Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
3Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
03 Ran Berb Sax Grossul ID

03 Ran Berb Sax Grossul ID

Ratings: (0)|Views: 143|Likes:
Published by nelu1967

More info:

Published by: nelu1967 on Sep 02, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/13/2013

pdf

text

original

 
- Dendrologie pentru învăţământul la distanţă -
L
ECŢIA
19. F
AMILIA
ANUNCULACEAE
 
A. L. Juss.
Această familie cuprinde numeroase specii ierboase şi doar câteva specii lemnoaseagăţătoare, cu frunze alterne rar opuse, simple sau compuse, dinţate sau lobate, cu florihermafrodite ce au elementele florale dispuse spirociclic, iar fructul este o poliachenă,foliculă, capsulă sau bacă.19.1. G
ENUL
C
LEMATIS
 
L.
Cuprinde circa 250 specii de arbuşti sau plante ierboase, obişnuit agăţătoare dinzonele temperate ale emisferei nordice. Acestea prezintă muguri opuşi, frunze simplesau compuse, flori hermafrodite, rar dioice, solitare, în cime sau panicule, cu învelişfloral simplu constituit din 4 sau 5-8 sepale colorate, stamine şi carpele numeroase înspirale; carpelele sunt libere. Fructul este o achenă cu stil lung, plumos, persistent.
Denumire ştiinţifică:CLEMATIS VITALBA
L.
Denumire populară:CURPEN DE PĂDURE
CARACTERE MORFOLOGICE
Specie
indigenă (figura a,b).
Tulpinile
sunt căţărătoare, pot atinge 10 m; fără suport planta devine târâtoare.
Scoarţa
este exfoliabilă în fâşii lungi, longitudinale.
 Lujerii
sunt verzi-cenuşii până la vişinii, cu muchii rotunjite.
Muguri
opuşi, mici, păroşi, ascunşi la subsuoara peţiolilor frunzelor.
 Frunze
imparipenat compuse, cu 3-5 foliole de 3-10 cm ovate sau ovat-lanceolate,acuminate, dinţate sau uşor lobate, glabre; peţiolul de 1-3 cm se poate transforma încârcel de susţinere a plantei.
 Florile
sunt albe, au circa 2 cm, sunt grupate în panicule şi apar din iunie până înaugust.
 Fructele
sunt multiple, alcătuite din numeroase achene pubescente, fiecare cu un stillung plumos persistent;
maturaţia
este anuală.
a. b.c.
Fig. .
Clematis vitalba
: a. frunze, flori; b. lujer, muguri; c.
Clematis alpina
: ramură, frunze, flori.
147
 
- Dendrologie pentru învăţământul la distanţă -
AREAL. CERINŢE ECOLOGICEArealul general este vast şi se întinde în Europa, Caucaz, Asia, Africa de Nord, şiAmerica de Nord.În România apare de la câmpie până în etajul montan inferior, mai exact din DeltaDunării şi până în făgete montane.Din punct de vedere ecologic, curpenul de dure este o specie mezofită-mezoxerofită, ce vegeterază pe soluri eubazice până la slab acide, preferând solurireavene, uscat-reavene, ceea ce determină o frecvenţă mai mare pe văi.
Denumire ştiinţifică:CLEMATIS ALPINA
 
(L.) Mill
.
Denumire populară:CURPEN DE MUNTE
Specie
indigenă, (figura c) cu
tulpini
ce ajung la 2 m.
 Frunzele
sunt biternate (de 2 ori trifoliate), cu foliole mici (2-2.5 cm), serate, pe dosslab pubescente.
 Florile
sunt albastre-violet, mari de 3-5 cm, solitare, campanulate, lung pedunculateşi apar în din mai şi până în august.Apare în Europa şi Asia, ca element arcto-alpin.În România este semnalat în etajul montan superior şi subalpin: făgete, molidişuri, jnepenişuri, stâncării umbrite, pe văi, pe soluri scheletice.
Denumire ştiinţifică:CLEMATIS
×
JACKMANNII
Th. Moore
Denumire populară:CURPEN DE GRĂDINĂ
Este o specie hibridă între
C. lanuginosa
şi
C. viticella
.Are tulpini volubile, foarte lungi, frunze penat-compuse sau simple cu foliole mari cumarginea întreagă, flori mari (5-7 cm), violete, solitare sau câte 2-5 pe ramurile scurte.Amplitudinea ecologică a acestei specii este largă: apare de la câmpie până în zonamontană (1000 m).
Alte specii ale genului
Clematis
:
C. brevicaudata
 
