dumnezeu poate face orice, dar niciodatd nu poate falimenta
in ceeace face.
!'R
1 impdraqi8: ,,Binecuvdntatsd fie Domnul, care a dat odihnl
poporului SduIsrael, dupd toate fdgdduin(eleLui! Din toate
bunelecuvintepe care le rostiseprin robul SduMoise, niciunul
n-a rdmasneimplinit. (v.56)
El gi-a adus aminte de Awaam; El iqi aduce aminte qi de
tine.
Psalmul105:cdci Ei-aadusaminte de cuvdntul lui cel sfant.si de
robul sdu Avraam.(v.42) ..
Scopul divin al promisiunilor Bibliei.
2 Petru 1: Prin care El ne-a dat fdgdduingeleLui nespusde mari
Ei
scumpe,ca prin ele sdvd face[i pdrtaqifirii dumnezeieEti, dupi ce
a[i fugit de stricdciunea)care estein lume prin pofte. (v.4)
Promisiuni pline de putere.
Romani 4: ... deplin incredin[atcd El ce fdgdduiegte,poate sd qi
implineascd.(v.21)
Dumnezeu - un bun Fdgiduitor.
Evrei 10: sd tinem fdrd EovdireIa mdrturisireanddejdii noastre,
cdci credinciosesteCel ce a ficut fdgdduin[a.(v.21)
int6rzAierilenu sunt deziceri.
Habacuc2: Cdciesteo prorocie,a cirei vreme estehotdrdtd,se
apropiede implinire, qi nu va min[i; dacdzdboveEte,
aEteapt_o,
cdciva veni qi seva implini negreqit.(v.3)
39.CdndPromisiunile
LuiDumnezev
Intdrzdie
J) arcurgAndpaginileScripturilorgisim exernplede oameni
( cares-auluptat si in[eleagi motiwl zdbovi]ii lui Dumnezeu
I in indeplinireapromisiunilorLui. Si luhm de exemplulunga
petrecu[i de Iosif in inchisoareca victirn[ a unor circumstan[e
nemiloase.Vom reaminti de asemeneasingurdtateaindelungdgi
obscurda lui Moise inainte de a fi chematsi eliberezepe poporul
SIU gi si-l conduci spreJara Promisd.Disciplinaint6rzdieriieste
scrisdcu litere mari ?nviagamultor personajebiblice,Einu mai
pu[in in via[a Domnului nostru care a petrecutin t[cere mulgiani
pe strdzileingusteale Nazaretului.Atunci cdnd anii trec cu
repeziciuneqi ceeace Dumnezeua promis nu seirnplinegte,viafa
poate devenifoarte confuz[ qi incurcati. Ne uitbm la
oportunitd[ileratateqistrig5m:,,Dece?De ce?De ce?"
Primul lucru pe care ar trebui s5-l facem cdnd ne confruntbm
cu o promisiunea cirei indeplinire intArzAieestes[ verific[m daci
in primul rAnd am primit o promisiunedivinl qi nu cumvaam fost
victimele dorinqelordin mintea noastr5.Mulqi iau cuvintedin
Biblie care au fost destinatedoar unor oameni din Biblie, le aplic[
la via[a lor gi apoi sunt dezarnigiticAndvid ci acesteanu se
implinesc.Aqadar,convinge-temai intii ci a fost o promisiune
clardpe care Dumnezeu(i-a dat-o prin CuvAntulSIu.
O datSce egtisigurde acestlucru [ine minte ci Dumnezeu
prevede sfArqitulincd de la inceput gi implineqte lucrurile exactla
timpul potrivit. Nu trebuie sd existenici o frAnturdde indoial5
asupraacestuilucru pentru c[ in momentul cdnd punem sub
semnulintreb[rii orarul perfect al lui Dumnezeune l5sim pradi
indoielii. E adevdratci nu putem opri indoiala si intre in inimile
noastre,dar ii putem interzicesd locuiasci acolo.Orice [i-a promis
Dumnezeu(gi tu eqtisigurci esteo promisiune),fii convinsci se
va implini nu intotdeaunala timpul dorit de tine, dar intotdeauna
la timpul stabilit de El.
Tald, ajfid-ntd sdfiu sigur ilefaptul cd tntdrzdierileTalenu sunt negdrile
Tale-Tu ai o vretnepentru toale,iqr eu arnne.voiesdfiu tnarmat cu
rdbdaredela Tine. fine+nd tare tn aceasdvretnedei,ncercare. Pentru
numeleTdupregios.Arnin
Versetebiblicepentru medita(ie 40.CdndDragostea
TaPentruDomnul
I Gdndegte-te
1.{oa-13:
c6t de mult egtiiubit.
Vede[icedragoste
Incepe
SaSeMicgoreze
ne_aaritat Tatdl,sdne numiincopii
ai lui Dumnezeu!$i suntem.Lumeanu ne cunoagte, pentrucdnu ,\
l-a cunoscut
nici pe El. (v.1) Jntotdeauna ar trebuisd.neingrijordnrcanddragosteanoastrd
uomxur lsusLnstosincepesd suferegi sd-Eipiarda
I pgnrry
r-mrensttate.
din
v9i9si pund stdpdnirepe tine acestlucru a$acum pus uapcanain careputem cddeafoarteuqorin
2 {
stdpdnirepe pavel.
2 Corinteni5: Cdcidragostea
a asemeneamomenteestes5incercim s-o revigor5mpiin propria
noastrdenergie-givoin[5. De multeoriii auzimpe uniicr-estini
lui Cristosne strAnge;
fiindcd spunancl:,,I'roblenra
socotimcd,dacdUnul singura murit pentrutogi,ioiideci mea estec5 nu-l iubescpe Domnul destul,,,si
au apoi continuS.sd spundcum va incercasdscoitr din adaniull;i '='
murit.(v.14)
entrLzr?sm qrdragostepentru cristos. Dar nu aceasta-icaleacea
buna.lntotdeaunatrebuie sr ne aducemaminte ci drasostea
$i apostolulIoan a in(elesacestprincipiu. ng,alti.a.pg{rtrucristos eJreun rdspunsla dragosteaLuipentru noi.
Apocalipsa1:A Lui care.neiubeEte.careire_aspdlatde pdcatele
noastre_cu ,,Norll rubimpentrucd Elne-a iubit intai," spuneapostolulIoan in
sAngeleSgu,Eia fdcutdin noi o impdiagie pieogi 1 Ioan 4:19.Sirfletelenoastreau fostcreate sd rdspunddla
pentru.Dumnezeu, Ei
TatdlSdu:a Lui sdfie slavaEiiuter"u in'ue"ii dragostea,divininu sd o fabrice,cdnd ne gandim'laCatoe mutt
vecilor!Amin.(v.5-6) suntemiubi(i de Fl Eine ldsdmatinEide ac'el
fapt,inevitabil aceasta
va creain noi un rispuns.
Dumnezeune-aiubit gi inainte,nu numai dupd ce Dar trebuie s.bliniat cd.acestprincipiuva funcliona numai
am devenit
creqtini. gAndpicatul a fost inldturatdin ininiilenoastre.in Abocaliosa2:4
Romani5: Dar Dumnezeu.i$i aratddragostea
fa[dde noi prin Domnul nostruiispuneabisericiidin Efes:,,Darce uir i*o6triuu
faptulcd,pe cAnderamnoi incdpdcdtoq"i,
Cristos"a,nu.lrf"ni* ta este.cdgi-ai.pdrdsitdragostcadintai". observagicd aceg'tia nu
noi.(v.8) qr-auprerdutdragostealor, ci au pirdsit-o.Existdo marebiferentrS
intre a pierde cevagi a p_aris,cev-a.cand pierdemcevade obiceinu
avenrhabarunde-i acel lucru; cind pdrdsintcevain mod normal
9y-.1 rezolvipdcatul unei dragostesuperficiale.