DC
. (Manciuria, vestul Chinei),
C.campaniflora
 
Brot
. (Portugalia),
C. viticella
 
L.
(sudul Europei până în Asia de Vest),
C. flammula
 
L
. (regiunea mediteraneană),
C. fusca
 
Turcz
. (nord-estul Asiei),
C. gouriana
Roxb
. (Himalaia, China),
C. heracleaefolia
 
DC.
(China),
C. integrifolia
 
L
.,
C. lanuginosa
Lindl
.,
C. lasiandra
 
Maxim
.,
C. ligusticifolia
 
 Nutt
.,
C. orientalis
 
L.
,
C. patens
,
C. paniculata
,
C. serratifolia
,
C. songorica
,
C. stans
,
C. viorna
,
C. virginiana, C. jubata,C. parviflorus, C. stricta
.L
ECŢIA
20. F
AMILIA
B
ERBERIDACEAE
 
A. L. Juss
.Familia cuprinde arbuşti şi plante erbacee, cu frunze alterne mari, semipersistente saucaduce, flori complete pe tipul 3 sau multiplu de 3 şi fructul bacă. Genuri abordate:
 Berberis
,
Mahonia.
20.1. G
ENUL
B
ERBERIS
 
L.
În acest gen sunt incluse 175 specii de arbuşti. Aceştia prezintă frunze simple, celede pe lujerii lungi şi cele de pe lăstari fiind transformate în spini simpli sau trifurcaţi, iar scoarţa internă şi lemnul sunt de culoare galbenă.148
 
- Dendrologie pentru învăţământul la distanţă -
Florile sunt galbene, grupate în raceme, panicule sau fascicule, cu 6 sepale, 6 petale,6 stamine, iar fructul este bacă roşie sau neagră, cu una sau mai multe seminţe.În România s-au semnalat 107 specii, din care una creşte spontan.
Denumire ştiinţifică:BERBERIS VULGARIS
L.
Denumire populară:DRACILĂ
CARACTERE MORFOLOGICE
 Arbust 
indigen, cu înălţimi de până la 2 m, cu
tulpină 
tufoasă, vârful ramurilor recurbat şi
 scoarţa
cenuşiu-deschisă (figura a).
 Lujeri
muchiaţi, gălbui sau roşcaţi, cu spini trifurcaţi, proveniţi din transformareanervurilor frunzei; spre vârf pot fi simpli.
Muguri
alterni, mici ovoizi, cu solzi uscaţi.
 Frunze
caduce, simple, ovat-eliptice sau obovate, 3-8 cm, la vârf rotunjite, cuneate,setos-serate, glabre, peţiolate, grupate în smocuri pe ramurile scurte, cu gust acrişor,toamna se colorează în roşu.
 De remarcat 
B. vulgaris var. atropurpurea cu frunze purpurii (ornamental)
 Flori
mici, galbene, pe tipul 6, sunt grupate în raceme pendente ce apar în mai.
 Fructele
sunt bace elipsoidale, roşii, cu 1-2 semie, se coc în septembrie; se păstrează pe ramuri peste iarnă.AREAL. CERINŢE ECOLOGICEDracila este întâlnită în aproape toată Europa, la noi fiind semnalată de la câmpie şi până în etajul montan inferior.Din punct de vedere ecologic, specia preferă locurile însorite, uscate, pietroase, cusoluri eubazice, calcaroase.
a. b.
Fig. . a.
 Berberis vulgaris
: ramuri cu spini trifurcaţi, frunze, flori, fructe; b.
Mahoniaaquifolium
: ramuri, frunze, flori, fructe.
149

Activity (3)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
mmmber liked this
csegzi liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->