1 Ioan 1: Dacdne mdrturisimpdcat-ele,
El estecredincios $tim exactulde-i acel lucru.Pdrdsititdragosteanoastrhpentru
Eidrept,
casdne iertepdcateleEisdnelurdleaicdde oricen"f"giuir. Cristos,cind incilclm una saumai multe"dinporuncileLui
luil; Si
dragosteanu.poatefi recipdtata pAni cAndp6'cat;4"; ;t"'
Cu c6t cunoagtemmai mult cu at6t mai mult rdmdne mdrturisit qi iertarealui Dirmnez6ucerutd. '
de O dati ce toate acesteaau fost infdptuite,principiul
cunoscut.
.- sd-I rog ca,...avAndriddcinaqi temeliapusdin men[ionatmai sustrebuieurmat - nu te ghndi ag'uo" mu]t la cum
l-t:::{r' sdputegi ai putea.tusd-L iubeqtip.
dragoste, pricepetmpreund cu togisfingii,
careeste Ft, c-iconcentieazd,-td
pentrutine.Aginteqte-[iprivirile
la dragosteaLui
ldrgimea,lungimea,adAncimea qi inalgimea; asupracruciisi vezi diagostea
EisdcunoaEtegi caresangerenzd pentru tine. cu cat veiingelegemai mult-catde
dragostealui Cristos,careintrec"eo.ic" ,u.roEtinfd,
casj alilngegi
plinide toatdplindtatea mult egtiiubit, cu atAt mai mare va fi rispuniul t[u.
lui Dumnezeu. (v.17b-1g)
O.Dumnezeule, tr4elegacumcd dragosteamzapentru Tinenu poatefi
Pocdin(a-un lucru absolutnecesar. pt.erduttir.dal
poatefi pdrdsitd.Aratd-mi momentulcdndampdrdsit-o gi
dar aminrede undeai cdztt;pocdiegte_te, gi aluta+ruisa mi corectez- Apoi tnva(d-mdcum sd md uit conthruula cruce
*f^.^"ltp::3:Adu{i
rnroarce-re la tapteletaledintdi.Altfel,voi veniraiine, voi'rua
Ei-gi
" gi sd md concentrezmai muh asuprafelului tn caresunt iubit qi nu cunt
sfeEnicul din locullui, daci nu te pociieEti.(v.5)
pot euiubi. tn numelelui Isus.Amin.
Versetebiblicepentru medita(ie
Smerenia - o prerecuziti a cdliuzirii divine.
I Psalmul25:Elface pe cei smerili sd umble in tot ce estedrept. El
inva(i pe cei smerili caleuSa.(v.9)
te bizui $oar pe propria-fi voin(5.
2 Nu
Proverbe3: Increde-tein Domnul din toati inima ta, Einu te bizui
pe in[elepciuneata! Recunoaqte-Lin toate cdile tale, EiEl igi va
netezicdrdrile.(v.5-6)
De ce cAteodati cil5uzirea este neclard.
Iacov 4: Voi pofti[i, Einu ave[i;ucide[i,pizmuigi,qi nu izbutili sd
cdpdta[i;vd certa[i Eivd lupta[i; Einu ave[i,pentru cd nu cere[i.Sau
cere[i qi nu cdpdta[i,pentru cd cere(irdu, cu gAndsd risipigiin
pldcerilevoastre.(v.2-3)
Cum si te rogi pentru cdl5uzire.
Psalmul25:AratS-mi, Doamne,cdile Tale, Eiinva[d-mdcdrdrile
Tale. Povd(uieqte-mdin adevdrulTdu, Eiinva[i-md; cdciTu eEti
DumnezeulmAntuirii mele, Tu eqti totdeaunanddejdeamea! (v.4-
s)
Nu uita de importan(asmereniei.
Psalmul25: Domnulestebunqidrept:de aceeaaratdEl
picdtogilorcalea.El facepe ceismerigisdumblein tot ceeste
drept.El invafdpe ceisrnerigi
caleaSa.(v.8-9)
O via(d ddruitd esteo via(5 cdlduzitd.
Psalmul37:Incredingeazd-1i via(ain mAnaDomnului,increde-te
in El, EiEl va lucra...(v.5)
Cdl5uzirea- caleaspre glorie.
Psalmul73:Mdvei cdlduzicu sfatulTiu, apoimdvei primi in
slavd.(v.24)
El ne cdlduzegtepfrndla capitul vie[ii noastre.
Psalmul48:Iati, DumnezeulacestaesteDumnezeulnostruin
vecideveci;El va fi cdlduzanoastrdpAndla moarte.(v.14)
32,CdndAi Nevoie
DeCalauzire
Divina
sunt credincioqiicarenu seincredin cdliuzirea
J)ugini
l-pglrolal5 a lui Dumnezeu.In cele mai multe caz:uri,
L dificultatealor de a credeacestlucru tlu are de-a face cu
Fpt.,t ci Dumnezeuciliuzegte, ci utm cdliuzeEteEl. De obicei
Dumnezeucil5uzegte.princinci cdi principale:prin rugdciuneqi
citirea Scripturilor,prin predicareacuvdntului iui Duirnezeu, prin
ra[iune, prin diferite circumstanfeqi printr-o puternicr mirturi'e
l5untricS.cum apar toate acesteala un loc cand avernnevoiede o
cdl5uzjrepersonall?
In primul {:Lnd,e nevoies5ne pred[m inten[iile bune sau
rele - mina
- tn lui Dumnezeu?nrug[ciune qi s[ luini hotrrdrea de a
nu lua o deciziestrict personaldin problemarespectivd.Dorin(a
noastrdar trebui sI fie: ,,nuvoia mea,ci voia Tasi sefaci,,. O -
perioadl de doudzeciqi patru de ore de post qi ruglciune poate
ajuta pentru ci ele ne pot regladuhul giil poate sEnsibilizica sd
audd mai clar vocealui Dumnezeu.Unii oameni au gdsit
cllh.uzirealui Dumnezeu in timp ce se rugau Eicitea[ cuvantul
Lui, cAndun anumeversetle-a vorbit ?nmodheosebit.Altii i-au
auzit voceaprintr-o predici.
Dar algiidescoperlvoia divini dezbdtdndo anumiti
problemd fie in mintea lor, fie cu ult prieten cregtin saucu un
consiliercreqtin.$i imprejuririle pot-indicavoia lui Dumnezeu.
Evenimentelepot devenihaoticeinsi de multe ori Dumnezeu
intervinein circumstanlelein carene afldm ca sr ne indrepte intr-o
direc[iediferitd, doritd de El.
In final existi ceeace unii cregtiniar numi caleapdcii. pentru
I Bdsi.cdliuzireestesuficientsd analizeziop[iunile car-e-gi stauin
la(5 qi apoi s5-giimaginezicI le-ai incercatpb fiecareuni cAteuna.
S-arputea ca pe una dintre acestecdi si gdiegtio pace deplini; nu
cevaselza[ional,nu pl6cere,ci pace.Acestas-arputea sAfie
drumul pe care Dumnezeuvrea ca tu si cil5tore$ti. Adu-gi aminte
insd ci estebine intotdeaunasd-qiimplrtdEegticoncluziilecu
privire la cil5uzirea lui Dumn ezeq dacdpo[i, cu un prieten
infelept qi evlavios.
O Dumnezeule, cu atdteamoduri decdlduziretn fa(a meatn(elegcd
problemanu constdtn faptul cd Tu nu+ni vorbegti,ci cd eu nu aud.
Ajufd-mdsd md rog mai muh, sdfiu mai sensibil,rnai alcrt gi muh mai
pregdtitsdfac voia fa. iEicerqceasta
tn numelelui Cristos.funin.